7/25/2019 Radacini Spirituale Stravechi in Dacia

1/5

REPREZENTARI ALEGORICEIn traditia multor popoare, corpul energetic subtil este considerat a fi Arborele ietii, pe cand energia subtila !undalinieste repre"entata alegoric de un sarpe, e asemanata cu un foc, sau e numita apa #ie, iar manifestarea sa este perceputa caun suflu de origine di#ina $%u&ul lui %umne"eu in ec&iul Testament' (fantul %u& in Noul Testament' Ru& in Coran'Paramc&aitan)a, in scrierile sfinte indiene, Pneuma, in limba greaca, (piritus in latina etc*+*ARORELE IETIIPomul, a-ul #ertical, a-is mundi, sunt tot atatea metafore pentru sistemul energetic subtil al lui !undalini* La fel crucea$simbol al copacului+ cu trei dimensiuni $trei canale+. are sase #arfuri plus centrul, deci sapte c&a/re*

Tema Arborelui ietii nu0i este straina lui Lo#inescu $Interpretarea***, p*12,345+. 6Obiectul central, cu deamanuntul studiatin basmul romanesc, este Pomul ietii*** Este Arborele 7nitatii*6 %e unde conclu"ia. 6Ambianta romaneasca precrestinaera de natura Primordiala6*6Cei trei copaci ai Paradisului, Pomul ietii, de o parte si de alta cu Arborele Cunoasterii inelui si Raului bifurcat, sau ceitrei curenti subtili principali leaga lumea noastra de lumea cereasca6 $loc* cit*+*Iata cum ni se de"#aluie simbolismul corpului subtil in Po#estea #iei. %e trei ori cate noua ani a umblat %umitru incautarea Arborelui Lumii* 6Cand a dat sa intre in ograda s0a i"bit de Pomul Lumii* Nu se #edea dar il simtea*** A sarit insus* Cum a sarit, parca intr0o clipa i s0au desc&is oc&ii, altii decat cei pe care ii a#ea* A #a"ut Pomul Lumii*** intors cu#arful in 8os, cu radacinile in aer*** (i a inceput sa planga de bucurie6* Lo#inescu comentea"a. 6Asadar putem strabatetoate "arile, a9rabu min c&abli:ard, cum spune Coranul, 6mai aproape decat #ena 8ugulara6*** Este semnificati#a indicatiaca A-ul Lumii trebuie cautat in maracinisul nostru, in partile cele mai parasite, mai incalcite din fiinta noastra, mai

paraginite, cum le arata casa si ograda lui %umitru* ;iind ascuns, nu de#ine #i"ibil decat atunci cand il pipai pentru primaoara, cand 6luminile s0au deplasat6 in tine, cum spun cabalistii, si0l #e"i cu #arful in 8os si cu radacinile in Tarie, asa cumse oglindeste in lumea noastra6 $Interpretarea***, p*3ai sus am a#ut oca"ia sa #orbim de relatia dintre !undalini, Insula (erpilor, sarpele0"eita Gli/on* Re#enim cu altee-emple din istoria antica a acestor locuri*Caduceul lui Dermes ce apare pe monedele dacice cu legenda AR>I( sau (AR>I( A(IL, simboli"ea"a perfect sistemulsubtil. o ti8a #erticala $(us&umna, coloana #ertebrala+, in 8urul careia sunt infasurati doi serpi $canalele laterale, Ida siPingala+, intretaindu0se in puncte nodale $c&a/rele, ce au proiectii pe toate cele trei canale+* 6Armis si (armis par sa fieidentice cu Dermes* alerius ;laccus, unul din preotii insarcinati cu pastrarea cartilor sibiline, #orbeste in Argonauticelesale de un rege scit Armes, adorat ca "eu, care de#enise celebru prin iscusinta sa de a fura cire"ile de boi si turmele de oiale, #ecinilor sai*** anecdota similara cu mitul lui Dermes, furand boii lui P&oebus* Capitala %aciei era (armisegetu"a6$%acia***, p*1+* Credem ca aici se afla c&eia enigmei ce0l preocupa pe Eliade $Istoria***, p*323+. 6Cat despre 6Dermes6,

7/25/2019 Radacini Spirituale Stravechi in Dacia

2/5

care, dupa Derodot, era cinstit e-clusi# de catre 6regi6, adica de aristocratia militara, el este greu de identificat6* Pista uneidi#initati solare, cercetata de sa#antul roman 6nu lamureste deloc teologia 6regala6 mentionata de Derodot6* Iata insa camonedele amintite mai sus pun in e#identa relatia dintre casta sacerdotala regala $(arabos tereos+ si Dermes0(armis.(AR>I( A(IL $regele+*%ansatoarele trace se remarcau prin aceea ca 6in maini tineau serpi consacrati lui (aba"ios, pumnale sau tirsuri6$Istoria***, p*324+* Tirsul, toiag pe care erau incolaciti curpeni de #ita de #ie, simbol al lui %ion)sos0(aba"ios, repre"inta oalta alegorie a lui !undalini, inrudita cu sarpele si caduceul*Este bine cunoscut faptul ca stindardul dacilor repre"enta un lup cu corp de dragon $asile Par#an, Getica, p*53= s9*+*

Preluarea stindardului pre#a"ut cu draco in armatele romane ale Imperiului de os se datora, foarte probabil, unei influentea dacilor sau partilor $%e la Zalmo-is***, p*ulad&arei $balaurule tintuit astfel de Pamant, elementul >ulad&arei+* %e altfel, Lo#inescu, #orbind de sadirea semintei ca 6imitatie a

fulguratiei primordiale a (oarelui spiritual creator de lumi6 , il aminteste pe (f* G&eorg&e calare pe cal* Corespondentelecu cele aratate de noi nu lipsesc* G&eorg&ios $gr*+ semnifica 6lucrator al pamantului6* 6Apollo omorand pe P)t&on, fiulmalului, prin sadirea unui pom determina un a- #ertical pe intinderea Gaiei, facand sa rasara la suprafata un punct pe un

plan de e-istenta, care printr0o amplificare #ibratorie #a face sa treaca o latenta de la potenta la act6 $ibid*, p*2+* Or, stimca energia !undalini e de natura #ibratorie* Amplificarea ce transforma latenta in potenta, duce la Reali"area (inelui, latre"irea constiintei #ibratorii*Pri#itor la simbolica sarpelui, Lo#inescu $Interpretarea***, p*3istricean, pe margineacareia face urmatoarele comentarii $obser#atiile noastre, intre acolade F +. 6(arpele e fiinta principala din baladaromaneasca pe care o studiem6* Comparandu0l cu 6A-is >undi, #erticala care strabate si uneste toate lumile prin centrullor6' arata ca este calea necesara prin care %umne"eu se coboara in lumea noastra Fpogorarea lui !undalini in fat*** Tot

pe acelasi drum se inalta la ceruri Fascensiunea lui !undalini prin (us&umna* %ar aceasta coborare este sacrificiala Fnucoborarea, ci ascensiunea, caci in @oga clasica ea presupune asce"a, punctul de impact al #erticalei cu ori"ontala***ca#erna de metamorfo"e Fosul sacru, pentru ca in el %i#inul se conditionea"a fara limitari F!undalini6* Alte interpretariale autorului fiind eronate, le #om trece cu #ederea*

alada debutea"a prin cu#intele.6%eparte, #ere, departe,H Nici departe, nici aproape*In buricul pamantului,H In mormantul %omnului,La casele Leului,H La curtile "meului6In cele de mai sus, Lo#inescu #ede 6uricul Pamantului*** Omp&alos, la care a8ungi, spun sufitii, la fi0l bari :a la fi0l

babri, nici pe uscat, nici pe apa, ci pe cararea subtire, ca un fir de paian8en, care serpuieste intre ele6* Credem ca este oalu"ie la o cunoastere esoterica, in fapt, cunoasterea despre !undalini, aflata in osul sacru din noi, deasupra >ulad&arei$Pamant+ si dedesubtul Nab&i $Apa+, pe cararea ingusta a (us&umnei, nici departe, caci este c&iar in noi, nici aproape,fiind inaccesibila omului de rand* Amintim ca sufismul repre"inta un curent esoteric islamic* 6>ormantul %omnului6' esteaici crucea, cu un simbolism dublu. Arborele ietii, dar si Ag)a c&a/ra, etapa penultima in ascensiunea lui !undalini catredestinatia finala (a&asrara* Casele Leului si curtile "meului sunt, desigur, denumirile altor c&a/re. sa ne reamintim ca leule #e&icului "eitei %urga, ce stapaneste, in conceptia )og&ina, c&a/ra Ana&at&' cat despre "meu, ca entitate auto&tona, egreu de preci"at la ce se refera*>ai incolo apar unele #ersuri cu semnificatie aparent bi"ara.br 6Pui de sarpe suga0mi0te,H %e sub talpa casei noastre6indicand, dupa parerea noastra, pre"enta lui !undalini in stare latenta $pui de sarpe+ intr0o po"itie ba"ala. >ulad&ara6suportul radacinii6 $#* mai sus+*Partea din balada ce urmea"a e caracteri"ata de Lo#inescu astfel. 6Operatia este )og&ina si strans legata de te&niciledesteptarii lui !undalini6.6(arpele dac0au"eaH El era ca undreaua,H Cu >istricean ca crestea*(a#ai, >istricean de un anH (i sarpele de un anJ(a#ai, >istricean de doi aniH (i sarpele tot de doi aniJ(a#ai, >istricean de trei aniH (i sarpele tot de trei aniJ(i crescura pana la "eceH (i de "ece nu mai treceJ66Pentru ca e numarul indefinitatii matematice6, comentea"a Lo#inescu* (urprin"ator, caci in alt loc $p*35=+ el remarcase.6de altminteri "ece este reductibil la sapte in arborele sefirotic6* Intr0ade#ar, aici este #orba de o 6crestere6, adica de

7/25/2019 Radacini Spirituale Stravechi in Dacia

3/5

ridicarea sarpelui !undalini, treptat, prin cele sapte c&a/re* %upa cum am aratat mai sus, anii repre"inta parcurgereasuccesi#a a traseului subtil*6(arpele0n coada de lungea,H (i0n capatana se mareaIar trupul, mare se facea,H Aproape cat buteaJZau, mi te apuca groa"aJH Loc sub talpa nu0mi a#eaJ%e la "ece ani pleca,H %e sub talpa eseaCasa trei "ile urlaJH El, mare, unde0mi mergeaKIn buricul pamantului,H La mi8locul campului,

Pe cel drum cam parasit,H Cu negara acoperitH Cu troscot #erde in#elitIn buricul pamantuluiH In inima campului*El aici se0ncolaceaH Pe >istricean astepta***C0al lui era daruitH %e cand era copil mic6*Odata iesit de sub talpa $sacrumul >ulad&arei+ sarpele !undalini rascoleste cele trei canale, de fapt intregul sistem $casatrei "ile urla+, dar destinatia finala este (a&asrara, numita aici 6inima campului6 $intr0ade#ar, c&a/ra inimii se proiectea"ae-act in centrul (a&asrarei+* Aici, >istricean $(inele, sau Atman+ e asteptat de sarpe $!undalini+ a#and loc o unio m)sticaa celor doua entitati $atingerea starii de unire @oga, in sans/rita+* alada de"#aluie faptul ca reali"area (inelui $@oga,tre"irea lui !undalini si unirea cu (inele+ constituie predestinarea oricarei fiinte umane, de la nastere $al lui era daruit decand era copil mic+* %rumul cel parasit, napadit de buruieni, este (us&umna care strabate c&a/rele impure ale fiinteiumane nereali"ate $#* mai sus Po#estea #iei+*6(arpele se0ncolaceaH %upa >istricean sa luaH (apte &otare0l gonea6repre"inta, de asemenea, descrierea parcurgerii de catre !undalini a celor sapte c&a/re*alada descrie cum sarpele

6Pe >istricean imbucaH %e la talpi ca mi0l lua66adica de 8os in sus, in sensul in care parcurge !undalini desteptata organismul uman6 obser#a, pe buna dreptate,Lo#inescu*

Parcurgerea de catre sarpele !undalini a celor sapte c&a/re e redata metaforic si in mitul sarpelui urias care pa"ea 6portilede fier6 ale %unarii* Portile sunt, desigur, c&a/rele, iar %unarea e flu#iul sfant al energiei !undalini si, totodata a-aacesteia, (us&umna Nadi $in sans/rita 6nadi6 este rau, flu#iu+* (arpele #a fi taiat in sapte bucati, cate una in alta localitate$metafora a parcurgerii etapi"ate a celor sapte centre subtile+* Lo#inescu face apropierea de tre"irea lui !undalini pe care$nu stim de ce+ o considera malefica* Totodata reali"ea"a e-istenta geografiei sacre legate de pre"enta c&a/relor sicanalelor planetare, posibil a fi acti#ate prin inter#entia directa a >arilor Incarnari. 6Pamantul e un organism spiritual,subtil si corporal* El are linii de forta, noduri de putere care trebuiau de"legate, canali"ate, sublimate, resorbite $si nudistruse desigur+, operatiuni supreme intre toate re"er#ate Zeilor sau repre"entantilor lor6 $%acia***, p*+* 6Acestelocali"ari terestre, desi inaccesibile, nu sunt decat niste oglindiri in lumea noastra ale unor prototipuri ceresti6$Interpretarea***, p*334+* Ceea ce este in deplina concordanta cu conceptia &induista care admite ca irata, ;iinta Cosmica

se reflecta la ni#elul microcosmic $Pamant, fiinta umana+* %e altfel, Lo#inescu amintea in aceeasi lucrare $p*35+ de 6inimaLumii6 si de 6corpul Adamului Cosmic6, fiind de acord cu ipote"a ca 6era in ade#ar in antic&itate, ceea ce s0ar putea numio geografie sacra, sacerdotala*** Timeu al lui Platon pare sa contina, sub o forma #oalata, unele alu"ii la stiinta despre careeste #orba6 $ibid*, p*ulte din repre"entarile artistice ale unor "eitati din #ec&ime, le arata purtand coarne, ca simbol al puterii* Aratam ca este#orba de puterea conferita de energia !undalini* Astfel, pe un sigiliu descoperit la >o&en8o0daro, datand din mileniul altreilea, se obser#a un persona8 ase"at in clasica postura )og&ina a lotusului' din cap ies trei fascicule de ra"e. cel central#ertical, cele laterale curbate ca niste coarne* Numeroase "eitati din >esopotamia poarta 6coarne6* La fel e pre"entat>oise in nemuritoarea sculptura a lui >ic&elangelo* Este, de fapt, repre"entarea emanatiei unor ra"e luminoase$manifestari cunoscute ale energiei !undalini 0 #* serialul despre @oga si crestinism+* Confirmarea acestei identitati oaflam intr0o colinda $>onica ratulescu, La luncile soarelui, antologie a colindelor laice, Ed* pentru literatura, ucuresti3=1' apud Interpretarea***, p*3anule, >anule

7/25/2019 Radacini Spirituale Stravechi in Dacia

4/5

Nu ma sagetaH Nici nu m0alungaH Ca eu ti0oi luaCele doua coarneH Cele doua ra"e6*

ALEGORIA APEI IILocul sacru unde locuia Zalmo-is, era muntele $sau pestera+ 6socotit sfant si asa il si numesc* Numele lui este !ogainon,la fel ca al raului care curge pe langa el6 $(trabon, Geografia II, B*5+*%esi e-ista mai multe ipote"e asupra locali"arii muntelui !ogaion $I*I* Russu, loc* cit*+ se pare ca ma8oritatea inclina sa0lidentifice cu #arful Omu*

Lo#inescu a obser#at si el analogia intre numele muntelui $#arfului+ si cel al silabei sacre O> a &iduismului, facandlegatura si cu OmMlois, numele sub care (aturn era adorat de T&essalieni* 6C&iar pe #arful Omului $la untele Om este tra#ersat de o grota imensa care e una din cele mai mari din lume, in sensul ca nu is0a dat inca de capat* A fost e-plorata pe #reo doua"eci de /ilometri si atat6 $%acia***, p*B5+*Lo#inescu semnalea"a, in legendele romanesti, o populatie misterioasa $la8ini, Ro&mani, Ra&mani, Rucmani+. 6(untla8ini, sunt (finti* Locuiesc la capatul Lumii, aproape de Apa (ambetei' toti sunt si&astri' toti sunt preoti' tara lor senumeste >acarele $macron nesoi, Insulele Preafericitilor+* Portile Raiului sunt aproape*** la Ro&mani se gaseste Apa iesi Apa >oarta* Poporul sarbatoreste si asta"i 6Pastele la8inilor6 $%acia***, p*4+* Numele de Ro&maniHRa&mani$Lo#inescu il considera pro#enit de la RamaJ+ trimite la casta preoteasca a ra&manilor $6toti sunt preoti6+* %e altminteri,se stie ca si&astrii $isi&astii+ practicau @oga $#* serialul 6@oga si crestinism6, din re#ista @OGA (PONTANA+ Raiul este(a&asrara' portile sale alcatuiesc Ag)a c&a/ra $#*mai sus+* La capatul opus $capatul Lumii+ se afla >ulad&ara* Apa(ambetei este !undalini* %upa cum am #a"ut mai sus, Apa ie si Apa >oarta, repre"inta canalele laterale* Acesti initiatidobandisera, prin @oga, beatitudinea, erau preafericiti*

Legenda relatea"a despre un moldo#ean care i0a slu8it unui Ro&man timp de sapte ani $necesari desc&iderii celor saptec&a/re+, in sc&imbul de"#aluirii secretului Apei de ;oc $#* mai sus alegoria ;ocului+*Lo#inescu face urmatoarea remarca $Interpretarea***, p*12+. 6Complementarismul si stransa solidaritate dintre Arboreleietii si Apa ietii constituie una din temele cele mai raspandite in simbologia uni#ersala*** Influentele ceresti se coboarade0a lungul Polului, al A-ului #ertical*** pentru a se transforma, a se distribui la radacina copacului6 $>ula ad&ara+* InCartea ;acerii din iblie, din Arborele ietii din centrul Raiului i"#orasc flu#iile $in sans/rita 6nadi6, canalele+*In Po#estea #iei $Interpretarea***, p*3

7/25/2019 Radacini Spirituale Stravechi in Dacia

5/5

cere sa i se puna la cap trei fluiere, din trei materiale diferite, care simboli"ea"a suflul $#antul+ ce anima cele trei canale$care se intersectea"a in cap, la ni#elul c&a/rei Ag)a+.6Iar la cap sa0mi pui;luieras de fag,H >ult "ice cu drag';luieras de os,H >ult "ice duios';luieras de socH >ult "ice cu focJantul cand a bate,H Prin ele0a ra"bate6*

Putem considera ca fagul si socul repre"inta canalele laterale. pe cel stang, latura emoti#a $cel ce "ice cu drag+ si pe celdrept, solar, al actiunii $cel ce "ice cu foc+* ;luierul de os este, e#ident, coloana #ertebrala, osoasa, al carei gol interiorcontine madu#a*

Nota. de %an Costianmaterial preluat de pe &ttp.HH:::*aii*pub*roHs)H 0 re#ista 26