Radu Pavel Gheo

Radu Pavel Gheo

Turnul de calcar Cel mai faimos nume al zilei, Pedro Babel, ceretorul de la Bon-Homage, acea catedrala care s-a prbuit secolul trecut sub propria ei greutate. Unii spun ca ar fi fost blestemul lui Babel, dar nu-i cazul s-i luam pe toi n serios, nu-i asa? Nu Turnul poarta vina pentru toate relele sau bunele evenimente care se petrec n orice comunitate, orict de mica. Sau orict de mare. Daca ar fi sa dramatizam, cum face Terry X, am putea spune ca Pedro a fost singurul ceretor de catedrala care -ntr-un fela rezistat mai mult dect adpostul sau, desi e mult mai probabil ca el sa fi murit demult, cu mult nainte ca Bon-Hommage sa se prbueasc, sa scrie din ziduri i sa se nruie ntr-un vacarm de piatra i lemn, deveninnd un morman fara forma ghemuit jalnic la poalele Turnului. Doar ca nu e scopul nostru sa plngem ruine i nici nu vrem s-i contrariem pe cei care cred n eternizarea spiritului lui Babel.

Daca e sa discutam despre Terry X, cel fara de care probabil ca vlva pe care a fcut-o Turnul n-ar fi fost att de mare Credem ca Terry X s-a nscut prin 2110-2120 i a fost funcionar la o banca din centrul New Orleans-ului. Avea veleiti de scriitor i se pare -dupa stilul Jurnalului sauca ar fi urmat chiar nite cursuri de tehnica a scrisului. Semnalmentele sale fizice sau alte informaii biografice n afara celor pe care ni le ofer el, cu destula zgrcenie, nu-i asa? Deci alte informaii despre Terry X ne sunt cu totul necunoscute. De fapt el ne intereseaz acum numai prin acel Jurnal al lui Terry X, cartea care a repurtat zilele acestea un succes extraordinar i despre care vom afla mult mai multe chiar astzi, pe Star 3, la Cultura Lumii Vechi.

(BLANK. Iamginea se schimba ntr-un caleidoscop de culori. O voce voioasa anun:

STAY TUNED! Vom reveni n cteva momente la Cultura Lumii Vechi, cu minunatul, nemaipomenitul Sammy Lee Jones, doctor n sociologia artei. Urmrii un program al canalului orbital Star 3, retransmis prin StarNet pe toate lumile, iar aici e STAR 3 SUNDAY SHOW!

Imagini din vidul ntunecat, punctat de luminie slabe, alb-glbui. O voce optete: Tough)

L-am remarcat din ntmplare, cnd m-am ntors de la servici. Azi am venit pe jos, cum n-am mai fcut-o de mult. Afara e senin, frumos i cldu, iar autobuzele circula foarte rar dup 10 seara. Am stat cam mult peste program, asta pentru nite afurisii de 50 de dolari n plus, contul meschin al unui fermier din suburbii. Problema nc mi frmnta mintea, eram cu creierul mbcsit de calcule i fum de igar i aveam chef sa respir aer curat, sa mai vad oraul, s-l masor cu pasul, aa cum fceau strmoii mei cnd le ddea mna sa se sature de automobil. Nici nu aveam mult de mers: vreo zece minute. Strzile erau luminate i cerul negru abia se zarea. Ici i colo sclipeau dou-trei stele, n schimb luceau statiile orbitale, ele i Luna deasupra lor, ca nite bobite de argint lng un pepene de aur. O frumusee! Mai e frumos pe Pmnt.

Catedrala mi-era n drum. Acolo am dat peste ceretorul asta patetic i ciudat: dormea pe scrile abia luminate de nite felinare electrice, cubice, cu tot felul de nflorituri din metal cromat. Rspndeau o lumina palida, rece, direct pe obrazul brbatului ghemuit n sacul de dormit autotermic. Sacul era jerpelit, dar destul de scump pentru un ceretor. M-am apropiat. mi auzeam pantofii cu toc bocnind puternic pe dalele de marmura cenuie, de parca numai eu cu insul adormit am fi existat n pustiul nopii. M-am aplecat deasupra lui i i-am distins fata rotunda, smeada, bine rasa, ceea ce mi s-a prut ciudat pentru un ceretor. Prea sa aib vreo 40-45 de ani. Parul tuns scurt i-era ncrunit bine. Atunci am remarcat i ca nu dormea: a deschis brusc ochii i m-a privit. Am tresrit, m-am dat un pas napoi, dar am rmas. Nu-mi inspira totui mila. Dar i-a strecurat mna afara din sacul ala albastru-cenuiu i-a ntins-o cu un gest mecanic, ngnnd:

Dai un ban la un nenorocit fara slujba i familie! Dai, n numele Domnului!

Nu sunt credincios, povetile astea cu numele Domnului i-apoi vocea lui nu era aa cum mi nchipuiam ca ar trebui sa fie vocea cersetorilro, aa cum o auzisem la alii. Tonul era plat, uzat de prea multa folosire i nu trezea mila. Totui m-am scotocit n buzunar i i-am ntins 5 dolari. Nu stiu de ce, nu-mi sta n obicei. Fiindc era altfel? Sau fiindc venisem sa ma holbez la el n miez de noapte, pe cnd se strduia sa adorama? Ca i cum i-a fi intrat n casa pe nepoftite i m-a fi simit obligat sa Sau ca i cum as fi privit un exponat de muzeu i trebuia sa pltesc taxa de intrare. E, prostii! Cinci dolari! i-apoi era o noapte aa de frumoasa, cteva stele luceau slab, Luna parca se zgia din nalt la mine, statiile pluteau argintate pe negrul cerului i eu eram curat, bun, virtuos, limpede ca i cerul de-afar. Rar m-am mai simit aa ca n seara asta. Poate cnd eram copil.

S-i ajute bunul Dumnezeu! I-a zis, la fel de indiferent, i a luat banii.

Numele Lui fie ludat! Am rspuns i m-am deprtat, un pic prea repede, cred.

Dar era frumos. E frumoasa noaptea asta, lucru rar. O s-mi beau ceaiul i o sa ma ntind n patul nclzit un zmbet NOU, un om NOU, un chip NOU, VENIC TNR!

(Imagine studio: acelai brbat, n cmaa violacee cu irizaii, ras pe cap i cu un zmbet larg. Voce din off:

i acum ne ntoarcem la emisiunea noastr, n direct cu dr. Sammy Lee Jones, despre Jurnalul lui Terry X!)

Iat-ne din nou mpreuna, privitori de pe Geea sidin alte lumi, pentru a lamuri ntructva cteva aspecte ale relatrii lui Terry X despre ciudatul Pedro Babel. Va reamintesc ca lucrurile povestite de Terry s-a ntmplat acum peste 200 de ani. Unele amnunte n-au putut fi lmurite din pricina acelui bombardament care a distrus New Orleans-ul n timpul ultimei conflagraii de proporii de pe planeta. Atunci au fost nimicite principalele cldiri oficiale i publice, dar printr-o minune -nu-i asa? Catedrala Bon-Hommage a scpat neatinsa i abia recent, n epoca Reorganizrii sau Reunificrii, ea a urmat -nu-i asa? Calea impusa de blestemul lui Babel. Asta daca credei n Turn i n creatorul sau. Daca dorii sa luai legtura cu noi i prin noi cu umanitatea interesata de subiect, spatiile de contact sunt pregtite pe codurile 273884, 273885 i 273886, la Star 3 Sunday Show, complexul orbital Geea i iat un prim interlocutor.

(Brbat blond, cu barba patriarhala, desi tnr. Poarta o pelerina neagra, iar holograma trasmisa are fluctuaii de luminozitate, datorate probabil unui aparat de transmisie nvechit.)

Sunt Jordy Malley, 30 de ani, va contactez din cminul Universitii Umaniste Da Vinci de pe Terrestria. mi pare rau daca recepia este relativ slaba, dar probabil tii ca statia mea se afla acum n opoziie cu Geea. Eu cel putin va captez cu greu imaginea.

Nici o problema, domnule Malley. Daca dorii, va putem cupla pe transmitatorul-releu al Orbis-ului.

(Imaginea devine clara, stabila.)

Mulumesc. Acum, eu am luat legtura cu dumneavostra fiindc subiectul este foarte incitant i la ordinea zilei.

Ce dorii sa ne comunicai, domnule Malley? Opiniile dumneavoastr sunt urmrite cu nerbdare de cteva milioane de privitori, aa ca va rog Vedei, eu chiar studiez acest jurnal. Deocamdat am doar o bnuial, nu sunt sigur, dar cred ca este o scriere apocrifa. Mai precis un fals, realizat de un autor obscur din secolul nostru, dup transformarea Turnului n loc de pelerinaj. Eu am analizat comparativ limbajul scrierilor literare din perioada n care se presupune ca a fost imprimat acest jurnal si, n paralel, jurnalul propriu-zis i am constatat ca o mulime de expresii ale lui Terry X sunt false, artificiale n contextul literar al epocii sale sau pur i simplu prost construite. Majoritatea frazelor-tip sunt specifice literaturii primei jumti a secolului al 21-lea i nu epocii n care se presupune ca a trit acest Terry X. De aceea cred ca avem de-a face cu un fla creat recent de un necunoscut pe baza mitului Turnului de Calcar, iar acest autor -probabil contemporans-a informat asupra condiiilor istorice ale vremii, dar nu i asupra limbajului folosit de cei care au trit atunci.

O opinie interesanta, stimai ceteni ai Geei si i ai altor lumi, care ne receptai la ora actuala. O opinie interesanta, care aduce o noua perspectiva i poate schimba datele problemei, nu-i asa? S-l ntrebam pe domnul Malley daca are i alte argumente, mai concrete, de exemplu discordante ntre text i realitatea istorica?

Nu, din acest punct de vedere nu pot spune nimic. S-a spus ca CD-ul original a fost analizat de o echipa de specialiti care am neles ca i-au confirmat autenticitatea. Studiul meu este nsa abia la nceput 27 noiembrie. Cred c-o s-o cuceresc pe Ilona. Ilona e secretara sefului i azi, cum treceam pe lng biroul ei, ca ma duceam la sef pentru contul fermierului ala, am salutat-o i mi-a rspuns, zmbind. N-o fcea niciodat, cu nimeni. Am intrat n vorba, am stat cu ea vreo cinci minute, fleacuri, nimic important. Nu-i prea deteapt, dar mi-a prins privirea pe care mi-am fixat-o n decolteul imens, ce i dezvelea trei sferturi din snii globulari, mari. N-a zis nimic, a plecat privirea i a roit. Mi-a zmbit i cnd i-am spus ca trebuie sa plec. mi pare rau a zis. Mine o invit la mine la un ceai. Mai am i ceva cafea.

A murit Perrier, preedintele Franei. Palestinienii au ncercat iar sa ocupe Ierusalimul. 8000 de mori, de ambele parti. Trupele de meninere a pcii se chinuie sa pacifice Transilvania i Ucraina. Europeni idioi! Au cam 500 de mori pe zi. Orbitalii de pe doua stai au cerut, cic, licena de export pentru produse alimentare, iar guvernul nostru o sa le-o dea mai degrab dect sa accepte ca tia or sa treac peste capul lor. n curnd n-o sa le mai pese de lumea asta murdara i prpdit. O lesbiana, nu-i rein numele, a ncercat s-l ucid pe senatorul Georgiei. Au prins-o. Tipa a declarat ca a fcut-o din cauza veto-ului senatorului n problema procrerii exclusiv prin ovul, prin modificare cromozomica, apoi s-a sinucis n celula, cu o capsula detonanta sintetica ascunsa chiar n vagin. Lumea e urta i eu mbtrnesc. Ma doare stomacul dup fiecare masa, dar nu prea tare, doar o arsura acolo. Un semn. Am nceput i sa chelesc. Mi-a mai aprut o carie sus, trebuie sa ma duc la dentist. De trecut n agenda. A mai trecut o zi pe Pmnt.

Am avut i o ntlnire sau rentlnire care m-a emoionat putin. Cu ceretorul de la Bon-Hommage. Am trecut pe-acolo, tipul era tot pe trepte. Alti ceretori se duc seara acas, oriunde o fi casa lor, prin guri de metrou dezafectate ori mai stiu eu pe unde, el vad ca prefera locul ala. i parohul bisericii sigur e un ins de treaba c-i ngduie asta. E foarte credincios, amrtul. Pedro Babel l cheama, nu cred c-i american nativ, mi-a i spus ca a venit n New Orleans acum cinci ani, de trei ani sta la usa catedralei, dar n-a vrut s-mi zic de unde vine. Am stat de vorba ndelung, chiar aveam pofta de aa ceva, cu cineva care sa nu fie legat de mine. Nu prea am multi cunoscui cu care sa pot vorbi. Ilona o sa fac ochii mari cnd o s-i spun de asta Pedro Babel, un nume ciudat. Cred ca a trecut ilegal n State, are figura de sud-american: smead, cu fata rotunda, parul negru, putin crunt n fata i la tmple. Numai ca are flci puternice, mie mi se par specifice nordicilor, puternice i ptroase, i ochii gri-metalici, nu se poate sa nu-i remarci, parca lucesc. Credincios nfocat, cum am zis. Mi-a spus ca a umblat din stat n stat, a lucrat pe ici pe colo cnd a mai gsit ceva, apoi a nceput sa cereasc i sa caute mila Domnului prin minile oamenilor, a tot umblat pn a ajuns odat aici, la slujba printelui Gatter parca. Atunci a avut o revelaie, aa am neles, zicea ca i s-a artat un nger n biserica, ngerul ala l tot pndete el. N-am neles despre ce nger e vorba, nu ma pricep prea bine la asta i el era destul de buimac cnd vorbea de slujba aia i de nger. i spunea ea, nu el, ngerului i am neles c-i apruse pe o banca din spatele navei, chiar alturi de el, ca o lumini alba i palida, cu o aureola n jurul chipului blnd i bun, deci avea i fata lumina aia ma ntreb daca n-o fi totui cnit. De atunci zice c-a nepenit lng Bon-Hommage i tot ateapt ca ngerul s-i arate calea.

i l-ai mai vzut de-atunci? L-am ntrebat.

O, da! De vreo suta de ori. Vine, aprinde o lumnare, plutete spre altar, pe lng icoane. Eu stau n pronaos i am grija sa nu se sting lumnarea, mcar ca nimeni nu s-ar atinge de lumnarea unui nger. Ea sta mult, pn se termina slujba, cteodat i mai mult, dup aia trece iar pe lng mine i-mi zmbete i plutete argintie afara, ca un vnt de diminea. Ls n urma un miros asa Nemaintlnit, ceva de zpad proaspt i paradis Odat, cnd o sa fiu pregtit, o sa se opreasc i o s-mi spun: Pedro, e timpul.

Oare cum o mirosi zpad proaspt?

28 noiembrie. Azi-diminea am visat zpada. Ningea din cer, cdeau bucatele de zpad aa cum am vzut n filme, albe i curate, iar eu cu Pedro alergam fericii i ne tvleam prin ea i dup asta m-am trezit brusc, nu stiu cum, ntr-o camera alba, cu ferestre rotunde i perei curbai. Acum eram singur, dar deasupra mea batea un vnt iscat de ceva. Cnd m-am uitat, am vzut nite aripi mari, flfitoare, i-apoi un nger cu chipul rotund, al Ilonei, i cu un cerc luminos n jurul capului. Tin minte ca m-am trezit tare bucuros. Nu-i ciudat, btrne? Cred ca mexicanul ala sau ce o fi el mi devine ct de ct simpatic. Fluieram, m-am trezit fluiernd n baie n timp ce ma brbieream. Fluieram i ma gndeam la Ilona i la zpad.

Sa rmi acas? VREI sa renvii planeta-mam? VREI sa ctigi milioane? Contacteaz-ne chiar ACUM! Centrul Orbital al Reorganizrii TE ateapt!

(Flash-uri cu imagini alternative: un desert rosu-galbui la apus, urme de explozii, resturi de cldiri afumate, n ruine, apoi alte imagini cu ruri limpezi n miez de zi, lumina iriznd n apa, cmpuri nesfrite, verzi, mici oraele curate, cu case cochete i peluze n fata caselor)

E casa NOASTR, a TUTUROR!

E lumea OMULUI! i e mare, cu adevrat MARE!

Ea te ATEAPT!

(vocea masculina calda, prietenoasa, se stinge ncet, optind ademenitor ultimele cuvinte, n timp ce imaginea se apropie periculos: copaci nfrunzii, ploi blnde mprtiind praful unor strzi tihnite, valuri line nvluind nisipul curat al unei plaje)

i acum ne ntoarcem la Cultura Lumii Vechi cu Sammy Lee Jones i noul sau interlocutor (vocea triumfala din studio e nlocuita cu cea a cunoscutului redactor)

Iat un nou partener de dialog, domnul Aa, doamna (Imaginea tridimensionala a femeii e clara, permind sa se vad machiajul impecabil i micile implanturi de acceleratoare din zona lobilor temporali, parial ascunse de colacul de par negru ce-i nvelete chipul mongoloid, zmbitor)

Sunt prof. Dr. Ramona Muoz-Grey i am participat la faza finala a restaurrii textului n discuie. De aceea v-am i contactat, fiindc as vrea s-i rspund domnului Malley, nu? Malley, n legtur cu presupusa inautenticitate a Jurnalului 15 decembrie. Ploua ntr-una de trei zile. Alteceva important nu mi s-a mai ntmplat. Ilona mi se confeseaz despre insistentele Boss-ului asupra aprofundrii relaiilor lor. Ce s-i fac? Sa ma duc s-i cer o audienta, s-l iau la ntrebri ca pe un rahat ce este i s-mi pierd slujba? Parca ma vad alturi de Babel, dormind ntr-un sac ca al lui i cerind n tandem cu el pe treptele catedralei. i pn acum boss-ul nu a fost niciodat insistent cu gagica asta, numai de cnd ne cunoatem mai bine? Poate A zis ea odat ca i plac copiii, al naibii de mult i plac. Nu, n-a mai ncerca povestea asta dup toate cte am pit cu Mandy!

L-am vzut din autobuz, n treact, pe Babel. Deja i recunosc umbra cenuie pe treptele catedralei. De la distanta. ntotdeauna sta acolo, ntre coloana a treia i a patra sub portalul din stnga. Oare de ce nu-i caut ceva de lucru? Numai fiinca ateapt un mesaj de la viziunea lui nebuneasca? Sau poate ca n-are nici un act. Sigur ca nu are, nu pentru New Orleans. Nu pentru State. M-am tot ntrebat ce gsete n viaa asta de cine vagabond. Ar putea gsi ceva de lucru la negru, daca ar avea noroc i perseverenta. Nu, el mnnc pe sponci, aprinde lumnri de parafina sau i lasa putinele fise pe care le capt n fantele lumnrilor electrice, zace noaptea n frig sau zpueala i viseaz la un nger. Nu-i prea detept. L-a include n categoria aia despre care am vzut o ancheta pe canalul 32, cea a brbailor cu inteligenta submedie i cu fora fizica slaba care nu-i mai gsesc de lucru nici cu minile, nici cu altceva din cauza concurentei. La naiba, nici mcar trfa nu poate fi oricine! Apoi actele, credina aia oarba, de subdezvoltat, frica i alte motive care-l mpiedica -pe el sau pe cei ca elsa fac alte lucruri dect spune legea Cum le zicea n ancheta? Dezmoteniii ceteni medii, cei care nu mai au loc ntr-o lume de performante i concurenta. Suntem prea multi. Eu sunt norocos, Babel nu e. aa se mpart lucrurile n viaa, n-ai ce sa faci. Eu o duc bine. El crede ca nu poate trai altfel, mi zicea chiar c-i fericit, sigur, mi-a zis-o Uite, pe 30 noiembrie: Cum sa nu fiu fericit? Mine o s-o vad iar la slujba, poate o s-mi spun ceva sau cel putin o sa ma mai lase s-i veghez lumnarea. O s-o vad plutind ncet i aproape de mine, ca o stpn. Iar dup toate astea cel putin o sa ma pot gndi iar la ea. Era fericit i voia s-mi mprteasc din bucuria lui. Nu vii i tu? Mi-a zis. Poate Domnul i-o va arata i ie. S-i lumineze calea Da, el e fericit. i-a mai trecut o zi pe Pmnt. . Este prerea mea personala, domnule Jones, dar ea concorda cu cea a tuturor specialitilor care au lucrat n cadrul acestui proiect de restaurare a textului, sub conducerea distinsului profesor Domingos. Pot ti mai bine dect alii cum stau lucrurile.

i susinei teza veridicitii jurnalului?

Bineneles (prim plan pe fata ovala a femeii, cu parul negru strns colac peste colac, asemeni unui turn de uvie, cu nite cercei-emitator de forma sferica lucind n toate culorile curcubeului, n timp ce se cltin odat cu micrile capului femeii). Nu are sens sa despicam firul n patru. Turnul exista i nu avem nici o explicaie raional sau iraional mai buna dect cea din Jurnalul acesta. Ce rost ar avea un fals jurnal? Mai ales ca lucrurile se potrivesc prea bine ca sa fi fost elaborate a posteriori. Crede-i-m, unui specialist n istoria planetei i-ar fi trebuit zeci de ani ca sa recldeasc America acelor vremi, sa potriveasc datele cunoscute, sa rite inducii i extrapolri n cazul unor momente istorice neclare, iar efortul mi se pare ca ar fi fost disproporionat fata de rezultat. Ma refer, bineneles, la satisfacia unui presupus plastograf, nu la impactul pe care l-a avut Jurnalul.

i totui nu credei ca un astfel de personaj, imaginar deocamdat -nu-i asa? Nu credei ca ar fi putut fi mulumit numai cu recunoaterea muncii sale de fals Terry X? Poate falsificarea n sine, ansa de a mistifica o ntreaga umanitate l-ar putea satisface pe un astfel de S-i zicem autor.

Nu cred i va explic de ce. Nu putem lua acest jurnal ca pe o opera de ficiune creata de un autor. n grupul nostru de cercetare, condus de reputatul profesor Domingos, exista i un sociolog care i-a pus aceasta problema i a studiat sute, poate mii de scrieri, emisiuni TV i radio, acte oficiale Cred ca a strns tot ce a rmas pn la noi despre America acelor ani. Dup asta a analizat Jurnalul, exact cum voia sa fac domnul acela Malley.

Da, Malley. Deci s-a fcut i o astfel de analiza de sincronizare istorica i pot sa va spun 20 martie. A treecut o luna de la nunta Ilonei. Ma ntreb de ce ma mai viziteaz. Mi-e ruine, dar trebuie sa recunosc ca ma tem: daca afla seful, as putea zbura din slujba. Sa ajung ca Babel. Tot timpul mi se plnge de bdrnia i mai ales de impotenta noului ei so. Doar a mai fost mritat. Asta ma face s-l privesc mai cu mila pe omul care are atta putere n ora i care face pe durul cu angajaii. i-apoi ce mai e puterea? Azi au fost ucii trei senatori. Mi se pare ca libertadores i-au asumat responsabilitatea pentru atentate. Preedintele nici nu mai iese n public. Noul preedinte al Franei e bolnav de SIDA. Au ghinion tia, abia anul trecut le-a murit Perrier. Israelienii vor napoia Ierusalimul. Azi au executat 6000 de palestinieni. Rusia a declarat ca pactul cu Ucraina este un rezultat al sporirii influentei NATO n zona. Cu ajutorul ruilor, ucrainienii au mai cucerit vreo 30 de kilometri pe undeva spre Dunre. Se lupta i n Transilvania, tara lui Dracula, dar nu-mi amintesc cine cu cine. O sa fiu mai atent. Jurnalul meu trebuie sa fie o mostra de istorie obiectiva. O, era sa uit: statiile orbitale au primit dreptul sa exporte alimentele lor. O sa fie rau de noi! A mai trecut o zi pe Pmnt.

21 martie. Azi dup-amiaz am ajuns mai devreme acas. M-a adus Ilona cu limuzina. Am fcut dragoste de doua ori. Cred ca ma tin nc bine. Sa nu uit: n Transilvania se lupta romni i ungarezi n centru i catolici cu ortodoci printr-un nord al lor 22 martie. L-am vizitat pe Babel. Am fost aa de ocat de ce mi-a povestit! Pn acum vorbeam -ct vorbeamcalmi, ma asculta cu atenie i prea perfect normal. Dar azi a luat-o razna, ma tem ca pentru totdeauna. i de ce, nenorocitul? Doar o cunoteam i eu pe Lily de Vinchet, din vedere. Cine n-o cunoate, mcar dup faima? Bogata, tnr, frumoasa, cstorit cu un om de afaceri mai tot timpul plecat. Blonda, nalta i delicata, se mbraca numai n roz, albastru sau auriu i arata ca un copil nevoit sa se poarte ca un matur, nevinovia cu chip de fetia plimbndu-se pe strzile oraului. i plac voaletele i mnuile, care o prind foarte bine, fiindc are membre lungi i fragile. Zmbete blnd i cumva ncurcata, iar ochii ei mari, albatri, privesc altundeva, ntr-o lume mai frumoasa. Triete n alte locuri, asta eti tentat sa spui cnd o vezi prima data. aa apare i n jurnalele de scandal, fiindc nscocete mereu ceva. n ea arde un foc aprins de diavol: de cte ori i pleac soul, n cartierul nostru sau latundeva n ora izbucnete un nou scandal n care e amestecata. Nu stiu sa fi fost vreun brbat pe care ea sa fi pus ochii i care s-i fi scpat. ntotdeauna alege cea mai zgomotoasa legtur posibila: soti credincioi i respectabili, cum a fost primarul oraului, puti de liceu pe care i ameete cu chipul ei angelic i cu luxul n care se scalda (are un Chevro roz, decapotabil, numai al ei; salariul meu pe douzeci de ani!), gunoieri de-a valma cu patroni de hoteluri, senatori Nici eu n-a zice nu, chiar daca as fi cstorit, dar cine sunt eu? O achie roasa, putreda, uitata ntr-un birou de banca. Azi am aflat ca de doi ani l vna pe printele Gatter.

E groaznic, domnule, mi-a gfit n fata Babel i i-am simit rsuflarea grea, de hamburger usturoiat. n altar, n fata Domnului aa cad ngerii, aa se-ntunec lumea. ngerul meu, ngerul n patru labe, ca o cea, cu rochia ridicata pe spinare, i se rezema de-o icoana, Doamne! i printele, el, tocmai el, descheiat la ndragi i urlau, gemeau ca porcii la troaca Cum de nu s-a crpat cerul, Dumnezeule Doamne, cum poi?

A continuat sa ngne ceva precipitat i incoerent, cu ochii gata sa verse lacrimi pe obrajii nerai de cteva zile, ari i murdari, maronii i epoi, mi-a povestit destule ca sa pricep. i tremurau minile, ciudat de fine mini, dar patate de ceara i btucite, gesticula haotic cu ele, zicea ca vzuse aureola, globul ala auriu de pe capul ngerului lui, cum se ridicase spre cupola bisericii ca un fluture, iar ea rmsese acolo i mai dezgolita, frnta de mijloc, cu coapsele lungi i neruinate fremtndu-i n organul nvrtoat al printelui, gemnd de placere n timp ce printele ridica ochii spre cer, cocoat uor n spatele ei, se mica nainte i napoi i gfie tot mai repede. aa trebuie sa fi fost. Ei, iar o sa vuiasc oraul. Uite cine-mi era ngerul! Bietul Babel. Dar mi pare rau ca n-am vzut scena pe viu.

Att am iubit-o i-am crezut n ea! Se tnguia nenorocitul, trgndu-m de rever cu minile alea soioase, suflndu-mi pe gt respiraia aia grea: Trebuia sa ma duca la cer, ea, ea trebuia s-mi arate calea spre Domnul, i-acum totul a murit. Au czut neguri i nu se mai poate face nimic, nici pentru mine, nici pentru lumea asta ticloit. La grea ncercare mi-ai pus sufletul, Doamne!

Asa am neles eu ca Babel, ca toi fanaticii, era altruist, cu tot orgoliul lui de adorator privilegiat. El vroia sa mntuiasc toat omenirea. Mai mult ma interesa totui Lily. Scena trebuie sa fi fost cu adevrat picanta. Iar eu, care crezusem ca ngerul asta al lui Pedro e doar o halucinaie a mintii sale bolnave, flamande de mntuire! Ei, uite ca el chiar vzuse ceva, de-aia credea, sracu! De-aia s-a aciuat la Bon-Hommage. Acum poate o sa se care. E ticlos din partea mea, totui mi vine sa rd.

N-o s-mi pierd credina, asta nu! Mi-a rnjit el la captul povestii. Asta a fost marea ncercare i luminarea. Domnul m-a salvat iari: sunt slab, dar mai puternic dect voi. Prin mine vei gsi calea spre mntuire, auzi? Prin mine, i tu, Terry, i toi ceilali va vei mntui prin Pedro Babel!

Ma temeam sa nu devina agresiv. N-a devenit. Oare unde i cnd s-o spala?

O sa va duc la cer, Terry! Mi-a spus, mi-a repetat-o de cteva ori (oare de cnd s-o fi apucat s-mi zic pe nume?) Pe tine i pe toi cei care se tem sa arda n groapa rosie a iadului. Nu biserica, nu locul asta ntinat de un popa al Satanei i de trf Babilonului cu limbile ei otrvite. Ea nu mai are nici o putere, Dumnezeu a plecat de aici. A plecat! Eu o sa fiu acel, eu sunt ales!

Dar existenta divinitii nu a fost i nici nu va fi vreodat dovedita! E pur i simplu o problema de credin, domnule Jones, sau -daca vreti-de opiune: cred sau nu cred.

i atunci, domnule profesor, credei ca Pedro Babel, presupunnd ca a existat un om cu un astfel de nume, a fost mai degrab un bolnav psihic?

Comportamentul, faptele i chiar credina unui mistic fanatic sunt mai greu de explicat tiinific. O data pentru ca, daca exista o idee sau chiar o imagine pe care doar individul respectiv o percepe ca fiind reala, asta nu nseamn neaprat ca persoana respectiva este nebuna. Normalitatea e un concept perimat. Apoi sunt attea exemple verificate de ini cu capaciti fizice sau psihice pe care le-am putea numi miraculoase, paranormale, lucruri care nu pot fi explicate nici astzi de ctre tiinele exacte. Creierul uman are un potenial nebnuit. N-a merge pn acolo nct s-i spun infinit, dar oricum e mai mult dect tim noi. n anumite condiii, de ce n-ar fi posibil -si avansez astfel o ipoteza neverificabila, o pura speculatieca un creier puternic, ale crui condiionri impuse de raiune au fost distruse de ceea ce la Babel era fanatism, sa poat crea efectiv ceva n realitatea obiectiva? Va reamintesc nsa ca aceasta este o pura speculaie, pe care eu unul n-a adopta-o ca ipoteza de lucru.

Vrei sa sugerai -nu-i asa? Ca n mintea omului exista un spatiu neexplorat, care poate provoca lucruri de genul acesta: capaciti paranormale, viziuni, aminitiri ale altor viei?

Mai mult sau mai putin. tii i dumneavoastr legendele care circula i acum, aa cum e cea a cntreului care apare ici i colo, parca srind de la o statie orbitala la alta, pe Terrestria, pe Geea, chiar pe Luna sau pe Pmnt, cel care apare n fata oamenilor ca sa le cnte i sa propovduiasc. Nu s-a dovedit nimic pn acum, nu exista date oficial recunoscute sau nregistrri cu el, dar sunt mii de oameni, din diferite locuri, care pot jura ca l-au vzut, auzit, pipit.

Va gndii la Bard, Pelerinul, cel care schimba destine! Am cercetat subiectul ntr-o emisiune anterioara, dar sa tii ca nu s-a dovedit Nu, stiu ca nu s-a dovedit nimic, chiar daca sute de persoane, n stare de regresie hipnotica indusa, au povestit astfel de ntlniri. Nici nu se va dovedi nimic. aa se ntmpla i cu zvonurile legate de Ghilda Persorilor, acele personalitati-oracol Chiar marele artist Dornell a sugerat ca a fost ajutat de un persor i a fcut unele aluzii cum ca o imagine sugestiva s-ar afla inclusa n extraordinara sa opera autobiografica Victory.

Dar, revenind la Babel, tim ca turnul exista, iar misterul care-l nvluie a rmas neatins. As vrea sa spun ca, daca ar exista posibilitatea ca o fiin umana sa realizeze, nu stiu cum, aa ceva, acest lucru nu are neaprat legtura cu divinitatea. Putem presupune i ca o zeitate l-ar fi luminat pe Babel, nzestrndu-l cu puterea de a face aa ceva, de a se transforma

. Eu as zice malforma

. Dar este mai probabil ca nsui Babela gsit, datorita monomaniei sale ce depea granitele raionalitii de care am pomenit, puterile n principiu ascunse n creierul feicarui om. Ar nsemna ca posibilitile mintii umane trebuie explorate mai serios, pentru ca acolo am putea gsi rspunsuri la ntrebri ce ne macin de milenii.

Va mulumim, domnule profesor Serenyi. Vom lua o noua pauza pentru reclame, apoi vom reveni cu noi informaii i opinii asupra Jurnalului lui Terry X.

(Flash argintiu. Bezna. O hrca alba arunca luciri argintii n ntunericul de neptruns. Voce groasa, masculina:)

n vid exista ntotdeauna moarte (Alt flash, apoi iari bezna. Muzica simfonica violenta, apstoare. Aceeai voce:)

n vid exista ntotdeauna frica (Flash verde. Lumini ncep sa clipeasc n ntuneric, apar imagini de stele ce se rotesc. n coltul imaginii se ivete ncet Pmntul cu centura de statii orbitale ca nite boabe argintii de fasole. Zvuum! Un ecran transparent se las peste imagine. De undeva, dintr-o pereche de cti auriculare, pornete o muzica discreta, dar vesela. Vocea masculina:)

Echipamentul de protecie n vid TOUGHER

(Apare un astronaut ce se deplaseaz elegant spre Pmnt, propulsat de un jet ataat costumului)

TOUGHER! Dincolo de spaime. TOUGHER! Dincolo de moarte! TOUGHER! Omul este mai dur dect Universul, dar TOUGHER l face i mai dur! . O sa ajung la cer. i o sa va duc pe toi acolo. Toi cei care vrei lumina i bucurie vei ajunge la El, prin mine.

Se mbolnvise sau avusese un soc nervos. Obrakii pmntii i tremurau n timp ce vorbea, iar ochii i erau lucioi i adnci ca un vrtej fara fund. Mi se fcuse chiar frica, putea sa ma strng de gt sau cine tie ce-i mai trecea prin minte. Mi-a spus ca, atunci cnd Lily de Vinchet a ieit din biserica, a ateptat-o i i-a strigat Trfa! Trfa din Babilon!

Nici nu s-a uitat la mine. i-a aruncat pe umr earfa aia rpz i-a plecat, era rosie la fata ca focul iadului i hainele i se mototoliser, dar nu-i pasa de nimeni, nu mai avea nimic sfnt.

Teatrala, Lily! O, va vui oraul, de asta sunt sigur! Mi-era iari mila de Pedro, cum tremura n fata mea, jegos, cu ceara scursa pe ncheieturile degetelor lungi, uimitor de lungi i de subiri n comparaie cu trupul lui ndesat ca un sac de cartofi. El tot vorbea, vorbea, iar eu ma ntrebam cum de mi-a putut fi vreodatra frica de el. Era inofensiv.

Nu mai stau lng bisericca asta pngrita, mnjita de trfa i de codoul ei viclean i mieros! Mi-e frica i scrba. Aici nu mai e nici o biserica, aici s-a fcut templu al dezmului, iar Dumnezeu nu alege cnd se supr pe noi! Pedeapsa Lui n-o sa ntrzie, nuu! Ferete-te de locul asta, terry! Ai grija! Care dintre noi poate zice ca e fara de pcat? Mai bine sa fii departe de mnia lui!

Nebun 21 martie. Azi am venit cu autobuzul. M-am uitat dup Pedro: nu mai sta pe treptele catedralei. S-a mutat. Nu prea departe: i-am zrit sacul lng gardul metalic ce nconjoar Bon-Hommage. Cred ca el era, cine altul?

Azi la servici am auzit i zvonurile. Femeile mai ales, n pauza de masa nu auzeai dect gura lor. Toi stiu deja o mulime de amnunte, unele cu totul idioate i incredibile, cum ar fi povestea ca printele Gatter ar fi scuipat pe icoane ca s-i fac placerea perversei de Lily. Cred ca mintea oamenilor e mai murdara dect cred ei. Ma ntreb totui cum de se afla totul att de repede. Poate chiar Lily de Vinchet se lauda cunoscuilor cu victoriile ei. i plac scandalurile. Iar soul ei e-o sula bleaga! Mie Ilona a inut s-mi povesteasc totul, cu sclipiri rutcioase n ochi i cu gura plina de saliva. Fcea pe moralista n timp ce sta trntita lasciv pe o canapea, cu picioarele dezgolite pn la linia chilotului, iar la sfrit m-a anunat ca ar vrea sa treac pe lamine azi dup-amiaz. Trebuie sa apar O, dar ea e discreta! Ea l plnge pe Vinchet, bietul naiv, care i rupe oasele ca sa aib grija de familia lui, l mproac pe printele Gatter, curvarul care ne-a luat minile cu pioenia aia de faad. i ce fcea el n biserica, n lcaul Domnului! Eu ma prefceam surprins, aa cum se cuvenea, dar ma gndeam la Pedro Babel. Nu visase, nici nu aiurase Trebuie sa termin cu Ilona. Face atta scandal pe chestia cu Lily de Vinchet nct cred c-i mai degrab invidioasa. Ea o sa rmn ntotdeauna o curvuli de mna a doua. mi vine sa ma urc pe perei cnd ncepe -a cta oara? Cu auzi, n lcaul Dmonului, n care n-a mai calcat de la nunta ei. Sper totui i nu scap vreodat PC-ul deschis cnd apare pe-aici sau sa nu-i treac prin cap sa caute prin fiiere. Mai bine as parola jurnalul. Desi n-are ea aa ceva prin cap.

Au mai ucis azi o mie i nu stiu ci emigrani care ncercau sa treac ilegal n State. Un politician a lansat zvonul ca rezervele de combustibil solid ale planetei se vor termina n cel mult zece ani. De-aia mi pasa mie! S-au mrit i pedepsele pentruu distrugerea fondului ecologic: de la 15 ani la 30, poi ajunge i la nchisoare pe viaa. Am auzit ca pe tia ruii i mpuc direct. i cnd te gndeti ca era o vreme cnd fiecare avea maina lui, cnd circulai pe osele tiate prin pduri care nu se mai terminau! Israelienii au intrat n Ierusalim, dar se bat ca orbeii pe strzi. Mii de mori, de ambele parti. Se mai lupta i n Transilvania, n sudul Ucrainei. n Frana se vpr tine alegeri anticipate. Regina Angliei se cstorete cu arietena ei, Delia Moore, ducesa de Thrusbury. Mi-au mrit salariul asta da noutate! 800 de dolari n plus. Se zvonete ca banca o s-i deschid o filiala noua n Canada, cred ca la Toronto. i merg afacerile sefului! Rui au propus iar un tratat de nonbeligeranta, plus reducerea armamentului nuclear, dar nu cred sa accepte ai notri, vremurile sunt prea tulburi

O sa va citesc mesajul unui privitor care a dorit sa rmn anonim. Este interesant, fiindc dovedete impactul pe care l-a avut Jurnalul n rndul oamenilor.

n timp ce vocea realizatorului recita calma i monotona, pe ecranul alturat curg litere verzui, alctuind cuvintele mesajului: Domnule Sammy Lee Jones, admir FOARTE MULT emisiunea Dumneavoastr. Va urmresc n fiecare sptmn i sunt ncntat de extraordinarele IDEI pe care discutai. De aceea astzi am ndrznit i eu sa intru n legtur cu Dumneavoastr. Eu sunt n drum spre Pmnt. Dar am fost att de interesat de subiectul emisiunii de azi ca m-am hotrt ca treburile mele pe planeta mai pot sa atepte. Mai nti ma voi duce, mpreuna cu sotia mea, sa vizitez TURNUL LUI BABEL. Stiu ca unii zic ca e un Loc Sacru. Mai vreau sa va spun i ca eu unul cred ca Pedro Babel a fost Ales de Dumnezeu ca sa ne lumineze minile. De aceea ma duc acolo i ca mine fac o mulime de Prieteni de-ai mei. Am i iniiat o Organizaie care se numete MRTURISITORII TURNULUI i i invit pe toi Adevraii Credincioi sa ia legtura cu noi pe Starnet la 17295-A-o83-MT. Va mulumesc i va admir, domnule Sammy Lee Jones. Suntei un Adevrat Om de Cultura.

Ambele cotidiene sunt pline de brfe de senzaie pe seama printelui i a ticloasei de Lily de Vinchet. Printele a negat, bineneles, totul, iar ea nici n-a vrut sa discute cu reporterii. Cred ca nici nu are chef sa nege zvonurile, i place s-i vad numele pe prima pagina i sa se vorbeasc de ea ct mai des. Pun pariu ca strnge toate articolele care pomenesc de aventurile pe care le-a avut i le lipete ntr-un album din ala, nvelit n catifea roz i cu nurule cu gitane. Ce so idiot o mai avea i asta? Sunt convins ca e putred de bogat, dar la ce dracu i-a mai trebuit nsurtoare?

02 aprilie. Un reporter l-a surprins asear pe printele Gatter srutndu-se cu Lily de Vinchet n fata porii de pe domeniul ncornoratului. A tras totul pe banda video. Mprudentii! Am vzut istantanee n ziar, iar banda video Am auzit ca deja circula pe InterNet, trebuie sa o caut i eu. n curnd Bon-Hommage va avea alt preot 03 aprilie. Autobuzele nu au circulat azi. S-a introdus o zi ecologica pe luna, aa ca am fost nevoit sa merg iar pe jos i m-am ntlnit cu Pedro, de care acum nu prea aveam chef. Sttea ntins pe sacul lui jerpelit, petrotuarul de lng gardul catedralei. M-a oprit.

Am spus eu! Mi-a zis cu satisfacie, dar mai putin ndrjit.

tiam la ce se refera i nu l-am contrazis. Ma grbeam: urma sa ploua i nu voiam sa ma mnjesc cu apa aia uleioasa i usturtoare, mcar ca aveam mantaua la mine. i ia o groaza de timp i detergeni ca sa o curei sinic mcar nu-i perfect etan. E i cam scorojita, trebuie s-mi iau alta. M-am oprit totui, fiindc am avut impresia ca Pedro arata ciudat.

O sa vina pedeapsa Domnului, m-a asigurat el, dar nu s-a mai ridicat sa ma ntmpine, cum fcea altdat.

Pe lng noi a trecut un cetean grbit care s-a uitat o clipa la mine, la Pedro, apoi a aruncat o moneda de jumate lng sacul cenuiu. Pedro nu s-a ntins s-o culeag, iar insul a trecut mai departe. Amrtul de ceretor s-a ridicat ncet, rezemndu-se de gardul din fier forjat. Prea bolnav: ochii i erau stini i fata slbit, uscata, de parca nu mai dormise de doua nopi. Nu se mai brbierise. Oare nainte cum o fcea? Avea cearcne vineii i perii aspri, negri spre cenuiu, i mpungeau obrazul.

Ce-i cu tine? L-am ntrebat.

Nimic. Nu, nimic, m-a asigurat el. Doar ca de atunci, tii, am nceput sa ma apropii de o alta lume. Poate c-i semnul pe care l atept. Nu stiu. Dar e altfel, altceva dect A artat cu capul nspre catedrala. Eu am vrut s-i ofer nite bani, ca de obicei, poate s-i ia ceva de mncare. N-a vrut.

Ce sa fac cu ei?

Mi-a explicat ca nu mai mncase nimic din ziua n care i prinsese pe Lily de Vinchet i pe printele Gatter dragostindu-se n altar. Nu-i mai era foame. Nici nu nelegea cum de-i fusese foame vreodat. E bolnav. Sigur e bolnav, dar ce pot s-i fac? S-i caut un medic? Cine ar veni? Nu e nregistrat nicieri, oficial nici nu exista un Pedro Babel. De ce mi-ar pasa mie atunci? Mine o s-i aduc ceva de mncare, ceva uor, i-o sa vad daca poate sa mnnce. O sa stau lng el. Numai sa am timp. Acum zace acolo, vrt n sacul ala al lui sau poate sta rezemat de grilajul din spate. Ploaia Acum ploua oribil, mrunt i aspru, aud n obloane un zuruit ca de bile de fier rostogolite pe podea. Cum s-o descurca? Trebuie sa se fi ascuns pe undeva, poate sub portalul catedralei. Ce naiba, doar e aici de atia ani! De-atunci a plouat de mii de ori! Eu as fi crpat de mult. Sau nu?

Ma supra stomacul. Azi am avut i-o migrena enervanta, probabil din cauza vremii. Ma simt nc puternic. Nu mi-a sczut potenta, nici pofta de mncare, dorm destul de bine i am chef de Ilona. N-a trecut pe la mine astzi, probabil a reinut-o seful. mi lipsete. Ea oare? Sau o femeie, sa fie acolo? As putea ncerca la Gina's Hothell, n-am mai dat pe-acolo de Cinci ani? ase?

Preedintele a declarat ca nu crede n inteniile de pace ale ruilor. Totui secretarul general NATO a acceptat un dialog comun cu reprezentanii CSI i cu membrii asociai ai Comunitii. Europenii ncearc o relansare a monedei unice. Parca nu-s destul de prpdii!

10 aprilie. Ma tem de un alt rzboi. La conferina de pace ruii au inut sa aminteasc de accidentul ala nenorocit de acum 70 de ani, cu idiotul ala, Jegosu (uite ca nu-i mai tin minte numele adevrat!), cel care a spart codul Pentagonului i a lansat un atac rusesc simulat. Iar ai notri au rspuns cu adevrat. A fost o greeal, ce-i aa de greu de neles? E drept ca atunci ne-am njumtit i noi, doar au rspuns i rusnacii, asta nu le-a trecut prin cap? Altfel poate o duceam i noi dracului mai bine, i restul lumii la fel, mcar aa cum mi povestea tata ca i-a fost copilria nainte de rzboi: mergea cu bunicul i bunica la cinema, la cofetrie, n maina lor! Aveau trei maini personale, TREI! Magazinele erau pline, puteai cumpra orice i poftea inima, firmele erau luminate cu neoane i desene colorate, fosforescente, holograme lucitoare, vitrine-ecran cum nu mai vezi acum nici la sediile de bnci din down-town. Economie, reciclarea materialelor, reduceri, ecologisme. E prea trziu, serios!

03 mai. Iar am venit pe jos acas. E deja enervant. nainte, cnd o fceam de placere, nu ma simeam asa, dar nu-mi place sa mi se impun sa umblu. Se zvonete ca vor introduce doua zile lucrtoare din astea, ecologice. Dup eecul tratativelor cu ruii au mrit i fondurile alocate armatei. Trebuie sa ne aprm, stiu, dar de ce tot din buzunarul meu? Uite, seful are i acum doua maini, amndou pe benzina. i Lily de Vinchet.

Pe printele Gatter l-au mutat azi de la Bon-Hommage. A fost scandal mare. Printele a primit o parohie la marginea oraului, ceva oribil, un cartier din ala, de adunturi, trfe, drogai, criminali neprini, unde nu-i bine sa te plimbi nici ziua. Mi se pare corect; un preot n-are voie sa greeasc. Nu n halul asta. Dar pe de Vinchet cine o s-o pedepseasc?

Imediat ce am ajuns acas m-am trezit cu Ilona pe cap. Abia am apucat sa nchid PC-ul. Mi-a zis ca se teme, cic soul ei ar bnui ceva. Prostii! Poate ca s-a plictisit de mine, ori i-a gsit pe altul, mai la nivelul meu. Daca boss-ul bnuia ceva, asta s-ar fi ntmplat mai demult, nu Vedei, domnule Jones, nu Jurnalul n sine a strnit interesul maselor largi, ci povestea lui Pedro Babel. Fac o paranteza i reamintesc celor ce se confrunta asupra problemei autenticitii relatrilor legate de acest personaj ca doar o mica parte din jurnal face referiri la el. Restul sunt nsemnrile cotidiene ale lui Terry X, nsemnri legate de starea lui fizica, alte evenimente politice sau probleme locale care l-au interesat pe autor As zice ca un ins care ar fi scris un fals jurnal, cu scopul de a atrage atenia asupra lui Pedro Babel, s-ar fi ocupat mai mult de persoana acestuia. Daca vei face un calcul simplu, vei observa ca doar 17 % din paginile Jurnalului sunt legate de Babel i de Turnul lui, chiar n condiiile n care pentru autor faptul reprezenta ceva extraordinar, unic chiar. Dar oamenii care au lecturat jurnalul exact la paginile acelea s-au i oprit.

Nu putei nsa contesta naltul interes pe care l-a strnit jurnalul n rndurile specialitilor interesai n istoria perioadei respective. Daca avem ntr-adevr de-a face cu o relatare originala, una dintre putinele ramase din epoca, importanta ei este inestimabila.

Departe de mine gndul de a nega aa ceva. Eu am spus doar ca marea masa a receptorilor este interesata de Babel, fiindc are nevoie de sfini pentru noua biserica. Povestea e, bineneles, ciudata, dar Turnul nu e la fel? S-a vorbit aici despre Bardul Pelerin, despre Ghilda Persorilor Aici nu ma pot pronuna. Dar Turnul de Calcar exista, poate fi vzut, pipit, vizitat, cu toate interdiciile care -fie vorba ntre noimai mult atta mulimile. Cei mai de seama cercettori, de la mineralogi pn la bilogi, l studiaz de nu stiu cta vreme. A, i-am auzit i un zvon cum ca exista cineva, o persoana sau o companie, care are drepturile de a scoate pe StarNet o ediie prescurtata a Jurnalului, una coninnd doar fragmentele legate de Pedro Babel i de Turnul sau.

Doamna Plquist, nu vi s-ar prea chiar interesant sa vedem cta autonomie au acele pasaje dup ce le scoatem din context? Eu as mai vrea sa informez privitorii care nu cunosc unele detalii ca la ora actuala Turnul de Calcar reprezint, dup Emerald City, construcia de pe Luna, cel mai mare mister palpabil cu care se confrunta omenirea.

Dar Emerald City e o construcie extraumana, domnule Jones, pe cnd Turnul e ridicat de oameni de om, vreau sa spun.

Mi-ar plcea sa fim siguri mcar de asta. Oricum, pot sa va confirm ca asociaia culturala Geea-Star, nfiinat de generosul domn Landerfield, cel care susine emisiunea la care participai acum, are drepturile de difuzare a variantei prescurtate a jurnalului, cea de care aminteai mai nainte. Se va face o lansare a lucrrii, ce va fi intitulata Povestea lui Pedro Babel, dar nu va pot spune cu certitudine cnd se va ntmpla asta. Stiu nsa ca prestigioasul artist Steve Dornell a declarat ca l-ar interesa crearea unei opere cinematice despre Turn i cei care l-au fcut Cel putin faimos.

03 iunie. ngrozitor. L-am vzut azi pe Babel. Zace, tot zace acolo, lipit de gardul ala de fier. Mi s-a prut i data trecuta ca s-a cam cocoat, dar credeam ca din cauza bolii, oboselii sau a vremii urte. Nu, Doamne, nu de asta! Azi l-am gsit culcat pe burta, nchis pn la gt n sacul lui gri, slinos i mai ales bombat ntr-un mod foarte straniu. M-am aplecat peste capul lui, dar nu s-a micat. Fata i se fcuse galbena i ridata; parca era un cadavru adus la identificare i uitat pe trotuar. Am crezut ca murise. L-am strigat. Abia atunci a ridicat uor capul i mi-a optit chinuit:

Terry?

Da, eu sunt, am zis repede i m-am lsat pe vine, lng el.

Terry, a articulat el cu greu. Deschide Sacul, eu nu Nu pot Pedro, i-e rau? Ai mncat ceva? Sa gsesc un doctor? L-am ntrebat.

Fata lui chinuita, cu barba nerasa, vrstata cu alb, i ochii gri afundai n nite orbite urduroase, cu parul los i nesplat care-i sttea nirat ca o grmad de beigae scpate pe jos, fata aia m-a speriat. nsa mi-a trecut cu ticloie prin minte ca nu era treaba mea, de ce dracu nu-l lsm n pace?

Deschide S-cul La-m ascultat. Fermoarul a zuruit lung si Am ncremenit: lui Pedro i crescuse o cocoa. O cocoa? S-i zic asa? O excrescen ciudata, cum n-am mai vzut, care parca a nit din ascunziul sacului i s-a ridicat, alba i moale ca un melc, printre zdrenele rpciugoase pe care le purta Babel. De-aia sttea el pe burta, n poziia aia de infanerist la adpost! M-am retras repede: mi-era scrba. Pedro nsa a oftat uurat.

Ce-i asta? Am ngimat i cred ca artam cam prost, mi venea sa vomit.

Dar el nu m-a privit, nu mi-a rspuns. Acum, daca stau sa ma gndesc, nici nu stiu cum de m-a recunoscut cnd m-am oprit lng el. Mi-a zis:

Printele Gatter A murit, nu-i asa?

Aflase i el. Da, printele Gatter fusese njunghiat asear de un drogat din parohia lui. Murise chiar n altar. Unii au zis imediat c-i pedeapsa cerului. aa crede i Pedro, bineneles. De fapt a i zis-o, imediat, ceea ce m-a enervat. L-am ntrebat de ce n-o lovise pedeapsa mai degrab pe cea care l ispitise.

Cine, trfa Ba Bilonului? M-a ntrebat cu voce slaba, parca venita din pmntul pe care l mirosea. Vine Vine i rndul ei. Dar El i-a i-a Gfia greu i nu mai putea sa vorbeasc. S-a strduit totui: . Alesul lui Cel care Cuvntul Dom-nu Lui.

A tcut apoi i iar m-am speriat. Era pe moarte i ma gndesc ca poate era i vina mea. Este i vina mea. Puteam s-l aduc aici, acas la mine, nc de atunci de cnd a luat-o razna. I-am spus ca as ncerca s-i aduc totui un medic i mi-a rspuns cu greu s-l las n pace, fiindc i ncepuse misiunea. Aiura tot mai rau. Gfia nc, dar vroia s-mi mai explice, desi l-am rugat sa tac, sa nu se oboseasc. A zis ca nu tia ct de grea e lucrarea Domnului, dar ca el o suporta cu bucurie pentru salvarea sufletelor semenilor lui. Mi-era greu sa plec asa, dintr-o data, fiindc trebuia sa fac ceva i nu Da, nu prea voiam, as fi vrut sa scap de povara asta, nu era vina mea, nu e treaba mea Ma ngrozesc nsa cnd mi amintesc de glma aia alba, la care ma uitam ca hipnotizat. Alba ca brnza, cred. Sau ca o budinca, fiindc prea sau era asa, gelatinoasa, o budinca umflata cu pompa, mare de vreo 40-50 de centimetri i cu vinioare albstrui strecurndu-se pe sub pielita ei. Ddea impresia ca e ceva viu, ca un melc fara cochilie, un melc gras lipit de spatele lui Pedro. Parca i tremura un pic, clisa aia alba i moale, tremura pe spinarea ceretorului, gata sa se rstoarne ntr-o parte, sa se reverse peste mine, i iar mi-a trecut prin cap ca nu era treaba mea, de ce ma amestecam, nici ngerul lui i nici delirul care cine tie de unde-i venea, nu era treaba mea nici Glma aia alba i mare. Ar putea fi un fel de cancer? Cineva ar trebui s-o studieze, ar fi interesant, poate dup ce o sa moara Pedro. Pentru tiina ciudeniile sunt ntotdeauna interesante, ajuta sa se scoat legi noi. Dar eu Eu n-am nici un amestec. De-aia am i plecat, mai ales ca Babel mi-a repetat ca n-are nevoie de nimic. As fi vrut s-l ajut cumva.

Preedintele Rusiei a declarat ca e dezamgit de atitudinea NATO. Ei si? La dracu cu toi! Sunt ntors pe dos i nu stiu de ce. M-am certat i cu Ilona. Nu mai am chef de ea, de snii ei mari i lsai, de porcoseniile pe care le urla cnd o clresc. n fata la Bon-Hommage moare un om. De fapt de fapt n lume mor destui, mii, zeci de mii pe zi. De ce-mi bat capul tocmai eu? De ce ma enervez de unul singur?

12 iunie. i chestia aia i creste. CRESTE! Azi era sa nu-l mai recunosc. Ce era de recunosscut acolo? Un ghem de crpe mototolite, murdare pn la lipicios, i un cap negricios cu uvie ncrunite ce-i ieeau, ca la o broasca estoas, de sub un munte de mucegai alb vrstat cu nulee albstrui, veniforme. Scrbos. Totui m-am apropiat. I-am vorbit. L-am ntrebat cum se simte, daca i-e mai bine, daca tie ce-i chestia aia de pe spatele lui sau de cnd o are. Nu ttiu daca m-a auzit sau daca i-a dat seama ce vreau sa aud. A biguit Terry Terry de vreo cinci ori, apoi e calea Drumul pe care eu cu voi Mai mult n-am priceput. Bolborosea doar, ncercnd s-mi arate ceva, ridica greoi capul nfundat pn la gt n gelatina aia, se nfigea cu brbia n asfalt, ca sa se razeme. M-am apropiat mai tare, nu stiu de ce, poate vroiam s-l linitesc cumva, i i-am atins scrboenia de pe spinare. Involuntar, sunt sigur. Era greos A fost greos o secunda, dar dup aceea Dup aceea am ameit o clipa, mi-am ncletat mna fara sa vreau pe pulpa alba i moale a cocoasei-gigant i am simit o bucurie absurda care ma nvluia cald, ca o lumina aprinsa nuntrul meu. Era greutatea de fericire pe care o simi n piept att de rar L-am auzit atunci, clar de tot, n adncurile mele, pe Pedro Babel: E bine, Terry, vezi? E bine. Eu sunt ea. Ea e eu. N-o sa mori? L-am ntrebat, n gnd sau n vis, fiindc ma simeam ntr-o alta lume. Nu, Terry, nu mor. Eu devin. Sufletul mi-e aici. El nu cunoate foame ori sete, nici boala ori moarte, el l cunoate numai pe Dumnezeu. Mi-am amintit atunci, fara nici o legtur, de moartea lui Lily de Vinchet: fusese njunghiata de un maniac sexual de 16 ani, ultimul ei amant. De data asta fusese ntr-adevr ultimul: o gsiser ntinsa pe spate, n grajdul domeniului de Vinchet, cu 27 de gauri de cuit n piept i gt. Am simit o tristee adnca, o prere de rau, lumina alba n care pluteam s-a nnegurat o clipa, dar nu am mai auzit nimic. Ciudat era ca n tot timpul asta vedeam strada, catedrala, ma vedeam i pe mine, tiam unde sunt, dar nu puteam pleca din nvelitoarea calda ce ma inea. i deodata am putut. M-am trezit.

Stiu, toat povestea e cam neclara, nu ma pricep la lucruri din astea. Dar as prefera sa nu mai trec pe-acolo. Ma ntreb cum de n-au dat i alii peste Pedro. Cum de l-au lsat n pace? N-a observat nimeni ca mormanul ala de budinca vie creste? Nici ziaritii? Acum o luna i ceva era o cocoa normala pe spinarea bietului Babel. Acum chestia are peste un metru i parca l suge pe ins n ea. Creste repede. O pot vedea din autobuz i de priceput tot nu pricep. Mi-e frica. Mi s-ar putea ntmpla i mie, doar l-am atins. Sau oricui. Poate e o epidemie Daca ma gndesc nsa ce bine m-am simit cnd am atins-o Am luat odinioar i droguri, dar nici nu se poate compara cu Nu, poate-i mai bine asa. Pedro zicea ca e calea lui. E ceva personal. Eu nu cred ca o sa pesc aa ceva. Sa rmn el acolo, att ct l tine. Se vor dumiri unii vreodat, or s-l smulg i or s-l fac buci i nimeni nu va bnui ca pe locul grmezii aceleia de creta a trit, nebgat n seama, un ceretor necjit care s-a transformat sau a fost nghiit de ceva dincolo de priceperea mea. Care mi-a fost, ntr-un fel, aproape prieten. De fapt eu, numai eu l-am ajutat. Ct am putut. Nu ntru totul. Nu, nu am fost chiar Dar cine a fcut mai mult?

O s-o rup cu Ilona. Cred ca i ea vrea asta, dar se teme s-o spun. Mi-a spus ca e gravida, ca nu mai are atta timp liber acum O fi copilul boss-ului?

18 iunie. Pedro e tot acolo. Adic muntele ala care se tot nalta deasupra lui. De unde creste asa, fara sa se mai opreasc? i de ce? Are deja vreo doi metri. Mai mult. Ma tem, chiar ma tem sa ma apropii. N-a mai rmas prea mult din Bable la vedere. Doar ca mi amintesc iar de senzaia aia minunata: era un fel de beie fara mahmureala. Sau un drog de cnd sunt pe picioarele mele m-am ferit ct am putut de lucruri din astea. E, daca as fi fost tnr, tnr i liber Oricum o sa plec, e mai bine. Am fost ales, mpreuna cu doi colegi, Malcolm i Joshua, sa punem pe roate noua filiala a bncii, din Toronto. Canada. Asta nseamn o deplasare de cel putin doi ani. Nu-mi pasa. Nic mcar de Ilona, daca nu cumva s-o fo amestecat i ea n alegere. Nci de atentatele din Washington. De fapt ce conteaz toate zvrcolirile astea de viermi? Ilona o sa nasc peste vreo ase-apte luni i habar n-am daca nu am jucat i eu vreun rol n naterea asta. Poate altdat mi-ar fi pasat. Poate i acum mi pasa, dar nu vreau s-o scriu.

20 iunie Municipalitatea, pe care o doare-n cur de curenia oraului. Azi am vzut pe InterNet un articola de doua degete despre muntele alb de lng Bon-Hommage, preluat din unul din ziarele noastre. O povestioara cu tenta de mister, scrisa de vreun prlit n pana de subiecte. Daca m-ar fi ntrebat pe mine Nu, n-a observat nici ca Muntele creste fara ntrerupere, nici ca nu-i vorba de gunoaie sau de poluarea mediului. Eu cred ca Pedro i face sau se face propria sa biserica. Nu stiu cum, de ce, cum se explica asta, dar nici nu am mai trecut pe-acolo. Parca ma tem de ceva Aa-i. Ma tem. Azi am vzut vreo opt-zece ini oprii n jurul lui, alturi de gardul din fier forjat, holbndu-se, apropiindu-se. Fceau ei ceva, dar de ce tocmai acolo? Au vzut i ei? Au simit?

Na-r trebui s-mi bat capul. Sunt btrn i tot mai bolnav. Normal, maina se uzeaz, n-ai ce s-i faci. Am arsuri de stomac dup fiecare masa, dorm greu, iar dimineaa ma trezesc ud leoarca. Poate din cauza ca visez urt. L-am visat pe Pedro, aa cum l tiam dinainte, ndesat, cu figura lui flcoasa, cu ochii gri i adnci, de nebun, cu degetele alea incredibil de lungi, numai ca n vis era alb ca brnza, alb i imens, un munte uman, i se tra cumva nspre ne, parca vroia sa ma striveasc. l ntrebam de ce, dar el nu vorbea, numai mormia ceva gros i rar, iar eu eram revoltat -nu stiu de cemi-era ciuda pe el i mi-era i frica. Am vrut sa o iau la fuga, dar naintea mea nu se vedea nimic, numai bezna, si, orict fugeam, fugeam pe loc, nu ma deplasam nici un pic, iar el se apropia, se apropia i sufla urt Nu m-a strivit. M-am trezit nainte sa ma ating. Ce vis idiot!

Poimine plec la Toronto. N-o s-mi iau multe bagaje Suntem acum n legtur directa cu Pmntul. Jos Kemobar, trimisul special al canalului Star3, se afla acum la New Orleans i transmite n exclusivitate pentru noi. Jos, eti n direct (Holograma imens, luminnd slab la marginile cmpului proiectat. Se vad cteva blocuri-oglinda de forma paralelipipedica, nite vehicule de mare tonaj glisnd printre cldiri. n centrul imaginii se impune un turn imens, alb-glbui, de forma neregulata, semnnd cu un muuroi de termite la scara brobdignagiana. Pe lng el cldirile cu dou-trei sute de etaje din planul doi, cu profilul lor aerodinamic, par nite jucrii de tabla nichelata lng un munte de creta. Un brbat tnr, cu pielea ntunecata, easta rasa i perciuni lungi, prelungii pn sub maxilarele osoase, apare n fata Turnului i ncepe s-i mite buzele, gesticulnd mult i inutil. O secunda sau doua nu se aude nici un sunet -o mica desincronizare de cmpuriiar insul amintete cteva momente de un peste straniu care respira intermitent, cu gura deschisa. Apoi i se aude vocea stridenta, piigiat) . Lng vestitul turn care, de la publicarea istoricului Jurnal al misteriosului Terry, a devenit Turnul lui Pedro Babel. n miezul evenimentelor, Jos Kemobar va aduce marturii proaspete despre lumea ciudata care a aprut chiar aici, lng noi, numai pe canalul Star3. Vom lua acum legtura cu civa din cetenii oraului i cu turitii care au venit sa vad sau chiar sa exploreze faimosul turn alb. Pe unii i-a mnat curiozitatea, pe alii credina, dar toi vor sa tie, sa cunoasc adevrul.

(Micare rapida, imaginea fuge de sub ochi. Prim-plan pe un cuplu cu aspect respectabil, mbrcat decent. El are n jur de 40 de ani i poarta o vesta alba, geaca translucida de fibra i panataloni gri, mulati, decupai la genunchi. Ea pare de 30-35 de ani, este nalta, blonda, tunsa extrem de scurt i se nvelete ntr-un sarong auriu care i lasa descoperit bustul i picioarele lungi, dar i ascunde spinarea i ombilicul. Ambii poarta ciorapi de protecie Sole. Nu par sa fie nativi din New Orleans.)

Domnul i doamna Joneski, spune femeia.

Da. Aadar domnul i doamna Joneski au acceptat sa ne spun ce i-a convins sa vina pn aici tocmai din Australia, Sidney, daca am neles bine Da, ati neles bine, raspunde tot femeia.

Da, domnu`, se repede i domnul Joneski, pentru turnu` asta am venit, ca auzii ca face minuni. Io as vrea sa vad vro minune, adic se poticni n mijlocul frazei Poa` sa ne-ajute i pa noi Cum credei ca o sa va ajute? Din cte neleg eu, dorii sa intrai.

Nuuu, noua ne zsa cineva ca nu traba, numa` ct sa pui mna pa el i stai aa i `cea c-i destul. Nu cred c-o sa dorim sa intram, cum zceai, numa` daca Ha-ha (rde gros, forat).

Dumneavoastr, doamna?

Nu, nu cred c-o sa intram. Adic Am auzit ca lumea nu prea mai iese de-acolo. Poate c-i periculos. Am auzit de aia na, ca nu mai stiu, o secta era, aia care s-au bgat toi nuntru i erau vreo cinci mii. Am vzut pe holo. Cinci mii de oameni! Pai cum au ncput toi acolo? i-or mai fi i alii. Nu stiu Noi numai sa vedem mergem, de-aia am venit. Poate ca toi aia se duc nuntru ca sa moara.

Se calci se calcaricizeaza, intervine soul.

Calcifiaz, l corecteaz reporterul.

Da, calcifiaz, aproba brbatul, diftongnd ia-ul. Noi nu ni-s d-aia nebunii, vrem s-ncercm numa`. Tot aveam drum p-aici.

Va mulumim, domnule i doamna Joneski. Acum ne ntoarcem la emisiunea noastr, iar eu dau legtura pe Geea, la Sammy Lee Jones.

Da, mulumesc, Jos, sunt aici. Ati putut vedea deci amploarea pe care o ia fenomenul Babel i asta doar n urma descoperirii unui jurnal. Cine ndrznete sa cread ca vorbele nu mai au putere asupra oamenilor? Vom reveni n legtur directa cu dumneavoastr, dup o scurta pauza (Trupuri masculine, goale, puternice i bronzate, se mbrieaz languros, plutind ntr-un decor argintiu, celest. Se aude o voce masculina, extaziata)

GAY Day! Daca doreti sa simi adevrata iubire alturi de cineva asemeni ie (Un chip zmbitor i totodat melancolic apare n centrul imaginii: un brbat de vreo treizeci de ani, gol, rezemat lene ntr-un brat pe o senzisofa)

Daca vrei sa fii cu adevrat iubit sau sa iubeti cu adevrat (Prim-plan pe un adolescent cu pielea alba i fina mngind un negru voinic, cre i zmbitor. Aceeai voce, devenita insinuanta)

nsoete-ne n GAY Day! Cel mai potrivit loc!

GAY Day! Direct, pe Orbital Earth, la Sala Tron sau (pauza de efect) pe Virtual Reality StarNet 23453-S-112-GD!

16 noiembrie. Canadienii au o iarna oribila, cum n-am crezut ca poate exista: zapezi galbene care te neac, tornade care te ridica de pe strada i te izbesc de perei, vnturi care i vjie n ui ziua i noaptea i friguri de aproape 100 de grade sub zero. Orict m-a nveli n hainele lor vtuite, tot nghe pe drumul pn la metrou. Abia atept sa ma ntorc acas n New Orleans se petrec lucruri ciudate. Am aflat abia azi, n timpul unui browsing n Net. Pedro, sracu`! Pn la urma dobitocii au priceput ca movila aia creste. Ba chiar destul de repede. S-a calculat cum ca ar lua n nlime cam 10-20 de centimetri pe zi. Se i lete, i-au aprut nite gauri, ca ntr-un vaier. Acum are deja vreo 40 de metri. Doamne! Nic nu-mi vine sa cred. Au ncercat s-o ia de-acolo, s-o arunce la groapa de gunoi a oraului, dar n-au resit. Nu stiu de ce, n-au spus-o prea clar. Au nceput n schimb un fel de cercetri. Movila aia a devenit subiect de interes national. S-au gsit i nebuni care se duc i se lipesc pur i simplu de ea, nu mai vor sa plece de-acolo. Pe unul abia l-au smuls dintr-o gaura din aia, fcut n materia ciudata a moviloilui, n care se cuibrise ca n burta maic-sii. Sttuse acolo vreo trei zile, fara apa, fara mncare. Nu pot sa cred. Insul a declarat ca fusese ceva minunat. S-a pomenit de extaz mistic, se zice ca insul asta biguia tot felul de cuvinte nenetlese, desi n felul lui prea foarte coerent. Vorbea probabil pe limba lui. Lumea e plina de ciudai. Acum mi pare rau, tare rau, ca nu am rmas acolo! Cred ca sunt singurul care tie ce e de fapt turnul de calcar, ca aa i-au zis reporterii. Nu tie nimeni ce i cum. Eu, numai eu stiu. As putea trimite un mesaj echipei leia de cercettori, sa le deschid putin ochii. Daca nu de la mine, atunci de la cine sa afle ceva veridic? De la nebunii care miun prin jur? Numai s-l fac ct mai coerent i credibil, oamenii de tiin sunt att de suspicioi. Ct mi-a dori totui sa fiu acum n New Orleans!

20 noiembrie. Un maniac s-a crat n vrful Turnului de Calcar (asa l scriu toi mai nou, cu majuscule). Nu stiu cum a ajuns acolo, doar am citit ca s-a instalat paza narmata, cordoane de militari care ngrdesc locul. Acum se chinuie s-l dea jos, iar idiotul urla toat ziua i toat noaptea blesteme i njurturi mpotriva bisericii corupte i a popilor curvari. I-o fi optit Pedro ceva? Pedro e mort. Dar ce naiba se petrece acolo? S-a anunat ca toate cercetrile alea s-ar putea sa dureze mai mult dect se credea, adic au dat gre. Nu e nimic oficial, dar am gsit pe InterNet nite oprle credibile. Una zice ca toate probele luate din turnul lui Pedro se dizolva la cel mai mic tratament chimic sau ncercare de analiza. Pn i bucile puse la pstrare n conteinere presurizate s-au dizolvat. Rmne doar un praf alb, care e ntr-adevr un produs calcaros. De-aia i zic Turnul de Calcar. S-ar prea ca e o excrescen organica, un fel de materie vie. Pedro, ceretorul, imigrant sau ce-o fi fost ar fi mndru sa vad ca a ajuns subiect de interes national. El. Adic o bucata din el Dar daca omul se poate transforma asa, de la sine Poate au fost nite forte necunoscute tiinei de astzi. Sau extrateretrii, s-au raportat nite apariii de OZN-uri n ora i n ntreg statul Louisiana. Numai ca oamenii vad OZN-uri din astea ori de cte ori le vine chef sa le vad. Eu ma bucur ca am trimis mesajul ala. Informativ, coerent, concis, exact cum trebuie sa fie un material informativ.

22 noiembrie. Nici macarnu le pasa! Am primit un rspuns din ala, politicos: Va mulumim pentru informaii i va asiguram ca ele vor fi studiate cu atenia cuvenita Cuvenita! N-am auzit nimic de Pedro, nici la TV, nici pe Internet. Chiar, ce idee! As putea arunca povestea n reea! Desi am mai vzut acolo vreo doua chestii legate de Turn. Cineva povestete cum a vzut cu ochii lui un OZN care aterizase acolo acum patru luni i spune ca dup asta Turnul a nceput sa creasc exact pe locul unde coborse nava extraterestra. Altul afirma sus i tare ca Turnul de Calcar e primul semn al sfritului lumii, ca pe acolo or sa ias deasupra pmntului cei mori, care i trimit nainte oasele lor, ca sa aib unde locui la ceasul cuvenit. Turnul ar fi i un fel de far al sufletelor, un semn pentru noi, sa ne pregtim, fiindc se apropie ceasul. Ce idioenii! Acum patru luni, cnd zice individul ala ca a vzut farfurii zburtoare la Bon-Hommage, Pedro deja se transformase, murise, i Turnul avea vreo doi metri. Ticloi, prosti i fanatici! Nu, nu pot sa ma amestec cu ei.

Am primit azi un mesaj de la Ilona. A nscut un biat i i-a pus numele Terrence. Ma simt putin ciudat: mgulit i frustrat n acelai timp. De ce m-a anunat? A fost un fel ocolit de a-mi spune ca e copilul meu? Bnuiete aa ceva sau e chiar sigura? i mai pasa de mine? As vrea s-o ntreb, dar sunt sigur ca mesajul asta n-a trecut prin minile sefului. Poate cnd ma voi ntoarce

. Eu nu sunt dect un istoric, domnule Jones. N-a putea garanta autenticitatea Jurnalului i nici a existentei lui Terry X, atta timp ct nu-i tim numele ntreg i nu-l putem cuta n fiierele pstrate de atunci, oricum teribil de puine i ele. Dar ma mir ca o discuie legata de valoarea literara sau documentara a scrierii a alunecat pe o astfel de panta. Dup mruntele mele cercetri, as putea sa va informez ca n acea perioada a existat n New Orleans un anume George de Vinchet, al crui nume e nregistrat printre proprietarii unor firme de produse electronice i electrocasnice. A fost cstorit i a rmas vduv destul de devreme. Din pcate nu am reuit sa aflam prenumele sotiei lui de Vinchet. Ar putea fi aceasta Lily de Vinchet din Jurnal. Oricum e un prenume destul de rar.

Ce ne-ai putea spune despre datele i evenimentele istorice prezentate acolo? Ati vzut ca acest Terry fcea un fel de revista a evenimentelor zilei. Sunt -nu-i asa? Informaii verificabile Am ntreprins un studiu preliminar i pot sa va spun ca, dup ce am ncadrat epoca, am ajuns la concluzia ca datele prezentate acolo sunt fie verificate, fie credibile, acolo unde noua ne lipsesc unele date. Bineneles ca un falsificator talentat ar fi putut nsila n jurul Turnului lui Babel -sau Turnul de Calcar, cum vrei dumneavoastr s-i spunetio poveste la fel de veridica, folosind informaiile istorice existente legate de acea perioada. nsa opinia mea este ca avem de-a face cu un document autentic i-o sa va dau doua argumente. Unul este la mintea cocosului: reconstrucia minuioas a unei epoci impune cunotine destul de specializate, putini fiind oameni care ar fi n stare de aa ceva. Iar al doilea argument este de fapt un mic secret pe care vi-l dezvlui acum: un coleg de-al meu de la o alta universitate, dar care m-a rugat sa nu-i fac public numele, a reuit sa acceseze -din greeal sau intenionat, un program n care se aflau cpii dup dischetele originale cele care conin textul acestui jurnal. i ce-a remarcat el? A remarcat ca aceste cpii fuseser supuse unei operaii de ajustare primare, ca sa zic asa, adic peste tot unde n mod normal am fi ntlnit numele de familie al acestui Terry se operase o tergere fina pentru computerele acelei epoci, dar uor de detectat azi, innd cont de modul primitiv de lucru al computerelor amintite. M-am gndit ca poate se nela. Dar mai erau i dezacordurile gramaticale din text, golurile care deformau fraza Acelai lucru s-a petrecut i acolo unde n text aprea sau ar fi trebuit sa apar numele sefului lui Terry, al firmei sale sau -ca sa dau un exemplu frapantunde am putut citi i eu doamna Ilona. Bineneles ca textul a fost redactat ulterior ntr-o forma corecta, nainte ca scrierea sa fi fost difuzata spre consumatori. Aadar prietenul meu a avut ocazia sa citeasc forma bruta, nelefuita stilistic, a Jurnalului lui Terry X, care pentru anumite persoane s-ar putea sa nu fie deloc un X.

i ce nseamn asta, domnule profesor?

Ei, nu mare lucru! Din perspectiva mea de istoric, faptul nu are nici o relevanta. Ideea pe care o avansez este ca acea banca a boss-ului de acum doua secole i ceva mai exista nc, ba chiar ar putea fi unul din consoriile existente pe lumile orbitale. tii ca majoritatea corporaiilor de prestigiu de aici i au riginea fie n fostele State Unite ale Americii, fie n europa sau Japonia, mai putin n alte continente. Iar Jurnalul sugereaz undeva ca acel terrence, fiul Ilonei, nu ar fi urmaul misteriosului boss, ci al unui anonim angajat al bncii. Daca am presupune ca urmaii respectivului Terrence i pstreaz nc numele i firma, conduc destinele nu stiu crui consoriu orbital i fac parte din nalta aristocraie a lumilor noastre? Mentalitatea puritan-traditionalista a ultimelor decenii va este cunoscuta, aa ca n-ar fi de mirare ca acestor urmai sa nu le convin sa fie str-str-str-nepoii lui Terry X, adic nite bastarzi care -ntr-un fel, au ptruns fraudulos n rndul aristocraiei noastre. Haidei sa recunoatem cinsitit: lumile orbitale sunt excesiv de conservatoare i pun mare pre pe strmoii pmnteni. O revelaie de genul acesta ar tine capul de tiri mai mult de o luna i -macar ca, dup prerea mea, faptul e cu totul insignifiantnu cred ca persoanelor implicate le-ar conveni sa vad cum cifrele de afaceri le scad simitor, iar numele lor sunt tot mai rar trecute pe listele de invitai la evenimentele mondene. Fiindc sunt digur ca aa s-ar ntmpla acum. Poate peste cteva decenii se vor schimba i mentalitile. Dar acum Sunt sigur ca nici prietenii respectivilor nu i-ar mai cuta prea des. Bolile sociale se iau repede.

Va mulumim, domnule profesor, pentru fascinanta ipoteza pe care ne-ai prezentat-o. As mai avea o ntrebare: dumneavoastr, ca istoric, n-ai putea cerceta asa, doar de dragul unei mici brfe (domnul Jones zmbi fin), despre ce familie, banca sau corporaie este vorba? Interesul pentru adevrul istoric v-ar ndemna la aa ceva.

Da, din pura curiozitate profesionala as putea ncerca o astfel de cercetare. Nu sunt nsa convins ca avem dreptul sa ptrundem n intimitatea unor oameni i sa rscolim secrete de familie atta timp ct ele pot afecta persoane nc n viaa, persoane care, fara a avea vreo vina sau vreun amestec n istoria Turnului, ar fi serios afectate de rezultatele unui astfel de studiu. V-am spus ca trim ntr-o epoca excesiv de puritana, iar eu -vrnd-nevrndma recunosc ca un produs i membru al ei. Let bygones be bygones. Mai este i o problema de ordin practic: n acea epoca despre care vorbim pe Pmnt se nregistrase un uor reviriment economic, meninut cu fora, i tot atunci zeci, sute de bnci din fostele State Unite ale Americii i-au deschis filiale n toate colturile lumii. n Toronto, ntr-o perioada de numai doi ani, am gsit peste 90 de noi filiale ale unor bnci americane. Asta se ntmpla exact n anii n care Terry a fost trimis n Toronto. Dintre ele peste treizeci reprezentau filiale ale unor consorii i firme asociate existente i astzi. Iar datele pe car le avem despre New Orleans, unul din oraele cele mai afectate de ultimul rzboi planetar, sunt teribil de puine. Decichiar daca as ncerca, ar trebui sa ntreprind un studiu ndelung, cu anse de reuit relativ mici, iar satisfaciile profesionale n-ar fi nici ele prea mari. Exista probleme mult mai importante care ma intereseaz la ora actuala. Nu suntei de aceeai prere?

Da. Deci mulumim domnului profesor Herreras de la Facultatea de Istorie a Universitii Lowell, secia de istorie planetara preorbital, profesor titular aici, pe Geea. ntrerupem emisiunea pentru cteva momente, pentru un spot publicitar, dar vom reveni. Rmnei cu noi!

15 august. Credca duc dorul Canadei. Acolo cel putin eram cineva. Pe de alta parte sunt i singur. Foarte singur. Americanii mei sunt grozav de superficiali, habar n-au sa lege o prietenie. Salut, ce mai faci, bine, trecem pe la o bere? Dar dincolo de asta nu mai afli nimic. Ilona ma ocolete ori de cte ori apare pe la banca asa, de dragul vremurilor apuse. Ne-am ciocnit azi n lift, cu totul accidental. Am vzut ca prefera sa nu ma ntlneasc, se holba mereu la panoul de comanda. Ce mai faci, Bine, dar tu, Merge i apoi tcerea aia jenanta, cnd nu mai tii ce sa spui, fiindc nu eti n stare sa spui ceea ce s-ar cuveni i nici nu mai poi spune ceea ce era bormal nainte de. Ce-i mai face Copilul? Perfect, mulumesc de ntrebare. Creste vznd cu ochii. E voinic, mi seamn. Ilonas-a ngrat grozav, i-au aprut fire crunte i nu se vopsete. Nu-i mai pasa vcum arata. Snii i s-au lsat pn la buric, mcar ca poarta sutien. Unul imens. Pete greu, cu un aer important. Doar e mama. Probabil aa se ntmpla cu toate.

O duc mai prost dect n Toronto. Preedintele interimar a nscocit a cincea zi ecologica pe luna. Dup ora 12 localurile de noapte nu mai vnd nici bere. Eu am redevenit un funcionar mrunt, ntr-un birou ca toate celelalte. Mi s-a descoperit i un nceput de ulcer. Bnuiam de mult. Probabil de la mncarea proasta de aici. Proasta, ngrozitoare, mcar ca preturile au crescut de doua ori de cnd am plecat. Trebuie sa renun la hamburgeri. La Cola. i la tutun, oricum nu mai e de buzunarul meu. Dar nu-mi pasa. N-o sa ma apuc sa gtesc acas tocmai acum, cnd ne ducem de rpa. Fiindc asta e direcia, orice-a face. M ntreb cum de tia ca seful o duc tot mai bine.

Mine e zi ecologica. M-am decis s-l vizitam pe Pedro. Adic Turnul. L-am vzut iar pe TV, pe Net, prin toate ziarele. Toat lumea vorbete despre asta. Are deja vreo 50 de metri, dar specialitii spun ca i-a ncetinit creterea. i ajunge oare? Oricum a rmas acolo, nu l-a putut muta nimeni, acum e un fel de simbol al oraului. Cercettorii i-au cam pierdut interesul fata de el. Cred i eu, daca n-au obinut nici un rezultat! Prefera s-l ignore dect sa repete toat ziua ca pentru tiina actuala el reprezint un mister. Ma strbate i un fel de satisfacie rutcioas, uite ca n-au fost n stare de nimic! Nici nu le-a pasat de mesajul meu. n schimb au aprut mii de fanatici care se aduna acolo, trec de grzile destul de plictisite de misiunea lor inutila i se strecoar n el. Da, n el! Cnd tiina renuna, fanatismul religios se nghesuie. Cic ar exista o groaza de tuneluri i caverne n care te poi strecura prin interior, te poi ascunde i sta acolo, o zi, doua, trei, ct vrei. Ca la de-a v-ai ascunselea. Am vzut un ins la TV, i se lua un interviu. Tocmai ieise, nu stiu de ce, era buimac i avea o figura tmpa, de fericit cu mintea goala. Spunea ca nici nu simise cum trecuse timpul, ca n Turn nu e timp, nu i-e nici foame, nici sete, n schimb ai nite viziuni extraordinare. Cel putin aa i se pruse lui. Zicea ca simise cum se nalta la cerurile lui Dumnezeu. Chiar asa, la cerurile lui Dumnezeu, u la altele. Vorbea cam mpleticit i mi-a trecut prin cap ca se drogase. Din cte am priceput, nici nu ieise de buna voie. Zicea ca l-a ndemnat cineva sa ias, i-a spus ca a venit timpul. Nu se exprima prea clar. Pomenea nsa mereu de o voce din creier, mai tare dect el, creia nu i s-a putut opune, orict de bine i-ar fi fost nuntrul Turnului. O fi fost vreo halucinaie de schizofren? Sau Pedro? Ei da, asta-i o idee att de fantastica nct ar face ntr-adevr senzaie. Oar chiar Pedro sa fie cauza ntregii povesti? Daca da, atunci mcar i-a mplinit visul. Sunt sigur ca mult mai multi fanatici intra la el, adic n turnul ala, dect n catedrala de alturi. Mcar de-ar trai, sa vad, sa tie Poate chiar vede Destul am aiurat. O sa ma culc. Mine ma trezesc devreme, trebuie sa merg pe jos. Sper sa am o zi tihnita. Sa nu dau ochii cu Ilona.

16 august. Am fost azi la Turn. De fapt la Pedro. Da, la Pedro! Mintea mea nu mai vrea sa priceap nimic din aiureala ce mi se zbate ca un tipar sub craniu. Ma ntreb daca cineva ar vrea. Sau ar putea. Nu cred. Pedro! Pedro Babel? A fost un ceretor care sttea pe treptele unei catedrale din New Orleans, numita Bon-Hommage. Sub portalul din stnga. Asta pn ntr-o zi. Pn cnd ngerul lui a czut.

Am trecut pe acolo cnd ma ntorceam de la munca, aa cum fceam i odinioar. Se nsera. Cerul era pclos, cenuiu, ca ntotdeauna n august. Sta sa ploua, ploaia asta nenorocita i glbuie care, daca te prinde afara, ori te mnjete de sus pn jos, ori -daca n-ai mantaua la ineai irita pielea. Te umpli de bubulie roii care te mnnc o sptmn. Aveam mantaua la mine O aveam, unde am lsat-o? Acolo? Sunt sigur ca am intrat cu ea. i cu servieta. Asta o mai am. Oricum, am trecut pe lng catedrala i am vzut pentru prima data de aproape Turnul de Calcar aa cum este acum. Aproape ca m-am nfricoat: e imens! Privit de aproape, pare un munte alb i zgrunuros rsrit n mijlocul asfaltului. Din unghiul din care priveam prea sa acopere cu totul turla catedralei, iar gardul de fier care nconjura Bon-Hommage se sfrmase de mult sub presiunea lui sau a oamenilor ce roiau prin jur. Azi nu erau prea multi: vreo 20-30, dar artau exact ca inii aia care i fac veacul prin mahalale i guri de metrou dezafectate de zeci de ani. Garda publica, adic doi ini mbrcai n albastru, cu caschete i bastoane de cauciuc, priveau n jur, se plimbau calmi i plictisii, de parca se nimeriser acolo din ntmplare. i fceau slujba. De-aia nfiinase primria nite locuri de munca. Ce altceva sa fac?

Cnd ma gndesc ca eu am vzut muntele asta pe vremea cnd era doar de doua palme! Eu l dezvelisem din sacul termo atunci cnd ncepuse sa creasc, sa ias din Pedro, s-i sug toat vlaga. Nu ma ndoiesc ca aa se ntmplase. Atunci l privisem cu uluire, cu scrba Da, a fost i senzaia aia plcut, dar stranie, de care mi-e frica s-mi amintesc. Da, a fost ceva. nsa niciodat nu mi-a fi imaginat Azi am trecut pe acolo, am naintat linitit, aproape nebgat n seama, i m-am trezit lng, alturi de el. Am pipit cu grija piatra aparent sfrmicioasa sau ce-o fi fost. Era calda. Citisem undeva ca era ntotdeauna calda i plcut la pipit. Atunci m-a apucat ceva, nu stiu ce, amintirile sau o curiozitate de nebun sau o chemare, att ca mi-am zis: Hai sa vad i eu, daca tot sunt aici. Nu face rau la nimeni i nici nu m-am mai gndit mult. M-am strecurat ntr-una din zecile de fisuri largi ct trupul unui om, care mpnzeau poala Turnului, iar odat ajund nuntru Da, acolo m-am simit nvluit de o cldur buna, blnda, ntunecoasa. Mi-am aminiti dintr-o data de copilrie, cea mai frumoasa perioada din viaa mea, cnd mam ma strngea la pieptul ei cldu, nainte de culcare. E stupida comparaia, dar aa ma simeam acolo, n alctuirea aceea stranie. Simeam ca nici un rau nu ma putea atinge. Cine i-ar dori mai mult? Sunt sigur ca aa i era. Nu-mi mai era frica de ntuneric, fiindc aveam senzaia ca stiu fiecare colior, fiecare gaura din Turn, fiecare tunel sau cotlon ascuns. Nu m-am simit niciodat aa minunat! Calcam sigur pe mine, ma aplecam, ma tram, ncepusem chiar sa urc, fara sa stiu unde i ct am de gnd sa merg. Acum mi dau seama ca nainte n-a fi fcut niciodat aa ceva, as fi fost sigur c-o sa nnebunesc. Azi nu. M-am nvrtit nuntrul Turnului, m-am nvrtit mult, fericit ca un copil n burta mamei, adic aa cum mi imaginez ca trebuie sa fi fost acolo. Era cald, ntuneric, bine. Ma simeam n siguran; asta era sentimentul cel mai izbitor, siguran ca eram aparat, protejat, salvat. n mine crescuse ceva frumos, o bucurie luminoasa care mi strngea inima n gt, nu-mi mai pasa de lume, de Ilona, de slujba mea, de pericolele din lume sau de stupidele zile ecologice. Nici nu pot sa descriu, simt ca nu pot sa descriu nici pe un sfert cum era acolo. Nu cred ca as fi n stare sa gsesc cuvintele. Probabil ca nici nu exista suficiente.

La un moment dat am nceput sa vad. Cred ca ma cocoasem destul de mult pe dinuntrul Turnului i zream n clarobscur trupuri, apoi chipuri de oameni ca i mine, oameni care mi erau dragi. Ei nu-l cunoscuser pe Pedro. M-am simit dintr-o data mndru: nu, ei nu-l tiau, nu-l ajutaser pe ceretorul pe care acum l venerau fara s-o tie. Eu da. Eu am fcut-o. Sunt convins de asta.

n Turn am vzut btrni cu gura mbloata i ochi holbai, putani tolnii pe paturi de calcar, am auzit voci murmurnd cuvinte necunoscute, ca ntr-o incantaie barbara, am simit trupuri lipite de peretele cald i moale ca o piele care hrnete i se hrnete. mi amintesc ca ntr-un colt am distins o pereche de tineri, o blonda cu par lung i sni mari i un brunet slabsi ciolnos, cu burta scobita n interior; stteau goi ntr-un fel de caverna mica, o cmruie numai pentru ei. Stteau numai, unul lng altul. Se ineau de mna i se priveau. Att, se priveau, dar chipul lor Nu, nici asta nu se poate descrie. Erau fericii, nu stiu alt cuvnt mai potrivit i cred ca rareori oamenii l-au folosit ntr-o situaie mai potrivita. Era evident ca erau fericii, parca strluminau; i ajungeau unul altuia acolo, n ncperea aia micu i alba, ca de nunta. Vorbeau ceva ntre ei, dar ntr-o limba ciudata, cu sunete lungi i grave. N-am neles nimic. Poate ca erau strini, nu m-a fi mirat. Doar ca acele cuvinte sau sunete pe care le scoteau sunau a ceva vrjitoresc, ca un fel de descntec lung, pe doua voci. Am ciulit urechile: parca ar fi fost spaniola sau franceza, parca ceva suna a germana i a alte limbi de care habar n-am sau care nici nu exista. Nu numai ei vorbeau asa. n Turn se auzea un zumzet permanent, melodios i linititor. Simeai ca, ntr-un fel, ai ceva n comun cu toi oamenii aia i pede alta parte erai lsat n pace cu visele tale. Ei se gseau acolo, aproape de tine, cu tine, i era bine. E bine n Turn.

M-am speriat o clipa atunci cnd am auzit o voce optit, chemndu-m pe nume. Mi-era cunoscuta vocea, dar nu tiam de unde. Foarte cunoscuta. Apoi am simit cum mi creste easta, se umfla, creierul vrea s-mi explodeze ca un pepene umflat cu pompa i deodata ceva s-a luminat, iar atunci am vzut. Am vzut altceva: pajiti ntinse, lumina de soare auriu i curcubee agate de firele de iarba. Parca stteam ntins ntr-un val de iarba nrourata, moale la pipit, i ochii mi prindeau curcubeele de pe firele verzi, fragede, alungite ca nite lnci. Cineva, acea voce cunoscuta, mi-a optit ca e bine, ca aa e venicia, a pomenit apoi ceva de calea pe care va trebui sa calcam toi odat i-odat, eu am ngimat Da sau altceva? n alta limba poate? Zu ca nu mai stiu.

Nu-mi amintesc nici ct am stat nuntru. O ora, doua, cinci. M-am strecurat afara odat cu doi barboi jerpelii care cntau despre Dumnezeu i amestecau tot felul de cuvinte, unele fara sens, n-aveau legtura cu nimic, dar erau frumoase. Ce tmpenii scriu! Totui erau frumoase. Tot de e legat de Turn e frumos. Ca un vis n culori, luminos i curat. Altfel. Iar vocea aceea i tinerii, doi tineri fericii i ei acolo ca sunt mpreuna, nu stiu daca ar mai avea rost sa plece din raiul ala Vocea, asta e, vocea era, adic semna cu glasul lui Pedro Babel, a lui Cea mai nebuneasca idee din viaa mea! Desi atunci cnd am ieit de acolo, cu hainele rvite, prfuit, murdar, fara mantaua de protecie (da, acolo trebuie ca am pierdut-o!), doar cu seriveta atrnndu-mi n mna, inutila i absurda, atunci eram convins ca am dreptate. O clipa am fost tentat sa azvrl paralelipipedul de plastic negru i hainele scoroase de pe mine i tot ce ma leag de lumea asta idioata, sa ma ntorc nuntru, n cldur i lumina alba, venic, a Turnului. O prostie, desigur. ncerc doar sa retriesc senzaiile de acolo. De altfel gardienii care stteau i fumau lng Turn m-au privit cu mila cnd am ieit. Aveau i ei dreptatea lor. . Ati avut ocazia sa vedei portretul lui Pedro Babel, realizat de specialitii notri de la Star3 Channel dup informaiile din Jurnalul lui Terry X. Mai aflam de la corespondenii notri din New Orleans ca, dintre miile de fanatici strni la ora aceasta lng Turn, cel putin 30 s-au ntins pe pmnt i stau nemicai de ore ntregi, ateptnd sa nasc, dup cum susin chiar ei. Exista i o secta a crtorilor sinucigai, cei al cror scop este sa se caere pe Turnul de Calcar fara dispozitive de siguran i -daca reuesc sa ajung pe culmesa se arunce n gol de la cei 1054 de metri ai construciei calcaroase. Membrii sectei cred ca astfel se vor mntui. Suntem informai ca tot astzi a fost nregistrata oficial gruparea mistica a Mrturisitorilor Turnului, care propovduiesc mntuirea prin purificare n interiorul acestui munte halucinant. Pentru ei Turnul lui Babel este de fapt trupul celui pe care l numesc al doilea Iisus Christos. Iat numai cteva aspecte a cror motivaie parial este -nu-i asa? Scoaterea la lumina a jurnalului celui care, din cte se pare, a fost cel mai apropiat om de misteriosul Pedro Babel. tii ca acest cult al Turnului a rezistat necontenit vreme de aproape 200 de ani, dar acum nu mai este vorba de cteva sute de credincioi, ci de zeci de mii, poate chiar sute de mii de persoane de pe Pmnt i din lumile orbitale, care fac pelerinaje n noul Ierusalim al omenirii. Pe de alta parte oamenii de tiin i-au reluat cercetrile asupra amintitului munte organic. Desi mijloacele lor sunt mult mai dezvoltate dect acum doua secole, se pare ca deocamdat rezultatele se arata la fel de dezamgitoare pentru cunoatere ca i atunci. Domnul Phillip Sloper, doctor n biologie la Universitatea din New Orleans, a avansta, pe baza unui studiu mai mult statistic, o ipoteza interesanta. El a observat ca n ultimul timp Turnul creste cu aproximativ 50-60 de centimetri pe zi. Doctorul Sloper presupune ca Turnul lui Babel se dezvolta consumnd materia vie a oamenilor rmai de buna voie nuntru, dar modul n care se desfoar un astfel de proces rmne nc necunoscut. Domnia-sa presupune ca la fel s-a ntmplat i cu Pedro Babel la nceputurile ntregii povesti. El aseamn Turnul cu un fel de planta carnivora care i drogheaz vicitimele pentru a le tine nuntru ct mai mult timp, chiar pn la extincie. Dr. Sloper a cercetat rarele documente istorice despre Turn pe care le-am putut gsi dup ce ntreaga poveste a fost uitata de majoritatea oamenilor, precum i persistenta tradiie orala care s-a transmis n rndurile credincioilor stabili ai vechii secte a Turnului, adic ceea ce a rmas n ultimii 150-175 de ani, i a ajuns la concluzia ca rata de cretere a Turnului este direct proporional cu numrul -dedus aproximatival persoanelor care intra sau rmn nuntru. Dr. Sloper i desfoar acum cercetrile la fata locului de doua sptmni. Fora Reorganizrii, prin purttorul de cuvnt al naltului Consiliu al Statelor Unite, domnul Steve Ullman, a declarat ca, daca ipoteza doctorului Sloper se confirma, accesul la Turn va fi blocat de trupe speciale, iar cei dinuntru vor fi scoi de echipe de recuperare. Pn acum nimeni altcineva nu a menionat problema n mod oficial. Noi credem totui ca nu trebuie sa ngrdim libertatea, nu-i asa? Libertatea indivizilor de a decide asupra propriilor viei. Chiar daca unii s-ar putea sa hrneasc ntr-un mod destul de dizgraios o forma de viaa stranie. Sa nu uitam ca avem de-a face cu o simpla ipoteza, pe care mulimile de credincioi o vor ignora. Glumind niel, ce ne-am face daca n Turn se manifesta ntr-adevr spiritul lui Dumnezeu i Fora Reorganizrii se ia la harta cu nsui Creatorul?

Oricum, va anunm ca o noua ediie a Jurnalului lui Terry X, revizuita i completata cu comentariile pertinente ale unor autoriti n istoria literaturii, biologie, sociologie, religie etc., va fi difuzata mine, la ora astronomica 16.00, de Star3 Channel sub egida Fundaiei Lowell. Pentru bibliofili Editura Fundaiei Lowell pregtete o ediie de lux PE HRTIE, cu coperi cartonate i supracoperta, n tiraj redus. Rmnei cu noi i vei vedea i auzi mai multe despre modul n care cultura Lumii Vechi influeneaz i astzi noua noastr lume 30 noiembrie. A reuit, da! De-ar vedea acum Pedro cum catedrala a ajund un punct de orientare pentru Turnul lui! El, care i dorise sa ne duca la ceruri! Cred ca ar fi fost un preot extraordinar, avea har cu carul. Exact, asta cred c-i visa. Am auzit recent i o declaraie a Papei, n care acesta proclama Turnul drept lca al diavolului i i numete pe cei care l frecventeaz idolatri, adoratori ai vielului de aur i eretici care i vnd sufletul fara s-i dea seama. i-ar fi visat Pedro o lupta att de grandioasa?

5 decembrie. Azi un nebun a ncercat sa arunce Turnul n aer. A plasat explozibil n vreo douzeci de locuri din Turn i -ceea ce ma uimestenimeni, nici mcar paza, Garda Publica, n-a observat nimic. Totui tipul trebuie sa se fi muncit ceva acolo. La urma se pare ca s-a strecurat i el nuntru, printr-unul din canalele de la poale. Avea n spate o ncrctur mare de dinamita i s-a autodetonat. Bubuitura am simit-o i eu, de acas. Au artat la TV urmele dezastrului: toate geamurile catedralei Bon-Hommage i a cldirilor din jur s-au fcut ndri, iar nenorocitul a fost proiectat din interiorul Turnului la vreo 30 de metri nlime, apoi a czut jos n episoade, sfiat n buci mari de carne i oase. Au mai murti vreo treizeci de persoane acolo, am vzut cadavrele mutilate, sfrmate, carne i snge pe tot asfaltul. O cascheta a grzilor publice zcea agat ntr-o bucata de gard, cu ceva gri-rosiatic atrnnd de ea. O femeie se lea pe trotuar, prbuita pe spate, cu picioarele frnte sub ea i crcite obscen; srmana fusese sfiat n doua de la piept n jos. Mai erau filamti mori informi sau ghemuii n bltoace de snge, ntr-o ultima reacie de aprare. Cel mai ocant lucru era nsa ca Turnul, Turnul n care au explodat toate kilogramele acelea de dinamita, a rmas neatins! Nu ar fi vorba ca a rezistat, nu! Turnul a rmas absolut intact, ca i cum nimic nu i s-ar fi ntmplat. i asta chiar cred ca e o minune.

La TV s-a anunat ca atentatorul (am i uitat cum l cheama) era preot al unei biserici oarecare din New Orleans. Mi-am dat seama ca, ntmpltor sau nu, este vorba de aceeai biserica la care fusese expediat printele Gatter dup povestea cu Lily de Vinchet. Azi am auzit alt zvon: cum ca oficialitile ar vrea sa blocheze accesul la Turn, fiindc l considera primejdios pentru moralul i credina cetenilor. Ce prostie! Dar asta ar nsemna ca n-o sa mai pot trece niciodat pe acolo pe la Pedro. E drept, nu stiu daca as avea nevoie. Sa ma rentlnesc cu el acolo, nuntru? Ma simt destul de bine i aici. Nu extraordinar de bine. Asta e, am avut i zile mai proaste, dar aici e lumea mea. aa cum e ea. Mine voi merge iar la serviciu, o sa ma ntorc Cred ca e timpul sa ma culc. S-a fcut trziu. Prea trziu.

NOTA: Aici se ncheie, brusc i fara nici o explicaie, Jurnalul lui Terry X.

Dragi prieteni, ne apropiem de sfritul emisiunii noastre de astzi. Mai avem timp pentru un ultim interlocutor (n studio apare holograma unui ins brbos, cu easta rasa, trupul nvelit ntr-o rasa lunga, alba, i ochii de un negru sclipitor, ochi care sunt cu siguran capabili sa hipnotizeze sau sa ptrund n adncul sufletului.)

Numele meu este George Indura i reprezint, ca membru al Mrturisitorilor Turnului, spiritul Sfntului Babel, Cel-Venit-Sa-Ne-Mntuiasca. Vrem ca, prin intermediul multaudiatei dumneavoastr emisiuni, sa facem un apel urgent. Am dori sa anunm autoritatea reorganizrii sa nu ncerce sa blocheze cumva accesul la Turnul lui Babel. Daca dorina noastr va trece neauzita i libertatea de a crede ne va fi ngrdit n vreun fel, aa cum s-a mai ntmplat i n vremurile ntunecoase dinainte, juram pe osemintele sfinte ale lui Pedro Babel, cel care triete n trupul Turnului i n sufletul fiecruia dintre noi, ca vom porni la lupta. Vom obliga prin orice mijloace (ochii brbatului devin scprtori, iar vocea i cpt accente excesiv de dure, fanatice), repet: prin orice mijloace, sa obinem accesul spre noul Ierusalim al vremurilor de azi. Amintim astfel i Preasfiniei Sale Papa Inochentiu al XXXv-lea ca nu are nici o ndreptire sa ne acuze de erezie. Acuza