5/23/2018 Raport de Analiz Criterial a Programei Scolare

1/5

Raport de analiz criterial a programei colare dinnvmntul primar

Programa scolara reprezinta un document oficial de planificare a continutului invatamantului

bazat pe "un ansamblu de actiuni proiectate special pentru a suscita instruirea": definirea obiectivelorgenerale si specifice; stabilirea continuturilor care trebuie predate invatate evaluate; anticiparea

metodelor si a tehnicilor de evaluare; prezentarea materialelor necesare pentru realizarea activitatii de

invatare (manuale scolare etc); precizarea dispozitiilor necesare pentru formarea initiala si continua a

cadrelor didactice ( Mialaret, Gaston)

Proiectarea programei scolare in perspectiva curriculara presupune elaborarea unor raspunsuri

coerente la patru intrebari fundamentale:

a) Pentru ce invatam ! stabilirea criteriilor de elaborare a programei prin raportare la

finalitatile macrostructurale (ideal pedagogic scopuri pedagogice);

b) #e invatam ! alegerea continuturilor programei in raport cu obiectivele pedagogice

generale si specifice (definite la nivel de politica a educatiei) si cu cerintele pedagogice (definite in

termeni de coerenta interna $logica disciplinei respective si e%terna &ogica legaturilor

interdisciplinare);

c) Pentru cine invatam ! structurarea continuturilor programei in raport cu posibilitatile

minime medii ma%ime de invatare ale elevului, in termenii optimizarii corelatiei dintre

informare formare dezvoltare;

d) #um invatam ! metodele (de predare invatare evaluare) si conditiile (interne

e%terne) necesare pentru valorificarea deplina a capacitatilor de invatare ale elevului

'tructura programei scolare presupune ierahizarea cunostintelor la nivelul unor tipologii

pedagogice definitivata in functie de obiectivele generale si specifice asumate in sens prioritar formativ

asemenea tipologie ierarhica angaeaza cinci tipuri de cunostinte:

a) cunostinte de baza, care formeaza nucleul epistemic tare al stiintei*disciplinei scolare,

indispensabile pentru formarea dezvoltarea personalitatii elevului in perspectiva educatiei

permanente;

b) cunostinte functionale, care stimuleaza intelegerea fenomenelor studiate prin

redefinire*interiorizare si relationare, in diferite conte%te de transfer operational;

c) cunostinte catalizatoare, care conditioneaza (intelectual sau*si socioafectiv) realizarea

unor secvente de invatare ulterioara;

d) cunostinte deschise, care antreneaza orizontul cultural al elevului "in sens gratuit (fara

nici o coloratura peiorativa)";

e) cunostinte inchise, "care incarca memoria"

5/23/2018 Raport de Analiz Criterial a Programei Scolare

2/5

+laborarea programei scolare reprezinta o actiune specifica, realizabila in concordanta cu liniile

de proiectare curriculara stabilite la nivelul planului de invatamant ceasta actiune specifica presupune

ierarhizarea urmatoarelor operatii pedagogice: raportarea la obiectivele specifice; stabilirea structurii

tematice a disciplinei scolare respective; precizarea indrumarilor metodologice; proiectarea calendaristica

a activitatilor de predare invatare evaluare

) -aportarea la obiectivele specifice presupune traducerea in plan didactic a orientarilor valorice

stabilite in plan macrostructural pentru fiecare nivel si treapta de invatamant ceste orientari actioneaza

ca finalitati microstructurale intermediare intre obiectivele generale ale planului de invatamant si sarcinile

didactice concrete, operationalizate de profesor la nivelul fiecarei activitati de predare invatare

evaluare

.) 'tabilirea structurii tematice a programei scolare presupune respectarea unor criterii

functionale:

a) accesibilitatea cunostintelor si a capacitatilor care urmeaza sa fie dobandite de elevi in

diferite etape ale scolaritatii;

b) gradarea corecta a cunostintelor si a capacitatilor, in raport cu resursele de spatiu si timp

e%istente;

c) deschiderea cunostintelor si a capacitatilor spre diferite tipuri de corelatii disciplinare,

intradisciplinare, interdisciplinare, transdisciplinare -espectarea acestor criterii functionale asigura

atingerea unor indicatori calitativi specifici activitatii de proiectare curriculara a programei scolare:

relevanta continutului instruirii;

secventialitatea continutului instruirii;

consistenta continutului instruirii

$n plan stiintific, structura tematica a programei vizeaza selectia, dozarea si ierarhizarea datelor,

faptelor, evenimentelor; notiunilor, conceptiilor, regulilor, principiilor, legilor; paradigmelor, teoriilor,

categoriilor, modelelor de analiza si sinteza etc $n plan pedagogic*metodologic, structura tematica a programei vizeaza selectia dozarea si

ierarhizarea cunostintelor si capacitatilor proiectate la nivel: monodisciplinar, intradisciplinar,

interdisciplinar, transdisciplinar

$n plan didactic, structura tematica a programei scolare vizeaza selectia, dozarea si ierarhizarea

cunostintelor si capacitatilor incluse in trunchiul comun de cultura generala activat la nivel: instrumental,

in invatamantul primar; de baza, in invatamantul gimnazial; de profil, in invatamantul liceal; de

specializare, in invatamantul profesional; de specializare superioara, in invatamantul universitar

5/23/2018 Raport de Analiz Criterial a Programei Scolare

3/5

'electia, dozarea si ierarhizarea cunostintelor si a capacitatilor la nivelul programelor scolare

asigura: ponderea formativa a informatiei, dependenta de valoarea sa metodologica si practica,

perfectibila in timp si spatiu; deschiderea psihosociala multipla a obiectelor sau a modulelor de

invatamant, cu relevanta interdisciplinara; eliminarea balastului informational prin raportare la conceptul

de "trunchi comun de cultura generala", operabil la toate nivelurile sistemului

'ecventialitatea continutului instruirii presupune operationalizarea unor circuite de programare a

materiei, in variante traditionale si (post)moderne, e%primate la nivel liniar, concentric, modular, integrat

Programele scolare liniare sunt structurate prin "adaugiri succesive de informatii si prin

amplificarea e%igentelor fata de activitatea cognitiva a elevilor" cest tip de programa urmareste, in mod

special, asigurarea accesibilitatii cunostintelor, proiectate de la simplu la comple%, corespunzator fiecarei

etape de varsta in conditii de ma%ima securitate psihologica si pedagogica

Programele scolare concentrice sunt structurate prin "reluarea acelorasi notiuni, cunostinte,

deprinderi, intro forma amplificata pe diferite trepte ale sistemului scolar (niveluri de varsta)" (lga,

prea)

cest tip de programa urmareste, in mod special, aprofundarea cunostintelor in cadrul unei noi

trepte scolare, in conditiile unei noi etape de dezvoltare psihica a personalitatii elevului Mecanismele de

proiectare vizeaza o noua structura de organizare a cunostintelor, acumulate dea prin dezvoltarea

acestora in conte%te metodologice si aplicative superioare /in aceasta perspectiva sunt semnificative

programele scolare propuse, de regula, in domeniul matematicii, gramaticii, stiintelor sociale si umane

/idactica moderna si postmoderna valorifica cele doua modalitati clasice de organizare lmiara si

concentrica a programelor scolare, remarcabile prin capacitatea lor de asigurare a accesibilitatii

cunostintelor in conditii de deplina securitate psihica, discutabile insa datorita caracterului lor

predominant monodisciplinar si inclinatiei lor spre gandirea inductiva si convergenta, care intretine

anumite limite si intarzieri in planul cunoasterii comprehensive, conceptuale, critice

+volutia programelor scolare liniare si concentrice in conte%tul proiectarii auriculare angaeaza

intreaga structura a activitatii de predareinvatareevaluare, orientata pedagogic in conditii de

interdiscipiinaritate si de instruire diferentiata ceasta evolutie determina aparitia unor noi modalitati deprogramare a continutului instruirii, respectiv a unor noi tipuri de programe scolare (in spirala, modulare,

integrate)

Programele scolare in spirala sunt structurate in urul e%perientei cognitive de baza a elevului, care

asigura insusirea de noi cunostinte "incadrate continuu in noi conte%te si sisteme ce se largesc si se

restructureaza neincetat, solicitand capacitati si operatii intelectuale din ce in ce mai comple%e"

Proiectarea in spirala imbina programarea concentrica care in aceasta situatie presupune "reluarea

problemelor fundamentale, care reprezinta structura de baza a obiectului" cu programarea liniara, care

presupune insusirea de noi cunostinte dupa reactualizarea problemelor fundamentale (prescu, 0;

.lideanu, +, in Curs de pedagogie)

5/23/2018 Raport de Analiz Criterial a Programei Scolare

4/5

Programele scolare modulare sunt structurate pe baza unor seturi de cunostinte, situatii de

invatare, strategii speciale de predareinvatareevaluare, care faciliteaza realizarea independenta a

sarcinilor de instruire intrun timp pedagogic optim +laborarea modulelor presupune definirea unui set de

situatii didactice, pe de o parte independente, iar pe de alta parte, interdependente in raport cu sarcinile de

invatare trecute si viitoare

ceast tip de programa scolara are o structura tridimensionala bazata pe: continuturi specificate,

cu precizarea cunostintelor anterioare necesare si a diverselor itinerarii curriculare posibile; ansamblu de

submodule, fiecare incluzand obiectivele concrete situatiile de invatare necesareprobele pentru trecerea

la un nou submodul; probe terminale pentru evaluarea gradului de realizare a obiectivelor modulului,

pentru recuperarea pierderilor, pentru asigurarea trecerii ia modulul urmator (#retu, #armen, in

Psihopedagogie, coordonatori, 0eculau, drian #ozma, 1eodor)

Programele scolare integrate sunt structurate pe baza strategiilor de organizare

interdisciplinara*transdisciplinara a continurilor formalenonformaleinformale, care angaeaza intreaga

e%perienta de predareinvatareevaluare a profesorului si a elevului ceste programe care reprezinta

scoala viitorului valorifica "unitatea funciara a demersurilor stiintifice", urmarind integrarea orizontala

si transversala a disciplinelor de invatamant in functie de urmatoarele criterii de selectie a continuturi lor

instruirii:

criteriul teoretic, care vizeaza schemele conceptuale, obiectul si metodele de cercetare,

paradigmeie de abordare, valabile in cadrul mai multor stiinte;

criteriul aplicativ, care vizeaza tehnologiile comune dezvoltate la nivelul mai multor stiinte, cu

referire la domeniul vietii profesionale, mediului ambiant, relatiilor de familie;

criteriul personalitatii, respectiv a "obiectului educatiei", care vizeaza formarea constiintei

stiintifice a elevului, relevanta pentru modelarea raporturilor sale cu lumea si cu sine;

criteriul social, care vizeaza abordarea unor aspecte istorice, tehnologice, economice etc,

semnificative pentru rezolvarea 22unor probleme ale societatii", respectiv pentru "natura umanitatii"

#onsistenta continutului instruirii este realizabila la nivelul programei scolare in plan intern

(structura programei scolare) si e%tern (structura de relatie a programelor scolare)#onsistenta interna a programelor scolare vizeaza asigurarea unui raport pedagogic optim intre

logica stiintifica a continutului instruirii controlabil in plan epistemic si logica didactica a continutului

instruirii, vaiorificabila in plan formativ

#onsistenta e%terna a programelor scolare vizeaza asigurarea unor raportari pedagogice optime cu

celelalte programe scolare, plasate pe orizontala, verticala si transversala pianului de invatamant, in

cadrul trimestrului*semestrului, anului, ciclului (pre)scolar sau universitar respectiv

5/23/2018 Raport de Analiz Criterial a Programei Scolare

5/5

#) 3ormularea indrumarilor metodice vizeaza elaborarea strategiilor de predare invatare

evaluare necesare pentru realizarea obiectivelor specifice programelor scolare la un nivel de eficacitate

pedagogica optima ngaarea proiectarii curriculare presupune integrarea "indrumarilor metodologice"

in structura interna a programelor scolare, pentru sustinerea consistentei pedagogice a acestora in diferite

circumstante didactice si e%tradidactice

/elimitarea orientativa a "indrumarilor metodice" implica raportarea profesorului ia dimensiunea

functionala a obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant Proiectarea lor ca virtuale

strategii de predare invatare evaluare angaeaza decizia manageriala a profesorului, relevanta

pedagogic pe linia de interactiune e%istenta intre: metoda de invatamant aleasa, cu prioritate, datorita

resurselor sale formative ma%ime si capacitatii sale de integrare deplina a altor metode si procedee

eficiente stilul educational adoptat pentru valorificarea deplina a resurselor e%istente la nivelul structurii

actiunii didactice mara de optimizare a activitatii didactice, operabila in cadrul spatiului si timpului

disponibil pentru instruirea in clasa si in afara clasei

/) Proiectarea activitatii de didactice este detemiinata la nivelul programelor scolare care

directioneaza actiunea de elaborare a "planului calendaristic" necesar fiecarui cadru didactic in conte%tul

trimestrului si al anului scolar ptimizarea "planului calendaristic" implica adaptarea obiectivelor

generale si specifice la conditiile e%istente ia nivelul fiecarui colectiv de elevi

Programa scolara poate sugera mecanismele posibile de operationalizare a obiectivelor in

conte%tul resurselor de spatiu si timp aflate la dispozitia cadrului didactic ceasta presupune avansarea

unor structuri de proiectare fle%ibile care vizeaza: #apitolul 0umarul de ore saptamanal 'uccesiune

activitatilor didactice*lectiilor etc 1ermenele stabilite biectivele propuse #ontinuturile necesare

'trategiile didactice posibile #riteriile de evaluare bservatiile care se impun #ontinutul procesului

de invatamant #urriculum Proiectarea pedagogica

.ibliografie:

4 #retu, #armen, coordonatori: 0eculau, drian #ozma, 1eodor,Psihopedagogie, editura Polirom,$a5i, 4667;

8 prescu, 0icolae, .lideanu, +ugen, Curs de pedagogie, editura 9niversitatea, .ucure5ti, 46;