BALADE ªI DOINEPOPULARE ROMÂNEªTI

ANDREAS PRINT

38„Pitic

ul cu

pove

ºti“

Conform

Programelor

ºcolaredeLimba

ºi Literatura

Românã

pentru

Clasele I-VIII

ANDREAS PRINT

Balade ºi doineBalade ºi doinepopulare româneºtipopulare româneºti

Selecþie texte:Laura-Ivona Dumitru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiBalade ºi doine populare româneºti / - Bucureºti:

Andreas Print, 2013

ISBN 978-606-8271-13-2

DIFUZOR EXCLUSIV:AGENÞIA DE DIFUZARE DE CARTE

IVO PRINTCalea Griviþei nr. 158, demisol, sector 1, Bucureºti

Tel./Fax: 021.222.07.67E-mail: ivo_print@yahoo.comSite: www.editura-andreas.ro

© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2013Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii. Nicio partedin aceastã lucrare nu poate fi reprodusã, stocatã ºi retransmisã subformã tipãritã, electronicã, mecanicã, fotocopiatã, audio sau sub oricealtã variantã fãrã permisiunea scrisã a Editurã Andreas Print.

Redactare: Laura-Ivona DUMITRUTehnoredactare: Gheorghe DUMITRU

Bun de tipar: 04.02.2013Coli tipar: 10 Format: Z6 (16/54x84 cm)

Poveste nevãzutã ºi neauzitãCUPRINS

INTRODUCERE / 7

BALADE / 11

Mioriþa / 13Monastirea Argeºului / 17Traian ºi Dochia / 28Constantin Brâncovanul / 30Novac ºi corbul / 34Soarele ºi Luna / 39Iovan Iorgovan / 43Inelul ºi nãframa / 54Mihu Copilul / 57Toma Alimoº (1) / 68Toma Alimoº (2) / 72ªtefan-Vodã (Miu

Haiducu) / 79Pintea Viteazul / 88Bujor / 103Jianul / 106Þãranul ºi ciocoiul / 111Sub poale de codru

verde / 112

ªtefãniþã-Vodã / 115Iancu Jianul / 121Fata Cadiului / 126Mierla ºi Sturzul / 130Pãunaºul codrilor / 140

DOINE / 143

Frunzã verde magheran / 145

De dragoste ºi dor / 147De haiducie / 149De ostãºie / 150De jale / 151De leagãn / 152Satirice / 153Pastorale / 154Motivul norocului / 155

Aprecieri critice / 157

CACACACACACAIntroducere

CACACACACACA

Lirica popularã româneascã se caracterizeazã prin ora-litate, trãsãturã care a condus la apariþia unui numãrmare de variante ale unei creaþii populare. Cel mai bunexemplu în acest sens este balada „Mioriþa“, cunoscutã

în peste 1.600 de variante. Poezia popularã reprezintã un tezaur inestimabil, o moºtenire spi-

ritualã, care s-ar fi pierdut în negura timpului, dacã n-ar fi existat per-sonalitãþi care sã acþioneze în scopul conservãrii acestei bogãþii spiri-tuale. Vasile Alecsandri are meritul de a se numãra printre primiiculegãtori de folclor, cãruia îi aparþine ºi o primã clasificare a liriciipopulare în cântece bãtrâneºti, doine ºi hore (în volumul „Poeziileromânilor“). Poeziile populare, în funcþie de structurã ºi de modul deprezentare a ideilor, aparþin atât genului liric, cât ºi genului epic.

Balada este cea mai reprezentativã creaþie pentru unul dintre celepatru mituri fundamentale ale literaturii române, ºi anume mitul trans-humanþei, al existenþei pastorale multimilenare a poporului nostru.Balada este o specie a genului epic, totdeauna în versuri, aparþinând li-teraturii populare, dar ºi celei culte. Ea se cântã, rareori se recitã, seciteºte. (Cântarea, cu un caracter solemn ºi dramatic, înglobeazã omare varietate de teme ºi motive, având o amplã desfãºurare epicã.)

Baladele ºi cântecele bãtrâneºti au o structurã epicã, în care ne suntprezentate istorii povestite din bãtrâni. Eroii sunt confruntaþi cu întâm-plãri desprinse din viaþã, sunt precizate locul ºi timpul acþiunii.

7

Tematic, balada se poate clasifica astfel: – balade fantastico-mitologice: Soarele ºi Luna– balade legendare: Monastirea Argeºului– balade pastorale: Mioriþa– balade istorice: Constantin Brâncovanu– balade familiale (nuvelistice): Ghiþã CãtãnuþãNaraþiunea baladei este: rectilinie (schematicã); fixeazã un singur

moment (rareori douã-trei); are funcþie moralizator-educativã; orice tul-burare a ordinii morale este înlãturatã; nu existã gratuitate, totul se facecu un þel; acþioneazã asupra conºtiinþei umane în mod simbolic.

Acþiunea baladei:– haiducia este o formã a luptei de clasã, având ºi un ideal uman;– în cele mai multe dintre cazuri, conflictele se rezolvã la modul

sângeros, prin triumful eroului reprezentativ al binelui;– lupta se dã între inteligenþã ºi forþã;Personajele baladei:– întruchipeazã un ideal uman;– au însuºiri excepþionale, de basm;– eroul este un învingãtor;– frumuseþea fizicã este în armonie cu frumuseþea moralã;– constituie un element de transfigurare a realitãþii;– voinicul este trãdat de un apropiat al sãu;– în final trãdãtorii sunt totdeauna pedepsiþi chiar cu metodele pe

care le pregãtiserã pentru uciderea voinicului;– iubirea glorificã virtuþile bãrbatului.Protagoniºtii se caracterizeazã prin:a) înþelepciune;b) apãrarea valorilor tradiþional-colective:

– dreptate;– adevãr;– înþelegere faþã de semeni;– curaj, vitejie, eroism.– echilibru, calm;

c) recurg la anumite stratageme:– distrag atenþia adversarului;– se travestesc pentru atingerea unui scop;

8

– se prefac cã au murit;– obþin permisiunea de a cânta dintr-un instrument.

d) tãrie de caracter;e) fidelitate faþã de sine ºi de lumea exterioarã;f) veselie ºi generozitate;g) primesc ajutor de la naturã ºi de la animalele credincioase.În literatura românã, balada a fost un permanent izvor de inspiraþie

pentru marii scriitori ai neamului: în „Baltagul“, Mihail Sadoveanuvalorificã mitul transhumanþei; „Meºterul Manole“, de Lucian Blaga,pune în valoare mitul jertfei pentru creaþie, al sacrificiului suprem pen-tru desãvârºirea operei. Alte exemple: „Andrii Popa“, de VasileAlecsandri, „Nunta Zamfirei“, de George Coºbuc, „Mistreþul cu colþide argint“, de ªtefan Augustin Doinaº, „Moartea cãprioarei“, deNicolae Labiº etc.

Doina aparþine genului liric, fiind specificã folclorului românesc ºitransmite sentimente, trãiri, cum sunt dorul de casã, dorul de cei dragi,dragostea, revolta ºi nostalgia.

Doina are caracter:– anonim (nu are autor cunoscut);– oral (s-a transmis prin viu grai, din generaþie în generaþie);– colectiv (este opera mai multor autori anonimi);– sincretic (se îmbinã poezia cu muzica ºi cu dansul).Doinele se clasificã, dupã sentimentele exprimate, în: doine de dor,

de jale, de înstrãinare, de haiducie, de dragoste, de cãtãnie, pastorale.De altfel, lirica noastrã popularã se organizeazã în jurul a ºase noþi-

uni: dor, dragoste, noroc, bine, urât, jale. Dintre acestea motivulnorocului este cel mai des întâlnit, având în vedere ºi polisemia aces-tui cuvânt: rost, soartã, fericire, ideal, scop, menire etc.

Doinele exprimã direct, ca orice operã liricã, o diversitate de gân-duri, idei, sentimente, emoþii, impresii, aspiraþii ºi se inspirã din atitu-dinile omului faþã de naturã ºi timp, de viaþã ºi moarte etc. Ele exprimãstãri afective ºi sentimente personale, intime, comunicând astfel re-flecþiile creatorului.

9

CACACACACACA

Balade

CACACACACACA

Mioriþa

Pe-un picior de plai,Pe-o gurã de rai,Iatã vin în cale,Se cobor la valeTrei turme de mieiCu trei ciobãnei.Unu-i MoldoveanUnu-i Ungureanªi unu-i Vrâncean.Iar cel Ungurean

ªi cu cel Vrâncean,Mãri se vorbirã,

Ei se sfãtuirãPe l’apus de soareCa sã mi-l omoarePe cel Moldovan,Cã-i mai ortomanª-are oi mai multe,Mândre ºi cornute,ªi cai învãþaþiªi câni mai bãrbaþi!…Dar cea MioriþãCu lâna plãviþãDe trei zile-ncoaceGura nu-i mai tace,Iarba nu-i mai place.– Mioriþã laie,Laie, bucãlaie,

13