1 Conjunctura... · Web view1.1. Obiectivele cercetării statistice Anchetele de conjunctură sunt...

Metodologia privind Anchetele de conjunctură în industria prelucrătoare, construcţii,comerţul cu amănuntul, servicii şi investiţii în industrie

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele cercetării statistice

Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza evoluţiei indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare. Frecvenţa, rapiditatea şi gradul de armonizare sunt principalele calităţi ale anchetelor de opinie. Utilitatea lor este garantată de continua solicitare a datelor de către beneficiarii interni şi de către Direcţia Generală pentru Probleme Economice şi Financiare (DGECFIN) din cadrul Comisiei Europene.

1.2. Cadrul legal

Anchetele de conjunctură au fost implementate în România, la INS, în urma iniţierii în 1991 a Programului Centrului pentru Cooperare cu Economiile în Tranziţie (CCET) din cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene ( DGECFIN – Bruxelles). În cadrul acestui Program, ţările membre ale UE au considerat util să standardizeze numărul şi forma întrebărilor incluse în anchete, astfel încât rezultatele să fie comparabile pe plan internaţional.

Anchetele de conjunctură s-au efectuat la INS mai întâi trimestrial, începând cu iunie 1991 pentru industria prelucrătoare, octombrie 1993 pentru construcţii şi ianuarie 1994 pentru comerţul cu amănuntul.

În urma dezvoltării şi revizuirii „Programului Uniunii Europene de armonizare a Anchetelor de conjunctură (Business and Consumer Surveys )” – Aprobat de Comisia Europeană pe 29 noiembrie 2000, începând cu iunie 2002 s-a trecut şi în INS la efectuarea lunară a anchetelor de conjunctură existente, precum şi la implementarea Anchetelor de conjunctură lunare în servicii şi bianuale pentru investiţii în industrie.

Anchetele de conjunctură se desfăşoară ţinând cont şi de reglementările legale naţionale cuprinse în:

*Ordonanţa Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare

*Legea nr. 226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România .De asemenea, se are în vedere Programul Statistic Naţional Anual (PSA)

1.3. Concepte şi definiţii de bază

Principala caracteristică a anchetelelor de conjunctură este că în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a indicatorului faţă de nivelul “normal”, de exemplu:

“peste normal/normal/sub normal”, în cazul întrebărilor de nivel, sau de genul: “a crescut/la fel/a scăzut” sau “va creşte/la fel/va scădea”, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen. Răspunsurile primite (întreprinderile anchetate aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de

întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au indicat varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Răspunsurile “normal” sau “la fel” se ignoră.

Un sold conjunctural pozitiv arată că răspunsurile favorabile sunt mai numeroase decât cele nefavorabile şi deci o evoluţie (tendinţă) favorabilă a fenomenului.

Un sold conjunctural negativ arată că răspunsurile nefavorabile sunt mai numeroase decât cele favorabile şi deci o evoluţie (tendinţă) nefavorabilă a fenomenului.

Anchetele de conjunctură se adresează managerului întreprinderii anchetate, acesta fiind singurul care are o imagine de ansamblu asupra situaţiei prezente şi viitoare a unităţii pe care o conduce şi a climatului economic în care îşi desfăşoară activitatea. Datorită faptului că nu se cer informaţii concrete (cifre exacte) ci o “apreciere” sau o “estimare” asupra mai multor aspecte din activitatea unei întreprinderi (producţie, contracte, capacităţi de producţie, salariaţi, etc.) trebuie insistat ca persoana care răspunde la anchetă (on-line, prin interviu direct, poştă sau e-mail) să fie managerul unităţii.

3


2. Descrierea cercetării statistice

2.1 Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă)

Populaţia statistică de referinţă cuprinde toate unităţile cu personalitate juridică care desfăşoară activităţi de industrie, respectiv construcţii, comerţ cu amănuntul sau servicii, existente pe teritoriul României.

Anchetele de opinie se desfăşoară cu periodicitate lunară, în următoarele domenii de activitate: 1. INDUSTRIE: A.CON.IND2. CONSTRUCŢII: A.CON.CONSTR3. COMERŢUL CU AMĂNUNTUL: A.CON.COM4. SERVICII: A.CON.SERV

Bianual (în lunile martie şi octombrie) se efectuează şi Ancheta privind investiţiile în industrie : 5. INVESTITII ÎN INDUSTRIE: A.CON.INV

2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor statistice

2.2.1. Elemente comune tuturor anchetelor

Chestionarele sunt structurate în două părţi: -Partea I: Datele de identificare (ale cărei elemente sunt comune pentru toate anchetele)-Partea a II-a: Conţinutul chestionarului, care la rândul lui este împărţit în mai multe module

Partea I (Date de identificare) conţine următoarele elemente:

a. antetul INS, denumirea anchetei şi indicativul acesteiab. un mesaj adresat conducătorului unităţii prin care se explică scopul şi importanţa anchetei c. o casetă care conţine un fragment din legea de funcţionare a INS, în care se specifică şi

sancţiunile la care se expun agenţii economici în cazul în care refuză să răspundă la chestionarele statistice.

d. o casetă care va conţine semnătura managerului şi ştampila unităţii raportoare şi o casetă în care anchetatorul va înscrie data de returnare a chestionarului .

e. perioada de referinţă (luna pentru care se culeg datele) şi caseta cu datele de identificare ale unităţii.

CODUL DE PRELUCRARE va aparţine intervalului [1, 9] şi va fi completat după caz:

1) UNITĂŢI CU DATE= COD 1; unităţi care au răspuns anchetei şi au completat chestionarul cu date pentru perioada de raportare

2) UNITĂŢILE FĂRĂ DATE = unităţi care nu au răspuns la anchetă în perioada de referinţă

REFUZ DE DATE= COD 2; unităţi care au activitate dar refuză să completeze chestionarul cu date pentru perioada de raportare.

UNITĂŢI NEIDENTIFICATE= COD 3; unităţi care nu au putut fi identificate pe teren.UNITĂŢI DE NEINTERES PENTRU LUCRARE= COD 4; unităţi a căror activitate principală nu

(mai) poate fi încadrată conform intervalului util al fiecărei anchete.Intervalele utile sunt: a) A.CON.IND- industrie prelucrătoare şi investiţii- diviziunile de la 10 la 33 (din CAEN); b) A.CON.CONSTR- diviziunea 41. 42, 43 (din CAEN);

4


c) A.CON.COM- diviziunile 45 şi 47 (din CAEN); d) A.CON.SERV- diviziunile 49, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72,

73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 90, 91, 92, 93, 95, 96 (din CAEN); UNITĂŢI NECONTACTATE= COD 5; unităţi cărora, dintr-un motiv sau altul, nu li s-a putut înmâna

chestionarul (sau de la care nu s-a putut recupera chestionarul completat), sau nu au putut fi contactate telefonic.

UNITĂŢI TEMPORAR FĂRĂ ACTIVITATE= COD 6; unităţi care nu au avut activitate în perioada de raportare, dar care ulterior îşi reiau activitatea.

UNITĂŢI DEFINITIV FĂRĂ ACTIVITATE= COD 7; unităţi fără activitate în perioada de raportare şi care nu-si mai reiau activitatea ulterior; cuprinde unităţi lichidate juridic sau în curs de lichidare precum şi cele care şi-au încetat activitatea ca urmare a unei modificări de structură (ex: fuziune).

UNITĂŢI PENTRU CARE RĂSPUNDE ALTCINEVA= COD 8; unităţi care au suferit unul din evenimentele precizate la codul de evenimente şi pentru care furnizează date unitatea mamă sau, după caz, unitatea pui.

UNITĂŢI NECLARIFICATE= COD 9; unităţi care nu au putut fi încadrate în nici una din categoriile de mai sus.

2.2.2 Descrierea chestionarului A.CON.IND

Chestionarul A.CON.IND are 4 module, care diferă prin periodicitate, conţinut al întrebărilor şi adresabilitate:

-modulul 1- este un modul lunar, care conţine întrebări numerotate de la 1 la 7. Întrebările din acest modul vor fi adresate tuturor unităţilor cuprinse în eşantion.

-modulul 2- este un modul trimestrial, cu întrebări numerotate de la 8 la 15.3. Întrebările din acest modul se vor adăuga întrebărilor din modulul 1 în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Deci, în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie, întrebările de la 1 la 15.3 vor fi adresate tuturor unităţilor cuprinse în eşantion.

-modulul 3- este un modul anual, cu întrebări numerotate 16 şi 17. Întrebările din acest modul se adaugă modulului 1 în luna martie (numai în această lună).

Deci, în luna martie, întrebările de la 1 la 7, 16 şi 17 vor fi adresate tuturor unităţilor cuprinse în nomenclatorul eşantion.

-modulul 4- este un modul anual, cu întrebări numerotate de la 18 la 21. Întrebările din acest modul se adaugă modulelor 1 şi 2 în luna octombrie (numai în această lună).

Deci, în luna octombrie, întrebările de la 1 la 15.3 şi de la 18 la 21 vor fi adresate tuturor unităţilor cuprinse în nomenclatorul eşantion.

Notă: întrebările din modulul 3 nu se mai pun în luna octombrie

Descrierea întrebărilor

NOTĂ:În explicaţiile următoare vom folosi următoarele codificări:1.perioada de referinţă (luna pentru care se culeg datele)= luna t2.luna precedentă perioadei de referinţă= luna t-13.luna anterioară celei de la punctul 2 (deci cu 2 luni în urmă faţă de luna t)= luna t-2Toate întrebările se referă la activitatea principală a unităţii (cea din datele de identificare)

Intrebarea 1- Se apreciează nivelul producţiei din ultimele 3 luni faţă de nivelul producţiei din perioada anterioară. Se admite o singură variantă de răspuns .

5


Intrebarea 2- Se referă la contractele şi comenzile care se mai află în derulare la sfârşitul lunii t-1 (indiferent de momentul începerii lor, dar la care termenul de finalizare este ulterior lunii t-1; nu vor fi luate în considerare contractele şi comezile restante).

Aprecierea se face comparativ cu nivelul “normal” din punctul de vedere al capacităţilor de producţie (ex: prea multe comenzi şi capacităţi de producţie reduse înseamnă alegerea răspunsului “peste normal”, varianta 1 de răspuns).

Se referă la producţia totală (pentru intern şi export). Dacă agentul economic insistă să afirme că nu lucrează pe bază de contracte şi comenzi se bifează varianta 2 de răspuns.

Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 3- Se referă la contractele şi comenzile pentru export care se mai află în derulare la sfârşitul lunii t-1 (indiferent de momentul începerii lor, dar la care termenul de finalizare este ulterior lunii t-1; nu vor fi luate în considerare contractele şi comezile restante).

Aprecierea se face comparativ cu nivelul “normal” din punctul de vedere al capacităţilor de producţie şi al experienţei trecute în ceea ce priveşte nivelul contractelor şi comenzilor pentru export.

Pentru întreprinderile care nu au producţie de export se va bifa varianta 4 de răspuns. În acest caz (în lunile 1, 4, 7 şi 10) este obligatorie bifarea variantei 4 de răspuns şi la întrebările 9, 15.2 şi 15.3.

Se admite o singură variantă de răspuns

Intrebarea 4- Se apreciează nivelul stocurilor de produse finite la sfârşitul lunii t-1. Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 5- Se referă la evoluţia pe care o va avea producţia în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul producţiei din perioada anterioară

(luna t-1).Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 6- Se referă la evoluţia pe care o vor avea preţurile de producţie în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul preţurilor producţiei din perioada anterioară (luna t-1).

Se admite o singură variantă de răspuns.Intrebarea 6.1- La această întrebare se va răspunde doar dacă la întrebarea 6 a fost aleasă

varianta 1 de răspuns (vor creşte). Se admite o singură variantă de răspuns.Dacă la întrebarea 6 a fost bifată varianta 2 sau 3 de răspuns, nici o variantă nu va fi bifată la

întrebarea 6.1.

Intrebarea 7- Se referă la evoluţia pe care o va avea numărul de salariaţi în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu numărul de salariaţi din perioada anterioară (luna t-1).


Intrebarea 8- Se referă la evoluţia pe care o va avea portofoliul de contracte şi comenzi în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul acestuia din perioada anterioară (luna t-1); nu vor fi luate în considerare contractele şi comezile restante.


Intrebarea 9- Se referă la evoluţia pe care o va avea exportul în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul acestuia din perioada anterioară

(luna t-1).Se bifează varinta 4 dacă (şi numai dacă) la întrebarea 3 este bifată varianta 4.Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 10- Se referă la cauzele de limitare ale producţiei în trimestrul anterior lunii t. Se va răspunde cu DA (1), sau NU (2). Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 10.1- Dacă la întrebarea 10 s-a răspuns cu DA, se bifează cel puţin o variantă de răspuns. Dacă este aleasă varianta 05, se specifică pe scurt cauzele.

6


Pot fi bifate oricâte variante de răspuns.

Intrebarea 11- Se apreciează evoluţia volumului de contracte şi comenzi (pentru intern şi export) derulate în trimestrul anterior lunii t, comparativ cu volumul de contracte şi comenzi derulate în trimestrul anterior acestuia.


Intrebarea 12- Se apreciează capacităţile de producţie la sfârşitul lunii t-1. În funcţie de contractele şi comenzile estimate pentru următoarele 12 luni (din momentul anchetei) se apreciează capacităţile de producţie ca fiind, de exemplu, “mai mult decât suficiente” (cazul defavorabil, care corespunde unui grad mic de utilizare al capacităţilor de producţie, mai mic de 25%) sau “insuficiente“ (cazul favorabil, care corespunde unui grad mare de utilizare al capacităţilor de producţie, mai mare de 75%).


Intrebarea 13- Se specifică, procentual (număr întreg, cu valori de la 0 până la 100%) gradul de utilizare a capacităţilor de producţie utilizate în trimestrul anterior lunii t. Se corelează cu răspunsul la întrebarea 12. Dacă nu s-au utilizat deloc capacităţile de producţie se marcheză “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 14- Se specifică numărul de luni, din momentul anchetei, pentru care se consideră capacităţile de producţie acoperite complet prin contracte şi comenzi ferme. Pentru mai puţin de 1 lună, se completează “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 15.1- Se admite o singură variantă de răspuns.Intrebarea 15.2- Se admite o singură variantă de răspuns. Se bifează obligatoriu varianta 4 dacă

la întrebarea 3 este bifată varianta 4. Intrebarea 15.3- Se admite o singură variantă de răspuns. Se bifează obligatoriu varianta 4 dacă

la întrebarea 3 este bifată varianta 4. Dacă la întrebarea 3 nu este bifată varianta 4 de răspuns, nu se admite bifarea variantei 4

simultan la întrebările 15.2 şi 15.3.

Intrebarea 16- se adresează unităţilor doar în luna martie. Dacă în anul precedent momentului anchetei nu s-au făcut investiţii, se completează “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 17- se adresează unităţilor doar în luna martie. Dacă în anul curent momentului anchetei nu se vor face investiţii, se completează “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 18- se adresează unităţilor doar în luna octombrie. Dacă în anul curent momentului anchetei nu s-au făcut investiţii, se completează “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 19- se adresează unităţilor doar în luna octombrie. Dacă în anul următor momentului anchetei nu se vor face investiţii, se completează “0” (nu se admite lipsa răspunsului).

Intrebarea 20- La această întrebare se răspunde (se bifează cel puţin o variantă) doar dacă răspunsul la întrebarea 18 şi/sau întrebarea 19 a fost diferit de “0”.

Dacă la întrebarea 18 s-a completat “0”, câmpurile 1 de la 20.1,…20.4 vor rămâne necompletate.Dacă la întrebarea 19 s-a completat “0”, câmpurile 2 de la 20.1,…20.4 vor rămâne necompletate.Pentru varianta 20.4 se specifică pe scurt alte destinaţii.Se admit oricâte variante de răspuns.

Intrebarea 21- La această întrebare se răspunde, se bifează cel puţin o variabilă (21.1, 21.2, 21.3, 21.4, 21.5 respectiv 21.6…21.8), doar dacă răspunsul la întrebarea 18 şi/sau întrebarea 19 a fost diferit de “0”. Pot fi bifate oricâte variabile. Pentru variantele 21.4 şi 21.8 se specifică pe scurt alţi factori.

2.2.3 Descrierea chestionarului A.CON.CONSTR

7


Chestionarul A.CON.CONSTR. are 2 module, care diferă prin periodicitate şi conţinut al întrebărilor. Întrebările vor fi adresate tuturor unităţilor cuprinse în eşantion.

- modulul 1 -este un modul lunar, care conţine o întrebare notată PA. (pentru stabilirea domeniului conform activităţii preponderente anterioare), o întrebare notată PE. (pentru stabilirea domeniului conform activităţii preponderente viitoare) şi întrebările propriu-zise, numerotate de la 1 la 9.

-modulul 2 -este un modul trimestrial, cu întrebări numerotate de la 10 la 13.3. Întrebările din acest modul se vor adăuga la cele din modulul 1 în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Deci întrebările de la 1 la 13.3 (plus PA. şi PE.), vor fi adresate tuturor unităţilor.


În explicaţiile următoare vom folosi următoarele codificări:1.perioada de referinţă (luna pentru care se culeg datele) = luna t (sau trimestrul T)2.luna precedentă perioadei de referinţă = luna t-1 (sau trimestrul T-1)3.luna anterioară celei de la punctul 2 (deci cu două luni în urmă faţă de luna t) = luna t-2 (sau trimestrul T-2) Toate întrebările se referă la activitatea principală a unităţii (cea din datele de identificare-clasa

CAEN).

Întrebările PA. şi PE. – Se admite o singură variantă de răspuns (1, 2, 3 sau 4), prin care întreprinderea trebuie să precizeze domeniul corespunzător activităţii preponderente desfăşurate în ultimele 3 luni (pentru PA.) şi în următoarele 3 luni (pentru PE.).

Domeniile pot fi: clădiri rezidenţiale, clădiri nerezidenţiale, construcţii inginereşti, închirieri de utilaje.Clădirile rezidenţiale => sunt destinate în exclusivitate sau în principal pentru locuinţe (peste 50%

din spaţiul locuibil sau din volumul construit este utilizat pentru locuit). Acestea pot fi clădiri individuale, sau clădiri colective (de tip bloc). Clădirile pentru colectivităţi (case de bătrâni, orfelinate, cămine) se consideră tot clădiri rezidenţiale.

Clădirile nerezidenţiale => sunt destinate în exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele rezidenţiale (magazine, cinematografe, birouri, spaţii administrative etc.).

Constructiile inginereşti => reprezintă acele obiecte de construcţii care nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri şi care au ca scop crearea condiţiilor pentru realizarea activităţilor de producţie sau pentru desfăşurarea activităţilor social-culturale. Acestea pot fi:

1) Infrastructuri de transport (şosele, străzi şi drumuri, terasamente pentru distanţe lungi - căi ferate, sau urbane - tramvai, metrou, piste pentru aeroporturi, poduri, şosele suspendate, tunele şi subterane, canale navigabile, construcţii portuare şi alte construcţii hidrotehnice - baraje, stăvilare, lucrări de îmbunătăţiri funciare)

2) Conducte (de gaz, de petrol, de apă), linii electrice şi de comunicaţii. Acestea sunt de lungă distanţă (magistrale) sau locale.

3) Construcţii complexe în zone industriale (construcţii pentru minerit şi extracţie, centrale electrice, combinate chimice, rafinării, fabrici pentru industria grea etc.).

4) Alte lucrări de construcţii inginereşti (construcţii pentru sport şi recreere, alte lucrări de inginerie civilă).

Întrebarea 1 – Se apreciază evoluţia producţiei proprii de construcţii în ultimele 3 luni, faţă de

perioada anterioară. Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 2 - Se referă la cauzele de limitare a producţiei proprii de construcţii din ultimele 3 luni. Se va răspunde cu DA sau NU. Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 2.1 – Dacă la întrebarea 2 s-a răspuns cu DA, se bifează cel puţin o variantă de răspuns, iar dacă s-a ales varianta 6 , se specifică pe scurt cauzele. Pot fi bifate oricâte variante de răspuns.

8


Dacă la întrebarea 2 s-a răspuns cu NU, la întrebarea 2.1 nu se admite nici o variantă de răspuns.

Întrebarea 3 – Se referă la contractele si comenzile care se mai află în derulare la sfârşitul lunii t-1 (indiferent de momentul începerii lor, dar la care termenul de finalizare este ulterior lunii t-1; nu vor fi luate în considerare contractele şi comenzile restante). Aprecierea se face comparativ cu nivelul “normal” din punctul de vedere al capacităţilor de producţie. Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 4 – Se referă la evoluţia pe care o va avea numărul de salariaţi în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu numărul de salariaţi din perioada anterioară (luna t-1). Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 5 – Se referă la evoluţia pe care o vor avea preţurile lucrărilor de construcţii în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu cele din perioada anterioară (luna t-1). Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 5.1 – La această întrebare se va răspunde doar dacă la întrebarea 5 a fost aleasă varianta 1 de răspuns (vor creşte). Se admite o singură variantă de răspuns.

Dacă la întrebarea 5 a fost bifată varianta 2 sau 3 de răspuns, nici o variantă nu va fi bifată la întrebarea 5.1.

Întrebarea 6 – Se referă la evoluţia pe care o va avea portofoliul de contracte şi comenzi în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul acestuia din perioada anterioară (luna t-1); nu vor fi luate în considerare contractele şi comenzile restante.


Întrebarea 7 – Se referă la modul cum va fi repartizată activitatea proprie de construcţii a întreprinderii în următoarele 3 luni, pe categorii de beneficiari [administraţie publică (buget), întreprinderi cu capital majoritar de stat, întreprinderi cu capital majoritar privat, populaţie].

Se pot bifa 1, 2, 3 sau toate cele 4 variante de răspuns.

Întrebarea 8 - Se referă la evoluţia pe care o va avea activitatea proprie de construcţii a întreprinderii în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul acesteia din perioada anterioară (luna t-1).


Întrebarea 9 – Se referă la modul cum vor fi repartizate contractele şi comenzile în următoarele 3 luni, pe categorii de beneficiari [administraţie publică(buget), întreprinderi cu capital majoritar de stat, întreprinderi cu capital majoritar privat, populaţie) .

Se pot bifa 1, 2, 3 sau toate cele 4 variante de răspuns.

Atenţie! Dacă întreprinderea a bifat la întrebarea PE. domeniul 3 (construcţii inginereşti), atunci la întrebările 7 şi 9 nu se admite bifarea variantei 4 de răspuns (populaţie).

Întrebarea 10 – Răspunsurile la această întrebare trebuie să fie completate procentual, fără zecimale, cuprinse între 0 şi 100% pentru fiecare trimestru în parte şi se referă la “gradul de acoperire a capacităţii de producţie prin contracte şi comenzi, în condiţiile utilizării complete a forţei de muncă”:

ESTIMAT - pentru trimestrul de referinţă ( T ) şi următoarele trei trimestre ( T+1, T+2, T+3 )Întrebarea 10.1 – Răspunsul la această întrebare trebuie să fie un număr întreg. Acesta reprezintă

numărul de luni rămase de executat dintr-un contract ce se derulează pe mai mult de un an (început anterior sau în trimestrul de referinţă).

Întrebarea 11 – Se referă la aprecierea capacităţilor de producţie la sfîrşitul trimestrului T-1. În funcţie de contractele şi comenzile estimate pentru următoarele 12 luni (din momentul anchetei) se apreciază capacitatea tehnică de producţie ca fiind, de exemplu, “mai mult decât suficientă” (cazul defavorabil, care corespunde unui grad mic de utilizare al capacităţilor de producţie, mai mic de 25%) sau “insuficientă”(cazul favorabil, care corespunde unui grad mare de utilizare al capacităţilor de producţie, mai mare de 75%).

9



Întrebarea 12 - Se apreciază situaţia financiară generală a întreprinderii la sfârşitul trimestrului T-1, comparativ cu cea din trimestrul T-2.


Întrebarea 13 – Se apreciază modul cum a evoluat perioada de întârziere în efectuarea plăţilor de către clienţii publici şi/sau privaţi ai întreprinderii respective, în trimestrul T-1 faţă de trimestrul T-2.

Această evaluare se face pe TOTAL – întrebarea 13.1 şi separat pentru Clienţi publici – întrebarea 13.2 şi Clienţi privaţi – întrebarea 13.3 şi se poate spune de exemplu că perioada de întârziere “a crescut” (cazul defavorabil pentru întreprindere) sau “a scăzut”(cazul favorabil).

La cele trei întrebări se admite câte o singură variantă de răspuns.Dacă la întrebarea 13.1 s-a bifat varianta 4 de răspuns (“nu este cazul”), atunci la întrebările 13.2 şi

13.3 vor fi bifate obligatoriu tot variantele 4 de răspuns (întreprinderea nu are clienţi cu plăţi întârziate).

Dacă la întrebarea 13.1 s-a bifat una din variantele 1, 2 sau 3 de răspuns, atunci doar la una din întrebările 13.2 sau 13.3 se poate bifa varianta 4 de răspuns, iar la cealaltă una din variantele 1, 2 sau 3 (corelată cu bifa de la 13.1).

Dacă la întrebarea 13.1 s-a bifat una din variantele 1, 2 sau 3 de răspuns se pot bifa una din variantele 1, 2 sau 3 de răspuns la ambele întrebări 13.2 şi 13.3 în funcţie de situaţia concretă existentă (corelate cu varianta bifată la 13.1).

2.2.4 Descrierea chestionarului A.CON.COM Chestionarul A.CON.COM. are 2 module, care diferă prin periodicitate şi conţinut al întrebărilor.

Întrebările sunt adresate tuturor unităţilor din eşantion.

- modulul 1 - este un modul lunar, care conţine întrebările numerotate de la 1 la 7. - modulul 2 - este un modul trimestrial, cu întrebări numerotate de la 8 la 12. Întrebările din

acest modul se vor adăuga la cele din modulul 1 în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Deci întrebările de la 1 la 12 vor fi adresate tuturor unităţilor.


Întrebarea 1: Aprecierea situaţiei economice (vânzările) la sfârşitul lunii anterioare. Această întrebare din chestionar se completează lunar şi repondentul trebuie să bifeze un singur răspuns din cele 3 posibile. La aprecierea situaţiei economice trebuie să se ţină cont de volumul vânzărilor de mărfuri, care influenţează direct bunăstarea întreprinderii comerciale.

Întrebarea 2: Aprecierea volumului stocurilor de mărfuri la sfârşitul lunii anterioare. La această întrebare se bifează o singură variantă de răspuns din cele trei prevăzute în chestionar. Întrebarea se completează lunar. Repondentul va alege un răspuns din cele trei variante în funcţie de volumul de marfă de care dispune la momentul anchetei.

Întrebarea 3.1: Estimarea volumului fizic al mărfurilor comandate furnizorilor interni / externi, pe total activitate de comerţ cu amănuntul pentru următoarele trei luni. Această întrebare se completează lunar . Din cele trei variante de răspuns se marchează una singură. Repondentul va avea în vedere, atunci când alege varianta de răspuns, toate comenzile pe care le face furnizorilor de mărfuri, pe total activitate de comerţ. Aprovizionarea cu mărfuri se poate face atât de la furnizorii interni şi atunci repondentul trebuie să completeze întrebarea 3.2, dar el se poate aproviziona şi/sau de la funizori externi, situaţie în care cel ce completează formularul trebuie să răspundă şi la întrebarea 3.3.

Întrebarea 3.2: Estimarea volumului fizic al mărfurilor comandate furnizorilor interni pentru următoarele trei luni

Frecvenţa acestei întrebări este lunară şi răspunsul constă din marcharea unei singure variante de răspuns din cele patru existente.

10


Întrebarea 3.3: Estimarea volumului fizic al mărfurilor comandate furnizorilor externi pentru următoarele 3 luni.

Este o întebarea cu frecvenţă lunară. Se bifează o singură variantă de răspuns din cele patru. În cazul în care întreprinderea comercială nu are activitate de import, la completarea chestionarului se marchează ultima variantă de răspuns “nu este cazul”.

Întrebarea 4: Estimaţi situaţia economică a unităţii comerciale pentru următoarele 6 luni, excluzând variaţia sezonieră. Această întrebare se completează în fiecare lună. La completarea formularului se marchează o singură variantă de răspuns. Prin variaţie sezonieră, repondentul trebuie să înţeleagă fluctuaţiile care au loc la vânzările de mărfuri în special în perioada de sfârşit şi început de an. Înaintea sărbătorilor de iarnă se remarcă o creştere a vânzărilor de mărfuri, iar după această perioadă se observă o reducere a volumului de vânzări. În sezonul de toamnă se observă creşterea vânzărilor, în special a mărfurilor de pe piaţa agro-alimentară, în vederea conservării pentru sezonul rece. La prognozarea situaţiei economice trebuie avut în vedere faptul că vânzările influenţeză în mod direct prosperitatea întreprinderii comerciale.

Întrebarea 5: Estimaţi evoluţia numărului de salariaţi pentru următoarele 3 luni. Întrebarea se referă la evoluţia pe care o va avea numărul de salariaţi în următoarele trei luni. Prin număr de salariaţi se înţeleg acei angajaţi cu contract de muncă permanent, cât şi patronii sau asociaţii acestora, care sunt înregistraţi la Ispectoratul teritorial de muncă şi pentru care în fiecare lună se plătesc asigurări sociale la bugetul de stat.

Frecvenţa acestei întrebări este lunară. Se completează o singură variantă de răspuns din cele trei existente.

Întrebarea 6: Estimaţi evoluţia preţurilor de vânzare cu amănuntul în următoarele 3 luni.Această întrebare se referă la preţurile practicate în întreprinderile comerciale şi care cuprind şi

adaosul comercial.Frecvenţa acestei întrebări este lunară. La completarea formularului se marchează o singură

variantă de răspuns. În cazul în care s-a bifat varianta 1 la întrebarea 6, este obligatoriu să se bifeze o singură variantă de răspuns de la întrebarea 6.1.

Întrebarea 6.1: Estimarea ritmului de creştere a preţurilor. Se bifează o singură variantă de răspuns, numai în cazul în care repondentul a marcat varianta 1 la întrebarea 6.

Întrebarea 7: Estimaţi evoluţia volumului fizic al vânzărilor în următoarele trei luni.Este o întrebare cu frecvenţă lunară şi se completează o singură variantă de răspuns. Se referă la

previziunea pe care repondentul o face cu privire la volumul de vânzări pentru următoarele trei luni.

Întrebarea 8:. Apreciaţi nivelul preţurilor de vânzare cu amănuntul în trimestrul precedent, comparativ cu cel anterior acestuia.

Această întrebare are o frecvenţă trimestrială. Se completează o singură variantă de răspuns, din cele trei posibile. Numai în cazul în care s-a bifat varianta de răspuns care indică o creştere se trece obligatoriu la întrebarea 8.1 şi se bifează o singură variantă de răspuns din cele trei existente la această întrebare.

Întrebarea 9: Apreciaţi evoluţia concurenţei în comeţul cu amănuntul în trimestrul precedent, comparativ cu cel anterior acestuia.

Frecvenţa acestei întrebări este trimestrială şi răspunsul corect se obţine prin marcarea unei singure variante de răspuns.

Întrebarea 10: Cauzele care au limitat îmbunătăţirea situaţiei economice în trimestrul anteriorSe răspunde cu DA sau NU. În cazul în care s-a răspuns cu DA este obligatoriu să se bifeze una

sau mai multe variante de răspuns din cadrul întrebării 10.1, variante de răspuns numerotate de la 1 la 5. În cazul în care repondentul doreşte să semnaleze alte cauze (varianta 5) trebuie să specifice în scris care sunt acestea. Dacă s-a răspuns cu NU, la întrebarea 10.1 nu se va bifa nici o variantă de răspuns.

11


Întrebarea 11: Apreciaţi capacitatea de depozitare, (în raport cu volumul fizic al vânzărilor), comparativ cu perioada precedentă. Această întrebare are o frecvenţă trimestrială şi se răspunde corect prin bifarea unei singure variante de răspuns. Se referă la mărimea pe care o au depozitele de mărfuri şi trebuie avut în vedere faptul dacă ele corespund nevoilor întreprinderii comerciale.

Întrebarea 12: Apreciaţi evoluţia volumului fizic al vânzărilor în trimestrul precedent, comparativ cu cel anterior acestuia. Este o întrebare cu frecvenţă trimestrială şi trebuie completată o singură variantă de răspuns. Se referă la evoluţia volumului fizic al vânzărilor în trimestrul precedent, comparativ cu cel anterior acestuia.

2.2.5 Descrierea chestionarului A.CON.SERV

Chestionarul A.CON.SERV conţine două module, care diferă prin periodicitate şi conţinut al întrebărilor. Întrebările sunt adresate tuturor unităţilor din eşantion..

modulul 1 - este un modul lunar, care conţine întrebările numerotate de la 1 la 6modulul 2 - este un modul trimestrial, cu întrebările numerotate de la 7 la 8. Întrebările din acest

modul se vor adăuga la cele din modulul 1 în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Toate întrebările se referă la activitatea principală a unităţii (cea din datele de identificare - clasa

CAEN)


În explicaţiile următoare vom folosi următoarele codificări:1. perioada de referinţă (luna pentru care se culeg datele)= luna t2. luna precedentă perioadei de referinţă= luna t-1

Intrebarea 1- Se apreciează situaţia economică a firmei în ultimele 3 luni .Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 2- Se apreciează nivelul cererii de servicii în ultimele 3 luni. Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 3 - Se referă la evoluţia pe care o va avea cererea de servicii în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu nivelul acestora din perioada anterioară

(luna t-1).Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 4 - Se apreciează numărul de salariaţi din cadrul firmei în ultimele 3 luni . Se admite o singură variantă de răspuns.

Intrebarea 5- Se referă la estimarea numărului de salariaţi în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu numărul acestora din perioada anterioară (luna t-1).


Întrebarea 6 - Se referă la evoluţia pe care o vor avea preţurile în următoarele 3 luni, începând din momentul anchetei, comparativ cu cele din perioada anterioară (luna t-1). Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 7 - Se referă la cauzele de limitare a îmbunătăţirii situaţiei economice din ultimele 3 luni. Se va răspunde cu DA sau NU. Se admite o singură variantă de răspuns.

Întrebarea 7.1 – Dacă la întrebarea 7 s-a răspuns cu DA, se bifează cel puţin o variantă de răspuns, iar dacă s-a ales varianta 5, se specifică pe scurt cauzele. Pot fi bifate oricâte variante de răspuns.

12


Dacă la întrebarea 7 s-a răspuns cu NU, la întrebarea 7.1 nu se admite nici o variantă de răspuns.

Întrebarea 8 - Dacă cererea de servicii creşte, aţi putea creşte volumul activităţii cu resursele de care dispuneţi? Se va răspunde cu DA sau NU. Dacă răspunsul este DA, se completează procentual, cu valori cuprinse între 0 şi 100%, cu cât ar putea creşte.

Frecvenţa de răspuns este trimestrială.

2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate

Nomenclatorul de bază utilizat pentru realizarea Anchetelor de conjunctura este Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2). Pentru identificarea întreprinderii se utilizează codul/cheia statistică şi cel FISCAL, iar pentru codificarea localităţii în care îşi are sediul, se utilizează nomenclatorul SIRUTA şi cel al JUDEŢELOR.

3. Eşantionul cercetării statistice (Construirea eşantionului)

3.1 Nomenclatorul de unităţi raportoare necesar realizării Anchetei de Conjunctură - Industria Prelucrătoare (eşantionul extras pentru anul n)

A. Baza de sondaj - Determinarea mulţimii unităţilor statistice (întreprinderilor) corespunzătoare sferei de cuprindere a anchetei.

Unităţile statistice cu personalitate juridică active la 31 decembrie, a căror activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei respectiv industrie prelucrătoare, codificate în cadrul CAEN REV.2 în diviziunile 10 până la 33, vor forma sfera de cuprindere a anchetei.

Se vor exclude din bază unităţile cu numărul de salariaţi = 0.

În ancheta din industria prelucrătoare se va folosi ca ponderare numărul de salariaţi pentru toate nivelele de agregare.

2. Planul de sondaj

Planul de sondaj aplicat va fi acela al sondajului stratificat cu următoarele caracteristici:Straturile sunt identificate prin intersecţia activităţii principale conform CAEN REV.2 şi a clasei de mărime a întreprinderilor în funcţie de numărul de salariaţi.

- Straturile vor fi alcătuite astfel:

Strat 1 10.1Strat 2 10.2Strat 3 10.3Strat 4 10.4Strat 5 10.5Strat 6 10.6Strat 7 10.7

13


Strat 8 10.8Strat 9 10.9Strat 10 div. 11Strat 11 div. 12Strat 12 13.1Strat 13 13.2Strat 14 13.3Strat 15 13.9Strat 16 div. 14Strat 17 div. 15Strat 18 div. 16Strat 19 div. 17Strat 20 div. 18Strat 21 div. 19Strat 22 20.1Strat 23 20.2Strat 24 20.3Strat 25 20.4Strat 26 20.5Strat 27 20.6Strat 28 div. 21Strat 29 div. 22Strat 30 div. 23Strat 31 div. 24Strat 32 25.1Strat 33 25.2Strat 34 25.3Strat 35 25.4Strat 36 25.5Strat 37 25.6Strat 38 25.7Strat 39 25.9Strat 40 26.1Strat 41 26.2Strat 42 26.3Strat 43 26.4Strat 44 26.5Strat 45 26.6Strat 46 26.7Strat 47 26.8

14


Strat 48 27.1Strat 49 27.2Strat 50 27.3Strat 51 27.4Strat 52 27.5Strat 53 27.9Strat 54 div. 28Strat 55 div. 29Strat 56 30.1Strat 57 30.2Strat 58 30.3Strat 59 30.4Strat 60 30.9Strat 61 div. 31Strat 62 32.1Strat 63 32.2Strat 64 32.3Strat 65 32.4Strat 66 32.5Strat 67 32.9Strat 68 div. 33

- Clasele de mărime s-au stabilit în funcţie de numărul de salariaţi astfel:

1 – 49 salariaţi50 – 249 salariaţi250 salariaţi şi peste

Pentru alocarea volumului total al eşantionului pe straturi se va folosi metoda NEYMAN.

3. Extragerea eşantionului

Dată fiind natura obiectului anchetei (evoluţia pe termen scurt a sectorului de industrie prelucrătoare) şi ţinând cont de faptul că întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste dau tendinţa principală, s-a stabilit ca întreprinderile corespunzătoare ultimei grupe de mărime (250 de salariaţi şi peste) să fie incluse în cercetare exhaustiv.Extragerea unităţilor în cadrul fiecărui strat se va realiza folosind schema de selecţie cu probabilităţi inegale.

3.2 Nomenclatorul de unităţi raportoare necesar realizării Anchetei de Conjunctură - Investiţii în industria prelucrătoare (Eşantionul extras pentru anul n)

15


A. Baza de sondaj - Determinarea mulţimii unităţilor statistice (întreprinderilor) corespunzătoare sferei de cuprindere a anchetei.

Unităţile statistice cu personalitate juridică active la 31 decembrie, a căror activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei respectiv industrie prelucrătoare, codificate în cadrul CAEN REV.2 în diviziunile 10 până la 33, vor forma sfera de cuprindere a anchetei.


În ancheta din industria prelucrătoare se va folosi ca ponderare numărul de salariaţi pentru toate nivelele de agregare.

2. Planul de sondaj

Planul de sondaj aplicat va fi acela al sondajului stratificat cu următoarele caracteristici:Straturile sunt identificate prin intersecţia activităţii principale conform CAEN REV.2 şi a clasei de mărime a întreprinderilor în funcţie de numărul de salariaţi.

- Straturile vor fi alcătuite astfel:

Strat 1 10.1Strat 2 10.2Strat 3 10.3Strat 4 10.4Strat 5 10.5Strat 6 10.6Strat 7 10.7Strat 8 10.8Strat 9 10.9Strat 10 div. 11Strat 11 div. 12Strat 12 13.1Strat 13 13.2Strat 14 13.3Strat 15 13.9Strat 16 div. 14Strat 17 div. 15Strat 18 div. 16Strat 19 div. 17Strat 20 div. 18Strat 21 div. 19Strat 22 20.1Strat 23 20.2Strat 24 20.3Strat 25 20.4

16


Strat 26 20.5Strat 27 20.6Strat 28 div. 21Strat 29 div. 22Strat 30 div. 23Strat 31 div. 24Strat 32 25.1Strat 33 25.2Strat 34 25.3Strat 35 25.4Strat 36 25.5Strat 37 25.6Strat 38 25.7Strat 39 25.9Strat 40 26.1Strat 41 26.2Strat 42 26.3Strat 43 26.4Strat 44 26.5Strat 45 26.6Strat 46 26.7Strat 47 26.8Strat 48 27.1Strat 49 27.2Strat 50 27.3Strat 51 27.4Strat 52 27.5Strat 53 27.9Strat 54 div. 28Strat 55 div. 29Strat 56 30.1Strat 57 30.2Strat 58 30.3Strat 59 30.4Strat 60 30.9Strat 61 div. 31Strat 62 32.1Strat 63 32.2Strat 64 32.3Strat 65 32.4

17


Strat 66 32.5Strat 67 32.9Strat 68 div. 33





Dată fiind natura obiectului anchetei (evoluţia pe termen scurt a sectorului de industrie prelucrătoare) şi ţinând cont de faptul că întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste dau tendinţa principală, s-a stabilit ca întreprinderile corespunzătoare ultimei grupe de mărime (250 de salariaţi şi peste) să fie incluse în cercetare exhaustiv.Extragerea unităţilor în cadrul fiecărui strat se va realiza folosind schema de selecţie cu probabilităţi inegale.

3.3 Nomenclatorul de unităţi raportoare necesar realizării Anchetei de conjunctură - Construcţii (eşantionul extras pentru anul n)

A. Baza de sondaj - Determinarea mulţimii unităţilor statistice (întreprinderilor) corespunzătoare sferei de cuprindere a anchetei

Unităţile statistice cu personalitate juridică active la 31 decembrie, a căror activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei respectiv construcţii, codificate în cadrul CAEN REV.2 în diviziunile 41, 42 şi 43 vor forma sfera de cuprindere a anchetei.


În ancheta din construcţii se va folosi ca ponderare numărul de salariaţi pentru toate nivelele de agregare.

2. Planul de sondaj

Planul de sondaj aplicat va fi acela al sondajului stratificat cu următoarele caracteristici: Straturile sunt identificate prin intersecţia diviziunii CAEN REV.2 şi clasei de mărime a întreprinderilor. - Straturile vor fi alcătuite la nivel de diviziune:

Diviziunea :

414243

18






Dată fiind natura obiectului anchetei (evoluţia pe termen scurt a sectorului de construcţii) şi ţinând cont de faptul că întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste dau tendinţa principală, s-a stabilit ca întreprinderile corespunzătoare ultimei grupe de mărime (250 de salariaţi şi peste) să fie incluse în cercetare exhaustivă.Extragerea unităţilor în cadrul fiecărui strat se va realiza folosind schema de prelevare cu probabilităţi inegale.

3.4 Nomenclatorul de unităţi raportoare necesar realizării Anchetei de conjunctură – Comerţul cu amănuntul (eşantionul extras pentru anul n)


Unităţile statistice cu personalitate juridică active la 31 decembrie, a căror activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei respectiv comerţ cu amănuntul, codificate în cadrul CAEN REV.2 în diviziunile 45 şi 47 .

În ancheta din comeţul cu amănuntul se va folosi ca ponderare cifra de afaceri pentru toate nivelele de agregare.Se vor exclude din bază unităţile cu cifra de afaceri = 0 şi cele cu numărul de salariaţi = 0.

2. Planul de sondaj

Planul de sondaj aplicat va fi acela al sondajului stratificat cu următoarele caracteristici:Straturile sunt identificate prin intersecţia activităţii principale conform CAEN REV.2 şi a clasei de mărime a întreprinderilor în funcţie de numărul de salariaţi. Straturile vor fi alcătuite astfel:

Strat GRUPĂ

Strat 1 451

Strat 2 452

453

454

Strat 3 471

472

478

19


Strat 4 473

Strat 5 474

475

476

477

479

Clasele de mărime s-au stabilit în funcţie de numărul de salariaţi astfel:1 – 49 salariaţi50 – 249 salariaţi250 salariaţi şi peste Pentru alocarea volumului total al eşantionului pe straturi se va folosi metoda NEYMAN.


Dată fiind natura obiectului anchetei (evoluţia pe termen scurt a sectorului de comerţ cu amănuntul) şi ţinând cont de faptul că întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste dau tendinţa principală, se va stabili că întreprinderile corespunzătoare ultimei grupe de mărime (250 de salariaţi şi peste) să fie incluse în cercetare exhaustivăExtragerea unităţilor în cadrul fiecărui strat se va realiza folosind schema de selecţie cu probabilităţi inegale.

3.5 Nomenclatorul de unităţi raportoare necesar realizării Anchetei de conjunctură – Servicii (eşantionul extras pentru anul n)


Unităţile statistice cu personalitate juridică active la 31 decembrie, a căror activitate principală este cuprinsă în sfera de cuprindere a anchetei respectiv servicii, codificate în cadrul CAEN REV.2 în diviziunile 49, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 90, 91, 92, 93, 95, 96.

În ancheta din servicii se va folosi ca ponderare cifra de afaceri pentru toate nivelele de agregare.Se vor exclude din bază unităţile cu cifra de afaceri = 0 şi cele cu numărul de salariaţi = 0.

2. Planul de sondaj

Planul de sondaj aplicat va fi acela al sondajului stratificat cu următoarele caracteristici:

20


Straturile sunt identificate prin intersecţia activităţii principale conform CAEN REV.2 şi a clasei de mărime a întreprinderilor în funcţie de numărul de salariaţi.

Straturile vor fi alcătuite astfel:

DIVIZIUNEA 49,

50,

51,

52,

53,

55,

56,

58,

59,

60,

61,

62,

63,

68,

69,

70,

71,

72,

73,

74,

75,

77,

78,

79,

80,

81,

82,

90,

91,

92,

93,

95,

21


96.

Clasele de mărime s-au stabilit în funcţie de numărul de salariaţi astfel:1 – 49 salariaţi50 – 249 salariaţi250 salariaţi şi peste



Dată fiind natura obiectului anchetei (evoluţia pe termen scurt a sectorului de servicii) şi ţinând cont de faptul că întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste dau tendinţa principală, se va stabili că întreprinderile corespunzătoare ultimei grupe de mărime (250 de salariaţi şi peste) să fie incluse în cercetare exhaustivăExtragerea unităţilor în cadrul fiecărui strat se va realiza folosind schema de selecţie cu probabilităţi inegale

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare

Pentru colectarea informaţiilor, se utilizează portalul web pentru colectarea on-line a datelor la adresa: https://esop.insse.ro/esop-web, metoda interviului direct sau telefonic (efectuat de către anchetatorul de la DJS), metoda autoînregistrării (managerii întreprinderilor completează conform instrucţiunilor chestionarul pe hârtie şi transmit către DJS prin poştă, fax, sau e-mail).

4.2. Perioada de referinţă şi de colectare

Perioada de referinţă o constituie luna pentru care se culeg datele (luna curentă=t).Perioada de colectare este perioada în primele 10 zile ale lunii.

4.3. Personalul cercetării statistice

Pentru realizarea Anchetelor de conjunctură la nivel de Direcţie Judeţeană de Statistică şi de INS se constituit echipe de gestionare a anchetei. Numărul persoanelor incluse în aceste echipe se stabileşte la nivelul fiecărei Direcţii Judeţene de Statistică, în funcţie de numărul de chestionare pentru cele cinci anchete.

La DJS, fiecare echipă poate fi compusă din:- Responsabil (gestionar) de anchetă – şeful serviciului din Direcţia Judeţeană de Statistică unde

se realizează ancheta; gestionarul de anchetă va avea în sarcină constituirea echipei, repartizarea formularelor la anchetatori, asigurarea culegerii şi a calităţii datelor ce urmează a fi introduse în fişierele aplicaţiei informatice primită de fiecare judeţ de la INS, respectarea

22

https://esop.insse.ro/esop-web


termenelor din calendarul anchetei şi asigurarea calităţii datelor din fişierele ce se transmit la INS; aceleaşi standarde se respectă şi în cazul chestionarelor electronice;- Anchetatori – unul sau mai mulţi salariaţi din Direcţia Judeţeană de Statistică;- Responsabil informatic al anchetei. La INS:- Responsabil (gestionar) de anchetă – care are sarcina de supervizare şi coordonare a activităţii,

asigură prelucrarea centralizată, controlul logic, generarea tabelelor finale, analiza datelor, crearea, verificarea şi transmiterea machetelor cu date la DGECFIN, BNR, elaborarea Comunicatelor de presă lunare şi a Publicaţiilor trimestriale.- Responsabil IT- Responsabil pentru extragerea eşantionului

4.4. Prelucrarea datelor

Fluxul de prelucrare pentru Anchetele de conjunctură cuprinde următoarele acţiuni:

La nivelul Direcţiilor Judeţene de Statistică:- Repartizarea chestionarelor la întreprinderi; - Recepţionarea chestionarelor pentru întreprinderile care nu completeaza online- Verificarea şi codificarea datelor înscrise în formulare; - Introducerea datelor;- Controlul automat, prelucrarea şi validarea datelor introduse folosind portalul WEB; - Rezolvarea erorilor prin contactarea telefonică a întreprinderilor;- Efectuarea corecţiilor în fişierele de date şi reluarea controlului automat;- Validarea datelor, pentru fiecare anchetă în parte, conform graficului.

La nivelul INS:- Actualizarea bazei de sondaj;- Extragerea eşantioanelor;- Tipărirea chestionarelor pentru unităţile care nu completează on-line;- Efectuarea corecţiilor în fişierele de date şi reluarea controlului logic;- Validarea datelor;- Efectuarea exportului de date colectate; - Realizarea tabelelor finale ale lucrării pe date iniţiale şi extinse;- Analiza datelor;- Diseminarea datelor;- Crearea, verificarea şi transmiterea machetelor cu date, conform cerinţelor DGECFIN;- Crearea, verificarea şi transmiterea machetelor cu date pentru BNR;- Elaborarea Comunicatelor de presă lunare şi a publicaţiilor trimestriale “Studii de conjunctură

economică”.

Asigurarea caracterului confidenţial al datelor furnizate de respondenţi în faza de colectare şi prelucrare a datelor se face în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru ca rata de non-răspuns să fie cât mai mică şi pentru o calitate ridicată a răspunsurilor,

trebuie acordată o atenţie deosebită contactului cu repondentul. Este important să se explice managerului unităţii anchetate cine a iniţiat această anchetă, ce se urmăreşte şi care este rolul şi beneficiul repondentului. Acesta trebuie să fie asigurat că răspunsurile furnizate de el intră sub incidenţa legii confidenţialităţii, că utilizarea lor are scopuri exclusiv statistice şi că în nici o împrejurare (nici măcar în rapoartele statistice) nu sunt furnizate date individuale, ci doar agregate.

23


În cazul în care s-a stabilit un contact cu repondentul, trebuie obţinute răspunsuri la toate întrebările. Non-răspunsurile parţiale nu sunt acceptate. Repondentul trebuie încurajat să-şi exprime părerea, sentimentul, în legătură cu evoluţia trecută sau viitoare a unei variabile sau alta.

În cazul non-răspunsurilor totale (atunci când nu se poate obţine nici o informaţie de la repondent) se completează codul de prelucrare conform instrucţiunilor.

4.5.Sistemul IT

Sistemul informatic de prelucrare a datelor primite de la întreprinderile din eşantion este o aplicaţie realizată în cadrul Direcţiei de Proiectare şi Întreţinere a Aplicaţiilor IT din cadrul INS şi utilizează sistemul de gestiune a bazelor de date relaţionale Visual FoxPro 6.0. Seturile de date obţinute respectă structura şi acurateţea solicitate la nivel european.

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1. Principalii indicatori rezultaţi

Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor primare sunt soldurile conjuncturale (obţinute ca diferenţă între procentajul celor care au indicat varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă), pentru toate întrebările din chestionarele aferente Anchetelor de conjunctură.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor cercetării

În urma definitivării şi analizei indicatorilor rezultaţi, se întocmesc şi se transmit lunar, pentru fiecare tip de anchetă în parte:

- serii de date lunar către DGECFIN – Bruxelles (Direcţia Generală pentru Probleme Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene)

- Lunar: Comunicate de Presă- Trimestrial: Publicaţiile „Studii de conjunctură economică”- Banca Naţională a României

24

1 Conjunctura... · Web view1.1. Obiectivele cercetării statistice Anchetele de conjunctură sunt...

Documents

Transcript of 1 Conjunctura... · Web view1.1. Obiectivele cercetării statistice Anchetele de conjunctură sunt...