.:1

RaDU GYR

BLASSCO

CUPMNS

Baladi gi eroism

Balade - 1943Fuga lupului

Fuga lupului

Jigani Ursariincrust[ri pe-o cobili15

Stihuri pe-o troifiPe un chilimScrijeldri pe un culitPoem[ vecheBasmPardngul

CAntece

Cucuruz cu frunza-n sus

Pasdre galben5-n cioc

29

31

JJ

35

37

38404t43

47

48

395

Cdrdruie, cdrdruieIneluq-inv6rtecugFrunzd., frunzd de cucutdBate vAnful vinereaDe trei ori potcovii calulDoi voinici trec peste JiiCodruleSus, pe dealurile CerniiZiwel de zitd"Lapoarta lui gtefan VoddPrintre cimbru gi susaiPentru cdntdre[Cdntec pentru moarte

!arI

!afiDaculDescdlecdtorulCtitorul de mdnlstiriTipdritorul de bucoavne

TepeqInelul lui Nan UboddCartea BasarabuluiZidarul de la ArgegVodd $tefanMrejerulPopa Ion Romdnul din SdmpetruIoan VodI

4950

51

52

5455

58

6062

6466

68

70

75

78

79

80

81

82

83

84

85

8687

88

89

396

LogofbtulCronicarulLetopise!Moful

$incaiMureganPeneq Curcanul

Mlnistiri

TismanaCoziaFrdsirpiArnotaMindstire dintr-un lemn

FAntAna cu pandur

UcenicVlagdDescilecatCorbeaBalada ghiocului cu moarte-n JarigradLacul DoamneiRivaq de la CilugdreniLa Drdgdgani, odatiGrota din munte

90

92

93

94

95

96

97

101

103

105

r07tr2

r2rr22124126130

136

138

t4rt43

Schi!5Balada trupului care s-a frdnt pe roatiFdntdna cu pandurBoboteazd VoivodaldBalada boierului ce-a scris letopise!Ruga boierului nevrednicDomnul de roudBalada din BucegiBalada cdldtoruluiBaladd pentru miez de noapteBalada haiducului vdndut de o muiereBalada fetei de la JiuBalada fratelui care-a murit de ciumdBaladd pentru Eminescuin Jara LovigteiBasarabie robitdDobrogeVechi cdntec ardeleanMaramurdgRomdnieSfhntul Gheorghe

t45t47151

Is6160

165

167

172

176

177

180

188

192219

221

225228229231

234236

Ciclul Neamului

PandurulBdlcescu

CaraimanSurghiun

24t243

244246

398

Balada de FloriiCerbii

Balade de detenfie

Balada unui plai de munte

Balada codrului f6rd haiduc

Balada clopotarului din stele

Balada unei nopfi de iarn6

CrivifulCandelaBrdlaraStatuia

Balada ucenicului cu ochi albagtri

Balada iconarului de l6ngd raiBalada pisdrii mdiestre

Cetate frrLtcoatre

247249

255270296313

313

316319323327

348370383

399

BALADA SI EROIS]W

...Bog5!ia sufleteascd a unui neam se aprinde in arta luipopularS. Se fixeazd aici, in aceastd arti, eternitdli de suflet dinsufletul Neamului.

Zd,cdmintele neliniqtilor interioare sau, dimpotrivb,zdcdmintele senindtdfilor lduntrice ale poporului, irump la supra-fald numai in arta lui.

Prin nimic altceva nu se poate cunoaqte mai birp fondulsufletesc al unui rream, dec6t privindu-se atent in aceastd oglinddminunat[ care e folclorul. Sunt popoare cu vieli sufletegti addnc

interioare, cu tr[iri atdt de profunde gi bogate, incdt nu se lasd

uqor descoperite in toatd complexitatea lor psihicd, in toati gama

variatd a stdrilor 1or liuntrice; complexitatea trdirii lor psihice are

rpvoie de-o altd complexitate exterioard in care si se poat6 rds-

frAnge integral. $i acea complexitate externd-- cluzeci de cristalegi de aprinderi - e opera de artd. MSrturisirile sufletegti ale nea-

mului se fac, complecte, numai cAntecului, viersului, impletiriiunui strai qi unui covor, ori smdlfuirii unei oale gi incrustirii unuilerm ... Ciudat duhovnic, - aceastd artd popular[! Ea primegtespovedania unui neam intreg, in tot ce spovedania cuprinde maicurat qi rnai adAnc ca trdire internS, gi primind-o, o impleteqte cuargint, o topeqte in fldciri mari de curcubeu, qi o arunc[ apoi inlume ca pe-o pasdre miiastri, ieqitd golaqe dintr-un fund de suflet

$i suflatd cu azur $i pene de foc de citre buzele cereqti ale Artei.* Revista ,,Gdndirea". Anul XVII, nr. 4, aprilie 1938.

(], dacd ali qti cAte bogdlii rupte dintr_un suflet, cdt zbu_cium, c6t vis, c6t fior sau cAt uriag cdntec interior, stau concen_trate, ascunse, sintetizate, intr-un singur chenar de chilim romA_nesc, in singura unduire a liniei unei amfore latine, intr-un singurstih de doind legdnatd, in singura inflorire a troilelor noastre, pedrum prdfuit de fari!...

Marele poet persan Omar Kayyam, privind un urcior de lut,vedea, in argila lui, insdgi arcuirea unui bral de indrdgostit, rdmasdintipdritd in pdmdnt.

Cine qtie dacd nu chiar aceasta fusese gi intenlia olaruluipopular: sd cante in lut imbrSligarea indrdgostitului gi s-o ddruiascdlumii, ascunsd in rofunjire a, aproape umanfi a unui bral de urcior...

Cirrc gtie cAte taine nu ingroapd m6inile meqterului anonimin smdlfuirea urrei guri de oald, a unui stih pribeag, ori inz'ugrdvireaochilor unei vechi icoane pe zidurile bisericilor rurale...

Dar nu numai sufletul fiecdrui megter popular, luat in parte,igi cdnti addncirnile in frdntura de arti pe care o migdlegte, ciumbre qi luminiquri din sufletul unui nearn intreg irump in mis_terul artei nationale, o coloreazd, ii sufld duh, o inviefuiesc,irnprimdndu-i, totodatd, un specific etnic qi altul spiritual-

Sd luim, de pildi, sufletul oltenesc in artapopulard. Vea_curile l-au r[sfr6nt, lumind qi vis, in scoa4e gi chilimuri, i-au unduitrrlinigtile in doind, l-au izbucnit in vechea arhitecturi, l-au indlfat,pe la rdsp6ntii, in brafele de rugd ale troitelor.

Pecelile lui in arta popular[ sunt: volburd gi visdtorie, ndvaldgi alean, vigoare gi tdngd, freamdt gi lerrege melancolie, ingdnduraregi rdzwdtire...

Cletinand azururi intre izbucnirea ca o spinare de mistre!gi cantecul limpede cu tristeli domoale, acest specific sufletescsudeazd, intr-o valoare noud, - de conlinut intern gi de relief_

intr-un irredit plin de incantare, luminigurile cu sobrietatea, errrgi-

ile dinamice cu donrl gi visul, elanul cu melancoliile, decorativul

cu substanla sPirituald.

Acest specific sufletesc oltean, luat insd pe plan istoric, a

ar,ut o minunatd sintezd in rdscoala lui Tudor'

Pandurii n-au fost numai o rdzvrdtite qi o dinamic[' Dar 9i

un freamdt de 1arg5 poezie. o sintezd de eroicd 9i vis. Un cantec

qi o vitejie.Lafel, in romantica Jianului 9i a haiducilor olteni" '

Pe plan estetic, cea mai mdiastrd sintezd a specificului

sufletesc oltean e doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu"

Tumult gi tristeli. Fierberi de suflet cu ape instelate, v6rte-

juri gi dor. Mai ales, dor. Melancolii ad6nci, aplecate ca nigte ceruri

suferinde peste vdi carcviseazd.Dacd trecem la arhitectura bisericeascd veche din oltenia,

vedem cd o serie de biserici olternqti frxeazdtipuri qi caracteristici

arhitecturale. Astfel, Biserica Mare a Mdndstirii cozra, tip

Mircea-cel-Bdtran, cu planul ei ca un mare trifoi de piatr[ gi cu cri-

nul turlei pe naos, a fost surs6 de inspiralie pentru arhitectura celei

mai mari pdfii abisericilor de ,,vechiul stil" din al XVI-lea veac'

Biserica Sf. Dumitru (vechi) din Craiova, cu tipul ei con-

stantinopolitan; biserica - trifoi cu o turla - a Arnotei; biserica

ManSstirii Gura-Motrului, din MehedinJi, cu cele trei turle; bise-

rica Schitului corrret, din valcea, cu clopotnila ei urcatS pe pronaos,

ca s6 se uite in zare; biserica Strehaia-Mehedinli, * ancoreazdper'

sonalitSli arhitectonice qi inscriu in spiritualitatea plasticei bisericeqti

specificul sufletesc oltean: avdntul, luminozitate a, traditia, pe care

Lipdstreazltqi atunci cdnd, in secolul al XVII-lea, influenlele sffairc

duc spre decadenld arhitectura rnoldoverpascd'

Ddnenlasufletului oltean a pus, in ele, o rezistenla de tradifie

qi o mandrie de frunte inaltd,iluminatS. Darnunumai at6t. Trebuie

subliniatfi. gi acea majestate a elevaliei gi a eroicului din specificulspiritual olternsc, prinsi, urrori, in simboluri arhitecturale cum sunt,de pildd, acvilele cu doud capete ale lui Mircea Basarab, deschisepentru zbor inalt, in ciuda pietrei in care le sunt turnate aripile, dea-supra arcului cdtorva ferestre de la biserica M6ndstirii cozia ... $ifiindc[ este vorba de sufletul oltean gi de personalitatealui in arhi-tecfur6, a,rintesc acum minunatele cule. Cula veche, cu infbligareb<riereascd gi gavd ... Suitd ca o celate,infistAndpridvor ca o povesteveche, printre coloarp de piatrd. Elevalie, dar gi rard sobrietate. Tris-te{e, dar gi errergie. O culd oltereascd e, penfu mi*, ca'n surpt addncde orgd sau ca orezonan[d,grav[ de poem epic ...

Cdftitorim, mai departe,in arta ornarnentatiei in lemn. M6gdndesc la melancoliile troilelor de pe toate drumurile fostei Bdnii.Troilele olteneqti inalli brale rugitoare spre luceafEr sau viseazdingAndurate ca o doinl ridicatd in picioare. Sunt, rdnd pe rAnd,avdnturi, elegii, vis ...

O mare poezie olteneasci, respird, insd, pe scoar,te gichilimuri. Curcubee se aprind, se potolesc, se infuneci. fn .giuroqului se imbin5 cu lingoarea de visdtorie a galbenului, cu doinahaiduceascd a verdelui inturpcat de codru. in Dolj, scoar{ele adomrpe margini flori mari care se inqird cu pauze de frunze intre ele.Pe o a doua rnargine sau chenar al scoa.r{ei, tresar, mirate, micifiguri geometrice, pentru ca, la mijlocul llsdturii, printre frunze,flori sau mlddieri de spice, sd fhrfhie, cdteodatd,umbre sau lumi-ni de pisdri care se desfac in zbor sau tdnjesc triste, - iar alteoriraze de peqti de basm.

Acesta e chilimul olterresc: c6nd vivacitate, incendiu, cAndpotolire gi stingere de largi melancolii, ori haiduceascd evocarede lunci albastre. vigoare gi nesa! de vis, ca-nbaradaveche guie-ratdin codrul sarului, ori elegie, rafinament gi suavitate ca in le-genda de mdrgdritar a ,,Domnului de roud,,.

Specific olterpsc? Evoc poezia cioarecilor, tuslugilor gi ipin-gelei pandureqti, cu armonii de alb gi negru. intreaga rdscoald pi

romanticd a Domnului Tudor sintetizate intr-un costum gorjanlucrat cu arti.

$i, aldturi, frumuselea calm[ de amurg stropit cu flori mari,a vdlnicului ...

Duhul Olteniei, cu marile lui aprinderi gi cu umbrele luide dor gi tristele, trece in toate aceste manifestdri de artil popu-

lard, imprimdndu-le un specific sufletesc lAgnit din v0lvoi 9i amur-guri interioare, din alean, tristele, dor qi vitejie haiduceascd. Totacest specific se r[stoarnd apoi in doirp gi balade beffarrcqti ...

Am cules, dinadins, pilde dintr-un specific sufletesc

regional lesut in art6, tocmai pentru a v[ lSsa sd vd inchipui]i c6tde puternic poate izbucni in crealiurrea populari un specific qi mailimpede conturat decdt cel regional - gi anume specificul spiri-tual al unui neam.

Fireqte, dintre toate manifestdrile artistice populare undese reliefeazd un astfel de specific etnic qi spirifualizat, poezia este

acela care-l poate cuprinde intr-un cadru mai larg qi care-i poate

evidenlia gi addncimile gi complexitatea gi vefiicala sufleteascd

precis6. De ce? Fiindci poezia reuragte in ea insdqi qi pe cele-lalte arte. Aici se intdlnesc fiorul cald al sensibilitilii lirice, cusimetria arhitectural[, cu cromatica tehnicii plastice-- adusd indecorativ, imagini qi cuvinte * qi cu armonia stSrilor muzicale.Atdt de complexi, prin urmare, poezia cuprinde gi o bog6{iesufleteascd mult mai plin6.

Iar dintre toate genurile poetice, baladami se pare cea maiincdpdtoare pentru profunzimile sufleteqti ale unui neam.

ln doina noasftd, sau in alte produc{ii lirice populare de

aiurea, se inchide exclusiv sensibilitatea unui suflet. in balad6,

sufletul aduce cu el, pe l6ngd afectivitate, func{iuni de intelectu-alitate - rcprezentdrile gi imaginalia - cdt pi errrgia voliliunii.

BALADE.I943

FUGA LUPUL(II

Fuga lupalui

MugcAnd paznicul, din cugca lui, spre munte,lupul ca o flac[rd-a !Agnit...Tremurd p[durile pe fruntecu irelul brumelor sfinfit.

Lunecd din bahnele celoasemiros vdndt de sdlbdticiuni.Vdntul sur, pe labe somnoroase,se t0r5gte ca o fiard prin sloduni'.

Lupul fuge. Zdri ii cad in bland.Crengile: arcane, pbilEuri, bice.Brazii clatind albastra lor capcan6,din puhoaie il stropesc alice.

ind[rdt, se surpd vremea cu lung vuetca o stdncd prdbugitd. Jrrepii fug.Noaptea zomde. Ad6ncurile sue.

Rdpe-l beau. $i piscurile-l sug.

Dar ajuns pe mugchiul vdrfurilor aspre,cerul viu ii curge pe spinare

1 Slodun, sloduni (reg.) - gorun, stejar.

29

Rapu CyR

pi vdzduhul, g6lgdind de astre,il cuprinde-ntr-o fluidd imbriliqare.

Li,ngd,lup se gudurd zdnoage,feriga se bucurd cI-l simte,vizuini fldmdnde gi bArloagecu urechi ciulite-i sar-nainte.

Pdrul ca o ceald grea pe spatese zbdrlegte de tdcere gi de veac.Stdncile ii joaci-n ochi, mirate,botul linge umbrele, buimac...

Std pe muchea gresiilor crunte,nducit de spaliu gi de piatri.Rogie gi rdtdcind in munteluna virre din prapistii, speriatd.

Lupul mugcd, lacom, carnea lunii,dintii se impldntd gi sfhgie,gi, rupdnd ca dintr-o prad6 vie,de pe bot ii curge sdngele genunii.

30

%"**

ligani ursari

Tot mai rar, prin mahalale desfundate,primdvara, trec ligani ursari,cu obrajii arqi de zdri inveninate,ct arnieze largi in ochii mari.

Trec ursari, duc6nd prin prafgi qanfuriurgii mohor6{i 9i pddureli.Parcd duc pddurile de lanfuri,parcd duc mormalre de tristefi.

Cldtindndu-se din golduri rogcovalr,fiarele, cu pdrul rdsculat,mormdie in lant zbdrlite stane,

blocuri mari de munte sfrrdmat.

Cu v[zduh gi cu burhaie pe spinare,mirosind addnc a cer salin,tristele jivine cdldtoarevin din basm, din veac,

- de unde vin?

Sund darabare vechi de pielegi-ncet urgii - namile de fum -se ridicd legdnafi pe labe grelegi se surpl-n pulberea din drum.

31

Rapu CyR

$i cum, pribugili, igi sug alenelabele murdare de pim6nt,zace-npraful ulifii 9i gemerdnrrdttr e a munte lui infr6nt. . .

Argi de vdnturi, supli de zdri amare,trec ursarii cu jivire, tot mai ra4gi cu ei te pierzi gi tu in zare,suflete, bStrdnule ursar.

32