RAPORT DE MONITORIZARE Pentru investitia REABILITARE ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO22244774 Tel/fax :0340-104.067 , e-mail : [email protected]

Raport de monitorizare Salbatica 3

RAPORT DE MONITORIZARE Pentru investitia

REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES ,

RETEA ELECTRICA , PARC EOLIAN ( SALBATICA 3 )

TITULAR : SC BLUE LINE ENERGY SRL

ELABORATOR : SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Decembrie 2011

PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului


J36/436/2007 CUI RO22244774 Tel/fax: 0340-104.067 e-mail : [email protected]

Raport de monitorizare Salbatica 3 2

Echipa de monitorizare a fost alcatuita din :

BADEA GABRIELA – evaluator/auditor de mediu

BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu

SC ECO GREEN CONSULTING SRL – societate inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediu la pozitia 34 , pentru RM,RIM,EA,BM,RS,RA.

CIRNAT MARIAN JAN - ornitolog

IFRIM ALEXANDRU – ecolog




Conform prevederilor Avizului de mediu nr. 38/17.08.2009 emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati si Acordului de mediu nr. 2386/11.02.2010 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea monitorizarea biodiversitatii va incepe cu cel putin 1 an inainte de inceperea lucrarilor de executie a proiectului , va continua in timpul constructiei si post construire ( minimim doi ani de la realizarea investitiei) .

Facem precizarea ca prezentul Raport de monitorizare cuprinde datele colectate de catre echipa de monitorizare in perioada august 2010 – august 2011 . In aceasta perioada NU s-a realizat nici o lucrare pe amplasamentul parcului eolian Salbatica 3 .




CUPRINS :

1.Localizarea geografica si administrativa a proiectului……………………….……………...…5 2. Flora,vegetatia si habitatele naturale din zona viitorului parc eolian Salbatica 3………..…9 2.1. Materiale si metode de lucru utilizate in cadrul monitorizarii florei, vegetatiei si habitatelor naturale................................................................................................................11 2.2. Flora si asociatiile vegetale in cadrul ecosistemelor ecologice antropizate si seminaturale .........................................................................................................................13 3. Avifauna din zona analizata ..............................................................................................20

3.1. Monitorizarea avifaunei .......................................................................................20 3.2. Date rezultate in urma monitorizarii avifaunei......................................................23 3.3. Alte specii identificate in zona monitorizata ........................................................43 ANEXE........................................................................................................................47




1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A PROIECTULUI

Geografic si administrativ, amplasamentul se situeaza in extravilanul municipiului Tulcea, judetul Tulcea T299, P4739/3; T251, A4191/6; T248, A4181;T249, A4184/13, T252, a4193/1/4/8/14 ; De 4183, 4187, 4190,4198,4203,4223;T254, A4200 ; extravilanul localitatii Nufaru , judetul Tulcea , T70, A715; T68,A706; T72, A720, T250,A4189,T67, A704, T67/1, A704/1, 704/2 ; De 702,703,705 .

Fig. 1– localizarea amplasamentului studiat pe harta judetului Tulcea

Vecinatatile proiectului studiat sunt :

o Nord – teren arabil ; o Sud – teren arabil ; o Est – teren arabil ; o Vest – teren arabil .

Conform PUG aprobat, atat destinatia existenta, cat si destinatia propusa este de teren arabil, pasune si padure .




Fig.2 -Plan de situatie Salbatica 3

Coordonatele Stereo 1970 ale turbinelor care se vor amplasa sunt :

Salbatica 3

Turbine Coordonate

stereo 70 Nr. Crt. Nume Turbina X Y

1 SB_72 805487.54 404936.42

2 SB_73 805175.64 405304.48

3 SB_74 805959.82 406511.74

4 SB_75 805840.13 406977.39

5 SB_76 806333.08 406582.13

6 SB_77 806222.87 407040.31

7 SB_78 805662.82 407428.95

8 SB_79 805546.44 407891.51

9 SB_80 806064.99 407987.48

10 SB_81 806383.63 408245.53

11 SB_82 806031.94 408617.24

12 SB_83 806393.35 408861.53




13 SB_84 804850.45 408173.75

14 SB_85 806508.06 409348.6

15 SB-86 806939.5 409431.47

16 SB_87 807325.65 409165.65

17 SB_88 807005.67 408685.25

18 SB_89 807778.16 407833.18

19 SB_90 808392.19 408164.7

20 SB_91 808641.93 408859.81

Bilantul teritorial

Precizam ca 4 ( patru ) din cele 20 turbine eoliene vor fi amplasate in ROSPA 009

Bestepe – Mahmudia ( fig. 3 ). Nici una din centralele eoliene NU vor fi amplasate in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean .




Fig. 3 – amplasamentul parcului Salbatica 3 fata de Siturile Natura 2000




2. FLORA , VEGETATIA SI HABITATELE NATURALE DIN ZONA PARCULUI

EOLIAN SALBATICA 3

Facem precizarea ca programul de monitorizare , a fost stabilit conform prevederilor

Acordului de mediu nr. 2386/2010, in conformitate cu planul de monitorizare cuprins in Raportul privind Impactul asupra Mediului .

Astfel , Planul de monitorizare a florei -în perimetrul Parcului eolian Sălbatica 3

Elemente monitorizate - Specii ţintă

Parametri măsuraţi Praguri

Cimbrişor (Thymus zygioides)

b) Abundenţă / dominanţă

c) Sociabilitatea d) Distribuţia

Optim: Parametri menţinuţi la nivelul din 2008 respectiv prezenţa speciei în compoziţia pajiştilor stepice

Minim: Indicele abundenţă/dominanţă să nu scadă cu mai mult de o clasă pe scara Braun – Blanquet.

Colilie (Stipa capillata)

e) Abundenţă / dominanţă

f) Sociabilitatea g) Distribuţia



Pir (Agropyron pectinatum)

h) Abundenţă / dominanţă

i) Sociabilitatea j) Distribuţia



Păiuş (Festuca valesiaca)

k) Abundenţă / dominanţă

l) Sociabilitatea m) Distribuţia






Planificarea implementării Planului de monitorizare a florei- în perimetrul Parcului eolian Sălbatica 3

Elemente monitorizate - Specii ţintă

Metoda de lucru Personal Perioada

Cimbrişor (Thymus zygioides)

n) Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Botanist - Fitocenolog

Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieţelor de probă descrise in anii 2008-2009 , unde apare specia bioindicator

Colilie (Stipa capillata)

o) Relevee în pieţe de probă de 100 – 200 m2



Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieţelor de probă descrise in anii 2008-2009, unde apare specia bioindicator

Pir (Agropyron pectinatum)

p) Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2



Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieţelor de probă descrise in anii 2008-2009 , unde apare specia bioindicator

Păiuş (Festuca valesiaca)

q) Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2



Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieţelor de probă descrise in anii 2008-2009, unde apare specia bioindicator




2.1. MATERIALE SI METODE DE LUCRU UTILIZATE IN CADRUL MONITORIZARII

FLOREI, VEGETATIEI SI HABITATELOR NATURALE Pentru a surprinde aspectele relevante ale stării actuale a speciilor de plante din

perimetrul viitorului parc eolian Salbatica 3 s-a efectuat în cadrul monitorizarii un inventar complet al speciilor de plante și al asociaţiilor vegetale prezente pe o suprafaţă de cca.3000 m² din locaţia fiecărei viitoare turbine eoliene, luând astfel în calcul și efectul de margine al activităţilor viitoare ce se vor desfăşura temporar pe suprafaţa platformelor de montaj (cu o suprafaţă de 1200 m²) asupra vegetaţiei . De asemenea au fost investigate după aceeaşi metodologie şi suprafeţele care vor fi ocupate de drumurile de acces aferente fiecărei turbine si traseul LES .

Pe baza asociaţiilor vegetale identificate, s-a determinat prezenţa sau absenţa habitatelor de interes conservativ în perimetrul parcului eolian Salbatica 3. Evidenţierea completă a compoziţiei nu se poate face decât cercetând o anumită suprafaţă dintr-o fitocenoză. Prin cercetări comparative s-a putut stabili că, pentru fiecare categorie mare de fitocenoze, există o suprafaţă minimă în care se pot identifica toate speciile fitocenozei. Această suprafaţă minimă se numeşte areal minim. Determinarea arealului minim se face prin înregistrarea speciilor pe un şir de suprafeţe de dimensiuni diferite. Se începe obişnuit pe o suprafaţă de două ori mai mică ( de ex.0,25 mp de pajişte) , apoi înregistrările se fac pe o suprafaţă de două ori mai mare, de 4 ori mai mare, de 8 ori mai mare ş.a.m.d. Arealul minim este acea suprafaţă de la care curba numărului speciilor nu mai creşte ci devine aproape paralelă cu abcisa.

S-au făcut liste cu speciile ideentificate pe suprafeţele analizate, având în vedere valoarea abundenţei-dominanţei( după scara Braun-Blanquet),ecologia speciilor şi valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care îl ocupă. În funcţie de aceste valori se apreciază gradul de” antropizare” a zonei supusă studiului Cunoscând ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri asupra gradului de conservare în care se află un teren înaite de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau seminatural, în cazul de faţă apreciind potenţialul impact asupra covorului vegetal, în zona fundaţiilor turbinelor eoliene şi a dru murilor de întreţinere. Evaluarea abundenţei s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet.

Indicii scării Braun-Blanquet: 1= exemplare foarte puţine 2= exemplare puţine 3= exemplare puţin numeroase 4= exemplare numeroase 5= exemplare foarte numeroase Scara se bazează pe indicii de mai sus şi se sprijină pe distanţa medie între

exemplarele fitopopulaţiei. La populaţiile speciilor de plante de talie mijlocie (circa 30 cm), care intră în compoziţia pajiştilor, se pot folosi următoarele date:

Distanţa medie între plante(în cm)

Peste 4000

400-4000

40-400

10-40

Sub 10

Nr. Aproximativ de plante

1-2

20

50

1500

60 000

Indicii scării Braun-Blanquet

1 Acoperire 10% din suprafaţă

2 Acoperire 10-25% din suprefaţă

3 Acoperire 25-50% din suprafaţă






Datele se referă la plante cu distribuţie uniformă pe suprafaţa investigată. Cele mai multa specii nu au însă o distribuţie uniformă, ci apar grupat, astfel că, pe o suprafaţă, numărul de exemplare poate fi mai mare, iar pe alta mai mic, sau poate lipsi complet. Evaluarea efectivelor s-a realizat prin numărarea în suprafeţele de probă a exemplarelor fiecărei specii prezente. Pe o suprafaţă circulară de 2000 m² (care conţine în poziţie centrală locaţia viitoarei centrale eoliene) s-a efectuat un transect cu o lungime de 110 de m dispus în trei secţiuni, sub formă de N; 2 secţiuni paralele de câte 30 m și o secţiune diagonală de 50 m (fig. 4 ). Pe lungimea transectului s-au efectuat staţii de probare cu suprafaţa de 1m² la intervale de câte un metru.

În cazul plantelor cu rizomi s-a considerat ca exemplar separat fiecare tulpină individualizată , iar în cazul arbuştilor s-au numărat tufele.

Fig. 4 - Transect de 110 de metri sub formă de N, împărţit pe trei secţiuni, pe o suprafaţă de 2000m². Notă: disc verde – suprafaţa de 2000m² supusă investigaţiilor; disc galben central- locaţia turbinei

eoliene; linie portocalie – transectul sub formă de Z În unele cazuri s-a folosit metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele dintre

fitocenoze marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din cadrul unei populaţii din două relevee apropiate. Astfel s-au numărat exemplarele populaţiei luate în studiu, de-a lungul unei linii, materializată în teren printr-o sfoară colorată care am întins-o pe sol. S-a utilizat lungimea de 10m. Numărarea şi înregistrarea datelor s-a efectuat pe porţiuni de 100cm pentru a putea calcula densitatea liniară (numărul de exemplare la un metru liniar).

Perioada favorabilă pentru efectuarea observaţiilor,fiind vorba de pajişti ,zonă de deal a fost aprilie – august 2011 , când tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii complet dezvoltate.

Studiul a început prin observaţii privind variabilitatea şi repetabilitatea asociaţiilor vegetale în funcţie de condiţiile de relief, substrat şi tipul de sol. Pentru fiecare tip de vegetaţie s-au realizat în jur de 10 relevee, în funcţie de numărul speciilor din cadrul vegetaţiei respective.

S-au făcut liste cu speciile ideentificate pe suprafeţele analizate, având în vedere valoarea abundenţei-dominanţei( după scara Braun-Blanquet),ecologia speciilor şi valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care îl ocupă. În funcţie de aceste valori se apreciază gradul de” antropizare” a zonei supusă studiului.

Cunoscând ecologia speciilor identificate, pentru a face aprecieri asupra gradului de conservare în care se află un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau seminatural, în cazul nostru apreciind potenţialul impact asupra covorului vegetal, în zona viitoarelor fundaţii şi drumuri de acces pentru întreţinere şi indirect prin




relaţiile dintre plantele situate în zona afectată şi cele de la distanţă mai mare în care efectul de margine al intervenţiei în circuitul natural se poate face simţit. Plantele identificate în cadrul observaţiilor efectuate în perimetrul parcului eolian Salbatica 3 , indicii daţi asupra staţiunii ocupate( indicele abundenţă-dominanţă Braun-Blanquet, zona sau etajul de vegetaţie, troficitatea solului pe care vegetează, pretenţii faţă de umiditate şi ce soluri ne indică în raport cu conţinutul în azot).

2.2. Flora si asociatiile vegetale in cadrul ecosistemelor ecologice antropizate si seminaturale În terenurile utilizate pentru agricultură, cultivate sau pârloage, am identificat doar

specii de plante segetale şi ruderale care sunt instalate în principal pe soluri bălane danubiano-pontice tipice şi închise, dar şi pe cernoziomuri danubiano-pontice castanii carbonatice şi ciocolatii. Aceste specii au fost înregistrate prin metoda releveelor (100 si 200 m2) şi metoda transectelor urmărindu-se abundenţa – dominanţa conform metodei Braun-Blanquet şi sociabilitatea acestora în culturile existente (cereale, porumb, leguminoase, etc), dar şi pe răzoare, marginea culturilor, drumuri şi suprafeţe cultivate în trecut.

2.2.1 Speciile identificate în terenurile agricole cultivate şi pârloage (ecosisteme

antropizate - agroecosisteme) întâlnite frecvent sunt :

- Spanac sălbatic (Chenopodium album L.) - Gâscariţă (Arabidopsis thaliana (L.) Heynh.) :

- Volbură (Convolvulus arvensis L.) - Zârnă (Solanum nigrum L.) - Vanilie sălbatică (Heliotropium europaeum L.) - Ovezică (Hordeum murinum L.) - Traista ciobanului ( Capsella bursa-pastoris L.) - Susai aspru (Sonchus asper (L.) Hill) - Lăptucă (Lactuca saligna L.) :




- Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.) - Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.) - Lumânărică (Verbascum phlomoides L.) :

- Rapiţă (Rapistrum perene L.) - Mac sălbatic (Papaver rhoeas L.) :

- Ciocul berzei (Delphinium fissum L.) - Limba şarpelui (Echium vulgare L.) :




- Colţii babei (Tribulus terrestris L.) - Iarbă grasă (Portulaca oleracea L.) - Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis L.) :

- Laptele cucului (Euphorbia virgata L.) - Troscot (Polygonum aviculare L.) :

- Nemţişor (Delphinium orientale L.) - Odos (Avena fatua L.) - Mături (Centaurea diffusa Lam.) - Holeră (Xanthium italicum L.) - Talpa gâştei (Leonurus cardiaca L.) :




- Cătuşe (Ballota nigra L.) - Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica L.) - Căpriţă (Atriplex patula L.) - Tămăiţă (Chenopodium botrys L.) :

- Cornuţi (Xanthium strumarium L.) - Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.) - Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.) - Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes) - Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.) - Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.) :

- Ciurlan (Salsola kali L.) - Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.) :




- Scaiul dracului (Eryngium campestre L.) - Voinicica (Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl) - Cucută (Conium maculatum L.)

Prezenţa speciilor segetale este condiţionată de tipul şi tehnologia de cultură, respectiv:

Sorghum halepense şi Sambucus ebulus abundent în culturile de porumb şi fasole, Papaver rhoeas şi Delphinium fissum abundent în culturile de cereale, etc.

Separarea vegetaţiei segetale şi ruderale pe comunităţi fitocenotice este greoaie deoarece nu se pot determina speciile dominante, care au un caracter temporar datorită intervenţiei antropice, dar aplicând metoda dominantelor temporare putem spune că în zona studiată avem, în principal, următoarele asociaţii: - Amarantho – Chenopodium albi Soo (1947) 1953 - Consolido orientali – Stachyetum annuae (Soo 1947) Timar 1957 - Xanthiemum italicii Timar 1950 - Hordeo murini – Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959 - Sclerochloo – Polygonetum avicularis (Gams 1937) Soo 1940 .

Fig.5 – imagine de ansamblu a zonei de nord a parcului SB3 – foto original Badea Gh.




Fig. 6-7-8-9- imagini din perimetrul Salbatica 3




Terenurile care au incadrarea de păşune ( si care exista in zona monitorizata ) sunt reprezentate de pajişti formate din habitate stepice degradate instalate pe un strat de sol superficial din grupa litosolurilor (rendzine calciforme şi soluri levigate de pantă) şi cernoziomurilor carbonatice danubiano-pontice. Asociaţiile vegetale predominante, alcătuite dintr-un amestec de specii ce dezvoltă comunităţi vegetale xerofile, sunt:

- Agropyretum pectiniformae Dihoru 1970 - Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 - Medicagini minimae – Festucetum valesiacae Wagner 1941. - Agropyro – Thymetum zygioidi Dihoru 1970 - Stipetum capillatae Krausch 1961( Stipo (capillata) – Festucetum

(valesiace) Sanda si Popescu) . -

Facem precizarea ca turbinele vor fi amplasate numai pe terenuri agricole , proprietatea titularului .

2.2.2 Speciile identificate pe pajişti (ecosisteme seminaturale) enumeram:

Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Seseli campestre, Achillea setacea, Eryngium campestre, Eryngium planum, Teucrium chamaedrys, Marubium peregrinum, Xeranthemum anuum, Helichrysum arenarium, Plantago lanceolata,Plantago media, Euphorbia salicifolia, Alyssum alyssoides, Scleranthus anuus, Senecio vernalis,Salvia nemorosa, Bromus hordeaceus, Phleum phleoides, Cynodon dactylon, Carduus thoermeri, Paeonia peregrina, Euphorbia seguieriana, Euphorbia helioscopia, Artemisia austriaca, Cichorium intybus, Nigella arvensis, Centaurea arenaria, Sanguisorba minor, Teucrium polium, Medicago minima, Vicia dalmatica, Andropogon ischaemum, Stachys angustifolia, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Agropyron brandzae, Stipa capillata, Iris pumila, Chrysopogon gryllus, Bromus tectorum, Alyssum hirsutum, Rumex acetosella, Ajuga chamaepytis, Allium fuscum, Echium russicum, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Alyssum desertorum, Sternbergia colchiciflora, Goniolimon collinum.




CONCLUZII privind monitorizarea florei : IN ZONELE DE PASUNE EXISTENTE IN CADRUL PERIMETRULUI MONITORIZAT

NU S-AU INREGISTRAT MODIFICARI ALE SPECIILOR TINTA MENTIONATE IN PROGRAMUL DE MONITORIZARE .

TERENURILE AGRICOLE AU FOST CULTIVATE CU RAPITA , CEREALE , PORUMB.

FATA DE DATELE COLECTATE IN ANII 2008-2009-2010 NU S-AU INREGISTRAT MODIFICARI , CARE SA CONCLUZIONEZE UN IMPACT ASUPRA ZONEI .

3 AVIFAUNA IN ZONA ANALIZATA

3.1. Monitorizarea avifaunei În vederea descrierii cât mai precise a datelor colectate în cadrul programului de

monitorizare si pentru a cuprinde integral datele referitoare la categoriile individuale de păsări (oaspeti de vară, oaspeti de iarnă, păsări migratoare), rapoartele de monitorizare cuprind doar acele categorii de păsări pentru care s-au colectat seturi complete de date.

Astfel , datele colectate vor fi introduse in rapoarte dupa cum urmeaza : 1. Raport pentru speciile de păsări oaspeti de vară, ce va cuprinde perioada 01 mai – 31

August; 2. Raport pentru migratia de toamnă, ce va cuprinde perioada 20 August – 15 Octombrie; 3. Raport pentru păsările oaspeti de iarnă, ce va cuprinde perioada 15 Octombrie – 15

Martie; 4. Raport pentru migratia de primăvară, ce va cuprinde perioada 15 Martie – 15 Mai.

Avand in vedere ca in actele de reglementare este impusa conditia de transmitere

anuala a unui raport de monitorizare ( pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator), facem precizarea ca datele vor fi prelucrate si transmise catre autoritatile de mediu competente ( Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ) in rapoarte anuale care vor cuprinde date asa cum s-a descris mai sus .

Perioada si calendarul deplasărilor pe teren pentru monitorizarea speciilor de păsări au

fost selectate astfel încât să cuprindă perioadele optime si favorabile pentru fiecare categorie tintă de păsări, asa cum este prezentat si în tabelul de mai jos:

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Total Nr. expeditii 2 2 3 2 3 2 2 2 3 2 2 2 27 Nr. zile/expeditie 1 1 3 3 3 3 1 1 3 2 1 1 Total zile 2 2 9 6 9 6 2 2 9 4 2 2 55

Zona de studiu cuprinde suprafața totală de implementare a proiectului (turbine

eoliene, stații de transformare, drumuri de acces, platforme etc.) și vecinătatea acestuia. Vecinătatea proiectului este necesară să fie inclusă în zona de studiu, deoarece

potențialul impact asupra speciilor de păsări se poate extinde în afara limitelor acestuia. Spre exemplu, efectul de îndepărtare/eliminare a păsărilor prin deranjarea acestora la cuib (perioada de cuibărit) în timpul activității de construcție se poate extinde pe o distanță de la




câteva sute de metri până la câțiva kilometri, în afara limitelor proiectului, în funcție atât de ecologia, cât şi de vulnerabilitatea speciei.

La stabilirea definitivă a zonei de studiu s-a ţinut cont și de faptul că pierderea habitatelor poate reduce teritoriile de hrănire pentru acele specii care cuibăresc și se odihnesc în afara parcului eolian propus, dar se hrănesc în interiorul acestora. Habitatele de hrănire pot avea suprafețe de câțiva kilometri pentru speciile răpitoare de zi și de noapte și, de obicei, cu cât specia prezintă o vulnerabilitate mai mare la cuib, acestea sunt situate la o distanța mai mare de acesta.

Din motive de bună practică, s-au efectuat observații și într-o zonă martor (zonă de referință) selectată în baza următoarelor criterii:

- cu habitate asemănătoare cu zona de studiu; - cu o compoziție specifică, distribuție și abundență a păsărilor asemănătoare cu cea din

zona de studiu; - să nu fie afectată de dezvoltarea unui parc eolian în viitor; - să nu fie prea aproape de zona de studiu, în așa fel încât populațiile de păsări din zona

martor să nu fie afectate de către parcul eolian propus;

Zona martor este un element cheie pentru activitatea de post-monitorizare. Datele de teren colectate din zona martor vor putea fi folosite pentru a compara evoluția populațiilor de păsări după implementarea proiectului atât în zona de studiu cât și în zona martor, pentru a depista daca vor apărea sau nu schimbari cu efect semnificativ în viitor (metoda BACI – Before-After/Control - Impact). Metode de lucru Metoda transectelor în puncte fixe

Metodele folosite pentru monitorizarea speciilor cuibăritoare și a celor care iernează în zonă de studiu sunt metoda transectelor combinată cu metoda punctului fix.

Numărul transectelor şi a punctelor fixe s-au stabilit în functie de: - numărul turbinelor și suprafața totală ocupată de acestea, - particularitățile zonei (topografia, vegetație, etc.), în așa fel încât transectele din toată

zona de studiu să surprindă toate habitatele specifice zonei pentru a putea analiza relația habitat - specie.

Transectele s-au stabilit la începutul monitorizării și sunt folosite pe tot parcursul studiului.

Acestea vor fi prezentate pe o hartă cu coordonatele exacte a puntelor fixe de pe parcursul transectelor din fiecare teritoriu de studiu. Distanţa dintre punctele fixe este de 2 km.




Fig. 10 - Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu . Cu rosu s-au figurat punctele fixe de observatie

În timpul parcurgerii unui transect se noteaza: - speciile de păsări observate; - numărul acestora; - activitatea desfășurată de specie; - habitatul unde a fost observată specia.

În fiecare punct fix se sta cel mult 10 minute și se noteaza:

- punctul fix din care se face observaţia - speciile de păsări observate, - numărul indivizilor din fiecare specie - tipul de activitate desfășurat de către pasăre - habitatul unde a fost observată specia.

Metoda punctului fix

În vederea monitorizării speciilor de păsări pe perioada migratiei se va folosi metoda punctului fix, ce reprezintă o metodă cantitativă care ne permite estimarea abundentei relative a păsărilor. Astfel, trebuie alese puncte fixe în zona de studiu,suficiente pentru o bună esantionare, în asa fel încât datele colectate să fie relevante pentru studiul realizat.

Ca urmare a monitorizării îm puncte fixe se urmăreste obtinerea următoarelor informatii:




- date privind diversitatea speciilor de păsări pe perioada migratiei (compozitia specifică / evaluarea calitativă)

- estimarea populatiilor de păsări migratoare (evaluarea cantitativă). Metoda punctului favorabil (Vantage Point)

În vederea evaluării riscului de coliziune atât pentru speciile de păsări de interes comunitar cât si pentru speciile de păsări de interes secundar, trebuie analizată si cuantificată activitatea de zbor. Monitorizările efectuate din aceste puncte favorabile implică realizarea observatiilor dintr-un punct fix aflat într-o pozitie favorabilă pentru observarea dinamicii de zbor a păsărilor, si care să permită acest lucru fără afectarea comportamentul lor prin prezenta în punctul fix. Cu cât perioada de monitorizare din aceste puncte favorabile este mai lungă cu atât tiparul comportamentului de zbor a speciilor va fi mai bine cunoscut, iar evaluarea impactului se va face cu o precizie sporită.

3.2. Date rezultate in urma monitorizarii avifaunei in zona Salbatica 3 Ca urmare a monitorizărilor efectuate în perioada 15.08.2010 – 20.08.2011, s-au

colectat date pentru cele patru categorii de păsări, si anume păsări migratoare ( migratia de primavara si de toamna ) , păsări oaspeti de iarnă, pasari oaspeti de vara ,fisele de observatie pentru fiecare categorie în parte fiind incluse în următoarele tabele de reprezentare a fiselor de observatii :

Tabelul speciilor migratoare în perioada de toamnă (15.08.2010 – 10.10.2010)

Nr. Crt Specia 24.08.

10 02.09.

10 03.09.

10 04.09.

10 11.09.

10 12.09.

10 13.09.

10 19.09.

10 20.09.

10 22.09.

10 02.10.

10 04.10.

10

1 Pelecanus onocrot. 56 28

2 Pelecanus crispus 5 3 Ardea cinerea 3 1 2 1 2 4 Ardea purpurea 2 1 5 Ardea alba 5 1 2 6 Ciconia nigra 3 1 7 Ciconia ciconia 5 9 17 12 6 8 Milvus migrans 1 1 9 Circus cyaneus 2 3 1 2 4 3 2 1 1 10 Circus pygargus 1 2 1 1 3 2 1 2 11 Accipiter brevipes 3 1 12 Accipiter nisus 2 4 3 5 2 13 Accipiter gentilis 1 2 1 14 Buteo buteo 6 9 7 12 19 24 21 16 18 14 7 4 15 Buteo vulpinus 3 2 4 1 2 1 16 Buteo rufinus 1 2 1 2 17 Aquila pomarina 1 2 2 5 4 2 18 Falco tinnunculus 2 1 3 2 2 4 2 19 Falco vespertinus 16 23 12 20 Falco subbuteo 2 1 3 2 21 Larus minutus 11 17




22 Circaetus gallicus 1 1 23 Merops apiaster 39 52 24 24 Hirundo rustica 18 12 35 42 26 14 25 Miliaria calandra 17 26 19 32 11 5 3 26 Alauda arvensis 23 29 21 36 39 28 15 17 9

27 Melanocorhypha cal. 14 18 22 27 26 19 21 13

28 Coracias garrulus 3 2 4 2 1 29 Anthus cervinus 3 9 7 30 Motacilla alba 18 15 24 19 16 7 4

Total 243 248 223 226 164 107 73 60 32 4 Tabelul speciilor oaspeti de iarnă (15.10.2011 – 15.03.2011)

Nr. Crt Specia 12.10

.10 28.10

.10 08.11

.10 17.11

.10 05.12

.10 19.12

.10 12.01

.11 19.01

.11 01.02

.11 16.02.11

05.03.11

10.03.11

12.03.11

15.03.11

1 Phalacrocorax carbo 8 11 7 3 5 13 9 6 3 4

2 Anser anser 112 125 75 92 89 26 31 3 Anser albifrons 68 51 82 44 56 4 Branta ruficollis 58 32 17 6 5 Cygnus cygnus 19 37 24

6 Circus aeruginosus 1 2 1 1 3 1 1 1 2

7 Circus cyaneus 2 1 2 1 1 1 8 Circus pygargus 1 1 1 2 1 1 9 Accipiter nisus 1 1 1

10 Buteo buteo 2 1 4 3 6 4 5 3 2 5 4 2 2 1 11 Buteo lagopus 1 1 1 12 Falco tinnunculus 2 1 3 2 2 3 1 2 1 2 2 2 13 Falco columbarius 1 14 Falco peregrinus 1

15 Phasianus colchicus 2 1 3

16 Larus cachinnans 12 9 5 7 3 22 8 9 6 3 10 17 Larus ridibundus 5 3 13 8 5 6 2 7

18 Streptopelia decaocto 3 2 4 5 3 2 2 2 6 2 4 3 2 4

19 Galerida cristata 4 7 5 8 6 9 8 7 11 8 5 4 7 6 20 Parus major 3 3 6 4 2 3 21 Pica pica 3 2 4 3 6 9 7 13 8 10 6 3 4 4 22 Corvus monedula 95 68 106 124 78 93 137 84 107 75 93 83 71 63 23 Corvus frugilegus 72 117 125 140 98 115 182 131 94 61 86 95 84 73 24 Corvus cornix 5 3 6 5 7 12 8 6 7 5 6 4 6 6 25 Sturnus vulgaris 132 86 217 231 72 93 128 116 103 77 61 59 52 38 26 Miliaria calandra 3 5 2 12 8 5 9 6 27 Fringilla coelebs 5 8 4 6 7 5 11 8 4 6 28 Turdus pilaris 21 14 9 12 6 29 Carduelis chloris 3 2 1 2 3 1 2 1 30 Carduelis carduelis 7 11 6 9 8 16 22 27 12 15 8 16 11




31 Carduelis cannabina 6 9 11 4 17 14 11 8 5

32 Passer domesticus 12 18 23 21 27 24 15 18 20 16 17 21 18 15 33 Passer montanus 9 7 15 11 17 6 12 7 9 13 8 12 380 532 780 594 602 599 691 465 504 344 344 340 294 274

Tabelul speciilor migratoare în perioada de primăvară (15.03.2011 – aprilie 2011)

Nr. Crt Specia 16.03

.11 18.03

.11 23.03

.11 24.03

.11 25.03

.11 01.04

.11 04.04

.11 05.04

.11 11.04

.11 15.04.11

23.04.11

1 Pelecanus onocrotalus 35 74 41

2 Ardea cinerea 3 2 5 4 2 3 1 4 3 Ardea purpurea 3 1 1 2 2 4 Ardea alba 1 2 2 3 1 2 5 Ciconia nigra 3 6 Ciconia ciconia 39 64 143 96 18 33 7 Milvus migrans 1 1 2 8 Circaetus gallicus 1 1 1

9 Circus aeruginosus 3 4 2 11 3 7 5 9 4 12 6

10 Circus cyaneus 1 3 2 1 2 1 4 2 11 Circus pygargus 1 1 3 1 2 1 12 Circus macrourus 1 2 1 13 Accipiter nisus 2 1 3 1 2 1 14 Buteo buteo 2 5 13 18 12 22 14 9 6 17 8 15 Buteo vulpinus 4 2 3 3 5 2 16 Buteo rufinus 2 1 1 1 1 17 Aquila pomarina 1 2 1 1 1 2 18 Falco tinnunculus 1 3 2 1 1 2 4 2 19 Falco vespertinus 3 20 Falco subbuteo 2 1 1 2 1 21 Upupa epops 1 2 1 1 1 22 Merops apiaster 23 Hirundo rustica 6 4 24 Delichon urbica 25 Miliaria calandra 9 7 12 10 14 8 11 9 13 16 6 26 Alauda arvensis 18 22 15 26 18 14 23 15 10 13

27 Melanocorhypha cal. 6 11 8 15 12 17 21 19 22 18

28 Coracias garrulus 29 Anthus cervinus 3

30 Phylloscopus collybita 1 2

31 Motacilla flava 4 3 7 32 Motacilla alba 3 7 5 8 16 21 14 Total 78 49 121 245 205 193 170 86 94 130 64




Tabelul speciilor oaspeti de vara ( mai – august 2011 )

03 Mai

04 Mai

05 Mai

07 Mai

08 Mai

09 Mai

21 Mai

22 Mai

23 Mai

02 Iun

03 Iun

07 Iun

08 Iun

19 Iun

20 Iun

05 Iul

19 Iul

03 Aug

16 Aug

Accipiter nisus 2 1 1 1 1 1 2 1 Alauda arvensis 34 37 31 29 41 46 52 48 43 50 46 53 48 41 45 38 42 35 49 Anthus campestris 6 9 7 6 6 8 11 9 10 12 7 11 9 15 13 10 8 7 18 Athene noctua 1 1 1 1 1 1 Buteo rufinus 2 1 3 2 2 1 1 2 3 2 1 3 3 2 3 1 2 2 3 Buteo vulpinus 3 4 2 5 3 2 1 2 1 1 1 1 2 1 2 3 Calandrella brachydactyla 3 1 2 1 4 3 4 5 5 4 5 7 6 5 4 2 Carduelis cannabina 5 8 7 12 6 9 11 15 12 18 10 7 14 6 4 8 7 12 Carduelis carduelis 9 12 17 15 7 13 6 10 17 8 5 11 21 16 8 13 17 9 24 Carduelis chloris 3 2 5 6 2 1 2 1 3 4 2 3 2 4 3 5 4 Ciconia ciconia 2 1 1 1 1 2 Circus aeruginosus 2 1 2 1 2 1 1 1 1 2 4 Coracias garrulus 2 1 3 2 4 3 5 4 4 3 4 6 Corvus cornix 5 9 11 7 8 12 10 7 6 9 11 7 8 8 6 9 12 10 7 Corvus frugilegus 26 45 33 48 36 31 42 30 48 41 59 64 56 39 71 48 56 31 42 Corvus monedula 18 35 16 28 33 24 49 27 32 53 36 31 47 23 55 19 34 28 44 Coturnix coturnix 5 9 15 17 21 19 13 16 9 12 15 12 16 22 25 Delichon urbica 5 3 2 6 8 5 7 2 15 22 27 Emberiza hortulana 1 2 1 1 2 1 1 3 4 Erithacus rubecula 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 Falco tinnunculus 5 3 4 3 2 3 6 5 3 4 5 4 3 4 4 5 3 4 5 Falco vespertinus 3 7 2 4 2 8 Fringilla coelebs 11 5 7 9 3 4 5 7 3 6 4 8 15 Galerida cristata 18 22 14 19 23 27 22 26 20 23 21 25 22 28 24 27 21 17 32 Hirundo rustica 7 9 16 14 16 21 19 24 27 22 25 28 21 29 34 31 37 35 41 Lanius collurio 3 5 8 6 7 9 6 8 8 7 5 6 Lanius minor 1 3 2 5 4 3 5 4 6 5 4 Larus cachinnans 12 7 23 14 5 11 18 16 23 14 19 15 18 7 12 16 10 17 Larus ridibundus 5 7 11 14 6 12 3 8 11 5 7 14 9 Melanocorypha calandra 29 32 36 27 38 33 36 41 38 35 43 47 36 45 31 35 39 28 36 Merops apiaster 5 12 8 5 4 9 5 3 7 14 29 Miliaria calandra 12 16 13 21 18 23 20 16 19 25 24 29 23 27 22 31 28 36 43 Motacilla alba 9 6 8 7 11 14 9 12 15 8 10 13 11 15 12 7 6 9 18 Motacilla flava 3 5 2 4 3 7 Muscicapa 2 1 1 1 3




striata Oenanthe oenanthe 2 4 3 5 4 4 6 5 5 4 6 5 4 5 Parus major 2 1 3 6 5 4 6 3 5 4 3 2 4 Passer domesticus 31 27 25 36 32 28 36 31 29 24 37 41 45 39 34 53 47 42 44 Passer montanus 18 24 27 25 32 36 28 23 31 35 29 26 32 28 23 29 24 30 27 Perdix perdix 8 7 10 6 12 15 9 14 8 7 5 9 6 11 Phasianus colchicus 2 1 2 5 4 3 4 4 2 1 3 4 1 2 3 Phylloscopus collybita 2 1 2 1 1 1 1 1 Pica pica 3 5 4 6 4 5 3 7 5 4 4 3 5 4 6 5 5 6 7 Saxicola rubetra 3 1 1 2 3 2 1 1 2 5 Streptopelia decaocto 4 3 7 5 6 8 11 6 7 9 6 8 7 8 8 6 9 7 8 Sturnus vulgaris 16 23 15 31 27 19 25 28 23 36 27 22 26 15 21 30 17 24 22 Sylvia communis 1 2 3 1 2 1 1 2 1 1 Upupa epops 2 1 1 3 2 1 2 1 1 3 2 3 4 2 5

3.3. Evaluarea statistică a datelor 3.3.1. Abundenţa (A)

Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest indicator se exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcţie de abundenţă, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. Abundenţa se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de exemplare iar pe ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine specii abundente decât specii foarte rare. 3.3.1.1. Abundenta speciilor migratoare Migratia de toamnă




Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele reprezentate de ciocârla de câmp, ciocârlia de Bărăgan şi şorecarul comun, urmate de rândunică şi prigorie, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean. Migraţia de primăvară

Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele reprezentate de barza albă, ciocârla de câmp, pelicanul comun, ciocârlia de Bărăgan şi şorecarul comun, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean, cu excepţia pelicanului comun, care însă nu utilizează foarte frecvent această zonă ca rută de migraţie, şi atunci când o tranzitează o face în număr relativ mic comparativ cu stolurile obişnuite. 3.3.1.2. Abundenta speciilor oaspeti de vara




3.3.1.2. Abundenta speciilor oaspeti de iarnă

Cele mai abundente specii de păsări pe perioada iernii sunt reprezentate de populatiile de grauri si specii ale Fam. Corvidae, urmate de gâsca de vară şi gârliţa mare, toate acestea fiind specii comune, indicatori ai zonelor antropizate, cu excepţia gâştelor, care indică prezenţa unor habitate de odihnă şi/sau hrănire în apropiere, dar datorită frecvenţei reduse de prezenţă în zona de studiu demonstrează că zona de studiu nu este zonă preferată de hrănire /odihnă sau de tranziţie între acestea două. 3.4. Dominanţa (D)

Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în care se foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundenţă. In fapt, dominanţa exprimă aşa-numita abundenţă relativă a unei specii, reprezentând raportul dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată. Formula de calcul a abundenţei este următoarea:

Noţiunea de dominanţă este relativ independentă de mijloacele de prelevare a probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătînd care este procentul fiecărei specii din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.

In funcţie de valoarea procentului, speciile se împart în funcţie de dominaţă în:




D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %; D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %; D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %; D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %; D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.

3.4.1. Dominanta speciilor de păsări migratoare Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare identificate pe parcursul migraţiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 14 specii; D2 - specii recedente: 6 specii; D3 - specii subdominante: 2 specii; D4 - specii dominante: 4 specii; D5 - specii eudominante: 4 specii.

Migraţia de primăvară




Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare identificate pe parcursul migraţiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 18 specii; D2 - specii recedente: 5 specii; D3 - specii subdominante: 2 specii; D4 - specii dominante: 5 specii;

D5 - specii eudominante: 2 specii. 3.4.2. Dominanta speciilor de păsări oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în

cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: D1 - specii subrecedente: 18 specii; D2 - specii recedente: 8 specii; D3 - specii subdominante: 3 specii; D4 - specii dominante: 1 specii;

D5 - specii eudominante: 3 specii. 3.4.3. Dominanta speciilor de păsări oaspeti de vară

Referitor la abundenţa relativă (dominanţa) speciilor de păsări identificate în zona de studiu aceasta este reprezentată grafic mai jos:

Dominanţa speciilor oaspeţi de vară




Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară identificate în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 39 specii; D2 - specii recedente: 11 specii; D3 - specii subdominante: 11 specii; D4 - specii dominante: 6 specii;

D5 - specii eudominante: 0 specii. 3.5. Constanţa sau Frecvenţa (C, F)

Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba de data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.

Formula de calcul este următoarea:

In funcţie de valoarea constanţei în probe, speciile se pot împărţi în următoarele categorii:

C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe; C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe; C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe; C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.

Pe lîngă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în funcţie de constanţă. Astfel este cazul când speciile sunt împărţite în caracteristice de ordinul I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărţite la rândul lor în specii expansive, localizate şi foarte localizate) şi specii puţin abundente (care la rândul lor pot fi difuze, dispersate şi puţin comune). 3.5.1. Frecventa speciilor migratoare Migraţia de toamnă




Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare, identificate pe parcursul migratiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 13 specii; C2 - specii accesorii – 9 specii; C3- specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 1 specie.


Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare, identificate

pe parcursul migratiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: C1 - specii accidentale – 9 specii; C2 - specii accesorii – 13 specii; C3 - specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 3 specii.

3.5.2. Frecventa speciilor oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:




C1 - specii accidentale – 6 specii; C2 - specii accesorii – 7 specii; C3 - specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 13 specii.

3.5.3. Frecventa speciilor oaspeti de vară

Constanţa speciilor oaspeţi de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară în cadrul

zonei de studiu avem următoarea distribuţie: C1 - specii accidentale – 1 specie; C2 - specii accesorii – 9 specii; C3 - specii constante – 17 specii; C4 - specii euconstante – 40 specii.

3.6. Indicele de semnificaţie ecologică (W, indicele Dzuba)

Reflectă relaţia dintre indicatorul structural (constanţa) şi cel productiv (dominanţa), arătând poziţia unei specii într-o biocenoză. In funcţie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.

Formula de calcul a indicelui de semnificaţie ecologică este următoarea:

După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente; W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente; W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante; W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante; W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.




In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii accesorii, iar W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele. 3.6.1. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor migratoare Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 15 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 4 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 2 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 2 specii.


Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii;




W2 - specii recedente (accesorii) – 17 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 3 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 4 specii;

W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specie. 3.6.2. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 14 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 9 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 0 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 3 specii.

3.6.4. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de vară




Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente – 11 specii; W2 - specii recedente – 30 specii; W3 - specii subdominante – 20 specii; W4 - specii dominante – 6 specii;

W5 - specii eudominante – 0 specii. 3.7. Indicele de afinitate cenotică (Q, coeficientul Jaccard)

Indicele reflectă legăturile existente între speciile unei biocenoze date. In funcţie de

valorile acestui indice, pot fi identificate cu precizie speciile caracteristice, acestea având afinităţile cele mai mari. Metoda poate fi aplicată şi la perechi de specii, urmărindu-se valoarea indicelui pentru aceeaşi pereche de specii dar în cazul unor biocenoze diferite.

Formula de calcul a indicelui de afinitate cenotică este următoarea:

În tabelele de mai jos este reprezentat indicele de afinitate cenotică (indicele Jaccard) pentru toate categoriile de păsări și anume, păsări oaspeți de vară, migratoare și oaspeți de iarnă: 5.5.1. Afinitatea cenotică a speciilor de păsări migratoare (migratia de toamnă)




5.5.2. Afinitatea cenotică a speciilor de păsări migratoare (migratia de primăvară)




4.5.3. Afinitatea cenotică a speciilor oaspeti de iarnă




4.5.4. Afinitatea cenotică a speciilor oaspeti de vară



Raport de monitorizare Salbatica 3

Concluzii privind avifauna in zona monitorizata

Corelând toţi indicii calculaţi pentru speciile de păsări putem conluziona că în principal zona de studiu nu reprezintă o zonă preferată pentru specii de păsări sensibile precum cele de interes comunitar, dominante fiind specii de păsări foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica), specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra) sau speciile de vrăbii.

Referitor la prima categorie de păsări, speciile migratoare, s-a observat că ruta de migraţie nu a suferit nici o modificare, un motiv suplimentar fiind şi faptul că traseul de zbor pentru speciile de păsări de mari dimensiuni este situat la altitudini de minim 200 – 250 de metri, înălţime faţă de culmea dealurilor sau lateral faţă de profilul acestora, iar păsările de mici dimensiuni migrează de-a lungul terenurilor agricole, la altitudini mici, aproape de sol, cuprinse între 0 şi 10 de metri faţă de sol. De asemenea, singurele modificări ale componenţei speciilor migratoare, sunt date de absenţa speciilor de păsări care migrează mai târziu, şi anume în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, şi care anul acesta, datorită condiţiilor meteo nefavorabile prelungite până la începutul lunii mai, au migrat mult mai târziu, după 15 mai, astfel că nu au fost identificate pe perioada stabilită de monitorizare a migraţiei. De asemenea, se poate observa prezenţa diminuată sau absenţa speciilor de păsări adaptate ecosistemelor acvatice, deoarece culoarul de migraţie al acestora este situat către vecinătatea cu zonele acvatice, astfel că pe această porţiune numărul acestora este foarte mic. Astfel, ca urmare a monitorizărilor, nu au fost observate modificări ale dinamicii migraţiei, mici diferenţe în tabloul avifaunistic fiind date de fenomenul migraţiei în sine, care nu este identic de la an la an, putând fi observate variaţii atât numerice cât şi specifice, de până la 15% din componenţă.

În ceea ce privesc populaţiile de păsări care iernează, acestea au fost reprezentate în mod constant de specii cu o răspândire relativ uniformă pe întreg teritoriul Dobrogei, reprezentate de specii precum graurul sau cele aparţinând Fam. Corvidae. Pe lângă acestea, au fost identificate inclusiv specii răpitoare care iernează, efectivele acestora fiind totuşi relativ reduse de fiecare dată fiind observate doar câteva exemplare de-a lungul terenurilor agricole, utilizate ca terenuri de vânătoare . În ceea ce priveşte populaţia de gâşte, inclusiv populaţiile de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), acestea continuă să tranziteze terenurile agricole din zona de studiu către locuri de hrănire, nefiind însă observate hrănindu-se în zona de studiu Traseele acestora între locurile de odihnă din jurul lacului Razim şi locurile de hrănire nu sunt supuse nici unui impact negativ din partea lucrărilor de amenajare, neobservându-se vreo modificare vizibilă a comportamentului acestora. Tranzitarea zonei de studiu de către populaţiile de gâşte are loc în cazuri izolate, acest lucru fiind datorat şi faptului că zona de studiu, care cuprinde lanţul de dealuri din zonă, între Dunăre, deltă şi complexul lagunar, reprezintă o barieră naturală în calea rutelor de tranziţie între locurile de odihnă şi cele de hrănire.



Raport de monitorizare – parc eolian Salbatica 3 42

Astfel, în cazul monitorizărilor efectuate în perioada august 2010 – august 2011,

perioadă în care s-au monitorizat speciile de păsări , datele colectate demonstrează că zona de studiu nu reprezintă importantă pentru cuibăritul unor specii prioritare pentru situl Natura 2000 .

Zona de studiu este utilizată cu precădere de specii foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări și al Dobrogei, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica) sau specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra).

Această prezenţă a terenurilor agricole în zona de studiu contribuie mult la limitarea distribuţiei multor specii de păsări de interes comunitar, care nu au condiţii optime de cuibărit şi/sau hrănire în astfel de habitate artificiale, motiv pentru care au o distribuţie restrânsă sau chiar lipsesc cu desăvârşire din astfel de zone. Acest lucru este susţinut şi de valorile şi reprezentările indicelui de afinitate cenotică (Indicele Jaccard), unde se poate observa că majoritatea speciilor de păsări de interes comunitar, nu sunt caracteristice habitatelor din zona de studiu, singura excepţie fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) care preferă habitatele de terenuri agricole, astfel că se află printre speciile indicator ale acestor habitate.

În plus, pe timpul activităţilor de construcţie desfăşurate în parcurile Salbatica 1 si Salbatica 2 amplasate in imediata vecinatate a parcului Salbatica 3, in perioada de vara,iarnă şi perioadele de migraţie, nu s-au observat alterări semnificative ale comportamentului speciilor de păsări prezente pe amplasament şi nici alterări ale distribuţiei acestora . Limita de deranj a speciilor din vecinătatea lucrărilor de construcţie fiind foarte restrânsă, de aproximativ 50 de metri faţă de activităţile desfăşurate pe amplasament, peste această limită comportamentul speciilor de păsări fiind normal, aşa cum a fost înregistrat şi în starea iniţială.




3.3. Alte specii identificate in zona monitorizata Zona monitorizata se incadreaza din punct de vedere faunistic in categoria

agroecosistemelor ( ecosisteme antropizate de tip agricol ). Datorita faptului ca terenurile agricole sunt folosite intensiv in agricultura , fauna este reprezentata de specii rezistente la impactul antropic .

Reptile – din cadrul acestui grup , au fost identificate exemplare de soparla de stepa ( Podarcis taurica ) si soparla cenusie ( Lacerta agilis ) .

Soparla cenusie -Lacerta agilis

Ambele specii sunt tolerante la impactul antropic, ele fiind prezente si in localitatile

din zona rurala ( uneori , chiar in orase ) . Dintre mamifere s-au identificat soareci de camp ( pe pajistile din vecinatatea zonei

monitorizate ) .

Soarece de camp – Apodemus agrarius

Nevertebratele identificate in zona monitorizata sunt reprezentate de :




Insectele –apartin ordinelor Orthoptera ( lacuste, greieri si cosasi ) , Lepidoptera

( fluturi ) , Odonata ( libelule ) , Heteroptera ( plosnite ) , Diptera ( muste si tantari ) , Hymenoptera ( albine, bondari, viespi, furnici ) , Coleoptera ( gandaci ) , Homoptera ( cicade si paduchi de plante ) .

Orthopterele identificate in zonele de la limita culturilor ( unde exista benzi de vegetatie naturala ) sunt reprezentate de : greierele de stepa ( Gryllus desertus ), lacusta migratoare italiana ( Calliptamus italicus ), greierele de camp ( Gryllus campestre ) , coropisnita ( Gryllotalpa gryllotalpa ) .

Greierele de camp ( Gryllus campestre )

Dintre lepidoptere ( fluturi de zi de noapte ) au fost identificati fluturi diuni : fluturi de

varza ( Pieris brassicae ), fluturi coada de randunica ( Papilio machaon ) , Vanessa atalanta , Vanessa cardui , Lycaena phlaeas , Maniola jurtina . Dintre fluturii de noapte domina buha legumelor ( Autographa gamma ) , buha semanaturilor ( Euxoa segetum ) , Noctua pronuba.

Fluture de varza ( Pieris brassicae )

Din clasa Ordonata amintim Sympetrum ( S. vulgatum , S. sanguineum ) , Aeschna

( A. cyanea, A. mixta ) , Anax imperator .




Heteropterele – sunt daunatoare culturilor agricole – Eurygaster integriceps, Eurygaster maura, Aelia rostrata , Aelia acuminata – plosnite frecvente in habitatele antropizate : Graphosoma italicum , Pentatoma rufines .

Eurygaster integriceps-plosnita graului

Diptera ( muste si tantari ) – apar in general in locurile antropizate , in care apar

substante organice de natura menajera ( Lucilla caesar , Sarcophaga carnaria , Erystalis tenax ) si Contarinia tritici, Chlorops pumilionis –care apar in culturile de cereale .

Musca galbena a cerealelor ( Chlorops pumilionis )

Dintre Hymenoptere s-au identificat albine domestice , bondari ( Bombus hortorum,

Bombus lapidarius , Bombus agrorum ) , viespi ( Scolia hirta, Vespa germanica , Scolia flavifrons ) .




Bombus lapidarius

Gandacii – Coleoptera – sunt destul de putin reprezentati . Apar Carabus violaceus,

Zabrus tenebrioides , Anoxia vilossa , Polyphylla fulo , Adalia bipunctata , Girinidus natator. Din categoria Homoptera ( cicade si paduchi de plante ) sunt prezente afidele si

Cicadella viridis , Cercopsis sanguinolenta .




ANEXE

RAPORT DE MONITORIZARE Pentru investitia REABILITARE ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT DE MONITORIZARE Pentru investitia REABILITARE ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...