Rabbi, ubi habitas?v\zut aceasta din Evanghelie. Femeia v\duv\ a dat tot ce avea, adic\ tot ceea ce...

$: Rabbi, ubi habitas?v\zut aceasta din Evanghelie. Femeia v\duv\ a dat tot ce avea, adic\ tot ceea ce ea avea pentru a tr\i (cf. Marcu 12, 43-44). Dar am v\zut atunci [i contrastul `ntre$
3anul II (X) nr. 8

EEDDIITTOORRIIAALL

De câte ori am citit [i reci-tit Sfânta Evanghelie dup\Ioan, ceea ce m-a frapat `nmod deosebit, dup\ dum-nezeiescul Prolog, a fost unanumit am\nunt din dialo-gul chem\rii la apostolat acelor doi ucenici ai Sfân-tului Ioan Botez\torul. Cu-vintele evanghelistului suntsimple, dar pline de sens:„{i eu am v\zut, zice IoanBotez\torul [i am m\rturi-sit c\ Acesta este Fiul luiDumnezeu. A doua zi iar\[ist\tea Ioan [i doi dintreucenicii lui [i privind peIisus, Care trecea, a zis:Iat\ Mielul lui Dumnezeu!{i cei doi ucenici l-au auzitcând a spus aceasta [i aumers dup\ Iisus. Iar Iisus,`ntorcându-Se [i v\zându-ic\ merg dup\ El, le-a zis:Ce c\uta]i? Iar ei I-au zis:Rabbi, unde locuie[ti? El le-azis: Veni]i [i ve]i vedea (...);[i au r\mas la El `n ziuaaceea“ (Ioan 1, 34-39).

† Ioachim B|C|UANUL

Episcop-vvicar alArhiepiscopiei Romanului

[i Bac\ului

Se pune `ntrebarea: Iisus avea o locuin]\ pep\mânt? C\ci alt\ dat\ spune unui c\rturar, cam`n acela[i context: „Vulpile au vizuini [i p\s\ri-le cerului cuiburi, iar Fiul Omului nu are undes\ ~[i plece capul“ (Matei 8, 20).

Iisus este destina]ia noastr\ ultim\

Este firesc s\ credem c\ Iisus dinNazaret {i-a tr\it copil\ria, adoles-cen]a, toate etapele vie]ii biologice`ntr-un c\min familial, asem\nându-Se `ntru toate oamenilor, prin fireaSa uman\, `n afar\ de p\cat, `ns\ af\cut lucrul acesta trecând dincolode dependen]a specific\ omului.~nv\]\tura Sa despre cas\ sau loc-uin]\ este mult mai elaborat\, avândvalen]e duhovnice[ti, `ncercând s\sugereze auditoriului faptul c\ des-tina]ia ultim\ [i preocup\rileesen]iale ale omului nu trebuie s\fie circumscrise orizontuluiterestru, ci dincolo de el.

A[adar, unde locuie[teHristos? R\spunsul `l d\tot Sfântul Ioan Evan-ghelistul, `ntr-un alt ca-pitol al Evangheliei sa-le: „~n casa Tat\lui Meumulte l\ca[uri sunt. Iarde nu, v-a[ fi spus. M\duc s\ v\ g\tesc loc. {idac\ M\ voi duce [i v\voi g\ti loc, iar\[i voiveni [i v\ voi lua la Mi-ne, ca s\ fi]i [i voi undesunt Eu. {i unde m\ duc Eu, voi [ti]i[i [ti]i [i calea. Toma I-a zis: Doam-ne, nu [tim unde Te duci; [i cum putem [ti ca-lea? Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adev\rul [iVia]a. Nimeni nu vine la Tat\l Meu decât prinMine“ (Ioan 14, 2-6).

Deci Iisus este destina]ia noastr\ ultim\, lo-cuin]a `n care vom fi incorpora]i ca `ntr-un trupmistic al S\u, cu trupurile noastre, temple `n ca-re Duhul Sfânt s\l\[luie[te [i care `mpreun\ vorconstitui marea cetate a Ierusalimului ceresc.

Locul isihiei~ns\ nu numai atât, Hristos nu este numai

locuin]a, ci [i calea spre Emausul descoperiri-lor dumnezeie[ti, Pelerinul care ne arat\ caleacare duce spre casa Tat\lui ceresc, dar careeste `n acela[i timp [i gazda noastr\ ce ne`mp\rt\[e[te iubirea Sa prin Duhul Sfânt, lu-cru posibil datorit\ `nsu[irilor PersoanelorSfintei Treimi de a tr\i perihoretic, Una `nAlta, de a Se `ntrep\trunde: El era `n Tat\l [iTat\l `n El (cf. Ioan 14,10). El este, de aseme-nea, punctul terminus al c\ii, precum [i

r\spunsul la `ntrebarea primilor ucenici:„Rabbi, ubi habitas?“ (Ioan 1, 38).

Cei doi ucenici care I-au adresat aceast\ `n-trebare au fost `ncredin]a]i de c\tre Sfântul IoanBotez\torul, care a v\zut pogorându-Se din cerDuhul Sfânt `n chip de porumbel peste El, c\ Eleste Mielul lui Dumnezeu, Cel ce va boteza cuDuhul Sfânt [i cu foc. Astfel, cei doi ucenici aiSfântului Ioan parcurg calea de la „glasul celuice strig\ `n pustiu“ (Matei 3, 3) c\tre glasul Ce-lui „ce vindec\ toat\ boala [i neputin]a `n po-por“ [i Care cheam\ „pe to]i cei osteni]i [i `m-pov\ra]i“ (Matei 11, 28) pentru a le oferi odih-n\. Locul odihnei sau al isihiei, adic\ locul undelocuie[te Iisus nu este altul decât Iisus ~nsu[i.A[adar, a urma lui Iisus, a c\uta locuin]a Sa, `n-seamn\ a intra `n Iisus [i a experia drumul pecare-l parcurge El spre Tat\l ceresc. Atunci, ca-re este acest drum? Ni-l arat\ Sfântul ApostolPavel, `n Epistola c\tre Filipeni: „S\ nu cautenimeni numai ale sale, ci fiecare [i ale altuia.Gândul acesta s\ fie `n voi care era [i `n HristosIisus, Care, Dumnezeu fiind `n chip, n-a socotito [tirbire a fi El `ntocmai cu Dumnezeu, ci S-a

Rabbi, ubi habitas?

august 2010

EEDDIITTOORRIIAALLLLooccuuiinn]]aa lluuii IIiissuuss nnuu eessttee aallttcceevvaa ddeeccââtt uurrmmaarreeaa

ddee cc\\ttrree nnooii aa cc\\iiii ppee ccaarree EEll aa uurrmmaatt-oo,, ttrreeccâânndd [[ii nnooii pprriinn ttoott cceeeeaa ccee EEll aa ttrreeccuutt,,

cchhiiaarr pprriinn ttuunneelluull mmoorr]]iiii..

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

de[ertat pe Sine, chip de rob luând, f\cându-Seasemenea oamenilor, [i la `nf\]i[are aflându-Seca un om, S-a smerit pe Sine, ascult\tor f\cân-du-Se pân\ la moarte, [i `nc\ moarte pe cruce“(Filipeni 2, 4-7).

Casnicii lui DumnezeuLa plinirea vremii, Iisus a devenit om de-

plin: „{i Cuvântul S-a f\cut trup“ (Ioan 1, 14).El {i-a asumat, prin chenoz\, firea uman\, pecare a dus-o pân\ la pierzare prin moarte ca s\restaureze fiin]ial firea cea pervertit\ de p\cat aoamenilor, `ncepând cu Adam: „C\ci precum `nAdam to]i mor, a[a [i `n Hristos to]i vor `nvia“(I Corinteni 15, 22). Locuin]a lui Iisus nu estealtceva decât urmarea de c\tre noi a c\ii pe careEl a urmat-o, trecând [i noi prin tot ceea ce El atrecut, chiar prin tunelul mor]ii, care prin El [icu El nu-i decât un pa[te c\tre o alt\ form\ devia]\. Urmarea lui Hristos este asumarea cruciipersonale, a destinului, a misiunii noastre, imi-tând pa[ii dumnezeie[ti pe care Hristos Domnuli-a str\b\tut pe calea Golgotei transfiguratoare[i izb\vitoare. Locul unde locuie[te Hristos estedeci o stare de permanent\ jertfire, iar celcare experiaz\ aceast\ stare L-a `ntâlnit peHristos [i locuie[te `mpreun\ cu El, de-venind casnic al Lui [i primind numeleLui. Sfântul Pavel este con[tient descopul urm\rii lui Iisus, c\ci urmân-du-L ajungem s\ dobândim [i noiun nume, `n numele Lui: „Pen-tru aceea, [i Dumnezeu L-aprea`n\l]at [i I-a d\ruit Luinume, care este mai presus deorice nume: ca `ntru numele luiIisus tot genunchiul s\ se plece,al celor cere[ti [i al celor p\-mânte[ti [i al celor de dede-subt [i s\ m\rturiseasc\ toat\limba c\ Domn este IisusHristos, ̀ ntru slava lui Dum-nezeu-Tat\l“ (Filipeni 2, 9-11). Deci noi, care urm\mcalea Lui, [tim c\ „Cel cea `nviat pe Domnul Iisusne va `nvia [i pe noi cuIisus“ (2 Cor. 4, 14).

„„Quo vadis,Domine?“

~ n t r e b a r e acelor doi uce-nici: „Rab-bi, ubih a -

bitas?“ ne conduce cu gândul la literatura pri-melor veacuri cre[tine, scris\ cu sângele marti-rilor, literatur\ care a suscitat o nou\ `ntrebare:„Quo vadis, Domine?“. Aceste dou\ interoga]iidevin complementare, pentru c\ se reg\sesc `nPersoana Fiului lui Dumnezeu, Care ne condu-ce, adic\ merge `mpreun\ cu noi, pe calea caretrece prin inima noastr\ - locul unde El s\l\[lu-ie[te - c\tre ~mp\r\]ia pe Care El a preg\tit-opentru noi `n ceruri.

Chenoza Mântuitorului Hristos `nseamn\`ntreg parcursul, de la plinirea vremii - adic\ dela `ntruparea Sa din Preacurata Fecioara Maria,pân\ la moartea pe cruce, care, de fapt, estepunctul culminant al chenozei, `n dimensiuneaempiric\ a realit\]ii. Punctul acesta culminant almor]ii, fie pe cruce, fie de orice fel, este pasajulobligatoriu, atât al lui Iisus, cât [i al nostru, pen-tru c\ numai prin acest punct sau prin acest tu-nel putem accede la `nviere: „Eu sunt `nvierea[i via]a“, spune Iisus (Ioan 11,25). Mântuitorul,`n atot[tiin]a Sa, vorbind despre El ~nsu[i, `n a-

junul mor]ii Sale pe cruce, ne-aspus: „Adev\-

rat, adev\ratv\ spun vo-

u\ c\ dac\ bobul de grâu, când cade `n p\mânt,nu va muri, r\mâne singur, iar dac\ va muri,aduce road\ mult\“ (Ioan 12, 24). Prin urmare,dac\ dorim s\ afl\m casa unde locuie[te Hris-tos, unde Se bucur\ de `nvierea Sa coroborat\cu a noastr\, trebuie s\ ne asum\m umanitateaLui, `n toate etapele Sale. Devenind Om, Mân-tuitorul Hristos a p\r\sit totul [i S-a smerit pân\la moarte. Deci Hristos ne cere cu totul s\ fimai Lui, s\-I d\m totul, pentru a primi tot. Amv\zut aceasta din Evanghelie. Femeia v\duv\ adat tot ce avea, adic\ tot ceea ce ea avea pentrua tr\i (cf. Marcu 12, 43-44). Dar am v\zut atunci[i contrastul `ntre cei ce au dat din prisosul lor [itotul v\duvei, care a fost l\udat\ de Hristos. Aceltot a devenit prisos `n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu,c\ci v\duva nu tezauriza `n b\ncile lume[ti, ci `ncele cere[ti. Hristos ne cheam\ s\ `mplinim ceeace El a f\cut la plinirea vremii: lep\darea de Si-ne, prin smerenie. {i c\tre ace[tia Hristos seapleac\: „Quia respexit humilitatem ancillaesue“ (Luca 1, 48).

S\ g\sim lumini `n suferin]eNe punem fireasca `ntrebare: cât este de

u[or, sau cât este de greu s\-]i asumi cu smere-nie propria-]i umanitate, c\ci [tim cât de comoziam devenit `n ultimul timp. Civiliza]ia noastr\,cultura care-[i creioneaz\ alte gusturi, ne invit\ast\zi s\ ne „eliber\m“ de limitele umanului:Omul nu trebuie s\ mai fac\ niciun efort, sespune adesea; el nu trebuie s\ mai sufere. Nu,Hristos, chiar pentru secolul 21, nu ne-a indi-cat calea comod\. El ne-a invitat s\ lu\m cru-cea [i s\-I urm\m `n toat\ via]a, pentru c\„verbum caro factum est“ (Ioan 1,14), iarnoi am v\zut slava Lui `n trupul S\u, pentruc\ ne-am asumat umanitatea Lui.

~l avem pe Sfântul Pavel, care ne `nva-]\ cum s\ g\sim lumini `n suferin]e: „~]ieste de ajuns harul Meu, c\ci putereaMea se des\vâr[e[te `n sl\biciune.Deci, foarte bucuros m\ voi l\uda maiales `ntru sl\biciunile mele, ca s\ lo-cuiasc\ `n mine puterea lui Hristos.De aceea m\ bucur `n sl\biciuni,`n def\im\ri, `n nevoi, `n prigo-

niri, `n strâmtor\ri pentru Hris-tos, c\ci, când sunt slab,

atunci sunt tare“ (II Cor.12, 9-10). Sfântul Pavel

nu vorbe[te de câtevagreut\]i ne`nsemnate,

ci de suferin]a carer\ne[te persoa-

na sa `n inti-m i t a t e :

„ { i

~~nnttrruuppaarreeaa lluuii HHrriissttooss vvaa ffii ccoommpplleett\\ aattuunnccii ccâânndd ffiieeccaarree rreeaalliittaattee uummaann\\,, ffiieeccaarree ppaarrcceell\\ aa lluummiiii,, ffiieeccaarree ccoodd ggeenneettiicc aall aacceesstteeii rreeaalliitt\\]]ii vvoorr ffii

ppuurriiffiiccaattee,, `̀nndduuhhoovvnniicciittee,, ttrraannssffiigguurraattee pprriinn DDuuhhuull SSffâânntt..

5anul II (X) nr. 8

acestea sunt pentru ca s\ nu m\ trufesc cu m\-re]ia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe`n trup, un `nger al satanei, s\ m\ bat\ pesteobraz, ca s\ nu m\ trufesc“ (II Cor. 12, 7). A-postolul, când face referin]\ la trup, acest lucrunu este fortuit: „{i Cuvântul s-a f\cut trup“(Ioan 1, 14). Dar la insisten]a apostolului de a `n-dep\rta `ngerul Satanei, Mântuitorul declar\ c\ `ieste de ajuns harul S\u, „c\ci puterea lui se de-s\vâr[e[te `n sl\biciune“ (cf. II Cor. 12, 9).

Trimi[ii Domnului„{i au r\mas la El `n ziua aceea“ (Ioan 1,

39). Ucenicii chema]i s\-L urmeze au r\mas laEl `n ziua aceea. A r\mâne `n locuin]a lui Iisus

nu `nseamn\ a `ntrerupe mi[carea c\tre scopul [ifinalitatea vie]ii: asem\narea cu El. Cel ce ur-meaz\ lui Hristos [i cel ce r\mâne cu El devineprofetul Domnului [i trimisul S\u: „Iar tu, prun-cule, prooroc al Celui Prea`nalt te vei chema, c\vei merge `naintea fe]ei Domnului, ca s\ g\te[tic\ile Lui“ (Luca 1, 76). La rândul s\u, a[a cuma fost trimis [i El, Iisus va trimite pe ucenicii S\i`n „fiecare cetate [i loc, unde ~nsu[i avea s\ vi-n\“ (Luca 10, 1). A[a au [i f\cut, anun]ând, caoarecând Sfântul Ioan Botez\torul, c\ „Dup\Mine vine un b\rbat, Care a fost `nainte de mi-ne, fiindc\ mai `nainte de mine era“ (Ioan 1,30). Vedem aici un paradox, aceea c\ Dum-nezeu, dup\ ce restabile[te `mp\r\]ia Sa, o `ncre-din]eaz\ oamenilor S\i [i pleac\. Iat\ ce spune

Evanghelistul Matei, relatând una din parabo-lele Mântuitorului: „Era un om oarecare, st\-pân al casei sale, care a s\dit vie. A `mprejmuit-o cu gard, a s\pat `n ea teasc, a cl\dit un turn [ia dat-o lucr\torilor, iar el s-a dus departe“ (Ma-tei 21, 33). Acela[i paradox `l vedem c\-l face [iIisus, Care pentru mântuirea lumii, „aducându-sejertf\ pe Sine ~nsu[i“ (Evrei 7, 27) are nevoie deomul pe care l-a creat din iubire s\ vin\ pentru acompleta opera Sa `n lume: „Acum m\ bucur desuferin]ele mele, zice Pavel, pentru voi [i `mpli-nesc, `n trupul meu, lipsurile necazurilor luiHristos, pentru trupul Lui“ (Coloseni 1, 24).

Prin urmare, atunci când Iisus a trimis peucenici prin satele [i ora[ele unde El trebuia s\mearg\ (cf. Luca 10, 1) `nseamn\ c\ i-a trimis`n toat\ realitatea uman\, psihic\, fizic\ [i spiri-tual\, având asumat\ urmarea lui Hristos. Fie-care trebuie s\ fac\ la fel, a[a cum spune SfântulApostol Pavel: „{i nu numai atât, ci [i noi, careavem pârga Duhului, [i noi `n[ine suspin\m `nnoi, a[teptând `nfierea, r\scump\rarea trupuluinostru“ (Romani 8, 23); dar `n acela[i timp, a[-teptând [i r\scump\rarea `ntregii crea]ii: „{timc\ toat\ f\ptura `mpreun\ suspin\ [i `mpreun\are dureri pân\ acum“ (Romani 8, 22). Toat\f\ptura [i toat\ crea]ia pe care Hristos {i-a asu-mat-o, iat\ câmpul de misiune dat de Hristos A-postolilor S\i la plinirea vremii.

Fiecare realitate, transfigurat\prin Duhul Sf=nt

~ntruparea lui Hristos va fi complet\ atuncicând fiecare realitate uman\, fiecare parcel\ a lu-mii, fiecare cod genetic al acestei realit\]i vor fipurificate, `nduhovnicite, transfigurate prin Du-hul Sfânt de prezen]a lui Hristos. A[a cum Iisusa `nceput s\ str\bat\ toat\ Galileea, `nv\]ând [ipropov\duind Evanghelia `mp\r\]iei [i t\m\-duind toat\ boala [i neputin]a `n popor (cf. Matei4, 23), tot a[a [i ucenicii au fost trimi[i s\ restau-reze lumea de sechelile p\catului (palingenez\):„Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici aiS\i, le-a dat lor putere asupra duhurilor celornecurate, ca s\ le scoat\ [i s\ t\m\duiasc\ oriceboal\ [i orice neputin]\“ (Matei 10, 1). Iisus nule ascunde [i dificult\]ile pe care le vor `ntâmpi-na `n aceast\ misiune: „Merge]i! Iat\, Eu v\ tri-mit ca pe ni[te miei `n mijlocul lupilor“ (Luca10, 3). Dar `n acela[i timp, f\g\duin]a lui Iisusdat\ ucenicilor este clar\: „Nu voi M-a]i ales peMine, ci Eu v-am ales pe voi [i v-am rânduit s\merge]i [i road\ s\ aduce]i, [i roada voastr\ s\r\mân\“ (Ioan 15, 16).

A r\mâne `n Iisus `nseamn\ a tr\i `n El [iprin El, nu prin noi `n[ine, `n mod egoist, pân\a deveni „oameni noi“. Sfântul Pavel ne d\ m\r-turie de aceasta: „C\ci, eu, prin Lege, am muritfa]\ de Lege, ca s\ tr\iesc lui Dumnezeu. M-amr\stignit `mpreun\ cu Hristos; [i nu eu mai tr\-

Prin urmare, atunci când Iisus a trimis pe ucenici prin satele [i ora[ele undeEl trebuia s\ mearg\ (cf. Luca 10, 1) `nseamn\ c\ i-a trimis `n toat\ realitatea

uman\, psihic\, fizic\ [i spiritual\, având asumat\ urmarea lui Hristos

EEDDIITTOORRIIAALL

august 2010

LLaa DDuummnneezzeeuu eessttee ttoottuull ccuu ppuuttiinn]]\\ ppeennttrruu aa nnee mmâânnttuuii..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

iesc, ci Hristos tr\ie[te `n mine. {i via]a mea deacum, `n trup, o tr\iesc `n credin]a `n Fiul luiDumnezeu, Care m-a iubit [i S-a dat pe Sine ~n-su[i pentru mine“ (Gal. 2, 19-20).

Continuu s\ lupt\m pentru m=ntuire

Dac\ am fi m\car con[tien]i de „omul celnou“, care se formeaz\ `n noi prin Hristos, Caretr\ie[te `n noi prin harul baptismal - „omul celnou“ a c\rui for]\ vital\ dep\[e[te limitele „o-mului celui vechi“, nu ne vom descuraja nicio-dat\, nici de premisele mor]ii, care exist\ `n noi,nici de efectele ei: „Om nenorocit ce sunt! Cinem\ va izb\vi de trupul mor]ii acesteia? Mul]u-mesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnulnostru!“ (Romani 7, 24). C\ci prin Hristos, ziceapostolul `n alt\ parte „Toate `mi sunt cu putin-]\“. Prin El vom avea deci certitudine c\ trece-rea noastr\ prin aceast\ lume, care uneori e asi-milat\ cu o „vale a plângerii“, va fi ca un izvorcare iese din coasta templului, a[a cum red\profetul Iezechiel [i care va face s\ vieze totul`n toate prin Duhul Sfânt: „Toat\ vietatea caremi[un\ acolo pe unde va trece râul, va tr\i.Pe[te va fi foarte mult, pentru c\ va intra acoloapa aceasta [i apele din mare se vor faces\n\toase; unde va intra râul acesta, toate vortr\i acolo“ (Iezechiel 47, 9).

„{i era ca la ceasul al zecelea“ (Ioan 1, 39).Ziua era pe sfâr[ite, tumultul se calmase, [i iat\-ipe ucenici `n jurul lui Iisus, `n acea prim\ noap-te de priveghere. A doua zi vor pleca s\ anun]epe ceilal]i ceea ce li se `ntâmplase. Dar `n searaaceea se odihniser\ al\turi de ~nv\]\torul, Carele vorbe[te despre multe lucruri. Evanghelia nune spune ce anume [i nici nu ne relateaz\ dac\`n]elegeau ceva din spusele lui Iisus. F\r\ `ndo-ial\, ca [i ucenicilor de pe calea Emausului, Elar fi `nceput a le vorbi din scripturile care m\r-turiseau despre El, despre timpul S\u, desprechemarea [i drumul cu asperit\]ile sale, pe careerau trimi[i s\-l parcurg\, etc. Chiar dac\ nu[tim despre felul cum s-a petrecut seara aceea [ice a vorbit Iisus primilor S\i invita]i la cin\ `ncasa Sa, deducem c\ ucenicii, ca [i alt\dat\ cândle vorbea mai „codat“ anumite lucruri, s-ar fi `n-trebat: „Atunci cine poate s\ se mântuiasc\?“Iar r\spunsul lui Iisus a fost cel pe care `l [tim:„La oameni aceasta e cu neputin]\, la Dumnezeu`ns\ toate sunt cu putin]\“ (Matei, 19, 25-26).Deci la Dumnezeu este totul cu putin]\ pentru ane mântui. Ceea ce este important e s\ r\mânem ̀ ncasa Lui [i neab\tu]i de la drumul pe care ni l-a in-dicat El. S\ p\str\m comuniunea cu El!

„„Conecta]i“ la via]\~n loc de concluzii, v\ invit s\ lua]i aminte

la parabola urm\toare: Un tat\ bogat, dorind cafiul s\u s\ [tie ce `nseamn\ a fi s\rac, l-a dus s\

petreac\ câteva zile `ntr-o familie de ]\rani cumul]i copii. Astfel, fiul s\u a r\mas trei zile [itrei nop]i la ]ar\, `ntr-un sat uitat de lume, darnu de Dumnezeu. Revenind `n mediul citadin,tat\l l-a `ntrebat: ce zici de experien]a avut\ `nacel sat, `ntre acei ]\rani s\raci? A fost extraor-dinar, fu r\spunsul b\iatului. Deci, ai `nv\]attotu[i ceva despre ceea ce `nseamn\ a tr\i `n s\-r\cie, insista tat\l? Da, iat\ ce am observat: 1.Noi avem un câine, iar ei au patru; 2. Noi avemo piscin\ cu ap\ tratat\, `n care dac\ d\m pe[ti,ace[tia mor imediat; ei au un râu cu ap\ crista-lin\ `n care am v\zut c\ se zbenguie mul]i pe[ti;3. Noi avem lumin\ electric\ `n cas\ [i-n gr\di-n\, ei au stelele [i luna care-i lumineaz\ noap-tea [i acest lucru mi s-a p\rut mai misterios; 4.Gr\dina noastr\ ajunge pân\ la zid; a lor se `n-tinde pân\ la orizont; 5. Noi cump\r\m mânca-rea de la supermarket, ei o g\tesc cu legumeledin gr\din\; 6. Noi ascult\m cd-uri, ei ascult\simfonia perpetu\ a p\s\rilor, greierilor [i a al-tor gâng\nii mici; 7. Noi folosim, ca s\ `nc\l-zim mâncarea, aparate cu microunde, ei g\tescmâncarea `ng\duit, la foc de lemne [i mi s-a p\-

rut c\ are alt gust; 8. Pentru a ne proteja, noitr\im `nconjura]i de ziduri cu por]i `nalte [i ce-lule fotoelectrice cu alarm\, ei tr\iesc cu u[iledeschise, proteja]i de prietenia vecinilor; 9.Noi tr\im conecta]i la telefonul mobil, internet,calculator, televizor, ei sunt „conecta]i“ la via-]\, cer, ap\, soare, verdele câmpului, animaledomestice [i s\lbatice, la umbr\, la familia lor;10. Noi ne ducem duminic\ diminea]a la resta-urant, iar dup\-amiaza la meci sau la spectacol;ei se duc duminic\ de diminea]a la biseric\,apoi viziteaz\ pe to]i b\trânii [i bolnavii din sat.

~n cele din urm\, tat\l copilului `n]elept, im-presionat de profunzimea gândirii fiului s\u, ar\mas f\r\ grai. ~n sfâr[it, fiul a concluzionat:„Mul]umesc, tat\, pentru c\ m-ai `nv\]at câtde s\raci suntem“. Atunci tat\l, revenindu-[i,`l `ntreab\: Unde vrei s\ locuie[ti?

Morala! Ne preocup\m mereu pentru a a-vea, a avea [i a avea, de fiecare dat\ maimult, `n loc de singura preocupare pe care tre-buie s\ o avem: a fi. Uit\m c\ Dumnezeu nuare, El este!!!

{{TTIIRRII

7anul II (X) nr. 8

~n [edin]a de lucru din 7 iulie2010 a Sfântului Sinod al Biseri-cii Ortodoxe Române s-a anali-zat necesitatea reglement\rii si-tua]iei asocia]iilor [i funda]iilorbiserice[ti [i a asocia]iilor [ifunda]iilor ortodoxe, precum [ia definirii clare a termenilor „a-socia]ii [i funda]ii biserice[ti“ [i„asocia]ii [i funda]ii ortodoxe“,conform Statutului pentru orga-nizarea [i func]ionarea BisericiiOrtodoxe Române.

~n conformitate cu decizia Sf=ntului Sinodal BOR, circulara trimis\ tuturor eparhiilor depe cuprinsul Patriarhiei Rom=ne face urm\toa-rea precizare: „asocia]ii [i funda]ii biserice[ti“sunt acele organiza]ii nonguvernamentale carepot fi `nfiin]ate, organizate [i desfiin]ate direct

de c\tre Sfântul Sinod (art. 14, lit. w) sau epar-hii (art. 98, lit. i) [i care constituie modalit\]i deac]iune a Bisericii `n societate prin mijloacespecifice ONG-urilor, mai ales acolo unde ca-drul legislativ nu permite unit\]ilor de cult s\ ac-]ioneze direct `n anumite domenii. Prin cuprinsulstatutului acestora, dreptul de decizie [i controlal Bisericii este reglementat cu claritate prinintermediul organismelor statutare (permanen]aC.N.B., permanen]ele eparhiale), iar `ntre mem-brii asocia]i sau fondatori, precum [i organismelede conducere, Biserica are pozi]ia de conducere.Averea asocia]iilor [i funda]iilor biserice[ti re-prezint\ patrimoniul bisericesc, care se adminis-treaz\ sub controlul organismelor biserice[ti (art.169 din Statut [i art. 57-59 din Regulamentulpentru administrarea averilor biserice[ti).

Numai cu binecuv=ntareaSf=ntului Sinod [i cu avizul eparhiei

„Asocia]ii [i funda]ii ortodoxe“ sunt aceleorganiza]ii nonguvernamentale care au condu-cere proprie, distinct\ de cea bisericeasc\, [i ac-

tiveaz\ `n eparhiile Patriarhiei Române (art. 14,lit. w), indiferent de anvergura activit\]ilor (na-]ional\ sau local\), acestea se `nfiin]eaz\, orga-nizeaz\ sau desfiin]eaz\ numai cu binecuvânta-rea Sfântului Sinod [i cu avizul eparhiei pe teri-toriul c\reia func]ioneaz\. Acordarea binecu-vânt\rii se face pentru acele activit\]i din statu-tul propriu care privesc Biserica Ortodox\ Ro-mân\ (sprijinirea sau colaborarea cu unit\]ile decult pentru realizarea unor activit\]i din dome-niul cultural, social, educa]ional etc.), sau pen-tru a utiliza anumite denumiri specific biseri-ce[ti `n statutul propriu sau `n titulatur\ (ex: ter-menul „ortodox“). Aceste organiza]ii sunt da-toare s\ prezinte periodic Sfântului Sinod, princentrele eparhiale, rapoarte de activitate, s\ in-formeze asupra activit\]ilor mai importante [i aschimb\rilor statutului sau a membrilor orga-nismelor de conducere, precum [i s\ furnizezeinforma]ii, ori de câte ori li se solicit\, despreactivitatea desf\[urat\.

Conform art. 68 din Statut, parohiile nupot colabora cu acest tip de asocia]ii, ci doarcu cele biserice[ti. (jr. Aurelian ALEXA,Consilier juridic)

Reglement\ri sinodale privind activitatea asocia]iilor [i funda]iilor

PS Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului, a partici-pat, al\turi de al]i ierarhi aiSf=ntului Sinod al BOR, la ma-nifest\rile religioase [i cultu-rale organizate la m\n\stirilenem]ene, cu ocazia serb\riisfin]ilor care au tr\it `n aceas-t\ zon\ a ]\rii.

S\rb\torile nem]ene au debutat anul acesta`n ziua de 5 august, cu s\rb\toarea `nchinat\Sf=ntului Ioan Iacob de la Neam]. Al\turi de~naltpreasfin]itul Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor[i Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, [i ~nalt-preasfin]itul Iosif, Mitropolitul Ortodox Rom=nal Europei Occidentale [i Meridionale, Prea-sfin]itul Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul a o-ficiat Sf=nta Liturghie. La `ncheierea acesteiaau fost lansate cinci volume dedicate Sf=ntuluiIoan Iacob, ap\rute la Editura Doxologia a Mi-tropoliei Moldovei [i Bucovinei.

La Sih\stria, de ziua Sfintei Teodora

De asemenea, Preasfin]itul Episcop IoachimB\c\uanul al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\u-lui a fost prezent [i pe 7 august, la M\n\stirea Si-h\stria, cu ocazia serb\rii Sf. Cuv. Teodora de laSihla. {i `n acest an credincio[i din toate zonele]\rii s-au adunat la M\n\stirea Sih\stria `n ziuahramului. Biserica nou\ a M\n\stirii o are ca o-crotitoare pe Sfânta Cuvioas\ Teodora de la Sihla,iar anul acesta, la hramul sfântului l\ca[, SfântaLiturghie a fost oficiat\ de ~naltpreasfin]itul P\-rinte Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,`mpreun\ cu Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, E-piscop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului, `nconjura]i de un sobor de 40 de preo]i [idiaconi, informeaz\ Radio Trinitas. Cuvântul de`nv\]\tur\, `n cadrul Sfintei Liturghii, a fost rostitde c\tre Preasfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul,care a vorbit celor prezen]i despre virtu]ile SfinteiCuvioase de la Sihla [i, de asemenea, a subliniat`nv\]\turile pe care fiecare credincios trebuie s\ ledesprind\ din via]a sfin]ilor. Dup\ `mp\rt\[ireamultora dintre cei prezen]i, la finalul slujbei, p\-rintele stare] Victorin Oanele a mul]umit ierarhi-lor [i p\rin]ilor slujitori, precum [i mul]imii de pe-

lerini. Cuvântul de `ncheiere a apar]inut ~naltprea-sfin]itului P\rinte Teofan, care a punctat principa-lele semnifica]ii ale pericopei evanghelice, refe-rindu-se, totodat\ la semnifica]iile s\rb\torii, at=tpentru M\n\stirea Sih\stria, c=t [i pentru `ntreagazon\ a Neam]ului, informeaz\ Radio Trinitas.

Sfin]ii nem]eni au chemat credincio[ii `n Moldova

~n ziua serb\rii Sf=ntului Ioan Iacob, laNeam], Sf. Liturghie arhiereasc\ a fost

oficiat\ de c\tre ~naltpreasfin]itul Teofan,Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, ~nalt-

preasfin]itul Iosif, Mitropolitul EuropeiOccidentale [i Meridionale [i de Preasfin-

]itul Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul

AAjjuuttooaarreellee ddee uurrggeenn]]\\ - ooffeerriittee ssiinniissttrraa]]iilloorrcchhiiaarr `̀nn ppeerriiooaaddaa iinnuunnddaa]]iiiilloorr - ccââtt [[ii sspprriijjiinnuull

uulltteerriioorr,, ssuunntt aaccoorrddaattee cceelloorr `̀nn nneevvooii,, iinnddiiffeerreenntt ddee ccoonnffeessiiuunneeaa aacceessttoorraa..

{{TTIIRRII

august 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

Urmare a apelului la solidaritate f\cut deCentrul Eparhial Roman, pentru ajutorarea fa-miliilor afectate de inunda]iile din lunile iulie [iaugust, `n urma colectelor din bisericile parohi-ale [i a depunerilor bancare f\cute `n conturileArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, s-astr=ns suma de 150.000 de lei, informeaz\ Bi-roul de Pres\ al Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului. De asemenea, pentru sinistra]ii din Epar-hia noastr\, cu binecuv=ntarea PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a fost repartizat\ de c\-tre Permanen]a Consiliului Na]ional Bisericesc,suma de 100.000 de lei. Banii aduna]i vor fi fo-losi]i, dup\ 1 septembrie, pentru construc]ia decase pentru familiile r\mase f\r\ ad\post, efec-tuarea lucr\rilor de repara]ii [i achizi]ionarea demateriale de construc]ii, precum [i pentru achi-zi]ionarea de aparatur\ electro-casnic\.

~n urma anchetelor sociale efectuate,Biroul de Asisten]\ Social\ al Arhiepiscopiei

Romanului [i Bac\ului a propus sprijinirea a99 de familii, cu domiciliul pe raza munici-piului Bac\u [i a comunelor M\gura, M\rgi-neni, S\nduleni, Bl\ge[ti, dup\ cum urmeaz\:16 familii din Bac\u, 33 de familii din parohiaM\gura I, 14 familii din M\gura II, 19 dinM\rgineni, 7 din S\nduleni, 10 familii dinBl\ge[ti. ~n total urm=nd a beneficia de acesteajutoare 246 persoane. Acestora li se vor ad\-uga 4 familii din Bac\u, care vor fi sprijinitecu plata manoperei necesare `n vederea ridic\-rii caselor, de c\tre Centrul eparhial Roman,`n parteneriat cu 1 TV Bac\u [i Parohia „Sf.Dimitrie“ Narcisa Bac\u, o familia de rromi(format\ din 10 persoane) din loc. B\cioi, careva primi din partea Centrului eparhial mate-rialele necesare finaliz\rii casei aflate `n con-struc]ie. De asemenea, pr. Puiu Daniel, dinParohia S\nduleni, a c\rui cas\ a fost grav a-fectat\ de inunda]ii, va fi sprijinit financiar [icu materiale de construc]ii necesare ridic\rii

unei noi locuin]e. Preciz\m c\, at=t ajutoarelede urgen]\ - oferite sinistra]ilor chiar `n peri-oada inunda]iilor - c=t [i sprijinul ulterior,sunt acordate celor `n nevoi, indiferent deconfesiunea acestora, ]in=nd cont c\ `n zoneleafectate sunt semnificative comunit\]ile cre-dincio[ilor de confesiune catolic\.

Pe aceast\ cale, ierarhii, preo]ii [i credincio-[ii Eparhiei mul]umesc tuturor celor care s-auimplicat `n ajutorarea persoanelor afectate [i a-nul acesta de rev\rsarea nemiloas\ a apelor. De-[i durerile sunt mult mai mari dec=t le putemnoi m=ng=ia, fapta bun\ `n sprijinul familiilorsinistrate reprezint\ un act de solidaritate, carepoate sus]ine speran]a c\ necazurile vor fi dep\-[ite. Acolo unde faptei bune i se adaug\ rug\-ciunea, Dumnezeu vine s\ `nmul]easc\ roadelebune ale sufletului nostru. Dumnezeu s\ bine-cuvinteze jertfa [i s\ `mul]easc\ darul donatori-lor, miluitorilor, sprijinitorilor celor `n nevoi!

Solidaritate cu sinistra]ii din Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului

~n ziua de 8 august, la Ca[in, s-au serbat 600de ani de atestare documentar\. Manifest\rile de-dicate acestui eveniment au culminat cu sfin]ireanoului sediu al prim\riei [i a monumentului ̀ nchi-nat eroilor originari din comun\, c\zu]i la datorie`n cele dou\ r\zboaie mondiale. ~nceputul s\rb\-torii a fost f\cut de Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului, care a oficiat Sf=nta Liturghie, al\turide un impresionat sobor de preo]i c\[uneni [i o-ne[teni. „Am mul]umit lui Dumnezeu pentru fap-tul c\ noi am fost genera]ia r=nduit\ s\ fim la r\s-p=ntia acestei anivers\ri. Dup\ dezvelirea monu-mentului eroilor, am sfin]it, de asemenea, [i noulsediu al Prim\riei Ca[in, care devine institu]iaemblematic\, al\turi de Biseric\ [i {coal\. Toto-dat\, a mai fost inaugurat un muzeu etnografic `ncare se p\streaz\ vestigii ale localnicilor. C\[une-nii sunt cunoscu]i ca [i c\r\u[i, adic\ au c\rat lu-cruri dintr-o parte `n alta a mun]ilor. De aceea laaceast\ s\rb\toare au defilat prin mijlocul satuluimai mul]i c\l\re]i. A fost o s\rb\toare deosebit\,pe care credincio[ii au tr\it-o cu mult\ bucurie. ~ntimpul Sfintei Liturghii am mul]umit lui Dum-nezeu [i L-am rugat ca, `n continuare, s\ binecu-vinteze aceast\ localitate, s\ d\ruiasc\ locuitorilorei s\n\tate, pace, `ndelung\-r\bdare `n promova-rea valorilor sprituale [i a tradi]iilor Bisericiinoastre“, a spus PS Episcop Ioachim B\c\uanul,`n cuv=ntul rostit cu aceast\ ocazie.

Programul anivers\rii de la Ca[in a mai cu-prins simpozionul „Ca[in VI secole“, s\rb\torirea

familiilor care au `mplinit 50 de ani de la c\s\torie[i o `nt=lnire cu fiii satului. Oaspe]ilor comunei le-au fost `nm=nate diplome [i plachet\ aniversar\,dar [i c=te un exemplar al monografiei comuneiCa[in, reeditat\, scris\ `n 1938 de institutorul N.P=slaru. Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul a `nm=-

nat Consiliul Local Ca[in, din partea Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, medalia de argint [i odistinc]ie de onoare consiliului Local Dragoslave-le - zon\ din care, cu sute de ani `n urma, au venit,`n transhuman]\, p\storii care au `ntemeiat satelecomunei Ca[in. (pr. C. GHERASIM)

600 de ani de istorie s\rb\tori]i pe Valea Ca[inului

Sfin]irea monumentului eroilor din comuna Ca[in

SSuubb pprroottiiaa PPrreeaaffeerriicciittuulluuii PP\\rriinntteePPaattrriiaarrhh DDaanniieell,, dduummiinniicc\\,, 1155 aauugguusstt,, aa ffoosstt ssffiinn]]iitt\\ nnoouuaa ppiiccttuurr\\ aa BBiisseerriicciiiiMM\\nn\\ssttiirriiii PPuuttnnaa ccttiittoorriitt\\ ddee SSffâânnttuull

VVooiieevvoodd {{tteeffaann cceell MMaarree..

9anul II (X) nr. 8

Sub genericul „~nv\]\m s\ p\str\m natura“ `n parohiaLunca, comuna Filipeni, protopopiatul Bac\u, s-a derulat ̀ nperioada 17 - 20 august o [coal\ de var\. Aceast\ `nt=lnire,la care au luat parte 40 de elevi, a fost organizat\ de {coa-la cu clasele I-VIII „Alecu Russo“ din Bac\u, Colegiul Na-]ional „Gh. Vr=nceanu“ din Bac\u, {coala de Arte [i Mese-rii Filipeni din Bac\u [i parohia Lunca, Protopopiatul Ba-c\u, `n parteneriat cu Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului[i Complexul Muzeal de {tiin]e „Ion Borcea“ din Bac\u.Manifest\rile din cadrul {colii de var\ de la Filipeni au avutbinecuvântarea Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\c\uanul,Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului.Scopul proiectului a fost con[tientizarea [i aprofundareacuno[tin]elor religioase prin tradi]ie, crea]ie [i implicareaelevilor `n via]a comunit\]ii. (pr. Ctin GHERASIM)

{coal\ cre[tin\ de var\ la Filipeni

Preasfin]itul IoachimB\c\uanul, episcop-vicaral Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului, a fostprezent, `n ziua de serba-re a Adormirii MaiciiDomnului (15 august), lam\n\stirea Putna, cu o-cazia hramului celui maicunoscut a[ez\m=nt mo-nahal ctitorit de Sf=ntulVoievod {tefan cel Mare[i Sf=nt. Al\turi de Prea-fericitul P\rinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, [i ierarhi membri ai Sf=n-tului Sinod, Preasfin]itul Ioachima sfin]it noua pictur\ a bisericiivoievodale.

~n ziua dinaintea hramului, 14 august, Preafe-ricitul P\rinte Patriarh Daniel a fost `nt=mpinat laM\n\stirea Putna de c\tre ierarhi, preo]i, din ob[-tea m\n\stirii [i din `mprejurimi [i numero[i cre-dincio[i. ~n biserica voievodal\, PS Ioachim B\-

c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului a oficiat slujba Polihroniului.Preafericirea Sa a adresat mul]umiri pentru primi-rea c\lduroas\ [i, de asemenea, felicit\ri ob[tiipentru lucrarea de finalizare a picturii m\n\stirii.Preafericirea Sa a ar\tat c\ pictura bisericeasc\este expresie a credin]ei lucr\toare prin iubire [i ochemare la o frumuse]e netrec\toare, la o frumu-se]e cereasc\: „Frumuse]ea picturii este [i o m\r-turisire a credin]ei ortodoxe. Nu oricine [i oricumpoate picta o Biseric\. O pictur\ este o scriere `nimagini, este o alt\ form\ a Evangheliei exprima-t\ `n culori. Deci, dreapta credin]\ se m\rturise[te

prin cuvânt, dar [i prin imagini,pentru c\ Iisus Hristos este numitCuvântul Lui Dumnezeu [i Chipullui Dumnezeu. Taina ~ntrup\rii estetemelia teologic\ a picturilor dinBiseric\. (...)

Anul acesta, `n care ne afl\mnoi, anul omagial al Crezului orto-dox se manifest\ [i prin credin]a ex-primat\ ̀ n Liturghie [i ̀ n iconografie.De foarte mult timp `n Patriarhia Ro-mân\ nu s-au mai pictat `ntr-o form\atât de larg\ [i detaliat\ cele [apte si-noade ecumenice. A rânduit Dum-nezeu ca, ̀ n acest an când vorbim deSimbolul Niceo-constantinopolitan,[i ne amintim de Sinodul Ecumenicde la Niceea [i de la Constantinopol,iat\ s\ avem aici `n forma cea mailuminoas\ [i cea mai recent\ repre-

zentarea tuturor celor [apte sinoade ecumenice“, amai spus ~ntâist\t\torul Bisericii Ortodoxe Româ-ne, a[a cum afl\m de la Agen]ia Basilica.

Sub protia Preafericitului P\rinte PatriarhDaniel, duminic\, 15 august, a fost sfin]it\ nouapictur\ a Bisericii ctitorit\ de Sfântul Voievod{tefan cel Mare. Pere]ii au fost `mpodobi]i `nultimii 9 ani cu fresc\ executat\ de pictorii bu-covineni: Mihail [i Gavril Moro[an.

~n cadrul Sfintei Liturghii arhiere[ti, oficiat\cu ocazia hramului, M\n\stirea Putna a primit aldoilea hram - Sfântul Voievod {tefan cel Mare.

De anul acesta, la Putna,„Evanghelia e exprimat\ `n culori“

~n perioada 11 - 15 august, la Biserica„Precista“ din Bac\u a fost adus\ `n pele-rinaj icoana „Maicii Domnului cu treim=ini“ de la M\n\stirea Neam]. Icoana afost depus\, a[a cum s-au obi[nuit b\c\-uanii `n ultimii ani, `n interiorul singureictitorii din Bac\u a Sf=ntului voievod {te-fan cel Mare. Pelerinajul, organizat de p\-rintele paroh Constantin Tomozei, proto-pop al Protopopiatului Bac\u, cu binecu-v=ntarea ~naltpreasfin]itului MitropolitTeofan al Moldovei [i Bucovinei [i alPreasfin]itului Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, s-a `ncheiat `n ziua de serbare ahramului Bisericii „Precista“.

La Catedrala „Pogor=rea Sf=ntuluiDuh“ din One[ti a fost adus\ vineri, 6august, icoana f\c\toare de minuni aMaicii Domnului din parohia Trife[ti,Protopopiatul Roman, `n cadrul unuipelerinaj - devenit deja tradi]ional -organizat de p\rintele paroh Constan-tin Alupei, protopop al ProtoierieiOne[ti. Icoana, care are 210 ani, estecunoscut\ ca f\c\toare de minuni,m=ng=ietoare pentru cei afla]i la necaz[i `n durere. One[tenii, [i nu numai ei,s-au putut `nchina [i ruga la sf=ntaicoan\ p=n\ `n ziua prazniculuiAdormirii Maicii Domnului. (pr. CtinGHERASIM)

Icoane f\c\toare de minuni `n biserici b\c\uane

PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, la sfin]irea picturiiBisericii voievodale de la M\n\stirea Putna

IINN MMEEMMOORRIIAAMMCCeeii ccee aauu ooccaazziiaa ss\\ aajjuunngg\\ `̀nn mm\\nn\\ssttiiooaarraa zziiddiitt\\ [[iiddaattoorriitt\\ rruugg\\cciiuunniilloorr pp\\rriinntteelluuii CCaalliissttrraatt vvoorr ssiimm]]ii ccuussiigguurraann]]\\ ppaacceeaa [[ii bbiinneeccuuvvâânnttaarreeaa pp\\rriinntteelluuii,, `̀nn llooccuull

ccaarree ii-aa ffoosstt aattââtt ddee ddrraagg..


10

~n ziua de 21 august a.c., Prea-sfin]itul Episcop-vicar IoachimB\c\uanul a oficiat slujba depomenire a P\rintelui Calis-trat Ifrim, fostul duhovnic alM\n\stirii „Buna Vestire“ - Po-gle], la trecerea unui an de lamutarea sa la cele ve[nice.Slujba a fost oficiat\ `n biseri-ca m\n\stirii, din comuna Cor-basca, `n prezen]a a numero[icredincio[i care l-au avut caduhovnic. P\rintele Calistrat Ifrim a fost,mai `ntâi, preot de mir celiba-tar, dup\ care, din 2001, la `n-drumarea [i cu binecuv=ntareaPS Episcop-vicar Ioachim B\c\-uanul, a urmat calea monahis-mului. Apreciat [i iubit, datori-t\ simplit\]ii [i `n]elepciunii sa-le, p\rintele Calistrat a slujitBiserica pân\ la adormirea sa,din vara anului trecut.

}ara noastr\ are duhovnici mari [i cunos-cu]i, unii trecu]i la Domnul, al]ii `nc\ `n via]\.Printre ace[tia se num\r\ [i vrednicul ieromo-nah Calistrat Ifrim, preot slujitor [i duhovnic alM\n\stirii Pogle], trecut la Domnul `n urm\ cuun an, `n data de 24 august 2009.

Impresiona prin simplitateIeromonahul Calistrat Ifrim (1935-2009) a

fost vreme de 33 de ani slujitor al Bisericii luiHristos, mai `ntâi ca preot de mir celibatar, iardin anul 2001 ca monah. Dup\ câteva luni pe-trecute la M\n\stirea Runc, a fost numit preotslujitor la M\n\stirea Pogle], din localitatea b\-c\uan\ Corbasca, un mic a[ez\mânt monahal demaici, re`nfiin]at prin osârdia neobositului p\-rinte Arsenie Voaide[, stare]ul m\n\stirii „Sfân-tul Sava“ din Berzun]i. Aici p\rintele Calistrat a

slujit Biserica Mântuitorului,pân\ la adormirea sa din varaanului 2009. (...)

De la prima `ntâlnire cu p\-rintele Calistrat, am r\mas sur-prins [i impresionat de simpli-tatea ce-l caracteriza, `n primulrând `n ceea ce prive[te aspec-tul exterior. P\rintele Calistratpurta o dulam\ simpl\, de cu-loare gri, despre care aveam s\aflu de la maici c\ o avea demai mul]i ani. Al\turi de o pe-reche de ghete vechi, p\rintelepurta aceast\ dulam\ `n m\n\s-tire tot timpul anului. Chiar da-c\ era veche [i simpl\, ea era`ntotdeauna curat\. Atunci am`n]eles c\, pentru p\rintele Ca-listrat, c\lug\ria era sinonim\cu s\r\cia [i simplitatea des\-vâr[it\. Trupul `i era istovit deosteneli [i nevoin]e. ~n zona ge-nunchilor avea `mbr\c\minteatocit\ [i cârpit\, de la multelemetanii. Era uscat de post [i istovit de boli t\i-nuite, pe care le purta cu demnitate. Adeseorimaicile `mi spuneau c\ p\rintele f\cea tot posi-bilul s\ nu se intuiasc\ suferin]a sa, c\ci nuvoia ca, prin aceasta, s\ fie o povar\ pentru al-]ii. De altfel, a[a a `ndurat, `n t\cere, pân\ lasfâr[itul vie]ii.

Cei ce au avut posibilitatea s\ intre `n chiliasa aflat\ `n afara corpului mare de chilii al m\-n\stirii, au luat cuno[tin]\ cu autentica simplita-te monahal\. Un mic covor ]\r\nesc pe jos, osob\, o mas\, câteva c\r]i, o icoan\ [i un pat descânduri pe care era a[ezat un cer[af. Aceastaera toat\ averea sa. Apoi, orice primea de la cre-dincio[i, bani, `mbr\c\minte sau alimente, d\ru-ia mai departe, inclusiv obiecte de vestimenta-]ie preo]easc\ d\ruite, desigur, cu bun\ inten]iede c\tre ucenici.

Cel mai mult a iubit preo]iaChiar dac\ a depus voturile monahale spre

sfâr[itul vie]ii, p\rintele a vie]uit ca un c\lug\rdin copil\rie: `n suferin]e, `n s\r\cie [i necinstede la cei din jur. Avea grij\ s\ ne atrag\ aten]ia,dar mai ales s\ ne arate prin vie]uirea sa, c\ mo-nahismul nu `nseamn\ comoditate, `ntr-o via]\lini[tit\ [i lipsit\ de griji, iar f\g\duin]ele c\lu-g\re[ti le-a socotit `ntotdeauna `nfrico[\toare [igreu de `mplinit. (...) A ]inut `ns\ cel mai mult

la cinstirea preo]imii [i a ierarhiei biserice[ti `ngeneral. ~ntotdeauna vorbea despre preo]ie `ncuvinte m\re]e [i `ndemna credincio[ii s\ ascul-te [i s\ cinsteasc\ preo]ii, c\ci ei sunt „proorociizilelor noastre“. A fi preot `nseamn\ a fi c\rbu-ne aprins, `n care arde harul lui Dumnezeu: „apreotului este numai a zice [i harul lui Dum-nezeu lucreaz\“. Ei bine, p\rintele Calistrat a e-xemplificat prin via]a sa aceste aspecte. Preo]ii[i cei ce se preg\teau pentru preo]ie aveau oca-zia ca `n preajma p\rintelui s\-[i re`mprosp\tezecon[tiin]a misiunii `nalte la care au fost chema]i.

A[a a vie]uit [i ne-a `nv\]at Avva Calistrat,pân\ când, `n urma câtorva luni de grea sufe-rin]\, [i-a dat sufletul, cur\]it ca prin foc, `nmâinile Celui ce r\spl\te[te osteneala din via-]a aceasta cu odihna ve[nic\. Am aflat de ves-tea trecerii sale la Domnul când eram `n drumspre spital pentru a-l vizita. A[a a rânduitDumnezeu ca, pentru nevrednicia mea, s\ m\lipsesc de o ultim\ blagoslovenie. Dar `l am `nsuflet, a[a cum `l au [i maicile de la Pogle],care se str\duiesc s\-i p\streze duhul mai de-parte. Cei ce au ocazia s\ ajung\ `n m\n\sti-oara zidit\ [i datorit\ rug\ciunilor p\rinteluiCalistrat vor sim]i cu siguran]\ pacea [i bine-cuvântarea p\rintelui, `n locul care i-a fost atâtde drag. (Alexandru-Ionu] BURGHELEA,Student anul III, Facultatea de TeologieOrtodox\ „Justinian Patriarhul“ a Univer-sit\]ii din Bucure[ti)

P\rintele Calistrat - duhovniculsmerit din Poiana Pogle]ului

Sub `ndrumarea [i cu binecuv=ntarea PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, P\rinteleCalistrat a intrat `n cinul monahal `n anul 2001

anul II (X) nr. 8 11

INTERVIU

Pe 10 august, membri [i simpa-tizan]i ai Asocia]iei „VisarionPuiu“ au evocat, la Roman [i laM\n\stirea Neam], momenteimportante din via]a [i activita-tea celui pe care Nicolae Iorga`l numea, pe drept cuvânt, „c\-lug\rul osta[“.La solicitarea pr. redactor Du-mitru-Gic\ P\duraru, PS Epis-cop Ioachim B\c\uanul a oferitun interviu pentru Radio Trini-tas, `n care a f\cut referire laactivitatea mitropolitului Visa-rion, a[a cum Preasfin]ia Sa acunoscut-o, `n perioada `n carea activat `n Fran]a, [tiut fiindfaptul c\ mitropolitul, a c\ruiactivitate o comemor\m `n lunaaugust, a tr\it `n ultima parte avie]ii sale `n aceast\ ]ar\.

PS Episcop Ioachim: Noi, cei care am f\-cut Seminarul la M\n\stirea Neam], putemspune c\ am mers pe urmele lui Visarion Puiu.Acolo este casa lui, este piatra funerar\, carenu a ajuns s\-i mai acopere mormântul. Mitro-politul Visarion Puiu era foarte legat de M\-n\stirea Neam] [i, orice elev seminarist, cares-a format aici, s-a putut `nt=lni, suflete[te celpu]in, cu personalitatea mitropolitului Visa-rion Puiu.

~n perioada 1990-1991 am fost trimis dec\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, peatunci Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,s\-mi aprofundez studiile de doctorat `nTeologie la Paris, la Institutul „Saint-Serge“.~ns\, printre altele, mi-a indicat s\ adun oriceinforma]ie despre via]a lui Visarion Puiu `nFran]a. Aceasta, a[ putea spune, a fost a doua

etap\ a `ntâlnirii me-le `n duh cu marelemitropolit al Buco-vinei. Iar c=nd amrevenit `n ]ar\, `ncalitate de vicar alEpiscopiei Roma-nului, pot spunec\ m-am re`nt=l-nit cu mitropoli-tul Visarion, carea urmat cursurileseminarului teo-logic de aici [i ca-re a fost tuns `nmonahism `n Ca-tedrala arhiepisco-pal\ din Roman, dec\tre episcopul deatunci, GherasimSafirin.

Pelerin for]at `n Occident

MMiittrrooppoolliittuull VViissaa-rriioonn PPuuiiuu,, ppâânn\\ aaaajjuunnss `̀nn FFrraann]]aa,, aaffoosstt `̀nn mmaaii mmuullttee ]]\\rrii..NNee ppuuttee]]ii ddaa cc==tteevvaa ddeettaa-lliiii ddeesspprree aacceeaasstt\\ ppeerriiooaadd\\aa vviiee]]iiii ssaallee??

Da, `ntr-adev\r, se cunoa[te foarte bineactivitatea lui din ]ar\, mai ales cea pe care adesf\[urat-o ca episcop, pentru ca, ulterior,cronicile vremii s\ r\m=n\ t\cute. Foartemulte detalii s-au aflat dup\ ce Biserica [i-arec\p\tat libertatea. Dup\ 1989 s-a reabilitatcon[tiin]a multor personalit\]i, care au suferitpe timpul comunismului, una dintre acesteafiind [i cea a mitropolitului Visarion Puiu. Ela fost singurul episcop canonic din SinodulRomânesc, dup\ cum se [tie, care a r\mas `nafara grani]elor ]\rii, f\r\ s\ cunoa[tem con-junctura. Peregrin\rile sale au `nceput `n au-gust 1944 - c=nd a fost trimis de c\tre Patriar-hul Nicodim s\ participe la hirotonia episco-pului din Zagreb -, apoi, `n calitatea lui deatunci, ca mitropolit al Basarabiei, a fost tri-mis `n Occident. Astfel, dup\ Zagreb, Croa]ia,

a ajuns la Viena [i dup\ aceea la Praglia, o m\-n\stire din Italia, unde a r\mas, se pare, pân\`n 1947, când a trecut `n Elve]ia, dup\ care aajuns `n Fran]a, prin august-septembrie 1949.Activitatea desf\[urat\ pe timpul [ederii lui `nFran]a este, `n cea mai mare parte, necunoscut\.

UUnnaa ddiinnttrree ddoorriinn]]eellee MMiittrrooppoolliittuulluuiiVViissaarriioonn PPuuiiuu,, ccâânndd aa aajjuunnss `̀nn OOccccii-ddeenntt,, aa ffoosstt ddee aa-ii vveeddeeaa ppee rroommâânniiaadduunnaa]]ii `̀nnttrr-oo eeppiissccooppiiee rroommâânneeaass-cc\\.. NNee ppuuttee]]ii ssppuunnee ccââtteevvaa lluuccrruurriiddeesspprree oosstteenneeaallaa ppee ccaarree ~~nnaallttpprreeaa-ssffiinn]]iittuull VViissaarriioonn aa ddeeddiiccaatt-oo aacceess-ttuuii oobbiieeccttiivv??

~n momentul plec\rii sale din ]ar\, mitro-politul Visarion avea [i experien]a diasporei

Visarion Puiu - `ntemeietorul primeiepiscopii a românilordin diaspora

VisarionPuiu,

MitropolitulBucovinei

(1940)

IINNTTEERRVVIIUU

august 2010

PPuutteemm ssppuunnee cc\\ VViissaarriioonn PPuuiiuu aa ff\\ccuuttpprriimmaa bbiisseerriicc\\ rroommâânneeaasscc\\,, pprriimmaa oorrggaa-nniizzaarree bbiisseerriicceeaasscc\\ rroommâânneeaasscc\\ aa uunneeii

eeppiissccooppiiii `̀nn ddiiaassppoorraa..


12

ruse[ti. Acolo erau orga-nizate mai multe comunit\]iale celor proveni]i dinstatele care se aflau `n spa-tele Cortinei de Fier - ru[ialbi, bulgari, iugoslavi,rom=ni. Cunosc=nd frescadiasporei ortodoxe, Vi-sarion Puiu a ajuns, fiindchemat, la Paris, la Biserica„Sfin]ilor Arhangheli“, a-proape de Sorbona. Aici, aorganizat comunitatea ro-m=neasc\ conform legilorstatului francez, ca o „aso-cia]ie cultual\“. ~n jurul a-cesteia s-au organizat româ-nii, care erau deja `n Fran]a[i c\rora li se ad\ugau ceicare sc\pau din România,dup\ 1947-1948. Trebuiespus c\, `n vremea aceea, laParis, `n jurul acestei Bise-rici s-au str=ns [i remarca-bili intelectuali, proveni]idin s=nul poporului rom=n[i care, prin operele lor, a-veau deja un impact asupraculturii universale.

Prima organizarebisericeasc\ a rom=nilor din diaspora

Ajung=nd `n acest context [i `n aceast\ co-munitate, care c\p\ta form\ juridic\ [i se orga-niza [i din punct de vedere bisericesc, Visari-on Puiu, fiind un om luminat, `[i d\ seama c\trebuie s\ ata[eze canonic comunitatea rom=-neasc\ unei Biserici Ortodoxe recunoscute.Cum Biserica din ]ar\ era deja claustrat\ destatul comunist, singura Biseric\ accesibil\era a[a numita „L'Eglise hors frontiere“(Biserica din afara frontierelor), care `[i aveasediul `n Statele Unite, dar reunea comunit\]iale diasporei ortodoxe din `ntreaga Europ\.Mitropolitul Visarion intr\ `n leg\tur\ cu epis-copul ru[ilor albi din Europa, IoanMaximovici. Astfel, mitropolitul ortodox `n-cearc\ s\ organizeze aceast\ comunitate [i s\dea canonicitate unit\]ii rom=nilor din centrulParisului.

Sub jurisdic]ia mitropolitului VisarionPuiu, care se afla la Paris, erau de fapt to]i ro-mânii care locuiau `n Italia [i Spania, Germa-nia [i `n ]\rile din nordul Europei. Astfel s-aconstituit Episcopia Rom=nilor (liberi) dinOccident.

Aceasta a fost organizarea impus\ de con-textul istoric de atunci. ~ns\, `n contextul ac-tual, consider binevenit apelul PreafericituluiPatriarh Daniel, care `i `ndeamn\ pe to]iromânii din diaspora s\ vin\ sub omoforulBisericii Mame.

A[adar, putem spune c\ preindicativul or-ganiza]iei biserice[ti actuale este dat de acestmare mitropolit, Visarion Puiu, care a f\cutprima biseric\ româneasc\, prima organizarebisericeasc\ româneasc\ a unei episcopii `ndiaspora.

„„Mitropolitul ortodox Besarion“

CCâânndd aa]]ii aajjuunnss,, llaa `̀nncceeppuuttuull aanniilloorrnnoouu\\zzeeccii,, llaa ssttuuddiiii `̀nn FFrraann]]aa,,ccoommuu-nniittaatteeaa rroommâânneeaasscc\\ ccee mmaaii [[ttiiaa ddee-sspprree VViissaarriioonn PPuuiiuu??

Din p\cate, activitatea lui era foarte pu]inevocat\.

Din momentul organiz\rii episcopiei ro-m=nilor din diaspora [i-a dorit ca aceasta s\fie sub jurisdic]ia Bisericii Mame. Dar, cumcontextul istoric nu era favorabil [i cum,probabil, el a exprimat aceast\ idee mai ac-centuat, `n diverse momente, nefiind pe pla-cul celorlal]i, acest fapt a dus la excludereaierarhului din comunitatea din strada Jean

de Beauvais, Paris, dat fiind c\, prin naturasitua]iei [i organiz\rii administrative, mem-brii acesteia puteau decide cine face partedin aceasta [i cine nu. Mitropolitul Visarion,cu triste]e, s-a retras acolo unde a fostprimit, `ntr-un sat din nordul Fran]ei. Acoloa r\mas, `nsingurat, p=n\ ce [i-a dat ob[tes-cul sf=r[it. A fost `nmormântat de doi preo]iru[i [i `n prezen]a unor prela]i catolici, ca unanonim.

~n perioada `n care m-am aflat `n Fran]a,urmând cuvântul mitropolitului care m-atrimis `n Occident, am fost `n satul respectiv[i am constatat c\ amintirea sa era `nc\ vie,de[i trecuser\ aproape 30 de ani de la mutareasa la cele ve[nice, `n anul 1964. Am g\sitlocuitori ai satului, care-[i aminteau `nc\ de„mitropolitul ortodox Besarion“.

Re`nhumat `n cimitirulMontparnasse

NNee-aa]]ii ssppuuss cc\\,, `̀nn 11999922,, oosseemmiinn-tteellee mmiittrrooppoolliittuulluuii VViissaarriioonn PPuuiiuuaauu ffoosstt lluuaattee ddiinn VViieellss-MMaaiissoonnss [[iiaauu ffoosstt dduussee llaa cciimmiittiirruull MMoonnttppaarr-nnaassssee,, ddiinn PPaarriiss.. NNee ppuuttee]]ii ooffeerriicc==tteevvaa ddeettaalliiii??

Da, `ntr-adev\r, mitropolitul Visarion amurit `n exil - exilat fiind chiar [i de românii

Mitropolitul Visarion Puiu adormit `ntru Domnul, la Viels-Maisons, Fran]a

13anul II (X) nr. 8

CCuu ooccaazziiaa ccoommeemmoorr\\rriiii ddiinn aacceesstt aann aaaavvuutt lloocc llaannssaarreeaa ooffiicciiaall\\ aa uunnuuii bblloogg

ddeeddiiccaatt eexxcclluussiivv mmeemmoorriieeii MMiittrrooppoolliittuulluuiimmaarrttiirr VViissaarriioonn PPuuiiuu..

din diaspora - `n Viels-Maisons, acolo unde atr\it ultimii ani ai vie]ii sale. De acolo osem-intele sale au fost str\mutate - `n mare tain\ -la Paris, `n cimitirul Montparnasse.

Dup\ 1990, comunitatea româneasc\ de laParis era condus\ de p\rintele Mihai Constan-dache, care e plecat din p\r]ile noastre, aleBac\ului, de la Târgu Ocna. Când am ajuns `nOccident am intrat `n leg\tur\ cu p\rintele,care a fost de acord s\ m\ primeasc\ [i pemine la slujb\, pentru a cânta la stran\ - la bi-serica unde a cântat [i Brâncu[i - la biserica cedeservea comunitatea rom=nilor din Paris.

P\rintele Mihai Constandache a `nceputdemersurile ca osemintele mitropolituluiVisarion Puiu s\ fie aduse `n cimitirulMontparnasse, unde comunitatea rom=neasc\de]inea un morm=nt. S-au f\cut cele necesarepentru translarea osemintele mitropolituluiVisarion. Procedura este foarte riguroas\, `nFran]a, iar p\rintele Mihai Constandache s-aocupat de aceast\ problem\ vreme de 2 ani.De solu]ionarea ei, din punct de vedere ju-ridic, s-a ocupat - un prieten al nostru, nepotulp\rintelui - domnul Gheorghe Constandache,care acum este `n Elve]ia.

~n contextul acesta, translarea osemintelora devenit mai simpl\. Domnul Costandache s-aimplicat `n ob]inerea documentelor necesaredeshum\rii [i `nhum\rii, dar [i a transport\riiacestora prin diferitele departamente ale Fran-]ei. Dat fiind c\ legea francez\ este foartestrict\ `n aceast\ direc]ie, domnul Gh. Costan-dache a `nlesnit lucrurile, astfel `nc=t, `ntr-osingur\ noapte, `n secret, osemintele mitropo-litului Visarion au fost deshumate din acel ci-mitir din s\tucul din nordul Fran]ei [i `nhuma-te `n cimitirul Montparnasse. Dumnezeu mi-adat mie aceast\ bucurie, de a participa la re`n-humarea osemintelor ierarhului Visarion.

Documentele de translare s-au definitivat`ntre timp, dar osemintele marelui mitroplitfuseser\ deja depuse nu departe de cele ale luiBr=ncu[i, Eugen Ionesco, p\rintelui VirgilGhiorghiu, Elvira Popescu, Emil Cioran etc.

A[a cum `n mare tain\ a fost `nmormântat,tot a[a `n mare tain\ a fost re`nhumat. Doardoi oameni au participat la acest moment, eu[i dl Gh. Costandache. Aceasta fiind situa]ia,nu am putut vedea toate osemintele lui, deoa-rece a fost adus `ntr-un co[ciug, iar acestea sepecetluiesc. A fost depus `ntr-un mormânt ca-re apar]ine, a[a cum am mai spus, Bisericii, fi-ind donat de c\tre o familie de români.

Nutrim speran]a c\ vor mai fi `nc\ o dat\str\mutate din cimitirul parisian [i se vor aduce`n ]ara pe care a p\r\sit-o `n circumstan]e at=t devitrege. Sper ca Dumnezeu s\-mi dea zile s\tr\iesc [i acest eveniment.

~mplinirea a 46 de ani de laurcarea la Cer a Mitropolitulmartir Visarion Puiu (1879 -1964) a prilejuit, [i `n acestan, o serie de ac]iuni comemo-rative organizate la ini]iativaasocia]iei care `i poart\numele.

Astfel, cu binecuvântarea PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, manifest\rile au de-butat cu o slujb\ de pomenire oficiat\ la Ca-tedrala Arhiepiscopal\ „Sf. Cuvioas\ Para-scheva“, locul unde, la 22 decembrie 1905,a fost tuns `n monahism [i a primit numelede Visarion.

Ziditori `ntru memoria marelui prelat

Printre cei care au participat la comemora-rea marelui prelat [i c\rturar, ̀ n acest an, au fostprezen]i [i doi preo]i din Italia (unde a fost g\z-duit câ]iva ani `n perioada pribegiei sale dinexil, la M\n\stirea Maguzzano-Verona), caredesf\[oar\ activitate misionar\ `n Moldova,precum [i Pr. Ioan Neculoiu, din F\g\ra[. „~ndecursul celor peste zece ani de când membriiAsocia]iei „Visarion Puiu“ [i-au propus s\ rea-

biliteze `n memoria românilor personalitateagrandioas\ a celui comemorat, s-a `ntâmplat cafoarte multe persoane s\ ni se al\ture `n`nf\ptuirea acestei opere ziditoare. Mul]i dintreace[tia sunt români, oameni de o `nalt\ ]inut\intelectual\, `ns\ al\turi de noi au venit [istr\ini, aici remarcând `n mod deosebit pres-ta]iile Pr. Manuel Oliveira sau ale Prof. Drd.Marcian Marynowski, din Polonia. Cu ocaziacomemor\rii din acest an, am avut pl\cuta sur-priz\ s\ ne `ntâlnim cu `nc\ un asemenea u-cenic, Pr. Ioan Neculoiu, venit din Ardeal, de laF\g\ra[“, a spus p\rintele protopop Florin }us-canu.

Visarion Puiu `n spa]iul virtual

Tot cu ocazia comemor\rii din acest an,a avut loc lansarea oficial\ a unui blog ded-icat exclusiv memoriei Mitropolitului mar-tir Visarion Puiu, astfel c\ cei care cunoscmai pu]in via]a [i activitatea marelui ierarhpot afla informa]ii relevante accesândadresa de internet www.visarionpuiu.cen-terblog.net Blogul este realizat prin str\da-nia so]ilor Vasile [i Nicoleta Danci - jurnal-ist, respectiv profesor de informatic\ - [i,chiar dac\ se afl\ `n faz\ de lucru, acestaeste `n m\sur\ s\ ofere repere importante,bine documentate, legate de memoria celuicomemorat la `nceput de august. (BogdanMORO{ANU)

Ucenicii MitropolituluiVisarion Puiu

DDOOSSAARR

august 2010

DDuummnneezzeeiirreeaa SSffâânnttuulluuii DDuuhh,, ccaa [[ii cceelleellaalltteepprreerrooggaattiivvee aallee DDuuhhuulluuii SSffâânntt,, aavveeaauu ss\\ ffiiee

ddeemmoonnssttrraattee llaa SSiinnoodduull IIII EEccuummeenniicc..


14

Dup\ ce au fost condamna]i laSinodul I Ecumenic, arienii [i-au`ndreptat virulen]a atacurilor`mpotriva Duhului Sfânt, `ncer-când s\ impun\ anularea dum-nezeirii acestuia, pornind de laideea c\ El este o creatur\ aFiului, având o pozi]ie interme-diar\ `ntre Dumnezeu [i crea-tur\. Ace[ti eretici s-au mai nu-mit macedonieni sau maratoni-eni. Denumirea de macedonieniprovine de la numele episcopu-lui semiarian Macedoniu, depusdin scaun `n anul 360, de Sino-dul din Constantinopol, ca ere-tic. Când Macedoniu a murit,conducerea pnevmatomahilor aluat-o diaconul Maratoniu, hi-rotonit de Macedoniu ca epis-cop de Nicomidia.

Egalitatea [i deofiin]imea Duhului Sfânt cuTat\l, precum [i cu Fiul au fost ap\rate [i teolo-ghisite, `mpotriva pnevmatomahilor, de mariiP\rin]i [i teologi ai secolului al III-lea: SfântulChiril al Ierusalimului, Sfântul Atanasie CelMare, de P\rin]ii Capadocieni: Sfântul VasileCel Mare, Sfântul Grigorie de Nazians [i Sfân-tul Grigorie de Nyssa, de Sfântul Didim Ale-xandrinul, zis „Cel Orb“, [i de Sfântul Ambro-zie al Milanului.

Formularea `nv\]\turii ortodoxe despre Duhul Sfânt

Dumnezeirea Sfântului Duh, ca [i celelalteprerogative ale Duhului Sfânt, aveau s\ fie de-monstrate la Sinodul II Ecumenic. Acest sinoda fost convocat de ~mp\ratul Teodosie I, la Con-stantinopol, `n anul 381, la care au participat150 de sinodali. La Sinodul I Ecumenic pre[e-din]i au fost Sfântul Eusta]iu al Antiohiei [iSfântul Alexandru al Alexandriei. La Sinodul IIEcumenic, pre[edinte al lucr\rilor a fost SfântulGrigorie de Nazians. P\rin]ii Sinodului II Ecu-menic, dup\ ce p\streaz\ [i confirm\ mai pelarg `nv\]\tura ortodox\ de la Niceea, exprimat\`n simbol, despre Dumnezeu Tat\l Creatorul [i

Proniatorul a tot ceea ce exist\, despre Dum-nezeu Fiul `ntrupat, Domnul nostru Iisus Hris-tos, Mântuitorul lumii, condamn\ erezia pnev-matomahilor [i m\rturisesc `n mod expres cre-din]a `n Duhul Sfânt, cea de a 3-a persoan\ aSfintei Treimi (articolul 8).

~n m\rturisirea credin]ei `n Duhul Sfânt,Sfin]ii P\rin]i nu au introdus termenii Dum-nezeu [i „de o fiin]\“, ca `n articolul 2, dedicatdumnezeirii lui Hristos, pentru a menaja pecre[tinii care se fereau de orice formul\ nou\,chiar dac\ aceasta nu f\cea altceva decât s\ ex-prime mai direct [i mai clar `nv\]\tura ortodox\ aBisericii. Pruden]a Sfin]ilor P\rin]i sinodali s-adovedit eficace. Erezia lui Macedoniu a fost p\-r\sit\; formularea `nv\]\turii ortodoxe despreDuhul Sfânt fixat\ `n sinodul constantinopoli-tan a r\mas neschimbat\, fiind confirmat\ decelelalte sinoade ecumenice (`n special de si-

noadele III [i IV ecumenice). ~mpreun\ cu `n-tregul text al simbolului Niceo-constantinopoli-tan, pe care `l folose[te peste tot `n slujbe [i ru-g\ciunile sale Biserica Ortodox\, dumnezeireaDuhului Sfânt este exprimat\ `n m\rturisirea Si-nodului II Ecumenic, adic\ `n articolul 8 alSimbolului, prin atributul „Domnul de via]\ F\-c\torul“, care implic\, pentru Duhul Sfânt, ple-nitudinea dumnezeirii.

~ncheierea dogmei Sfintei TreimiConsubstan]ialitatea Duhului Sfânt cu Tat\l

[i cu Fiul este indicat\ [i subliniat\ `n m\rturisi-rea Sinodului II Ecumenic, `ndat\ dup\ ce se a-rat\ modul provenirii lui din Tat\l (purcedere),prin cuvintele: „Cel ce `mpreun\ cu Tat\l [i cuFiul este `nchinat [i sl\vit...“, care exprim\, `nal]i termeni, deofiin]imea [i egalitatea celor Trei

Istoricul Crezului constantinopolitan*

Interior din Biserica „Sf. Irina“ din Constantinopol, unde s-a desf\[urat Sinodul al II-lea Ecumenic

15anul II (X) nr. 8

PPrriinn DDuuhhuull SSffâânntt,, DDuummnneezzeeuu ssee ffaacceeccuunnoossccuutt ooaammeenniilloorr,, `̀nn BBiisseerriicc\\,,

`̀nnccoorrppoorrâânndduu-ii `̀nn SSiinnee,, ccaa mm\\dduullaarreeaallee ttrruuppuulluuii SS\\uu,, pprriinn SSffiinntteellee TTaaiinnee..

persoane divine. Mai departe, `n acela[i articolal Simbolului, Duhul Sfânt este ar\tat ca gr\indprin prooroci, descoperind, deci, pe Dumnezeuoamenilor, cum ne `ncredin]eaz\, de altfel, [iSfântul Apostol Pavel prin cuvintele: „«Cele ceochiul n-a v\zut [i urechea n-a auzit, [i la inimaomului nu s-au suit, pe acestea le-a g\tit Dum-nezeu celor ce-L iubesc pe El». Iar nou\ ni le-adescoperit Dumnezeu prin Duhul S\u, fiindc\Duhul toate le cerceteaz\, chiar [i adâncurile luiDumnezeu. (I Corinteni 2, 9-10). Duhul Sfânteste sufletul [i via]a Bisericii, este plenitudineavie]ii dumnezeie[ti rev\rsate `n Biseric\ prinIisus Hristos. Prin Duhul Sfânt, Dumnezeu seface cunoscut oamenilor, `n Biseric\, `ncorpo-rându-i `n Sine, ca m\dulare ale trupului S\u,prin Sfintele Taine, care sunt lucr\rile lui Hris-tos `n Duhul Sfânt. Iat\ aici ra]iunea pentru careSimbolul Constantinopolitan formuleaz\, suc-cint, `nv\]\tura despre Biseric\, indicându-i no-tele ei specifice: unitatea, sfin]enia, sobornicita-tea [i apostolicitatea (articolul 9), `nv\]\tura de-spre Botez [i, prin aceasta, despre toate TaineleBisericii (articolul 10) [i `nv\]\tura despre `n-vierea mor]ilor (articolul 11) [i via]a ve[nic\(articolul 12).

Cu m\rturisirea credin]ei `n Duhul Sfânt, laSinodul II Ecumenic, se `ncheia, `n toate ele-mentele ei, dogma Sfintei Treimi, ca baz\ am\rturisirii noastre `n Hristos. Fiul [i DuhulSfânt `[i au originea `n Tat\l mai `nainte de to]ivecii, Fiul prin na[tere, iar Duhul Sfânt prinpurcedere. „Noi cunoa[tem c\ exist\ deosebiri`ntre na[tere [i purcedere, dar care este moduldeosebirii nu [tim deloc. Na[terea Fiului din Ta-t\l [i purcederea Sfântului Duh sunt simultane“(Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica 1, 8).

Adaosul „„Filioque“Biserica romano-catolic\ a introdus `n Crez

adaosul „filioque“, adic\ purcederea DuhuluiSfânt [i de la Fiul. Pe baza textului din Evan-ghelia Sfântului Ioan capitolul 15, versetul 16,to]i Sfin]ii P\rin]i `nva]\ purcederea DuhuluiSfânt numai de la Tat\l [i nu [i de la Fiul. Sin-gurul principiu `n Treime este Tat\l. A sus]ine„filioque“ `nseamn\ a afirma nedeplin\tatea Ta-t\lui `n a purcede pe Duhul Sfânt. Dar dac\ estenedeplin `n a purcede pe Duhul Sfânt, `nseamn\c\ a fost nedeplin [i `n a na[te pe Fiul. „Filio-que“ sparge unitatea [i comuniunea desvâr[it\ aPersoanelor Sfintei Treimi.

Sfântul Grigorie Palama (†1359) teologhi-se[te: „Pe Acesta (pe Duhul) ~l cere de la Tat\lca Duh al Adev\rului [i al ~n]elepciunii [i al Cu-vântului... [i prin el se bucur\, `mpreun\ cu Ta-t\l, care se bucur\ de El (de Fiul)... C\ci DuhulSfânt este aceast\ bucurie, dinainte de veci, a Ta-t\lui [i a Fiului, fiind comun\ lor `n ce prive[tefolosirea, pentru care fapt este trimis, de amân-doi, la cei vrednici. Dar este numai al Tat\lui `n

ce prive[te existen]a, de aceea numai din Elpurcede“ (Capetele Teologice, capitolul 36). ~nsensul acesta, Duhul Sfânt face leg\tura `ntreTat\l [i Fiul, f\r\ s\ `nceteze a fi o persoan\ dis-tinct\ [i f\r\ s\ purcead\ [i de la Fiul. Adaosul„filioque“ `n Crez nu are justificare scripturisti-c\ [i patristic\, precum nu are o baz\ logic\ pen-tru ra]ionamentul dogmatic.

„„Crezul“ `n cultul divin ortodox

Simbolul Niceo-Constantinopolitan estesinteza `nv\]\turii Bisericii, care explic\ aparte-nen]a noastr\ eclesial\ [i de care este dependen-

t\ `ns\[i mântuirea noastr\. De aceea, Crezul seroste[te la Botez [i la Sfânta Liturghie. La Botezpentru a ar\ta c\ noul botezat prime[te credin]acea adev\rat\ `n Sfânta Treime [i devine mem-bru al Bisericii `n care se p\streaz\ adev\rulatotcuprinz\tor al mântuirii omului.

La Sfânta Liturghie, prin rostirea Crezului,se arat\ c\ aducerea jertfei se face numai de ceicare sunt `n credin]a cea adev\rat\. Numai cre-dincio[ii care p\streaz\ credin]a (dogma) ade-v\rat\ pot participa la jertf\ lui Hristos c\ s\ `n-vieze cu El.

Crezul este dovada iubirii lui Dumnezeu fa-]\ de noi [i m\rturisirea Lui de c\tre noi este re-cunoa[terea acestei dovezi a iubirii Lui. Iar

Sf. Grigorie Palama, unul dintre teologii Sfintei Treimi

august 2010

SSffâânnttuull MMaaxxiimm MM\\rrttuurriissiittoorruull vveeddee `̀nn rroossttiirreeaaccoommuunn\\ aa CCrreezzuulluuii,, dduupp\\ ss\\rruuttaarreeaa rreecciipprroocc\\,,sseemmnnuull vvee[[nniicceeii mmuull]]uummiirrii [[ii pprreeaassll\\vviirrii uunniittee [[ii

uunniittaarree aa lluuii DDuummnneezzeeuu ddee cc\\ttrree nnooii..


16

DDOOSSAARR

m\rturisirea Lui `n comun este manifestarea iu-birii noastre `ntreolalt\ `ntemeiat\ pe iubireaLui fa]\ de noi. E o manifestare a sobornicit\]iiBisericii `n dreapta credin]\ `ntemeiat\ pe m\r-turisirea comun\ fa]a de noi [i a dragostei noas-tre fa]\ de El [i `ntre noi, mai ales c\ `l rostim `ntoate Bisericile.

Rostirea comun\ a Crezului,semnul ve[nicei m\rturisiri

M\rturisirea credin]ei noastre `n nem\su-rata iubire a lui Dumnezeu fa]\ de noi este re-velat\ prin faptul c\ ~nsu[i Fiul lui DumnezeuCel de o fiin]a cu Tat\l, s-a f\cut pentru noi [ipentru a noastr\ mântuire om, S-a r\stignit [ia `nviat ca s\ ne asigure [i nou\ ~nvierea [ivia]a veacului ce va s\ vie. Credincio[ii sepreg\tesc prin m\rturisirea comun\ a Crezuluis\ primeasc\ pe Acela[i Hristos prin Sfânta~mp\rt\[anie, a[a cum se preg\tesc s\-L pri-measc\ `n Taina Botezului, sau s\-L repri-measc\ `n Taina M\rturisirii sau, `n sfâr[it,cum se preg\tesc cei ce urmeaz\ s\ primeasc\harul Arhieriei. Sfântul Maxim M\rturisitorulvede `n rostirea comun\ a Crezului, dup\ s\ru-tarea reciproc\, semnul ve[nicei mul]umiri [ipreasl\viri unite [i unitare a lui Dumnezeu dec\tre noi. El teologhise[te astfel: „M\rturisi-rea dumnezeiescului Simbol al Credin]ei, f\-cut\ de c\tre to]i, `nseamn\ m\rturisirea tai-nic\ ce o vom aduce `n vecii vecilor prea`n]e-leptei purt\ri de grij\ a lui Dumnezeu, prin ra-]iunea [i motivele uimitoare prin care ne-ammântuit (P.G. 91, col. 796). De aceea, expre-sia „U[ile, U[ile...“ poate avea [i sensul: „des-chide-]i u[ile min]ii voastre pentru `n]elegereacon]inutului mântuitor al Crezului“

Rostirea Crezului se `ncheie cu asigurareavie]ii ve[nice pe seama noastr\, de pe urma ~n-trup\rii, r\stignirii [i a ~nvierii Fiului lui Dum-nezeu pentru noi.~n ea se arat\ deplin\tatea iu-birii lui Dumnezeu pentru noi. M\rturisind cre-

din]a `n ea m\rturisim iubirea des\vâr[it\ [i ve[-nic\ a lui Dumnezeu fa]\ de noi.~n vreme cecredincio[ii rostesc Crezul, preotul roste[te [i elCrezul [i ridic\ aerul de pe Sfântul Disc [i Sfân-tul Potir, leg\nându-l deasupra lor. Natura cos-mic\ nu mai acoper\ pe Hristos MântuitorulCare se jertfe[te, ci se clatin\ de team\ `n jurulLui. Iubirea lui Dumnezeu revelat\ prin HristosCel `ntrupat [i jertfit se cunoa[te `n vremea m\r-turisirii a ceea ce a f\cut El pentru noi [i prin a-ceast\ ar\tare descoperit\ a jertfei [i ~nvierii luiHristos. Ar\tarea lor descoperit\ pune `n starede cutremur toat\ crea]ia, inclusiv cea `ngereas-c\, amintind de cutremurul ce s-a petrecut lar\stignirea [i ~nvierea Domnului, când `ngerul aridicat piatra de pe mormânt (Matei 27, 51; 28,2). De aceea, dup\ articolul al 5-lea al simbolu-lui („{i a `nviat a treia zi dup\ Scripturi“) `nce-teaz\ cl\tinarea „aerului“. ~nvierea a fost actulcel mai minunat [i mai iubitor al PreasfinteiTreimi fa]\ de om [i crea]ia Sa.

Generalizarea rostirii CrezuluiSimbolul Niceo-Constantinopolitan este

sinteza `nv\]\turii Bisericii, bazat\ pe Revela]iadivin\. ~n el se cuprind implicit, `ntr-o form\concentrat\, nu numai dogma hristologic\, for-mulat\ [i aprofundat\ la Sinoadele III, IV [i VIEcumenice, ci [i cea mariologic\ (Sinodul VEcumenic) [i cultul sfin]ilor [i al icoanelor, `nte-meiate pe ~ntruparea Fiului lui Dumnezeu (Si-nodul VII Ecumenic).

Dat fiind cuprinsul s\u doctrinar atotcuprin-z\tor, Crezul, pe care `l rostim cu evlavie `n sfin-tele l\ca[uri [i despre care `nv\]\ elevii la ora dereligie, a `nlocuit toate celelalte forme de m\rtu-risire a credin]ei, pân\ la anul 381, generalizân-du-se `ntr-un timp foarte scurt, prin lucrareaProviden]ei divine, `n cultul Bisericii Ortodoxede pretutindeni. (pr. prof. Ctin LEONTE)

* CONTINUARE DIN NUM|RUL TRECUT (CRONICA

ROMANULUI, AN II (X), NR. 7, IULIE 2010, PG. 22-24)

1. Pr. conf. Dr. {tefan C. Alexe, Sfântul Atanasie cel Mare. ~mplinirea a 1600 de ani de lamoartea sa, „Mitropolia Moldovei [i Sucevei“, anul 1973, nr. 11-12;

2. Pr. Nicolae Chif\r, Istoria Cre[tinismului, Vol. II Ed. Trinitas, Ia[i, 2000;

3. Pr. prof. Ioan R\mureanu, Sinodul I Ecumenic de la Niceea de la 325. Condamnareaereziei lui Arie. Simbolul Niceean, „Studii Teologice“. Anul 1987, nr. 1-2;

4. Idem, Lupta Ortodoxiei contra arianismului de la Sinodul I Ecumenic pân\ la moartealui Arie, „S.T“, anul 1961, nr. 1-2;

5. Idem, Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381). ~nv\]\tura despre SfântulDuh [i Biserica. Simbolul Constantinopolitan, „S.T“ (1969), nr. 5-6;

6. Diac. Constantin Voicu, Problema homoousios la Sfântul Atanasie cel Mare,„Mitropolia Olteniei“, anul 1963, nr-1-2;

7. Pr. Nicu Dumitrescu, Cele [apte personalit\]i de la Niceea (325), Ed. Napoca-Star, Cluj, 2001;

8. Pr. Emanoil B\bu[, Introducere `n Istoria Bisericeasc\ Universal\, Ed. Sophia,Bucure[ti, 2003;

9. Eusebiu de Cezareea. Vita Constantini, `n Scrieri, Partea a II-a, trad.[i note de RaduAlexandrescu, `n colec]ia „P.S.B“ vol.14 Ed. IBMBOR, Bucure[ti 1991;

10. Sfântul Ambrozie, Despre Sfântul Duh, trad. Rom. de Vasile R\duc\, Ed. Anastasia,Bucure[ti 1997;

11. Pr. Prof Dumitru Radu, Hot\rârile dogmatice ale sinodului II Ecumenic (381)-sintez\a `nv\]\turii de credin]\-`n spiritualitatea ortodox\, „B.O.R.“ anul 1981, nr. 7-8;

12. Pr. prof. Dumitru Popescu, Aspecte noi `n problema „Filioque“,“Ortodoxia“, anul1974. nr. 4;

13. Pr. prof. Dumitru St\niloae, Rela]iile treimice [i via]a Bisericii, „Ortodoxia“ anul1964, nr. 4;

14. Idem, Studii catolice recente despre Filioque, „S.T“ anul 1973, nr. 7-8;

15. Idem, Spiritualitate [i comuniune `n Liturghia Ortodox\, Editura Mitropoliei Olteniei,Craiova, 1976.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV|

BBIISSEERRIICCAA{{II {{CCOOAALLAA

17anul II (X) nr. 8

Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Gheor-ghe“ din Roman este una dintre cele mai vechiinstitu]ii de `nv\]\mânt liceal din centrul Mol-dovei, fiind `nfiin]at `n anul 1858 [i reprezen-tând, de-a lungul istoriei, un izvor nesecat, deunde tinerii s-au putut `mp\rt\[i din tezaurul `n-v\]\turilor de credin]\ ale Bisericii.

Personalul didactic al acestei [coli, condusast\zi, cu binecuvântarea Preasfin]itului IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului, de c\tre PC Pr. S`nic\ Pa-lade, a fost [i este preocupat permanent de evo-

lu]ia intelectual\ [i spiritual\ a tinerilor care do-resc s\ se implice `n mod activ `n via]a Bisericii.

Rezultatele bune ob]inute de-a lungul tim-pului de elevi, la examenele de bacalaureat, laolimpiadele [colare, la diferitele concursuri [ifestivaluri na]ionale [i interna]ionale sunt ast\zireconfirmate de locul frunta[ pe care `l ocup\seminarul nostru `ntr-un top realizat la nivel na-]ional pentru institu]iile de `nv\]\mânt liceal.

~n topul celor mai bune licee din Româniapentru anul 2010, top realizat de site-ul edu-ca]ional AdmitereLiceu.ro, Seminarul Teolo-

gic Ortodox „Sf. Gheorghe“ din Roman ocup\primul loc la nivel na]ional, la sec]iunea semi-narii teologice - [coli voca]ionale, clasându-sepe acela[i loc [i `n topul tuturor liceelor dinjude]ul Neam]. Acest clasament a fost alc\tuitav=ndu-se `n vedere urm\toarele criterii: me-dia de admitere (50%), media de la examenulde BAC (30%) [i media rezultatelor ob]inutela olimpiade (20%). Au primit punctaje 1.516[coli din `ntreaga ]ar\, colegii na]ionale, liceevoca]ionale, licee tehnice [i [coli de arte [imeserii. (arhid. Adrian CIOBANU)

Seminarul „Sf. Gheorghe“, primul `ntre liceele teologice din ]ar\

~n fiecare an, la mijlocul lunii septembrie,[coala româneasc\ `mbrac\ haina emo]iei `nce-putului de an [colar. De la colegiile cele mai re-numite [i pân\ la modestele [coli]e din cele maigreu accesibile c\tune, se simt intensitatea mo-mentului [i entuziasmul, prospe]imea plin\ desperan]a devenirii. Dup\ o vacan]\ reconfortan-t\, [coala [i-a redeschis por]ile, invitându-[i ele-vii s\ guste din nectarul cunoa[terii, dând fiec\-ruia dup\ propria capacitate [i disponibilitate.

~n spa]iul românesc, [coala este prelungireapridvorului Bisericii, f\când din cult [i cultur\ ounitate de fond, dând fiin]ei umane sursa com-plet\ [i transfiguratoare a devenirii sale. Leg\-tura intim\ dintre Biseric\ [i {coal\ se justific\[i prin aceea c\ `nceputul de an [colar corespun-de oarecum `nceputului anului bisericesc. Edu-ca]ia [i spiritualitatea nu trebuie s\ se manifeste`n planuri paralele, chiar dac\ unele curentecontemporane au creat bre[e, care par irecupe-rabile, `ntre [tiin]\ [i religie, ci ele trebuie s\ de-vin\ un tot unitar, asemenea unei fiin]e `n caremintea [i inima s-au reg\sit `ntr-o unitate resta-urat\, c\ci {coala [i Biserica sunt ra]iunea [isim]irea fiin]ei na]ionale.

Biserica binecuvinteaz\ activitatea educa-]ional-formativ\ desf\[urat\ `n [coal\ de c\treprofesori, care sunt asemenea sculptorilor ceprin cuvânt cioplesc min]ile [i caracterele atâtorgenera]ii care cresc `n societate, purtând am-prenta lor. Tinerii trebuie s\ con[tientizeze fap-tul c\ cele trei cicluri [colare preuniversitare

sunt etape ale asi-mil\rii informa-]ionale, dar `n a-cela[i timp, poatemai important,punctul de pleca-re spre un destinasumat.

Tr\im `ntr-osocietate atins\ decriza economic\,`n care unii copii,de[i ar dori, nupot beneficia de oeduca]ie decent\`n cadrul [colar,`n timp ce al]ii a-bandoneaz\ [coa-la din cauza unorconjuncturi nefa-vorabile sau pl\giale imoralit\]ii. ~naceste condi]ii,trebuie s\ ne adun\m spiritul [i s\ alegem [coa-la, ca cea care singur\ de]ine formula dep\[iriiacestor neajunsuri.

S\ nu uit\m niciodat\ c\ Dumnezeu exist\,c\ ne iube[te [i este singurul care ne d\ruie[teputerea de a dep\[i orice fel de criz\, economic\sau spiritual\, [i Cel care ne garanteaz\, `n pers-pectiva ve[niciei, la orice vârst\ biologic\ ne-amafla, c\ r\mânem copiii S\i, ve[nic `nseta]i de

cunoa[tere [i `n permanen]\ binecuvânta]i dinve[nicul izvor al cuno[tin]ei.

Binecuv=nt\m `nceputul anului [colar2010-2011, cu n\dejdea sporit\ c\ Dumnezeuva ilumina min]ile tuturor copiilor [i tinerilor[colari ca s\ poat\ aduna din c\r]ile deschise cao floare nectarul [tiin]ei ziditoare `n perspectivaform\rii noilor vl\stare din arborele neamuluidin care fac parte.

„Binecuvânt\m `nceputul anului[colar 2010-2011“

Mesajul PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul adresat elevilor [i pedagogilor, la `nceputul anului [colar 2010-2011

PS Ioachim Episcop-vicar B\c\uanul `n mijlocul colectivului de elevi [i cadre didactice ale [colii

„Al. I. Cuza“ din Bac\u (19 aprilie a.c.)

SSccooppuull rreeiinnttrroodduucceerriiii rreelliiggiieeii ccaa ddiisscciipplliinn\\ ddee`̀nnvv\\]]\\mmâânntt `̀nn [[ccooaall\\ eessttee ddee aa mmooddeellaa ccaarraacctteerree

[[ii ddee aa-ll aapprrooppiiaa ppee oomm ddee DDuummnneezzeeuu..

august 2010



18

Religia reprezint\ leg\tura libe-r\, con[tient\ [i personal\ aomului cu Dumnezeu. Ea nu sepoate m\rturisi decât prin tr\i-re [i via]\ religioas\, prin a-ceasta `n]elegându-se ceea ceomul simte, gânde[te [i se ma-nifest\ fa]\ de Dumnezeu `n a-numite momente ale vie]ii.Ca disciplin\ de `nv\]\mânt, eaare rolul unui liant `ntre disci-plinele care L-au pierdut, saudin diferite motive nu L-au cu-noscut niciodat\ pe Dumnezeu.Sunt multe `ntreb\ri la care ele-vii nu g\sesc r\spunsuri doardin materiile studiate. Astfel,vor `n]elege mai bine rostul o-mului `n lume [i ordinea perfect\pe care Proniatorul a stabilit-o.Ea este a[adar o necesitate a fi-rii umane, nu numai o porunc\a lui Dumnezeu [i se manifest\ca o sete de cunoa[tere.

Scopul reintroducerii religiei ca disciplin\de `nv\]\mânt `n [coal\ este de a modela carac-tere [i de a-l apropia pe om de Dumnezeu. Eatrebuie s\ fie studiat\ la diferite niveluri deoare-ce dezvoltarea psiho-fizic\ dureaz\ pân\ la ter-minarea liceului [i influen]eaz\ modul de gân-dire a viitorului om matur. Pentru realizarea a-cestui obiectiv, valorificarea moral educativ\ acultului sfin]ilor este de mare importan]\.

Cultul sfin]ilor `n OrtodoxieCultul Sfin]ilor a ocupat [i ocup\ un loc de-

osebit `n evlavia [i via]a Bisericii. Ei sunt mij-locitorii [i protectorii no[tri `n fa]a tronului luiDumnezeu. Prezen]a lor binecuvântat\ `n Bise-ric\ se manifest\ prin via]a demn\ de urmat,prin icoanele [i moa[tele f\c\toare de minuni.Sfin]ii sunt prietenii no[tri care se roag\ [i ne a-jut\ `n lupta cu toate `ncerc\rile vie]ii de aici [i

`n str\duin]ele fiec\ruia de a p\stra mereu leg\-tura con[tient\ cu Mântuitorul Hristos.

~n Ortodoxie cultul sfin]ilor se `ntemeiaz\pe dou\ puncte de credin]\: pe de o parte cre-din]a c\ omul, primind Tainele Bisericii, pri-me[te harul ca energie necreat\ a Lui Dum-nezeu, [i prin aceast\ energie sau lucrare `[i cu-r\]\ via]a personal\ de patimi; iar pe de alt\ par-te credin]a `n continuarea unei astfel de vie]ispre ve[nica existen]\ viitoare.

Cele dou\ puncte de credin]\, implicate `ncultul sfin]ilor `n Ortodoxie, au o solid\ temelieevanghelic\ sau apostolic\.

Din exemple, elevii `nv\]\ cel mai bine

Despre s\l\[luirea Lui Hristos, sau a Duhu-lui S\u, respectiv a puterii [i lucr\rii dumneze-ie[ti necreate `n cei ce se alipesc cu credin]\ deHristos, vorbe[te Mântuitorul de nenum\rateori „Dac\ M\ iube[te cineva, p\zi-va cuvântulMeu [i Tat\l Meu `l va iubi pe el [i vom veni lael [i ne vom face loca[ la el (Ioan 14, 23). Sau:„Nu v\ voi l\sa singuri, ci voi veni la voi“ (Ioan14, 18). {i precizând c\ acest\ s\l\[luire nev\zu-t\ sau dohovnicesc\ `n cei ce vor crede `n El vaavea loc dup\ ce se va `n\l]a la cer, spune „~nc\pu]in timp [i lumea nu M\ va mai vedea, voi

`ns\ M\ ve]i mai vedea; pentru c\ Eu sunt viu [ivoi ve]i fi vii. ~n ziua aceia ve]i cunoa[te c\ Eusunt Tat\l Meu [i voi `ntru Mine [i Eu `ntru voi“(Ioan 14, 19-20).

Din exemple elevii `nv\]\ cel mai bine, a[ac\ minunile f\cute de sfin]i sunt o m\rturie clar\a faptului c\ Dumnezeu este cu ei [i `i iube[tefoarte mult. O parte din ei au f\cut minuni chiar`n timpul vie]ii p\mântene. A[a, proorocul Eli-sei vede fapta rea a slujitorului s\u, Ghizei [i opedepse[te (IV Regi 5, 26), deasemenea el [tiece se va `ntâmpla la curtea regelui Siriei (cf. IVRegi 6, 12), Sfântul Apostol Petru `nvie pe Ta-vita la Iope (Fapte 9, 36-42), ca mai apoi, `m-preun\ cu Sfântul Ioan la templu, s\ vindece unolog din na[tere (Fapte 20, 9-12), Sfântul Apos-tol Pavel `nvie pe tân\rul Eutihie la Troa (Fapte20, 9-12). Puterea lucr\rii minunate a sfin]ilornu izvora numai din persoana lor, ci [i din lu-crurile `ntrebuin]ate de ei. Astfel, de exemplu,cu mantia lui Ilie sunt desp\r]ite apele Iordanu-lui (IV Regi 2, 14), iar osemintele lui Elisei `n-vie un mort (IV Regi 13, 21). Umbra SfântuluiApostol Pavel avea darul de a vindeca bolnaviipe care-i umbrea (Fapte 5, 15), iar `n FapteleSfin]ilor Apostoli ni se spune c\ „Dumnezeu f\-cea prin mâinile lui Pavel minuni neobi[nuite,`ncât [i peste cei ce erau bolnavi se puneau[tergare sau [or]uri purtate de Pavel, iar bolilese dep\rtau de la ei“ (Fapte 19, 11-12).

Valorificarea moral-educativ\ a vie]iisfin]ilor `n cadrul orelor de religie

PPrriinn oorraa ddee rreelliiggiiee eelleevviiii `̀nnvvaa]]\\ cc\\ ssffiinn]]iiii ssuunnttppeennttrruu nnooii mm\\rrttuurriiii ccllaarree aallee ffaappttuulluuii cc\\

oommuull,, ddaattoorriitt\\ vviirrttuu]]iilloorr ddoobbâânnddiittee `̀nn aacceesstt\\vviiaa]]\\,, `̀[[ii ppooaattee aattiinnggee ssccooppuull - mmâânnttuuiirreeaa..

19anul II (X) nr. 8

Toate aceste fapte mi-nunate au o `nsemn\tate a-parte pentru sufletul curatal elevilor [i sunt semne aleprezen]ei [i lucr\rii luiDumnezeu `n lume, prinoamenii s\i ale[i. Astfel,ora de religie se transform\`ntr-un izvor de ap\ vie, de-vine o or\ practic\.

Sfin]ii, m\rturii ale realit\]iim=ntuirii

Complexitatea sfin]eniei[i a tr\s\turilor sfântului es-te evident\. Prin ora de re-ligie elevii `nva]\ c\ sfin]iisunt pentru noi m\rturiiclare ale faptului c\ omul,datorit\ virtu]ilor dobândite`n acest\ via]\, `[i poate a-tinge scopul - mântuirea.Ei ne aduc lumina lui Hris-tos, ne sunt c\l\uzitori spreRai [i ne `nt\resc `n credin-]\ prin via]a [i patimile lor.Atitudinea lor eroic\, cura-jul, r\bdarea suferin]elor [istatornicia `n credin]\, suntpilde gr\itoare la temeliaoric\rui bun cre[tin. Spre argu-mentare, lu\m exemplul Sfintei Felicita, care fi-ind `ntemni]at\, zicea: „Acum sunt eu cea caresuf\r. Altul va suferi `n mine, pentru c\ [i eu voisuferi pentru El“. La fel a fost [i Sfântul Ale-xandru, care era medic, [i „nu scotea niciun sus-pin [i niciun strig\t, ci el se `ntre]inea cu Dum-nezeu `n inima sa“. Despre Sfânta Blandina, ca-re a suferit moarte martiric\ `mpreun\ cu fiul ei,Pontic, `n vârst\ de 15 ani, se spune c\ fiind su-pus\ la cele mai mari chinuri „nu sim]ea nimicdin cauza ardoarei credin]ei sale, a fermit\]ii n\-dejdii [i a aten]iei cu care se `ntre]inea cu Dum-nezeu“. Pentru c\ martirii acceptau cu bucuriecrucea, ca pe singurul drum `n care poate fi `n-tâlnit Hristos, via]a lor se `ncheia cu o doxolo-gie, cu o rug\ciune de mul]umire [i binecuvân-tare a lui Dumnezeu pentru c\ i-a socotit vred-nici de a-i primi `n acea clip\ martori ai Evan-gheliei (cf. Fapte 1, 8), p\rta[i la potirul luiHristos (Matei 20, 20) [i chema]i la `nviere `nplin\tatea slavei.

Elevii `nva]\ c\ invocarea sfin]ilor `n ru-g\ciune constituie expresia concret\ a comu-niunii lor cu lumea noastr\, a unit\]ii [i iden-tit\]ii Bisericii v\zute cu cea nev\zut\. Prinrealizarea virtu]ilor care au `mpodobit via]asfin]ilor, firea noastr\ se des\vâr[e[te, iarDumnezeu se pream\re[te `n noi. Ei se roag\pentru noi [i astfel ne apropiem mai u[or deDumnezeu. Sfântul Apostol Pavel le scrie fi-lipenilor: „Mul]umesc Dumnezeului meu oride câte ori `mi amintesc de voi, c\ totdeauna`n rug\ciunile mele m\ rog pentru voi to]i cubucurie“ (Filip 3, 4).

Sfântul este omul rug\ciunii [i acesta `larat\ iar\[i unit cu Hristos. Rug\ciunea sena[te din iubirea de Dumnezeu [i cuprinde `nsine toate celelalte virtu]i. Prin conlucrarealor cu harul dumnezeiesc, sfin]ii au ajuns`ntr-un anumit grad de realizare a asem\n\riicu Dumnezeu `n sfin]enie. Fiecare sfânt esteun hristofor, `ntrucât `n el se odihne[te Hris-

tos sau un pnevmatofor, un templuviu, care poart\ `n sine pe SfântulDuh (I Cor. 6, 19).

Sfin]ii mijlocesc la Dumnezeupentru noi, fiind `ndemna]i de dra-gostea lor nesfâr[it\ fa]\ de oameni.Ajutorul lor nu `nceteaz\ niciodat\.Ei ajut\ `n timpul vie]ii pe cei careli se adreseaz\ lor cu rug\ciuni, [ivor fi de fa]\ la judecata final\ pen-tru a interveni `n favoarea celorcare i-au cinstit pe p\mânt.

Sfin]ii, modele de urmatPrin puterea Lui Hristos aflat\

`n el, sfântul e o personalitate mo-ral\ `n via]a Bisericii. ~ntreaga luivia]\ este o ne`ncetat\ nevoin]\ du-hovniceasc\ `n care postul, rug\-ciunea, metaniile, ajun\rile [i pri-vegherile, constituie mijloace de`nt\rire a spiritului [i actualizare aputerii lui asupra afectelor trupului(cf. I Corinteni 9, 24-24).

Elevii con[tientizeaz\ faptul c\sfin]ii sunt lumin\ lumii prin exem-plul viu al credin]ei drepte [i prinvia]a sfânt\, devenind astfel mode-le de vie]uire pentru cre[tini. Virtu-]ile sfin]ilor vor `ncununa fruntea

cre[tinului de mâine [i va ]ine aprin-s\ pururi `n sufletele lor flac\ra credin]ei.

Pentru ca aceste adev\ruri s\ ajung\ la su-fletele copiilor, trebuie ca profesorul de religies\ cunoasc\ capacit\]ile intelectuale [i particu-larit\]ile lor de vârst\ pentru a selecta cele maibune metode spre a se putea face `n]eles.

Urmarea exemplului sfin]ilor `n via]anoastr\ are ca scop pream\rirea lui Dumnezeude c\tre noi, a[a cum a fost pream\rit [i de c\-tre ei, dar tocmai acest\ pream\rire are o pu-tere des\vâr[itoare, pentru c\ cel ce pream\-re[te pe Dumnezeu prin via]a sa nu r\mâneneschimbat `n firea sa. Prin realizarea virtu]i-lor care au `mpodobit via]a sfin]ilor, fireanoastr\ se des\vâr[e[te, iar Dumnezeu sepream\re[te `n noi, prin m\sura `n care noi nesfin]im `n Hristos urmând pilda sfin]ilor s\i.Aceasta este de fapt esen]a orei de religie.(Prof. Cristina GORB|NESCU, Grupul{colar D\rm\ne[ti)

1. Biblia, sau Sfânta Scriptur\, 1993, tip\rit\ sub `ndrumarea P. F. Teoctist, cu apro-barea Sfântului Sinod, Bucure[ti, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române;

2. Chilea, Pr. Prof. Sebastian, Sfin]ii la chemarea p\c\to[ilor, `n Studii Teologice, 1979,nr. 9-10, p. 573-574;

3. Cuco[, Constantin, Pedagogie, Compendiu de studii pedagogice, Ia[i, 1996;

4. Gordon, Pr. Prof. Dr. Vasile, Introducere `n Catehetica Ortodox\, Ed. Sofia, Bucure[ti, 2004;

5. Sfântul Ioan Gur\ de Aur, Cele [apte cuvânt\ri ]inute spre lauda Sfântului Apostol Pavel. Cuvântarea `ntâia, trad. de Pr. Matei Pâslaru, `n „Biserica Ortodox\ Român\“LXXXIX (1971), nr. 11-12.

BIBLIOGRAFIE

IInncclluussiivv ddooggmmaa SSffiinntteeii TTrreeiimmii ttrreebbuuiiee pprreezzeennttaatt\\ssuubb aassppeeccttuull eeii ffoorrmmaattiivv aaddiicc\\ ss\\ `̀nn]]eelleeaagg\\ eelleevvuullcc\\,, ooddaatt\\ ccee ssuunntteemm ff\\ccuu]]ii dduupp\\ cchhiippuull SSffiinntteeii

TTrreeiimmii,, aavveemm ddaattoorriiaa ss\\ ffiimm aa[[aa ccuumm `̀nnvv\\]]\\mm cc\\eessttee SSffâânnttaa TTrreeiimmee..


20


Ora de religie are un rol foarteimportant `n procesul instruc-tiv-educativ al elevului, a[acum au constatat marii peda-gogi cre[tini din toate timpurile.~n general, con]inutul procesu-lui instructiv const\ din ansam-blul structural de valori din do-meniile [tiin]ei, culturii, practi-cii, sedimentate `n societate laun moment dat, care devinpuncte de reper `n proiectarea[i realizarea instruirii.

Organizarea pedagogic\ a con]inutului `nv\-]\rii se realizeaz\ prin activit\]i de planificare,programare, elaborare a manualului [i a a altormateriale auxiliare, analiz\ a con]inutului ma-nualului `n vederea dirij\rii `nv\]\rii. Planifi-carea con]inutului `nv\]\rii const\ `n identifica-rea obiectivelor de `nv\]\mânt [i ordonarea lor`n timpul de [colarizare `n func]ie de obiective,niveluri sau cicluri ale `nv\]\mântului, particu-larit\]i ale dezvolt\rii psihologice a elevilor [icerin]e ale normelor pedagogice.

Structura planific\rilor ladisciplina Religie ortodox\

Planificarea calendaristic\ (anual\, trimes-trial\) a activit\]ilor de predare-`nv\]are rezult\din confruntarea timpului disponibil de instrui-re cu timpul necesar unei clase de elevi pentrua atinge anumite performan]e `n `nv\]are. Dinmoment ce timpul disponibil este fixat prin pla-nul de `nv\]\mânt ([i orientativ prin program\analitic\), planificarea calendaristic\ trebuieprecedat\ de o activitate evaluativ\ diagnostic\,pentru a preciza: timpul mediu realmente nece-sar clasei de elevi pentru a rezolva sarcinile de`nv\]are, corespunz\toare obiectivelor [i a a a-tinge performan]ele anticipate, tipurile de stra-tegii pedagogice optime adecvate dirij\rii `nv\-]\rii elevilor din clasa respectiv\, tipurile de lec-]ii [i e[alonarea lor `n timpul de instruire, succe-siunea probelor de evaluare formativ\. A[adar,pe baza rezultatelor diagnozei pedagogice seprocedeaz\ la planificarea calendaristic\ tri-mestrial\ sub form\ de tabel cu num\r\toarelerubricii: con]inutul `nv\]\rii, unit\]i de con]inut,

dat\, obiective de referin]\ [i mijloace de `nv\-]\mânt, moduri de evaluare, num\r de ore.

Dogma Sfintei Treimi, sub aspect formativ

Con]inutul educa]iei religioase se refer\ la oserie de elemente de ordin dogmatic, biblic, is-toric, liturgic, moral, cu efect direct asupra for-m\rii religioase.

Orice credin]\ dogmatic\ se prezint\ ca uncorp unitar de idei, de dogme care `i sunt speci-fice. Adev\rurile revelate ale cre[tinismuluisunt necesare pentru formarea culturii religioa-se [i pentru structurarea credin]ei `n plan indivi-dual, subiectiv. (...) Credin]a, dogmele trebuieprezentate [i transmise `n duh autentic cre[tin.Inclusiv dogma Sfintei Treimi trebuie prezenta-t\ sub aspectul ei formativ adic\ s\ `n]eleag\ e-levul c\, odat\ ce suntem f\cu]i dup\ chipulSfintei Treimi, avem datoria s\ fim a[a cum `n-v\]\m c\ este Sfânta Treime [i c\ `nv\]area dog-mei Sfintei Treimi nu ar fi decât o informare anoastr\ f\r\ urm\ri practice. Tot a[a pentru fie-care dogm\ [i `nv\]\tura cre[tin\. La nivelulprogramei trebuie s\ se reg\sesc teme extrasedin Vechiul [i Noul Testament. Prezentarea se-lectiv\ a capitolelor principale ale Biblicii sedovede[te a fi deosebit de necesar\.

Sfânta Scriptur\ este o adev\rat\ hran\ pen-tru o minte curat\ [i o adev\rat\ doctorie pentru

cei care au nevoie de `ns\n\to[ire. ~n ea avemistorie, avem etnologie, avem psihologie daravem `n primul rând persoan\, via]a, minunile,`nv\]\turile Domnului nostru Iisus Hristos. Ni-ciodat\ nu va insista suficient profesorul de re-ligie `n a folosi Sfânta Scriptur\ la clas\. Trebu-ie, `n primul rând, s\-[i dea silin]a ca fiecare co-pil s\ aib\ Sfânta Scriptur\ ortodox\, sau m\carNoul Testament. Din proprie ini]iativ\ s\ aduc\Noul Testament copiilor. Dup\ accea s\ obi[-nuiasc\ pe copii s\-l foloseasc\ [i s\ [tie s\ se o-rienteze `n el. Fie c\ pred\ `nv\]\tura dogmati-c\, fie moral\, fie cult\, `ndrum\ri misionare,totdeauna Sfânta Scriptur\ trebuie s\ fie piatrade temelie a celor prezentate `n lumina SfinteiTradi]ii. Nu se poate concepe ora de religie f\r\Noul Testament. Trebuie insuflata elevilor o a-dev\rat\ evlavie fa]\ de Noul Testament.

Trebuie copiii obi[nui]i de mici cu `nv\]\turidin Sfânta Tradi]ie, al II-lea izvor al Revela]iei,pentru c\ `nv\]\tura ei este de o valoare inesti-mabil\. Elevii trebuie ajuta]i s\ o cunoasc\ [i s\aib\ o adânc\ evlavie fa]\ de ea, s\ o foloseasc\drept c\l\uz\ `n `n]elegerea Sfintei Scripturi [i avie]ii `n duh a Bisericii.

Valen]ele educative ale istoriei Bisericii

Istoria Bisericeasc\ prezint\ pagini care pot`nfl\c\ra min]ile elevilor spre dragostea de Bi-

Ora de religie - proiectarea [i planificarealec]iei `n con]inutul educativ

21anul II (X) nr. 8

PPrroobblleemmaa aassiisstteenn]]eeii ssoocciiaallee mmeerriitt\\ ss\\ffiiee pprreezzeennttaatt\\ pprriinn tteemmee ssaauu ssuubbtteemmeessppeecciiffiiccee llaa nniivveelluull pprrooggrraammeeii [[ccoollaarree..

seric\, inspirându-le dorin]\ ca ea s\ fie iar\[i lafel de `nfloritoare ca `n vremea marilor mitro-poli]i Varlaam, Dosoftei, Antim Ivirianul. Tre-buie relevat copiilor, mai mult decât se face laistorie, rolul Constantinopolului [i men]inereadreptei credin]e `n cultura [i civiliza]ia lumii.Nu pot fi `n[irate aici toate momentele istorice`n\l]\toare care pot fi prezentate copiilor, dar nuputem trece peste Vie]ile Sfin]ilor care au con-stituit de-a lungul veacurilor hrana sufleteasc\ acredincio[ilor no[tri, de la copii pân\ la cel mai`n vârst\. Un copil care `ndr\ge[te Vie]ile Sfin-]ilor, chiar dac\ nu ajunge la nivelul Sfin]ilor,va fi oricum un bun cre[tin. Experien]ele patris-tice [i filocalice vor fi prezentate desigur, prinaducerea `n aten]ie a ceea ce este revelator pen-tru situa]iile didactice concrete.

Cre[tinismul este nu numai o `nv\]\tur\, ci [ipractic\, celebrare, activitate cultic\. Fiecare ele-ment sacramental poart\ o semnifica]ie spiritu-al\ adânc\, ce merit\ s\ fie cunoscut\ [i respec-tat\. De aceea trebuie prezentate Sfintele Taine[i Sfânta Liturghie, centrul vie]ii spirituale or-todoxe. De asemenea, se cer a fi prezentate `nplanificare teme despre rug\ciune practici reli-gioase forme de administrare a sacrului `n dife-rite circumstan]e.

Religia cre[tin\ presupune o evident\ di-mensiune moral\. Ea recomand\ [i sugereaz\un traseu moral, un model existen]ial de per-fec]ionare moral\, `n vederea accederii la unstatut existen]ial superior. Preceptele [i para-bolele cu con]inut moral, prezente `n progra-ma de religie, au o func]ionalitate formativ\deosebit de important\.

Cre[tinismul se tr\ie[te la modul esen]ial `nrela]ie cu al]ii, sub forma vizibil\ [i organic\ oBisericii. La rândul ei, Biserica este o institu]iedeschis\ problemelor comunit\]ii. Problema a-sisten]ei sociale merit\ s\ fie prezentat\ prin te-me sau subteme specifice lanivelul programei [colare.

Determinarea succesi-unii temelor se va facerespectându-se unele ce-rin]e psihopedagogice mi-nimale, trebuie avut\ `nvedere o ordonare progre-siv\ de la simplu la com-plex, de la cunoscut la ne-cunoscut. Dispunerea te-melor pe cicluri sau ani destudii trebuie s\ ]in\ contde particularit\]ile de vâr-st\ [i s\ respecte ritmurilede `nv\]are specifice. Tre-buie avut\ `n vedere sin-cronizarea structurilor te-matice de la Religie cu ce-lelalte tipuri de cuno[tin]ede la disciplinele din ace-

la[i an de studiu (studiul Istoriei Bisericii Orto-doxe Rom=ne se completeaz\ fericit cu studiulIstoriei Rom=nilor sau al geografiei patriei[.a.m.d). Profesorii trebuie s\ dispun\ de sufici-ent\ mobilitate [i autonomie `n adecvarea per-manent\ a con]inuturilor stipulate prin docu-mente [colare la trebuin]ele elevilor.

Adaptarea obiectivelor la contextNu `ntotdeauna cei care concep programe

sau manuale sunt cei mai competen]i, ei nepu-tând anticipa complexitatea unor situa]ii didac-tice determinate (ce vor elevii, cât pot asimila,ce trebuin]e au, ce caren]e prezint\ etc). Se cu-vine ca dasc\lii s\ discearn\, cu responsabilita-te, ce con]inuturi sunt pretabile `n situa]ii didac-tice pe care le creeaz\ sau le coordoneaz\. Pro-fesorul de religie trebuie s\ intervin\ creator [i,la limit\, s\ creeze noi con]inuturi [i s\ le regân-deasc\, s\ le adapteze la copiii cu care lucreaz\.

Planific\rile calendaristice anuale [i semes-triale au menirea de a organiza activitatea `nperspectiva de a gestiona timpul de `nv\]\mânt[i de a asigura `ndeplinirea integral\ [i cu rezul-tate bune a programei [colare a disciplinei res-pective. ~n realizarea lor sunt urm\rite obiecti-vele cadru [i de referin]\ ale educa]ie religioase.Obiectivele cadru se refer\ la formarea unor ca-pacit\]i [i atitudini specifice religiei [i sunt ur-m\rite de-a lungul mai multor ani de studiu. O-biectivele de referin]\ se deosebesc prin rapor-tarea obiectivelor cadru la con]inutul religiei,disciplinei de `nv\]\mânt la nivelul unui an destudiu [i la nivelul con]inutului `nv\]\rii.

~n elaborarea obiectivelor opera]ionale pen-tru nivelul de [colarizare primar un rol `l are cu-noa[terea de c\tre profesorului de religie aobiectivelor cadru [i de referin]\ [i a programe-lor [colare la urm\toarele discipline: Limba [i

Literatura Român\, Educa]ie Civic\, Muzic\,Istorie, Geografie, {tiin]e. Acest lucru prezint\doar avantaje majore: elevii lucreaz\ la niveluldat de particularit\]ile lor de vârst\ [i se reali-zeaz\ interdisciplinaritatea.

~n predarea religiei, un rol deosebit de im-portant `l au obiectivele formativ educative, eleeviden]iaz\ finalit\]ile educa]ie religioase [iceea ce prive[te comportamentul elevilor `nvia]a de cre[tin. Aceste obiective privesc `nmod deosebit latura afectiv\ [i voli]ionala a per-sonalit\]ii elevilor. Se precizeaz\ `n leg\tur\ cucon]inutul fiec\rei lec]ii, dar se urm\resc peparcursul mai multor ani de studiu.

Planificarea activit\]ii `n perioadele de evaluare

Pentru perioada de evaluare, profesorul va`ntocmi planific\ri calendaristice `n care evalu-area trebuie s\ aib\ obiective clar definite [imoduri eficiente de investigare a rezultatelor[colare pentru fiecare elev [i pentru con]inutu-rile care vor fi evaluate. Evaluarea trebuie s\ sefac\ pe parcursul `ntregului an [i, `n mod spe-cial, `n perioada de evaluare de la sfâr[itulfiec\rui semestru, atunci când se face evaluareasumativ\. Dac\ obiectivele opera]ionale core-spunz\toare lipsesc `n faza de proiectare sau nuau fost stabilite `n concordan]\ cu resurseleumane [i materiale existente, evaluarea nu sepoate face obiectiv.

Proiectarea [i realizarea optim\ a activit\]iiinstructiv-educative depind de felul cum se des-f\[oar\, dimensioneaz\ [i articuleaz\ compo-nentele materiale, procedurale [i organizatori-ce. Profesorul de religie trebuie s\ [tie s\ selec-teze [i s\ favorizeze `n mod adecvat manualelepuse la dispozi]ie de instan]ele superioare.

Deseori este nevoie de o eva-luare ini]ial\ pentru a proiectaun program educativ `n cuno[-tin]\ de cauz\, prin care s\ sestabileasc\ timpul alocat fiec\-rei teme, o metodologie adec-vat\, teme suplimentare sau `nconcordan]\ cu specificul cla-sei, al grupei etc. Este limpedepentru oricare profesor c\ pen-tru eficien]a la catedra nu suntsuficiente doar cuno[tin]ele cese leag\ de materia respectiv\.Este nevoie [i de st\pânireanormelor metodologice `n do-meniu, pentru cunoa[terea te-meinic\ a con]inutului [i pro-iectarea [i planificarea ma-teriei conform statutului pre-d\rii `nv\]\rii religiei `n [coal\.(Pr. Prof. Dr. ConstantinLEONTE)

~~nn ddeemmeerrssuull ddiiddaaccttiicc aacccceennttuull ccaaddee aattââtt ppee pprree-ddaarreeaa ccuunnoo[[ttiinn]]eelloorr,, ccââtt [[ii ppee uuttiilliizzaarreeaa mmiijjllooaacceelloorr

ddiiddaaccttiiccee mmeenniittee ss\\ ffaacciilliitteezzee `̀nnvv\\]]aarreeaa..


22


Ora de religie, reintrodus\dup\ evenimentele din decem-brie 1989, ca o binecuvântarea lui Dumnezeu, `n aria curri-cular\ „Om [i societate“, a de-venit o realitate obi[nuit\ `ncadrul procesului de `nv\]\-mânt din România. To]i elevii,`ncepând cu primul an de[coal\ [i pân\ la ultimul ande liceu, au posibilitatea de afi informa]i, cu privire la valo-rile religioase [i educa]i `nprivin]a dobândirii abilit\]i-lor necesare tr\irii `n confor-mitate cu valorile religioasecunoscute [i `mbr\]i[ate.

~n contextul societ\]ii de ast\zi, Bisericaacord\ copiilor o aten]ie deosebit\, deoareceace[tia au nevoie de a fi `nso]i]i, `ndruma]i,coordona]i printr-o educa]ie specific\, sprecunoa[terea Domnului Iisus Hristos. Pelâng\ familie [i Biseric\, [coala are un rolformativ `n educarea tinerei genera]ii. Pre-darea religiei `n [coal\ este un serviciu edu-cativ `n formarea noilor genera]ii, menit\ s\formeze personalit\]i tinere dotate cu for]\moral\ [i deschise spre valorile drept\]ii, iu-birii [i ale p\cii, capabile s\ foloseasc\ binepropria libertate. (...)

Ora de religie trebuie privit\ mai ales din perspectiva moralei cre[tine

Profesorul de religie trebuie nu doar s\ in-formeze, ci s\ formeze caractere cre[tine la`n\l]imea chem\rii Mântuitorului Iisus Hris-tos, prin urmarea `nv\]\turii Sale. Modelul su-prem de Educator, de ~nv\]\tor prin excelen]\este Domnul Iisus Hristos care spune despreSine: „Eu sunt Lumina Lumii, cel ce ~mi ur-meaz\ Mie nu va umbla `n `ntuneric, ci va a-vea lumina vie]ii“ (Ioan 8, 12). „Eu sunt Ca-lea, Adev\rul [i Via]a. Nimeni nu vine la Tat\lmeu decât prin Mine“ (Ioan 14, 6), Cel ce

vrea s\ `n]eleag\ pe deplin [i cu pl\cere cuvin-tele lui Hristos trebuie s\ `[i rânduiasc\ toat\via]a dup\ via]a Lui“ (Gerson, 1990, p. 13)

~n demersul didactic accentul cade atât pepredarea cuno[tin]elor, cât [i pe utilizarea mij-loacelor didactice menite s\ faciliteze `nv\]a-rea. Con]inuturile religioase care se transmitsunt selectate cu grij\ dup\ criterii psihopeda-gogice; sunt dimensionate cele mai pertinentemetode de predare-`nv\]are, utiliz=nd StudiulVechiului [i Noului Testament, Istoria Biseri-cii Universale, Istoria Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, vie]ile sfin]ilor, precum [i o serie de lu-cr\ri de psihopedagogie, psihologie [colar\ [ide metodic\ a pred\rii religiei `n [coal\.

Metodele de `nv\]\mânt reprezint\ c\ilefolosite `n [coal\ de c\tre profesor `n a-i spri-jini pe elevi s\ descopere via]a, natura, lumea,lucrurile, [tiin]a. Ele sunt totodat\ mijloaceprin care se formeaz\ [i se dezvolt\ priceperi-le, deprinderile [i capacit\]ile elevilor de aac]iona, de a folosi roadele cunoa[terii trans-formând exteriorul `n facilit\]i interioare, for-mându-[i caracterul [i dezvoltându-[i perso-nalitatea moral-cre[tin\.

~nv\]area `n grup exerseaz\capacitatea de decizie

Cerin]a primordial\ a educa]iei progresi-viste, cum spunea Jean Piaget, este de a asi-gura o metodologie diversificat\ bazat\ pe `m-binarea activit\]ilor de `nv\]are [i de munc\independent\, cu activit\]ile de cooperare, de`nv\]are `n grup.

~nv\]area `n grup exerseaz\ capacitatea de de-cizie [i de ini]iativ\, d\ o not\ mai personal\ mun-cii, dar [i o complementaritate mai mare aptitudi-nilor [i talentelor, ceea ce asigur\ o participaremai vie, mai activ\, sus]inut\ de foarte multe ele-mente de emula]ie, de stimulare reciproc\, de co-operare fructuoas\. (Ioan Cerghit, 1997, p. 54)

Specific metodelor interactive de grup estefaptul c\ ele promoveaz\ interac]iunea dintremin]ile participan]ilor, dintre personalit\]ile lor,ducând la o `nv\]are mai activ\ [i cu rezultate e-vidente. Acest tip de interactivitate determin\„identificarea subiectului cu situa]ia de `nv\]are`n care acesta e antrenat“ (idem), ceea ce ducela transformarea elevului `n st\pânul proprieisale transform\ri [i form\ri.

Metode de predare-`nv\]are la disciplina religie

23anul II (X) nr. 8

~~nn ccoonnddii]]iiiillee uunnoorr ssaarrcciinnii ssiimmppllee,, aacc-ttiivviittaatteeaa `̀nn ggrruupp eessttee ssttiimmuullaattiivv\\,,

ggeenneerrâânndd uunn ccoommppoorrttaammeenntt ccoonnttaa-ggiiooss [[ii oo ssttrr\\ddaanniiee ccoommppeettiittiivv\\..

Metodele interactive urm\resc optimizareacomunic\rii, observând tendin]ele inhibitoriicare pot ap\rea `n interiorul grupului“. (Ion O-vidiu Pâini[oar\, 2003, p. 140)

~n condi]iile unor sarcini simple, activitatea`n grup este stimulativ\, generând un comporta-ment contagios [i o str\danie competitiv\; `n re-zolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea deprobleme, ob]inerea solu]iei corecte e facilitat\de emiterea de ipoteze multiple [i variate (D.Ausubel, 1981) De asemenea, interac]iunea `ngrup stimuleaz\ efortul [i productivitatea indi-vidului. E important\ pentru autodescoperireapropriilor capacit\]i [i limite, pentru autoevalu-area. Exist\ o dinamic\ intergrupal\, cu influen-]e favorabile `n planul personalit\]ii. Subiec]iicare lucreaz\ `n echip\ sunt capabili s\ aplice [is\ sintetizeze cuno[tin]ele `n moduri variate [icomplexe, `nv\]ând `n acela[i timp mai temei-nic decât `n cazul lucrului individual. Munca `nechip\ dezvolt\ capacit\]ile elevilor de a lucra`mpreun\ - component\ important\ pentru via]\[i pentru activitatea lor profesional\ viitoare.(Johnson, 1983, p. 3) (...)

Activ „este elevul care depune un efort dereflec]ie personal\, interioar\ [i abstract\, care`ntreprinde o ac]iune mintal\ de c\utare, de cer-cetare [i redecoperire a adev\rurilor, de elabo-rare a noilor cuno[tin]e“. Activismul exterior„vine deci s\ serveasc\ drept suport material“activismului interior „psihic, mintal, s\ devin\purt\tor al acestuia“ (Ioan Cerghit, 1997, p. 7)

Metode tradi]ionale [i moderneLa ora de religie pot fi folosite atât metodele

tradi]ionale, cât [i cele noi, moderne. Prezent\m`n continuare c=teva dintre aceste metode:

EXPUNEREA - care const\ `n prezenta-rea de c\tre profesor a unor cu-no[tin]e noi, pe cale oral\, `nstructuri bine `nchegate, ceeace garanteaz\ o eficien]\ spo-rit\, prin transmiterea unui vo-lum mare de informa]ii `ntr-ounitate de timp determinat\.

Expunerea are mai multe vari-ante: povestirea, explica]ia,prelegerea, expunerea cu opo-nent.

Expunerea la ora de religie vatrebui s\ fie cât mai activ\. Sepot folosi [i mijloace audio vi-zuale (plan[e, icoane, un ta-blou, un citat oarecare).

CONVERSA}IA EURISTI-C| - e o metod\ dialogal\, deincitare a elevilor prin `ntreb\ri,un [ir de `ntreb\ri bine [i opor-tun puse. Prin acest procedeu,

elevii sunt invita]i s\ realizeze o incursiune`n propriul univers spiritual [i s\ fac\ o se-rie de conexiuni care s\ faciliteze dezv\lui-rea de noi aspecte ale problemei puse. Indi-ferent de forma de conversa]ie (euristic\ saucatehetic\), `ntreb\rile trebuie s\ fie precise,s\ vizeze un singur r\spuns, s\ nu con]in\r\spunsul, s\ nu cear\ un r\spuns prin da saunu, s\ contribuie la dezvoltarea gândirii.

JOCUL DE ROL - poate fi utilizat maimult ̀ n cadrul orelor destinate studierii mora-lei [i spiritualit\]ii cre[tine, poate convingeelevii s\ practice virtutea. Elevul interpre-teaz\ un anumit rol, se identific\ cu perso-najul, simte ce simte personajul [i `nva]\ s\disting\ binele de r\u. Jocul de rol faciliteaz\socializarea elevilor, prin aceea c\ `i face s\interac]ioneze unul cu cel\lalt, `i familiari-zeaz\ cu modul de gândire, tr\ire [i ac]iune acelui de lâng\ ei, le dezvolt\ capacitatea de arezolva situa]ii problematice dificile, capaci-tatea de a accepta [i de a ̀ n]elege opiniile, tr\-irile [i aspira]iile celor din jur. De asemenea,jocul de rol ofer\ oportunit\]i pentru valida-rea unor comportamente sau pentru sanc]io-narea altora [i pentru exersarea lucrului `n e-chip\ [i a colabor\rii. Se poate spune, din a-cest punct de vedere, c\ jocul de rol e o me-tod\ `n care valorile pe care cre[tinismul leafirm\ ca necesare `n vederea mântuirii suntpracticate [i desprinse, nu doar teoretizate,sau cel pu]in mai bine `n]elese.

Implicarea direct\ a elevilor `n desf\[urarea orelor de religie

Una dintre metodele care pune elevii `n si-tua]ia de a culege ideile pe care profesorul vreas\ le transmit\ este DEZBATEREA. Aceastaare darul de a stimula elevii s\ `[i spun\ p\rerea,

s\ argumenteze, s\ caute argumente, s\ propun\alternative - s\ se exprime.

Ca desf\[urare, aceast\ metod\ presupuneformularea unei teme -eventual cu ceva timpmai `nainte, pentru ca elevii s\ se poat\ preg\ti[i documenta cum se cuvine - care apoi s\ fieclarificate printr-un schimb de idei argumenta-te. Desigur, profesorul nu va l\sa dezbaterea `nseama elevilor, ci va c\uta -subtil s\ o antreneze`n direc]ia dorit\, fie adresând `ntreb\ri, fie ofe-rind anumite informa]ii care s\ propun\ [i operspectiv\ mai pu]in abordat\ de c\tre elevi.Utilizarea acestei metode este legat\ - de celemai multe ori - de aspectele teoretice. ~n acestsens, ea va fi folosit\ fie `n orele de transmiterea cuno[tin]elor, fie `n cele de fixare.

O alt\ metod\, `n care accentul trece de peactivitatea profesorului pe cea a elevului-caredevine `n acest fel implicat `n cadrul procesuluide instruire, o constituie PROBLEMATIZA-REA, care porne[te de la un fapt care este `nmod normal cunoscut, c\ruia i se suprapune ositua]ie sau o consecin]\ necunoscut\, elevii ur-mând s\ analizeze informa]iile cunoscute `n ve-derea identific\rii solu]iei problemei. Metodaangajeaz\ capacit\]ile intelectuale ale elevilor,`n aceasta constând [i valoarea formativ\ a a-cestei metode de predare.

O `ntrebare devine problem\ când generea-z\ o nedumerire, o incertitudine, care produce`n elev un conflict interior, rezolvabil. ~ndatori-rea profesorului este aceea de a crea asemeneasitua]ii conflictuale de cunoa[tere, de a le con-[tientiza pentru ca `nv\]area s\ devin\, `n acestfel, un experiment gândit.

Pa[ii metodei sunt crearea situa]iilor - pro-blem\, `n ac]iunea de rezolvare [i `n rezolvareapropriu-zis\. Criteriul de stabilire a unei situa]ii- problem\ sau a `ntreb\rilor -problem\ este im-pus - `n general - de situa]iile particulare, de a-

parentele paradoxuri. Manie-ra `n care Mântuitorul ilus-treaz\ c\ se cuvine s\ d\m luiDumnezeu cele ce sunt aleSale [i Cezarului cele ce suntale Cezarului (Lc. 20, 21-25)sau cea `n care rezolv\ dile-ma celor care au prins o fe-meie `n adulter (In. 8, 1-11)sunt ilustrative pentru aceas-t\ metod\ didactic\. Modali-tatea de lucru const\ `n pu-nerea [i rezolvarea de pro-bleme, cu scopul de a activaelevii la ore [i de a da o maimare eficien]\ `nv\]\rii, `n-su[irii de cuno[tin]e [i dez-volt\rii func]iilor intelectua-le `n procesul cunoa[terii.(prof. Mioara LICA - {coa-la cu clasele I-VIII „Nico-lae Iorga“ Bac\u)

LLaa lleecc]]iiaa ddeesspprree SSffâânnttaa LLiittuurrgghhiiee vvoorr ffii uuttiilliizzaatteeccââtt mmaaii mmuullttee mmeettooddee [[ii mmiijjllooaaccee ccaarree ss\\ `̀ii ccoonn-

dduucc\\ ppee eelleevvii llaa oo `̀nnvv\\]]aarree pprroopprriiee,, aaccttiivv\\..


24


Realizarea educa]iei religioasede c\tre profesori, `n [coal\,presupune respectarea principi-ilor didactice [i folosirea meto-dologiei corespunz\toare. Principiile didactice sunt nor-mele generale pe care se `nteme-iaz\ procesul de `nv\]\mânt, a-sigurând condi]iile necesare `n-deplinirii scopurilor [i obiecti-velor pe care le urm\re[te `ndesf\[urarea sa. ~ntre acesteprincipii exis\ o strâns\ inter-dependen]\.

Principiile didactice [i catehetice aplicatestudiului religiei sunt urm\toarele: principiulintui]iei, principiul accesibilit\]ii, principiul `n-v\]\rii active [i con[tiente, principiul sistemati-z\rii [i continuit\]ii cuno[tin]elor, principiul `m-bin\rii teoriei cu practica, principiul `nsu[iriitemeinice a cuno[tin]elor, principiul asigur\riifeed-back-ului, principiul motiva]iei, principiuleclesiocentric [i principiul hristocentric.

~nv\]area presupune o baz\ senzorial\

Principiul intui]iei se bazeaz\ pe idea c\ `nv\-]area este un proces de cunoa[tere concret\ carepresupune o baz\ senzorial\, intuitiv\. Aceastavizeaz\ influen]a direct\ a obiectelor din lumea`nconjur\toare asupra sim]urilor noastre. Im-portan]a acestui principiu `n educa]ie este sus]i-nut\ din antichitate de Aristotel, apoi de Locke [iComenius, dar [i de textul Sfintei Scripturi [i deSfin]ii P\rin]i. ~nsu[i Mântuitorul vorbea adese-ori `n parabole (Matei 13, 34), pentru ca oameniis\ `n]eleag\ mai bine `nv\]\tura Sa.

~n cadrul orelor de religie sunt transmise ade-v\ruri de credin]\ suprasensibile, care, pentru a fi`n]elese, trebuie f\cute accesibile cu ajutorul ma-terialului intuitiv. La lec]ia despre Sfânta Litur-ghie se vor prezenta elevilor plan[e, fotografii,imagini video, `nregistr\ri audio, obiecte [i mate-rii de cult. Se poate realiza pe tabl\ o schi]\ a lec-]iei sau un tabel cu momentele mai importante.

Comunicarea didactic\Principiul accesibiliz\rii con]inuturilor este

impus de respectarea particularit\]ilor de vârst\[i individuale ale elevilor, de dezvoltarea psiho-fizic\ a acestora.

Conform acestui principiu sunt solicitate:comunicarea didactic\ `n raport cu obiectivele[i con]inuturile, valorificarea capacit\]ii intelec-tuale a elevilor, respectarea nivelului de gândi-re, realizarea unei `nv\]\ri gradate - de la u[or lagreu, de la simplu la complex - trecerea de lastructuri inferioare la structuri superioare sau latransformarea unor structuri. Dezvoltarea inte-lectual\ sau religios-moral\ a elevilor se produ-ce sub impulsul `nv\]\rii, al exers\rii. `nv\]arease orienteaz\ dup\ ciclurile de dezvoltare psi-hologic\ general\ a elevilor, `nv\]\mântul re-ligios-moral st=nd `n acord cu treptele evolutivespecifice `n dezvoltarea sufleteasc\ a elevilor.

Cuno[tin]ele despre Sfânta Liturghie trans-mise elevilor trebuie s\ fie pe `n]elesul lor, acor-dându-se aten]ie explic\rii con]inutului [i no]iu-nilor noi.

Necesitatea `n]elegeriicuno[tin]elor asimilate

Principiul `nv\]\rii active [i con[tiente esteimpus de natura psihic\ a elevilor, cerând catoate cuno[tin]ele transmise s\ fie `n]elese decopii prin efort propriu de gândire, pentru a se

forma ra]ionamente, dar [i deprinderi. Pentru caelevii s\ fie activi, trebuie s\ li se provoace inte-resul. Dovad\ avem [i `n Sfânta Scriptur\ cândmul]imile de oameni erau fascinate de `nv\]\tu-ra Mântuitorului, uitând de oboseal\ sau de foa-me (Matei 14, 15).

La lec]ia despre Sfânta Liturghie vor fi utili-zate cât mai multe metode [i mijloace care s\ `iconduc\ pe elevi la o `nv\]are proprie, activ\, labucuria de a afla cât mai multe lucruri necesarepentru mântuire. S\ nu uit\m c\ o povestire pre-zentat\ cu transpunere sufleteasc\ [i cu varia]iatonului, descrierea clar\ a unei scene religioasesau a unui act de cult, chiar [i ochii umezi de cre-din]\, ar fi de ajuns s\ trezeasc\ lumina evlavieichiar [i `n cele mai indiferente temperamente.

Logica didactic\ `nsistematizarea cuno[tin]elor

Principiul sistematiz\rii cuno[tin]elor presu-pune ordonarea cuno[tin]elor dup\ logica [tiin-]ei, dar [i dup\ cea didactic\, asigurând: revela-rea conceptelor [i ideilor fundamentale, carac-terul sistematizat al cuno[tin]elor, integrareanoilor cuno[tin]e `n cele anterioare, controlulsistematic al cuno[tin]elor, ordonarea informa-]iei, programarea proceselor [i opera]iilor inte-lectuale, aplicarea judicioas\ a metodelor [iprocedeelor, succesiunea corespunz\toare a eta-pelor didactice, activitatea elevilor [i formareaconvingerilor [i deprinderilor religios-morale.

Principiile didactice aplicate la lec]ia despre Sfânta Liturghie

25anul II (X) nr. 8

EElleevvuull ddeevviinnee ddiisscciippooll aall lluuii HHrriissttooss,, ppuurrtt\\ttoorr ddeeHHrriissttooss,, rr\\mmâânnâânndd `̀nn aacceellaa[[ii ttiimmpp `̀nn ssoocciieettaattee [[ii `̀nn

ffaammiilliiee ss\\ ddeeaa mm\\rrttuurriiee aaccoolloo ddeesspprree ccrreeddiinn]]aa,, nn\\ddeejj-ddeeaa [[ii ddrraaggoosstteeaa ssaa ffaa]]\\ ddee DDuummnneezzeeuu..

Pentru a putea fi predate sistematic [i logic,cuno[tin]ele despre Sfânta Liturghie vor fi inte-grate `n cuno[tin]ele generale despre cultul divincre[tin [i despre Sfintele Taine ale Bisericii, pecare elevii deja [i le-au `nsu[it anterior. Materiade studiu trebuie divizat\ ̀ n secven]e logice [i ac-cesibile, asigurând o ̀ nv\]are coerent\ [i practic\.

Transmitem cuno[tin]eaplicabile

Principiul `mbin\rii teoriei cu practica serefer\ la faptul c\ acele cuno[tin]ele care sunttransmise elevilor trebuie s\ aib\ [i o latur\practic\, s\ fie transpuse `n via]\. Utilizând di-ferite metode (studiul de caz, povestirea, dez-baterea, conversa]ia etc.), cadrul didactic vareleva elevilor modalit\]i practice de aplicabi-litate a cuno[tin]elor dobândite. Cre[tinismuleste via]\ `n Hristos, este credin]\ actualizat\,practic\. Profesorul este el `nsu[i exemplupentru `mplinirea `n via]\ a preceptelor Evan-gheliei. El trebuie s\ urm\reasc\ la elevi dez-voltarea sentimentelor religioase [i morale,modul cum ace[tia aplic\ `n via]a zilnic\ tot ceau `nv\]at, pentru a deveni cre[tini adev\ra]i.

Profesorul ì va `nso]i pe elevi la sfinteleslujbe, va organiza activit\]i caritative [i cultu-rale pentru a sublinia c\ `n cre[tinism fapta estelucr\toare.

Un alt principiu este cel al `nsu[irii temeini-ce a cuno[tin]elor, care presupune c\ toate cuno-[tin]ele religioase care se transmit elevilor tre-buie s\ fie complete, durabile, bine aprofundate[i adânc `ntip\rite `n sufletele lor, astfel `ncât eles\ nu se piard\ niciodat\ [i s\ poat\ s\ le fie utile`n timp. Aceast\ preocupare trebuie s\ fie per-manent\ din partea profesorului. De aceea, cu-no[tin]ele trebuie s\ fie explicate, analizate, sin-tetizate [i integrate `ntr-un ansamblu, f\când`ntotdeauna corela]ii practice, pentru ca deprin-derile s\ asigure elevilor o bun\ adaptibilitate lacondi]iile concrete ale vie]ii. ~nv\]\turile biblices\ nu fie „liter\ moart\“, ci s\ fie `nsu[ite temei-nic [i s\ fie practice, pentru toat\ via]a.

Elevii trebuie s\ `n]eleag\ importan]a pentrumântuire a particip\rii la Sfânta Liturghie, a po-menirii viilor [i a celor mor]i, a primirii Sfintei~mp\rt\[anii, a rug\ciunii `n comun, a s\vâr[iriifaptelor bune etc. Astfel, elevii vor cunoa[te `nmod direct esen]a `nv\]\turii cre[tine, desprins\din cuprinsul sfintelor slujbe [i din textul cânt\-rilor religioase.

Principiul feed-back-ului se aplic\ atuncicând dorim s\ [tim care sunt efectele ac]iuniinoastre `n vederea regl\rii - autoregl\rii conti-nue, ca baz\ a amelior\rii rezultatelor finale. A-legem diferite metode de lucru (observarea di-rect\, conversa]ia, scurte teste, localiz\ri pe har-t\, g\sirea unor versete biblice) pentru a realizaatât evaluarea elevilor, cât [i pentru a identifica

secven]ele care trebuie ameliorate, precum [inivelul de realizare a obiectivelor. Prezint\ a-vantajele c\ stimuleaz\ `nv\]area, ajut\ la dep\-[irea dificult\]ilor de `n]elegere ivite pe parcur-sul pred\rii - `nsu[irii de noi cuno[tin]e, evit\suprasolicitarea elevilor.

Stimularea la ac]iune conform\cu informa]iile transmise

Un alt principiu este cel al motiva]iei. Moti-va]ia `nv\]\rii reprezint\ totalitatea intereselor[i idealurilor care `ndeamn\, sus]in [i direc]io-neaz\ desf\[urarea activit\]ii de `nv\]are, pu-nând `n mi[care ra]iunea, voin]a [i sentimenteleelevilor, men]inând aten]ia voluntar\. Motiva]iaeste extrinsec\ [i intrinsec\ [i este variabil\ dela un elev la altul.

Profesorul trebuie s\ men]in\ treaz\ curiozita-tea elevilor, prezentând cuno[tin]ele religioase câtmai interesant. ~n lec]ia despre Sfânta Liturghieeste bine s\ se prezinte exemple, dar [i citate dinBiblie, pentru a sus]ine importan]a particip\rii laaceast\ sfânt\ slujb\. Pentru ca `nv\]\tura s\ fieinteresant\ trebuie s\ stârneasc\ [i curiozitateaelevilor, spontaneitatea, imagina]ia, pornirea spreactivitate entuziast\. Cuvintele profesorului, caretrebuie s\ fie cuvintele lui Hristos, vor fi sim]iteca ap\ vie, stimulatoare spre credin]\.

Hristos este inima `ntregului`nv\]\mânt al Bisericii

Principiul eclesiocentric cere ca profesorulde religie s\ transmit\ cuno[tin]ele conform `n-v\]\turii Bisericii [i `n leg\tur\ cu via]a Biseri-cii. „Mântuitorul este cap Bisericii, care estetrupul Lui, plinirea Celui ce pline[te toate `ntruto]i“ (Efeseni 1, 22-23); „Nu exist\ mântuire `nafara Bisericii“. Profesorul ì va face pe elevis\ `n]eleag\ c\ adev\rata corabie, care ì duce lamântuirea sufletului, este Biserica. „Nu poate

avea Tat\ pe Dumnezeu, cel ce nu are ca mam\Biserica“, spunea Sfântul Ciprian.

De aceea, `n lec]ia despre Sfânta Liturghie,profesorul trebuie s\ dezvolte elevilor senti-mentele de dragoste, respect [i evlavie fa]\ deBiseric\ - institu]ie teandric\ `ntemeiat\ deHristos - [i fa]\ de `nv\]\turile sale mântuitoare.

Conform principiului hristocentric, Mântui-torul Hristos este inima `ntregului `nv\]\mânt alBisericii. Toat\ educa]ia religioas\ se orienteaz\ ̀ njurul Persoanei divino - umane a Mântuitorului.Prezen]a Lui `n lume este „de la `nceput“ (Ioan 1,1) [i „prin El toate s-au f\cut“ (Ioan 1, 3).Profesorul de religie va preciza [i explica diferitesimboluri din Vechiul Testament, care pre`nchi-puie via]a [i activitatea lui Iisus Hristos, precum [iprezen]a Lui real\ ̀ n Sfânta Euharistie (9). Fiecareelev cre[tin trebuie s\ m\rturiseasc\ asemeneaSfântului Apostol Petru „Tu e[ti Hristos, Fiul luiDumnezeu cel viu!“ (Matei 16, 16).

Pedagogul des\vâr[itIisus Hristos este piatra de temelie „cea din

capul unghiului“ (I Petru 2, 6). Este Piatra pe ca-re se construie[te lec]ia de via]\. El ne trimite ha-rul care ne ajut\ la mântuire. Copilul se na[te la onou\ via]\ `n Hristos prin Sfântul Botez [i trebuies\-L cunoasc\ [i s\-L iubeasc\ ̀ n mod personal peAcesta. Elevul devine discipol al lui Hristos, pur-t\tor de Hristos, r\mânând `n acela[i timp `n so-cietate [i `n familie s\ dea m\rturie acolo desprecredin]a, n\dejdea [i dragostea sa fa]\ de Dum-nezeu. Iisus Hristos este Pedagogul des\vâr[it,care conduce oamenii spre mântuire. (...)

Aplicând aceste principii didactice [i utilizândstrategii didactice adecvate de predare-`nv\]are acon]inuturilor privind Sfânta Liturghie, vom con-tribui la `n]elegerea corect\ a dimensiunii simbo-lice, dogmatice, liturgice [i educative a acesteia,cu implicare `n formarea con[tiin]ei [i conduiteireligioase la elevi. (Prof. Irina LEONTE,Inspector [colar disciplina Religie, ISJ Bac\u)


26

RREEPPEERREE

IULIE01 iulie

audien]e [i lucr\ri de birou;a dezb\tut [i solu]ionat diverse probleme adminis-

trative `n cadrul sectoarelor Cancelariei eparhiale;02 iulie

audien]e [i lucr\ri de birou;a vizitat [antierul de lucr\ri la Fabrica de lumâ-

n\ri, de la Centrul eparhial;03 iulie

a oficiat Slujba Tainei Cununiei tinerilor Marius[i Cristina Maria Busuioc, la Biserica „Sf. Nicolae“, Ba-c\u. A rostit cuvânt ocazional.

04 iuliea oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sf. Ierarh Ni-

colae“, Parohia Butn\re[ti. A rostit cuvânt de `nv\]\tur\;a oficiat slujba de sfin]ire a A[ez\mântului social-fi-

lantropic „Sf. Ierarh Vasile cel Mare“, Parohia Butn\re[ti;a hirotesit iconom-stavrofor pe PC Pr. Vasile Ni-

coar\, Parohia Butn\re[ti;a oficiat Slujba Tainei Cununiei tinerilor Filip-Te-

ofan [i Suzana-Maria Diaconu, la Biserica „Sf. ProorocIlie“, St\ni]a. A rostit cuvânt ocazional;

a oficiat Slujba Tainei Cununiei tinerilor Constan-tin [i Anda-M\d\lina Zaharia, la Biserica „AdormireaMaicii Domnului“, S\rata. A rostit cuvânt ocazional;

05 iuliea oficiat Sfânta Liturghie , `mpreun\ cu PS Luci-

an, episcopul Caransebe[ului [i PS Sebastian, episcopulSlatinei [i Romana]ilor la Biserica „Sfântul Athanasie alAthonului“, Parohia Schitul Frumoasa, Moine[ti. A ros-tit cuvânt de `nv\]\tur\;

06 iuliea participat la lucr\rile Sfântului Sinod al Bisericii

Ortodoxe Române;07 iulie

a participat la lucr\rile Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române;

08 iulieaudiene]e [i lucr\ri de birou;a primit `n audien]\ pe Pr. Iulian Popa, Parohia Lu]ca;s-a `ntâlnit cu d-l Drago[ Benea, pre[edintele Con-

siliului Jude]ean Bac\u [i al]i reprezentan]i ai institu]iei.09 iulie

audien]e [i lucr\ri de birou;11 iulie

a oficiat Slujba de resfin]ire a Bisericii „Sfin]ii~mp\ra]i Constantin [i Elena“, Parohia Clime[ti, Proto-popiatul Roman;

a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sfin]ii ~m-p\ra]i Constantin [i Elena“, Parohia Clime[ti, Protopo-piatul Roman. A rostit cuvânt de `nv\]\tur\;

a hirotesit sachelar pe PC Pr. Vasile Luncanu, pa-rohul Bisericii „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“,Parohia Clime[ti.

12 iulieaudien]e [i lucr\ri de birou;a dezb\tut [i solu]ionat diverse probleme adminis-

trative `n cadrul sectoarelor Cancelariei eparhiale;a primit `n audien]\ pe Pr. {o[u Claudiu;a efectuat vizit\ de lucru la M\n\stirea Cotumba;

13 iulieaudien]e [i lucr\ri de birou;a primit `n audien]\ pe: Pr. Gheorghe Ciobanu,

parohia Pânce[ti; Arhim. Antonie Jeflea, M\n\stireaGiurgeni; Pr. Daniel N\dejde, parohia Orbeni II; Pr.Claudiu {o[u, d-l Ioan }urcan, primarul Comunei Hor-ge[ti; Alexandru Onofrei, Roman; Andrei Vasilache,Roman; Nicolae Munteanu, Sagna;


trative `n cadrul sectoarelor Cancelariei eparhiale;a primit `n audien]\ pe: Pr. Constantin Tomozei,

Protopop al Protopopiatului Bac\u; Pr. Vasile Cozma,Protopop al Protopopiatului Buhu[i, Pr. Cornel Matei, pa-rohia {upan; Pr. Gheorghe Agafi]ei, Parohia Miron Cos-tin; d-na Eugenia Iugan, Roman; Marian Dabija, Bac\u;

15-16 iulieaudien]e [i lucr\ri de birou;

17 iuliea oficiat, `mpreun\ cu IPS Adrian, Arhiepiscop

emerit al românilor ortodoc[i din Europa Occidental\ [iMeridional\, Slujba de punere a pietrei de temelie a Bi-sericii „Izvorul T\m\duirii“ [i „Sfin]ii Arhangheli Miha-il [i Gavriil“, din satul B\cioi;

a oficiat, `mpreun\ cu IPS Adrian, Arhiepiscop e-merit al românilor ortodoc[i din Europa Occidental\ [iMeridional\, Sfânta Liturghie pe locul `n care s-a puspiatra de temelie a Bisericii „Izvorul T\m\duirii“ [i„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“, din satul B\cioi.A rostit cuvânt de `nv\]\tur\;

18 iuliea oficiat Slujba de sfin]ire a altarului Bisericii „Sf.

Prooroc Ilie Tezviteanul“, din T\t\r\[ti, Parohia Corni,Protopopiatul Sascut;

a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sf. ProorocIlie Tezviteanul“, din T\t\r\[ti, Parohia Corni, Protopo-piatul Sascut. A rostit cuvânt de `nv\]\tur\;


trative `n cadrul sectoarelor Cancelariei eparhiale;a primit `n audien]\ pe: Pr. Marcel Onofrei, Paro-

hia „Pogorârea Duhului Sfânt“, Roman, Pr. Ionu] Mâr-za, parohia Clime[ti, Bac\u; pr. Liviu Cojoc\rescu, Pa-rohia Bâra; Pr. Marian Minea; Pr. Vasile Anghel, Paro-hia Vulp\[e[ti; Pr. Cristinel Capraru, Parohia Vad; Prof.Ovidiu Trifan;

a oficiat Slujba Vecerniei la Biserica „Sf. ProorocIlie“, din cartierul Nicolae B\lcescu, Roman. A rostitcuvânt de `nv\]\tur\;

20 iuliea oficiat slujba de sfin]ire a Bisericii „Sf. Prooroc

Ilie Tezviteanul“, Schitul „Sf. Ilie“, Berzun]i.a oficiat Sfânta liturghie la Schitul „Sf. Ilie“, Ber-

zun]i. A rostit cuvânt de `nv\]\tur\;a hirotesit `n treapta de protosinghel pe PC Ieromo-

nah Isaia Adrag\i, egumenul Schitului „Sf. Ilie“, Berzun]i;21 iulie

audien]e [i lucr\ri de birou;a dezb\tut [i solu]ionat diverse probleme adminis-

trative `n cadrul sectoarelor Cancelariei eparhiale;

Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului pe lunile iulie [i august 2010

Lucr\rile progreseaz\ la ridicarea Bisericii „Izvorul T\m\duirii“ [i „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“, din satul B\cioi, a c\rei piatr\

de temelie a fust pus\ `n ziua de 17 iulie a.c., de c\tre PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, `mpreun\ cu IPS Adrian, Arhiepiscop

emerit al românilor ortodoc[i din Europa Occidental\ [i Meridional\

Rabbi, ubi habitas?v\zut aceasta din Evanghelie. Femeia v\duv\ a dat tot ce avea, adic\ tot ceea ce...

Documents

Transcript of Rabbi, ubi habitas?v\zut aceasta din Evanghelie. Femeia v\duv\ a dat tot ce avea, adic\ tot ceea ce...