Raport de conjunctură -...

Raport de conjunctură 2017

2

Cuprins

I. Introducere pag. 3

II. Condiții-cadru economice pag. 3

III. Situația economică și așteptările companiilor pag. 5

IV. Condițiile amplasamentului investițional pag. 9

1. Politici economice pag. 9

2. Funcționalitatea mediului de afaceri pag. 11

3. Condițiile de pe piața muncii pag. 13

V. Concluzii: Companiile mai puţin mulțumite pag. 15

VI. Despre chestionar pag. 16

VII. Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană pag. 16


3

I. Introducere

Și în acest an Camerele de Comerț și Industrie germane bilaterale (AHK) din Europa Centrală si de Est au realizat un chestionar, din care reiese situația economică, dar și condițiile investiționale din fiecare țară în parte. Sondajul a fost realizat pentru a 12-a oară, împreună cu Camerele de Comerț şi Industrie Germane bilaterale din 16 țări din Europa Centrală și de Est.

Regiunea Europa Centrală și de Est (ECE) este deosebit de importantă pentru companiile germane1, pentru că aici au investit strategic numeroase companii germane, adică au realizat investiții pe termen lung, deschizând capacități de producție, pe care apoi le-au extins. Regiunea, și astfel și România, contribuie la competitivitatea companiilor germane pe plan internațional.

Datorită poziției geografice favorabile, cu cei 20 mil. de locuitori şi cu venituri în creştere, România, stat-membru al UE, este o piață de desfacere importantă în Europa de Sud-Est. Companiile germane au investit în Romania continuu și pe termen lung în ultimii 25 de ani și au contribuit în mod semnificativ la transferul de tehnologie cât și la creșterea competitivităţii economiei româneşti. Şi există în continuare oportunități bune de afaceri. Dar, pentru a continua să investească și să creeze locuri de muncă în România, companiile au nevoie de un mediu economic stabil, de stabilitate juridică, de o infrastructură bine dezvoltată și un sistem educaţional funcțional. De asemenea, este decisivă continuarea luptei împotriva corupţiei, pentru ca ţara să poată evolua. Aceştia şi alţi factori s-au avut în vedere în cadrul chestionarului.

Demonstraţiile masive din ianuarie-februarie 2017 împotriva Guvernului social-democrat, format în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, au influenţat în mare măsură rezultatele chestionarului de conjunctură din acest an din România. În centrul acţiunilor de protest au stat modificările preconizate în legislaţia penală prin Ordonanţă de Urgenţă. Aceste modificări pun sub semnul întrebării voinţa actualului Guvern de a continua lupta împotriva corupţiei fără compromisuri, ceea ce duce la un sentiment de nesiguranţă al investitorilor germani şi pe termen lung poate afecta relaţiile economice bune existente între România şi Germania.

Pe baza Chestionarului de conjunctură ECE am realizat un Raport de conjunctură pentru România, care oferă posibilitatea de a face o comparație între România și celelalte țări din regiunea ECE, dar urmărește și să ofere o imagine complexă asupra României ca amplasament investițional. Prin Raportul de conjunctură pentru România dorim să le atragem atenţia factorilor de decizie politici şi economici din România asupra aspectelor pozitive, dar şi negative sau restrictive şi să îi susţinem astfel la îmbunătăţirea strategiilor politico-economice.

AHK România, în calitatea sa de reprezentanţă oficială a economiei germane în România, este preocupată de îmbunătăţirea calităţii amplasamentului investiţional şi a climatului economic din România. În special prin munca noastră susţinută şi activitatea practică în cadrul grupurilor de lucru pe diverse teme, dorim să ne aducem un aport important la condiţiile-cadru economice. Astfel, în calitate de Cameră de Comerţ bilaterală realizăm legătura atât de necesară dintre mediul de afaceri privat şi cel politico-administrativ.

1 ECE: Țările membre ale UE din Europa de Est (Bulgaria, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, România,

Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria) și cele din Balcanul de Vest (Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia)


4

II. Condiţii-cadru economice

România a avut în 2016 o evoluţie pozitivă din punct de vedere economic comparativ cu statele vecine. Creşterea produsului intern brut de 4,8% reprezintă cea mai mare creştere economică din 2008 încoace, depăşind-o pe cea a multor state europene. Creșterea PIB se datorează mai ales activității bune în ce privește exporturile, dar și avântului consumului privat. Consumul a profitat de pe urma reducerii TVA şi a creşterii salariilor din sectorul de stat. Prin Legea salarizării unice salariile din sectorul public vor creşte în continuare, ceea ce va duce la o creştere a salariilor medii. Pentru 2017 este aşteptată o creştere economică de peste 4%.

Cel mai mare aport la valoarea adăugată brută l-a avut industria cu 25,7%, urmată de comerţ cu 20,2%. Faţă de 2015, anul trecut a crescut cel mai mult industria de IT (+11,3). Exporturile României de bunuri au atins pentru a patra oară consecutiv valori istorice. Astfel în 2016 exporturile au crescut cu 5,1% la 57,46 mld. EUR, importurile cu peste 7,5% la 67,3 mld. EUR, fiind un pilon de susținere important pentru economia românească. Exporturile rămân în continuare motorul de creștere economică – atâta timp cât şi cei mai importanţi parteneri economici ai ţării au o evoluţie pozitivă. Deficitul comercial (FOB/CIF) s-a situat în 2016 la 9,9 mld. EUR, cu 19% mai mult decât în 2015. Cel mai important partener comercial a fost Germania (pentru a zecea oară consecutiv). Volumul schimburilor comerciale între cele două state a crescut din nou (+12,4%) și a însumat 26,1 mld. EUR, reprezentând peste 20% din totalul comerţului exterior al României - tendința este în crește.

Climatul macroeconomic se menţine în continuare stabil. Totuşi trebuie să aşteptăm efectele asupra economiei ale noilor modificări legislative, cum ar fi de ex. legea salarizării unitare sau modificările fiscale preconizate. Cu o datorie publică în valoare de 37,6% din PIB, una din cele mai scăzute din Uniunea Europeană (datoria publică medie în UE este de 83,5% din PIB-ul UE), o rată a şomajului de 5,9% şi o rată a inflaţiei negative de -1,1%, România se află, în comparație cu celelalte state din Europa, într-o poziție foarte bună. Cursul mediu de schimb a fost în 2016 de 4,52 RON/EUR, situându-se la un nivel comparabil cu anul precedent. PIB-ul pe cap de locuit a crescut la 8.400 EUR. Deficitul de cont curent a crescut în 2016, situându-se la 4,1 mld. EUR, de doua ori mai mare decât în anul 2015.

Deficitul bugetar ar putea creşte, după o lungă etapă de consolidare, datorită măsurilor statului bazate pe consum. Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează pentru anul în curs un deficit de 3,7% din PIB. În 2016 deficitul bugetar se situa la 2,6%. Recentele creşteri salariale ale bugetarilor decise de Guvernul social-democrat ar putea, conform experţilor economici, să destabilizeze bugetul statului. De la criza globală din 2008-2009 încoace România a reuşit să reducă deficitul de la 9,0% în anul 2009 treptat până la o valoare minimă de 1,47% din PIB în anul 2015.

Investițiile străine directe în România au crescut şi în 2016, atingând valoarea de 4,08 mld. EUR (+15% față de anul 2015). Jumătate din acestea provin din Olanda, Austria și Germania. (Mai multe informații economice despre România găsiți în broșura AHK în limba germană „Wachstumsmarkt Rumänien”.)


5

III. Situația economică și așteptările companiilor

Aprecierea actualei situaţii economice şi situaţia în ce priveşte propria afacere în branşa respectivă s-au îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut. România se situează din această perspectivă şi anul acesta peste media statelor din Europa Centrală şi de Est. În ce priveşte perspectivele economice şi cele legate de propria companie, firmele sunt mai puţin optimiste.

Pentru majoritatea companiilor cu capital german din România chestionate (58%) situaţia economică a ţării (vezi grafic 1.1) este neschimbată, iar 31% (2015: 15%, 2016: 30%) apreciază situaţia economică actuală ca fiind mai bună decât în 2015. În ce priveşte perspectivele economice ale ţării pentru anul în curs (grafic 1.2) aprecierile investitorilor s-au înrăutăţit şi România se situează mult în urma celorlalte state din ECE, căzând de pe primul loc pe penultimul. Aportul celor care văd perspective mai bune decât anul trecut a scăzut puternic la 22% (2015: 56%, 2016: 49%). Comparaţia cu celelalte state din regiune arată că numai Macedonia este mai clasată mai rău decât România. Acest lucru indică încă o dată în plus lipsa de încredere în politicile social-economice ale actualei guvernări. Numeroasele modificări fiscale şi înfrânarea reformelor din sectorul public, cât şi lipsa investiţiilor publice şi creşterea salariilor în sectorul public, au dus la o atmosferă negativă în rândul investitorilor străini.

1.1 Cum apreciați situația economică actuală? 1.2 Cum apreciați perspectivele în ce privește dezvoltarea economică

a României anul acesta în comparație cu anul trecut?

33

37

33

2

5

14

10

10

15

18

22

30

64

53

45

45

37

37

31

32

28

30

20

13

13

14

10

1

22

16

17

57

54

47

42

46

42

35

30

21

4

4

4

8

3

10

11

14

13

21

18

37

38

39

51

61

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

CZ

SI

LT

SK

EE

HU

RO

PL

BG

MOE

LV

HR

AL

RS

MK

BA

45

46

30

1

20

40

16

22

31

28

31

32

57

57

37

35

38

35

35

32

32

29

26

24

19

22

22

11

12

8

23

78

31

17

32

27

19

17

15

14

2

4

6

8

13

10

11

9

14

11

12

20

17

24

33

26

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

HR

SI

EE

LT

LV

HU

SK

RS

MOE

BG

CZ

AL

BA

PL

RO

MK

Media ECE

Media ECE


6

Situația economică actuală Așteptările economice

În ce privește situația propriei firme (grafic 1.5), pentru anul în curs așteptările au scăzut de asemenea. Aportul celor care consideră situația propriei firme ca fiind bună în prezent este de 55% (2015: 54%, 2016: 50%), mai mare decât anul trecut, dar în ce priveşte situaţia companiei faţă de anul trecut (grafic 1.6), doar 53% din companii sunt de părere că situaţia de anul acesta se va îmbunătăți (2015: 75%, 2016: 61%). Astfel România se situează sub media ECE, atât în ce priveşte situaţia actuală a companiei, cât şi aşteptările pentru întregul an 2017.

1.5 Cum evaluați situația actuală a firmei dvs.? 1.6 Cum credeți că va evolua situația firmei dvs. anul acesta comparativ cu anul precedent

-100

-50

0

502

006

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

MOE RO

-100

-50

0

50

100

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

MOE RO

53

58

56

26

27

41

40

38

44

44

47

56

82

62

64

61

60

58

55

53

56

55

51

55

49

50

48

39

5

4

4

15

17

13

11

10

8

6

7

5

0

2

5

5

4

4

3

2

5

4

3

7

3

4

5

23

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

SI

LT

BG

SK

CZ

PL

EE

RS

MOE

RO

MK

HU

BA

HR

LV

AL

62

64

58

17

40

56

44

43

48

48

49

58

72

71

66

63

62

59

62

58

54

54

59

53

46

47

47

49

7

6

8

45

15

10

12

12

9

8

8

6

0

5

3

4

6

4

8

6

3

3

9

8

6

10

11

13

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

BA

LV

HR

LT

BG

SI

RS

MOE

MK

EE

PL

RO

HU

SK

CZ

AL

Media ECE

Media ECE


7

Peste jumătate din companiile chestionate (52%) apreciază evoluţia situaţiei conjuncturale a branşei lor în anul 2017 ca fiind neschimbată faţă de anul trecut şi 14% văd o înrăutăţire a acestei situaţii. Situaţia branşei la momentul chestionarului este apreciată de 45% ca fiind mai bună şi de 13% ca fiind mai rea, ceea ce indică o modificare uşor pozitivă faţă de anul anterior (graficele 1.3 şi 1.4)

1.3. Cum apreciați situația actuală în branșa

dvs.?

1.4. Cum va evolua situația branșei dvs.

anul acesta comparativ cu anul trecut?

Situația actuală a propriei branșe Așteptările pentru propria branșă

0 0 0 0 0 0 0

19 22 25 28

36

51 47 46

39 43 45 43 42

39 36

25 31

27 18

27 21

0 0 0 0 0 0 0

30 26 23 21

15

7 4

11 4

9 13 13 13

16 15 13

19 24 22

31 26

200620072008200920102011201220132014201520162017

2017CZLT

HUSI

BGROEESKPL

MOELVHRMKBAALRS

49 47

37 7

25 44

26 29 32 30

35 39

48 50

45 50

35 39 40 39

35 38 36

33 33 34 37

33

10 10

16 64

25 16

26 19 16 14 14 10

3 7 4

13 2

8 10 10 9

13 12 10 11

14 19 14

200620072008200920102011201220132014201520162017

2017HRBASI

LVLTEEBG

MOEHUSKCZ

MKRSROALPL

-20

-10

0

10

20

30

40

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

MOE RO

-100

-50

0

50

100

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

MOE RO

Media ECE

Media ECE


8

În ce priveşte intenţiile de angajare, România se situează în acest an pe o poziţie bună: 54% din companii sunt de părere că vor creşte numărul de angajaşi (2015: 52%, 2016: 48%), doar 10% din cei chestionați sunt de părere că vor scădea (2015: 7%, 2016:11%) numărul angajaţilor. Intenţia de a angaja personal este mai prezentă la firmele din comerţ şi producţie decât în alte branşe. La firmele din servicii, intenţiile de angajare sunt neschimbate faţă de anul trecut.

Rezultatele chestionarului arată că intenţiile de angajare şi cele de investiţii pot fi foarte diferite. Astfel, în ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, companiile germane sunt mult mai reţinute şi România se situează pe ultimul loc la acest capitol în actualul chestionar. Doar 37% din companii intenţionează să crească cheltuielile de investiţii (2016: 45%), în timp ce 21% (2016: 11%) se aşteaptă la o evoluţie negativă a acestora.

1.9. Cum va evolua numărul de angajați anul

acesta față de anul trecut?

1.10. Cum vor evolua cheltuielile cu investițiile anul acesta comparativ cu anul trecut?

S-au îmbunătăţit uşor aprecierile legate de cifra de afaceri. Optimismul a crescut faţă de anul trecut. Astfel 66% din cei chestionaţi se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mare (2016: 59%) şi doar 11% sunt de părere că cifra de afaceri a companiei lor va scădea (2016: 17%).

În ce priveşte activităţile de export rezultatele nu s-au schimbat foarte mult faţă de anul trecut: 42% din companii sunt de părere că exporturile vor fi mai mari decât în 2016 şi doar 6% spun că acestea vor scădea.

44

47

51

17

22

36

33

30

36

38

40

43

53

49

54

48

48

45

44

48

43

39

44

45

37

40

31

25

11

11

9

33

18

14

16

15

12

9

9

7

1

2

10

7

7

6

6

12

7

4

10

11

7

10

7

10

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

BA

LT

RO

BG

LV

PL

MK

RS

MOE

SI

SK

HU

CZ

HR

AL

EE

51

47

50

15

26

37

32

34

34

35

40

41

49

48

47

46

47

44

41

44

41

37

40

35

37

33

31

37

9

12

14

48

23

15

20

22

18

15

15

13

8

11

10

10

12

9

9

13

13

13

19

14

19

14

15

21

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2017

LT

RS

HR

BA

BG

LV

CZ

MK

MOE

SK

HU

SI

AL

PL

EE

RO

Media ECE

Media ECE


9

IV. Condițiile amplasamentului investițional

Condiţiile-cadru politico-economice au înregistrat conform actualului chestionar în unele domenii îmbunătăţiri, în altele mai sunt încă multe de făcut. Mai ales în ce priveşte combaterea corupţiei, unde România a făcut progrese în ultimii 2-3 ani, actualul chestionar arată că s-au înregistrat în ultima perioadă regrese semnificative.

Companiile din România rămân şi în acest an nemulţumite de stabilitatea juridică, de administraţiile fiscale şi de funcţionarii publici, dar şi infrastructura este pentru România un punct nevralgic de ani de zile. Ca şi în celelalte state din regiune, multe companii se plâng şi în România de lipsa forţei de muncă calificate.

1. Politici economice

Domeniul politicilor economice cuprinde criterii legate de amplasamentul investiţional care sunt direct influenţate de activitatea statului. Printre acestea se numără administraţia publică, sistemul fiscal şi administrativ, legislaţia, predictibilitatea politicilor economice, sistemul licitaţiilor publice şi combaterea corupţiei.

Măsurile şi evoluţiile din ultimii 2-3 ani în domeniul combaterii corupţiei de exemplu prin condamnarea unor importanți oameni politici și lupta susținută împotriva acestui fenomen a instituțiilor abilitate au schimbat în bine percepția companiilor. Însă modificările legislative propuse la începutul anului 2017 pun sub semnul întrebării voinţa Guvernului de a continua lupta împotriva corupţiei fără compromisuri. Acest lucru îi îngrijorează pe investitorii germani, ceea ce se reflectă şi în actualul Raport. Numărul celor care se declară foarte nemulţumiţi de cum decurge în prezent lupta împotriva corupţiei a crescut semnificativ faţă de anul trecut (2017: 29%, 2016: 6%). 33% (2016: 26%) din cei chestionaţi mai sunt nemulţumiţi când vine vorba de corupţie, iar numărul celor mulţumiţi este de numai 17% (2016: 28%). România se menţine în acest domeniu peste media ECE, dar rezultatul este mult sub cel înregistrat în 2016 (vezi grafic 2.10).

În ce priveşte administraţia publică, opiniile companiilor nu diferă foarte mult de cele de anul trecut. Numărul celor nemulţumiţi a scăzut la 33% (2016: 36%), totuşi doar 10% se declară mulţumiţi, astfel că mai este suficient loc de îmbunătăţiri.

Şi în ce priveşte stabilitatea juridică rezultatele sunt comparabile cu cele de anul trecut, dar comparativ cu alte state din ECE, România se situează sub media regiunii. Numărul celor care sunt mai degrabă nemulţumiţi a scăzut la 38 % (2016: 42%), numărul celor care sunt foarte nemulţumiţi rămâne neschimbat (14%) şi numai 12% se arată mulţumiţi cu domeniul juridic din România (vezi grafic 2.7). În ultima vreme au dus la îngrijorare şi la o atmosferă tensionată modificările cadrului legislativ în domeniul fiscal şi în codul penal.


10

2.10 Combaterea corupției și a criminalității 2.7 Stabilitate juridică

Legat de transparenţa în achiziţiile publice, nu s-au schimbat foarte mult lucrurile, dar România se situează anul acesta peste media ECE. Totuşi 20% din companii sunt foarte nemulţumite (2016: 30%), respectiv 29% sunt nemulţumite (2016: 19%), în timp ce numărul celor mulţumiţi a rămas stabil la 7%. Nici noua lege referitoare la achiziţiile publice din România publicată anul trecut nu a reuşit să aducă o privire mai pozitivă a investitorilor asupra acestui subiect.

Povara fiscală în România a fost apreciată de către companii mai rău decât în 2016. România se situează în chestionarul actual uşor peste media ECE. Numărul celor care sunt nemulţumiţi de povara fiscală a crescut la 30% (2016: 23%), iar numărul celor mulţumiţi a scăzut de la 26% în 2016 la 18%. 7% din respondenți sunt în continuare nemulţumiţi, ceea ce are de-a face şi cu numeroasele modificări ale Codului fiscal.

În ce priveşte predictibilitatea politicilor economice, o mare parte din companiile germane sunt în acest an mai nemulţumite decât anul trecut (2017: 47%, 2016: 42%). România se situează anul acesta pe penultimul loc, înainte de Bosnia-Herţegovina. Este deci necesară o îmbunătăţire urgentă la acest capitol, ceea ce reiese şi din aprecierile negative la adresa activităţii Guvernului. Peste jumătate din companii (63%) se declară nemulţumiţi de această activitate, mai ales de instabilitatea politică şi desele schimbări din administraţie care aduc cu sine schimbări ale partenerilor de dialog. Şi nu în ultimul rând birocraţia şi durata de prelucrare a cererilor dau încă mult de furcă firmelor.

1

2 2 2

2

1

4 18

2 2 2 2 2 1 3 3 2 2 3 3

2 2

7 9 11 12 10 17

10 5

13 13

19 22

48

12 11 11 9 10 11 12 10 9 9 7 10

36 41 27

31 24

26 33 53 33 37

46 34 42

50 14

8

33 30 36

35 32 30 29 33

31 28

34 26

62 49

54 45 44

34 29

18 29 25

16 26

20 4

8 5

29 29 26

32 31 31 29 26

29 27 27 25

BABGSK

HUALRS

MOESI

ROHRCZ

MKLVLTPLEE

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

1 2 1

2 1 1 2

2 6

17

2 3 2 2 2 2 4 4 3 4 3 4

1 6

4 6 9

6 10 12

17 16

23 19

30 31

29 60

17 15 16

13 14

11 13 13

13 16 16 16

37 32

47 31

29 39

39 38 30

29 25

23 28 31

21 7

30 30 31

34 33

33 26 31 25

25 31

21

42 37

27 29 26

20 15 14

18 14

19 13

9 8

2

18 21 20 22 20

25 23 19 20

15 18 16

BASKALBGMKRSHRRO

MOECZ

HUPLLVSILTEE

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

Media ECE

Media ECE


11

În ce priveşte stabilitatea politică şi socială, România a coborât câteva locuri faţă de anul trecut

şi se află sub media ECE (29% nemulţumiţi), cu 43% nemulţumiţi şi 13% foarte nemulţumiţi de

aceste aspecte. Este o înrăutăţire evidentă, care vine ca efect al instabilităţii politice din primele

luni ale acestui an. În 2016 erau 33% din cei chestionaţi nemulţumiţi şi doar 4% foarte

nemulţumiţi.

2.9. Predictibilitatea politicilor economice 2.11. Stabilitatea politică și socială

În ce priveşte absorbţia fondurile structurale nivelul de mulţumire este sub media ECE. Aici se

află în fruntea clasamentului Statele Baltice şi Polonia. În România 14% din companii sunt

mulţumite, dar 32% sunt nemulţumite, semn că nici în 2016 rata de absorbţie nu a fost

suficientă.

2. Funcționalitatea mediului de afaceri

Printre factorii care determină amplasamentul investiţional şi care afectează direct mediul de afaceri, se numără infrastructura, furnizorii locali, comportamentul de plată, dar şi condiţiile cadru pentru cercetare-dezvoltare.

Domeniul infrastructurii, adică transporturi, comunicaţii şi energie, este evaluat şi anul acesta negativ de către companiile germane (grafic 2.6). România rămâne pe unul din ultimele locuri la acest capitol printre statele din ECE. Raportul celor nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi se situează la 60% (2016: 63%). Este vorba mai ales de infrastructura rutieră care trebuie urgent extinsă şi modernizată, pentru că momentan aceasta nu corespunde deloc necesităţilor şi constituie un mare minus în deciziile investiţionale.

3

1 3 1 2

4

5 2 3 4

2 1 2 1 2 1

2 2 3 3

3 4

4 5

13 9 11 16 10

14 15

13 18

30

11 13 10 10 11 11

9 17 18 18

48 47

42 33

36 33

35 37 36 47 29

39 30

38 30

12

36 34 36

37 36 35

33 24 28

15

34 22 20

28 22 23 25

16 17

11 21

10 14

7 3

17 17 17

20 20 21

24 15 13 13

BAROALPL

BGHRHUSK

MOELV

MKSI

RSLTEECZ

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

1

4

3 4 8

3 1 3 2 10 10

3 2 3 3 3 4 5 6 6 5 6 7

7 12

8 16

16 17

17 20 14 18 18 18

19 49

16 18 19

14 18

21 25

20 18

25 23 24

34 44

28 26

43 31 29 25

29 33

25 25 26

20 33

10

29 30 32

31 31 25

17 23 25

20 21

16

56 35

25 28

13 16 17

20 20

9 10 9 8 4 2 3

17 14 13

18 16 17 16 18 16 11 14 10

BAMKBGPL

ROAL

MOEHURSLVHRSKCZSILTEE

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

Media ECE

Media ECE


12

În ce priveşte disponibilitatea şi calitatea furnizorilor locali, nu sunt modificări majore faţă de anul trecut, dar România a scăzut în clasamentul ţărilor din regiune (grafic 2.13), pentru că alte state precum Croaţia. Numărul celor mulţumiţi îl depăşeşte pe cel al celor nemulţumiţi (34% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, 2016: 33%), în timp ce 19% sunt nemulţumiţi şi 3% se declară foarte nemulţumiţi (2016: 20% şi 3%). Pentru restul companiilor disponibilitatea furnizorilor este satisfăcătoare.

2.6. Infrastructură 2.13 Calitatea și disponibilitatea furnizorilor locali

Legat de comportamentul de plată, România se situează anul acesta peste medie ECE. 35% sunt mulţumiţi (2016: 20%), 13% se declară nemulţumiţi (2016: 26%), pentru restul situaţia este satisfăcătoare.

Condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare au fost apreciate similar cu anul trecut, doar 14% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi, în timp ce 39% sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi, totuşi a crescut numărul celor care consideră satisfăcătoare condiţiile-cadru pentru cercetare-dezvoltare (2017: 47%, 2016: 36%). Chiar dacă parţial lipseşte în mare parte forţa de muncă calificată necesară activităţilor de cercetare şi dezvoltare, totuşi numeroase companii germane au reuşit să deschidă centre de cercetare şi dezvoltare. Baza pentru aceste centre a fost şi rămâne o bună colaborare şi parteneriale între companii şi universităţi.

1

1 1 5

1 1 4 3

6 5

2 10

21

4 4 3 4 3 3 2 3 2 2 2 4

3 8

7

10 11 16 21

27 38 47

31 40

55 49

52

27 29

23 20 24

21 13 14 13 15 18 12

55 39

32 40

31 32 31

29 25

20 13 16 11 14 10

4

25 24

28 28

30 30

32 26

30 26 28

19

26 21 16 13

7 9 8 6 8 2 5 2 3

8 7 9 9 9

10 15 17 19 14 15 11

BAROAL

MKSKRSBGCZ

MOEHULVHRPLSI

EELT

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

2

1 1

2 2

3

2 2 4 7 14

3 3 3 3 3 5 4 5 5 7 7 5

2 5

11 9

7 9 12 20 14 17 12 15

26 35

36

14 13 13 13 13

20 17 14 14

19 19

18

51 48 48

40 41

38 32

26 30 33

34 29 35

18 11 17

33 31 34

33 33

25 25

28 28

23 25

20

34 25 23 21

15 13

18 19 19 16 12 12

6 6 8 3

16 17 16

20 18

11 16 18 18

11 11 11

BASI

HRCZSKRORSALLV

MOEHUPLLT

MKBGEE

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

Media ECE

Media ECE


13

3. Condițiile de pe piața muncii

Un criteriu important în alegerea amplasamentului investițional sunt condițiile pe piața muncii. Ne referim aici la calificarea personalului, motivaţia şi productivitatea angajaţilor, dar şi costurile cu forţa de muncă, dreptul muncii, sistemul educaţional şi disponibilitatea forţei de muncă. Costurile scăzute cu forța de muncă pe piața muncii din România față de celelalte state europene constituie unul din avantajele centrale ale țării. Comparativ cu alte state din regiune companiile germane din România sunt mulţumite respectiv foarte mulţumite (40%) în ce priveşte costurile cu forţa de muncă (grafic 2.15). România are unul din cele cel mai scăzute costuri orare cu doar 5,4 EUR și un salariu mediu de 320 EUR, în timp ce în Germania costul unei ore de muncă se ridică la 33,4 EUR, iar media în UE este de 25,7 EUR.

Când vine vorba de productivitate şi motivaţia angajaţilor, România se situează peste media regiunii: peste 50% din companii sunt mulţumite şi 15% se arată nemulţumite (grafic 2.16). Ceea ce arată că productivitatea şi costurile cu forţa de muncă se află într-un raport bun, ceea ce determină firmele germane să continue investiţiile.

2.15. Costurile cu forța de muncă

2.16. Motivația și productivitatea

angajaților

2

3

4

6

2

3

2

4

5

6

6

4

5

10

7

4

5

4

5

5

4

5

7

5

6

6

8

17

7

25

20

23

33

25

27

29

31

32

29

36

35

42

55

29

30

28

29

29

29

31

26

23

26

31

29

40

37

21

21

19

28

20

16

19

18

20

4

18

11

9

11

19

21

15

17

16

16

12

17

20

19

17

11

19

6

18

9

10

5

5

5

6

5

5

6

2

3

6

5

5

6

7

7

6

7

8

9

6

4

SI

HR

BA

CZ

LT

EE

HU

SK

MOE

PL

RS

MK

RO

LV

BG

AL

2017

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

4

1

4

5

7

7

5

12

8

9

10

9

15

16

8

17

9

8

9

8

8

8

11

10

10

9

9

9

33

31

36

44

34

39

42

27

43

39

35

43

44

42

51

45

39

41

39

39

40

40

35

30

28

34

30

31

21

17

20

14

10

16

16

15

14

13

1

15

19

11

2

9

13

11

12

11

13

15

12

18

18

16

16

10

3

1

2

5

2

3

2

6

2

2

3

2

2

1

2

2

2

5

4

5

4

5

3

HU

CZ

AL

BG

HR

EE

LV

BA

SK

MOE

MK

RO

LT

PL

SI

RS

2017

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Media ECE

Media ECE


14

În ce priveşte disponibilitatea forţei de muncă (grafic 2.21), gradul de mulţumire a continuat să scadă. Doar 20% din companiile chestionate sunt mulţumite sau foarte mulţumite, pentru 22% situaţia este mulţumitoare, iar 58% sunt nemulţumiţi. Mai ales în centrul şi vestul ţării companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător. Companiile au nevoie de un sistem dual de formare funcțional, deoarece practica din timpul studiilor lipsește de cele mai multe ori. În acest context, din punct de vedere al companiilor germane este deosebit de important ca factorii decizionali din România să depună toate eforturile pentru dezvoltarea unui învăţământ profesional de calitate. Dezvoltarea economică durabilă poate fi asigurată doar atunci când se va investi într-un mod considerabil în educație. Disponibilitatea personalului calificat rămâne unul dintre cele mai importante criterii în decizia investițiilor. Acesta se referă atât la învățământul superior cât și la formarea profesională.

Calificarea lucrătorilor este sub așteptările și cerințele companiilor chestionate. Dacă în sondajul din anul precedent România a fost peste medie, în acest an evaluarea este negativă. Numai 39% (2016: 50%) din cei chestionați sunt mulțumiți de calificarea profesională, respectiv foarte mulţumiţi, în timp ce 30% își exprimă nemulțumirea.

2.21. Disponibilitatea personalului calificat 2.17. Calificarea personalului

Legat de flexibilitatea în dreptul muncii România este apreciată negativ şi în chestionarul de anul acesta. România se situează sub media ECE cu 35% din cei chestionaţi nemulţumiţi în această privinţă, în timp ce doar 17% sunt mulţumiţi.

1

1 3

2 2 4 2 2 2 5 5 9

2 2 3 2 5 2 7 6 6 4 3 6

4 7 7

17 15

5 14 13

21 11 16 19

27 26 21

14 18

22 21

23 21

27 24

19 17 20 17

43 48

42 40

43 34

36 34

43 28

39 29

23 25 20

19

34 31

30 28

26 27

20 21

26 29 26

18

38 27 22 19 14 15

7 14

5 15

2 9 8

11 13

9

14 11

6 8 6

9 6 8

10 15 17

7

CZHUSKBGROBALV

MOEEELTALHRSI

RSPL

MK2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

3 2 2

8 8 6 5 8

4 9 10 12 10

18 15 12

8 9 8 6 9 9 8 10 8 10 7 10

18 26 27

31 26 30

41 36 44 38 38

42 42

43 44

55

36 40 43

42 42 42

36 34

33 31 35 33

29 29

24 26

18 23 14

16 13 13

10 14

8 9

6 4

16 14 14 13 13 14 14

16 19

13 17

8

2 4 0 4 5 2

7 3 4 4 3

2 2

2

3 3 1 2 2 2 3 5 6 5 5 3

CZBGALROBAHUSK

MOELV

MKEERSHRPLLTSI

2017

201720162015201420132012201120102009200820072006

Media ECE

Media ECE


15

Creșterea salariului mediu reprezintă o problemă pentru multe companii. Reprezentanții companiilor sunt de părere că mediul de afaceri nu este suficient de implicat în această problemă. În opinia companiilor germane, o astfel de creștere nu ar trebui să existe de mai multe ori pe an. Ca urmare, pe termen lung o nouă creșterea a salariilor trebuie să fie compensată eventual cu reducerea de personal resp. companiile trebuie să ştie din timp pentru a-şi putea planifica activităţile.

V. Concluzii: Companiile germane mai puţin mulțumite

Chiar dacă numeroase companii cu capital german sunt încă nemulțumite de anumiți factori economici, totuși majoritatea acestor companii ar alege din nou România ca amplasament investițional. La întrebarea, dacă ar alege tot țara noastră pentru investiții, 88% din participanții la chestionar au răspuns cu „da”. Media în regiune este de 84%. România se menţine pe locul 10 (din 20 de țări), cu 3,6 puncte (din max. 6 posibile) în evaluarea generală privind cele mai atractive state din Europa Centrală și de Est privind investițiile.

Cea mai atractivă ţară în regiune este şi anul acesta Cehia, urmată de Polonia, Slovacia şi Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (19) şi Albania (20).

Ați alege azi același amplasament investițional?

78 74 77 77

84 78 81 84 83 84 83 84

96 93 90 90 88 85 84 84 83 82 81 81 79 78 76 73

22 26 23 23

16 22 19 16 17 16 17 16

4 7 10 10 12 15 16 16 17 18 19 19 21 22 24 27

200620072008200920102011201220132014201520162017

PLCZBG

SIROLTRS

MOEEE

MKHRHUSKLVALBA

Media ECE

2017 pe țări


16

VI. Despre chestionar

Chestionarul s-a derulat în perioada 1 februarie – 1 martie 2017. Au luat parte 120 companii cu capital german din România, din acestea 83% aparţin unui concern respectiv unui grup de firme. Pe branşe sunt 35% din companii din servicii, 35% din industria prelucrătoare, 20% din comerţ, 7% din construcţii şi 4% din domeniul alimentării şi furnizării de energie şi apă.

VII. Despre Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. AHK România aparține, alături de Camerele de comerț și industrie germane (IHK), rețelei globale a Camerelor de comerț germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK).

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, înființată în 2002, numără peste 550 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe.

Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

Mai multe informații găsiți în pagina de internet: www.ahkrumaenien.ro. Ne găsiţi de asemenea în social media, pe Facebook şi LinkedIn / ahkromania.

http://www.ahkrumaenien.ro/


17

Caseta tehnică

Editor:

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

Str. Clucerului 35, et. 2 RO-011363 București, România Tel.: +40 21 223 15 31, Fax: +40 21 223 15 38 E-Mail: [email protected] Web: www.ahkrumaenien.ro Director general, Membru în Consiliul Director: Sebastian Metz Redacția:

Carmen Kleininger Închiderea ediției:

Iulie 2017 Disclaimer: Deși acest document a fost creat cu cea mai mare grijă, nu ne putem asuma răspunderea pentru corectitudinea și caracterul complet al informațiilor. De aceea editorul nu preia răspunderea pentru eventuale erori și informații incomplete. Informațiile din prezenta publicație nu înlocuiesc în niciun fel consilierea profesională. Publicaţia poate fi accesată şi descărcată direct de pe website-ul nostru, www.ahkrumaenien.ro, secţiunea Publicaţii.

Toate drepturile rezervate. © Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, 2016

mailto:[email protected]

http://www.ahkrumaenien.ro/

Raport de conjunctură -...

Documents

Transcript of Raport de conjunctură -...