Tipuri de calendar · 2013-10-15 · Luna septembrie e prima lun\ a anului bisericesc. Acest...

$: Tipuri de calendar · 2013-10-15 · Luna septembrie e prima lun\ a anului bisericesc. Acest „revelion duhovnicesc“ devine prilej de reflec]ie asupra calendarului, v\zut ca un$
Luna septembrie e primalun\ a anului bisericesc.Acest „revelion duhovnicesc“devine prilej de reflec]ieasupra calendarului, v\zutca un ecou temporal alve[niciei divine.~n ceea ce prive[te calenda-rul cre[tin, problema major\este c\ cea mai important\s\rb\toare – ~nvierea Dom-nului – se celebreaz\ la datediferite de c\tre cre[tini,ceea ce responsabilizeaz\Biserica pentru a gândisolu]iile cele mai viabile `naceast\ direc]ie.

† Ioachim B|C|UANUL

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

Anul acesta to]i cre[tinii au s\rb\torit Pa[tilela aceea[i dat\. ~n anul 2011, data Pa[telui va fi,de asemenea, aceea[i pentru to]i. Dac\ faptul c\Pa[tile ortodoc[ilor [i al celorlal]i cre[tini coin-cide o dat\ la aproximativ 3-4 ani este un eveni-ment firesc, s\rb\torirea comun\ `n doi ani con-secutivi, `ns\, este extrem de rar\. Observândtabloul eterogen contemporan, care ne ofer\imaginea mi[c\rilor masive de popula]ie dintr-ozon\ `n alta a lumii, fiecare cu ethosul [i em-blema religioas\ specifice, precum [i necesi-tatea convie]uirii interconfesionale, faptul c\cea mai important\ s\rb\toare se celebreaz\ ladate diferite responsabilizeaz\ Biserica, `n di-rec]ia formul\rii unor solu]ii optime.

Problema nu are caracter de noutate pentruBiserica noastr\, ea fiind adus\ `n discu]ie denenum\rate ori, mai ales dup\ faimoasa Con-ferin]\ panortodox\, din anul 1924, de la Con-stantinopol. Spre exemplu, Conferin]a Pre-conciliar\ de la Chambesy, din 1976, este ceacare a structurat cel mai consistent problema cal-endarului, `ntocmindu-se, de c\tre participan]i,un dosar aproape complet asupra acestei ches-tiuni. Prin urmare, Biserica Ortodox\ socote[teimportant s\ readuc\ `n discu]ie dilemele calen-

darului, mai ales c\ acest subiect revine, din ce ̀ nce mai frecvent, `n con[tiin]a credincio[ilorno[tri, `n special a celor din Moldova, spa]iu alconvie]uirilor interconfesionale cre[tine.

Calendarul – un instrumentimportant

De la `nceput, ne putem `ntreba, plecând dela situa]ia actual\, cum de primul Sinod Ecu-menic de la Niceea, din anul 325, a putut rezol-va `ntr-o manier\ rapid\ [i eficient\, cu mijloa-cele de atunci, aspectele controversate ale ca-lendarului. Oare acum, cu mijloace moder-ne, problema ar putea fi insolvabil\!?S\ l\murim c=teva aspecte esen]iale.

Calendarul este un instrumentimportant at=t pentru fiecare din-tre noi, c=t [i pentru societatea `ncare tr\im.

Fiecare marcheaz\ `n agen-da sa, pe zile, evenimente, `m-pliniri, anivers\ri, s\rb\torideterminabile din via]a fami-liei, a na]iunii, a Bisericii.Pentru credincio[i, calen-darul bisericesc este, deasemenea, foarte util, maiales c\ ei `ncearc\ s\mearg\ `n ritmul s\rb\to-rilor, al praznicelor `mp\-r\te[ti, al perioadelorliturgice etc. S\rb\toa-rea asupra c\reia se pu-ne accentul este „S\rb\-toarea S\rb\torilor“, adic\ Pa[tile. Toate cele-lalte s\rb\tori penduleaz\ `n jurul acesteia, iarpolemicile [i dialogurile cre[tinilor au fost fo-calizate asupra datei Pa[telui.

Pentru a l\muri aceast\ problem\, trebuie s\facem câteva referiri istorice [i scripturistice.

Dac\ citim textele sfintelor Evanghelii,acestea ne indic\, f\r\ ambiguitate, faptul c\patimile Mântuitorului, moartea [i `nviereaLui, cronologic, sunt asociate cu pa[tile popo-rului evreu: „Unde vrei s\ preg\tim Pa[tile?“(Matei 26,17); sau „Cât de mult am dorit s\m\nânc acest Pa[te cu voi, `nainte de patimaMea!“ (Luca 22,14). Primele comunit\]icre[tine, provenite din iudaism, au s\rb\torit~nvierea fie `n ziua pa[telui iudaic, fie `n du-minica urm\toare acestuia. Modalitatea sta-bilirii datei pa[telui iudaic o cunoa[tem dinVechiul Testament: „~n luna `ntâi, `n ziua apaisprezecea a lunii, c\tre sear\, sunt Pa[tileDomnului“ (Levitic 23,5). Se aminte[te, de a-semenea, modul `n care se ]inea aceast\ s\rb\-toare: „Vorbe[te fiilor lui Israel [i le spune:

Când ve]i intra `n p\mântul pe care Eu `l voi davou\ [i ve]i face seceri[ `n el, cel dintâi snop alseceri[ului vostru s\-l aduce]i la preot“ (Levi-tic 23, 10).

Pa[tele iudaic [i Pa[tele cre[tin

Astfel, putem fixa premisele prin care de-ducem data la care se serba pa[tile iudaic.Prima lun\ a calendarului iudaic era lunaspicelor (luna lui Aviv, `n ebraic\, care va deveniNisan, `n babilonian\), adic\ atunci când ap\reauprimele roade ale grânelor `n prim\var\. ~n textulal doilea se vede cum credincio[ii evrei aveauobliga]ia s\ aduc\ ofrand\ din primele roade aleseceri[ului. Un alt element important amintit estefaptul c\ aceast\ ofrand\ trebuia f\cut\ `n ziua apaisprezecea a lunii Aviv (`n mijlocul lunii), cândera lun\ plin\. Calendarul iudaic era, `n acela[itimp, [i solar, c\ci pentru a-l face s\ corespund\cu elementele legate de rota]ia p\mântului `n ju-rul soarelui, trebuia corectat, ad\ugând o lun\ dintrei `n trei ani, `n a[a fel `ncât luna lui Nisan era

3anul II (X) nr. 9

EEDDIITTOORRIIAALL

Calendarul, o problem\ `nc\ nerezolvat\

septembrie 2010

EEDDIITTOORRIIAALLAA pprreettiinnddee aasstt\\zzii cc\\ oorrttooddoocc[[iiii [[ii

ccaattoolliicciiii nn-aauu aacceeeeaa[[ii ddaatt\\ ddee sseerrbbaarreeaa ~~nnvviieerriiii,, ppeennttrruu cc\\ nnuu uurrmmeeaazz\\

aacceellaa[[ii ccaalleennddaarr,, eessttee ccuu ttoottuull ggrree[[iitt..

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

totdeauna prim\vara. Adaosul lunii comple-mentare era decis de marele preot din Ierusalim.

Aceast\ situa]ie s-a modificat semnificativ `nmomentul când romanii au alungat pe evrei dinPalestina, `n primul secol (anul 70), când li s-ad\râmat templul [i li s-au interzis cutumele.Comunit\]ile evreie[ti s-au reg\sit diseminate `ntot imperiul roman [i, neavând leg\turi `ntre ele,au `nceput s\ s\rb\toreasc\ pa[tele lor `n moddiferit. Cre[tinii care se raportau la pa[tile iudaic,atunci când s\rb\toreau ~nvierea, s-au reg\sit, la`nceput, `n aceea[i confuzie. ~n acest context,dup\ libertatea ob]inut\ prin Decretul de laMediolan (313), cre[tinii au sim]it nevoia de ag\si un mijloc pentru a stabili serbarea Pa[teluicre[tin pentru toate comunit\]ile la aceea[i dat\,având [i o alt\ conota]ie `n raport cu cel iudaic.

Argumentul sinodal alidentit\]ii Pa[telui cre[tin

Nu insist\m asupra motivelor pentru care s-a `ntrunit Sinodul `ntâi Ecumenic. ~ns\ trebuies\ spunem c\, pe lâng\ abord\rile doctrinare [ihot\rârile normative pentru credin]\, `n cadrulacestui sfânt sinod s-a discutat [i problema cal-endarului, privitor la stabilirea datei s\rb\toririisfintelor Pa[ti. Formularea Sinodului a fosturm\toarea: „To]i cre[tinii vor s\rb\tori Pa[tile`n aceea[i zi: prima duminic\ dup\ lun\ plin\,care urmeaz\ echinoc]iului de prim\var\“.Deci, Sfin]ii P\rin]i au c\utat s\ se apropie câtmai mult posibil de felul `n care era definitPa[tile `n anul mor]ii [i `nvierii lui Hristos, ra-portat la Pa[tile Vechiului Testament. ~ndefini]ia P\rin]ilor se reg\sesc câteva lucruriimportante: luna plin\, prim\vara [i duminica.S\ fim con[tien]i de perfec]iunea acestei de-cizii! Ea include aceste trei elemente directlegate de Crea]ia lumii [i mai mult decât atât,aceast\ defini]ie este independent\ fa]\ de as-pectele calendaristice controversate ap\rute de-a lungul istoriei. Prin urmare, a pretinde ast\zic\ ortodoc[ii [i catolicii n-au aceea[i dat\ deserbare a ~nvierii, pentru c\ nu urmeaz\ acela[icalendar, este cu totul gre[it.

Mai trebuie re]inut un lucru: hot\râreaSfântului Sinod de la Niceea nu ne-a parvenit,deoarece s-a pierdut `ntre timp. Decizia, a[acum o avem ast\zi, rezult\ din ni[te compila]iide texte posterioare Sinodului. De asemenea,este posibil ca decizia P\rin]ilor s\ se fi sprijinitpe ni[te practici deja utilizate `n mai multeregiuni ale imperiului, cum ar fi Alexandria sau

Roma. Mai not\m faptul c\ Sinodul nu a abor-dat aspectele tehnice de determinare practic\ adatei Pa[telui, nici nu a dat un loc privilegiatcalendarului iulian – calendar civil – aflat `n uz,la acea vreme, `n Imperiul Roman [i care era,f\r\ `ndoial\, utilizat [i de Biseric\.

Una dintre urm\rile Sinodului va consta `ndefinirea unui procesus pentru fiecare eparhie

Calendarul nostru civil, gregorian, dup\care merge ast\zi societatea modern\, ca [icalendarul iulian, sunt alc\tuite dup\ cursulsolar; ele se spijin\ pe anul solar [i lunile audurate (perioade) ie[ite din intervalul de timpcuprins `ntre dou\ luni noi consecutive. A nuse uita c\ luna plin\ `[i schimb\ data de la olun\ la alta! Calendarele solare s-au dezvoltat`n ]inuturile agricole (Mesopotamia, BazinulMediteraneean), pentru care anul solar, cuanotimpurile lui, r\mâne de referin]\.

La cealalt\ extremitate, g\sim calendarelepur lunare, cum este cel musulman. Lunile`ncep cu luna nou\, iar mijlocul lunii core-spunde cu luna plin\. {i, cum am spus maisus, lunile lunare [i anul nu sunt comensura-bile, ceea ce face ca anul musulman s\ fiediferit de anul solar. Astfel, momentulRamadanului se plaseaz\ diferit `n anul civil.De aceea Imamul anun]\ `n fiecare an timpulRamadanului. Acest tip de calendare s-a dez-voltat mai curând `n regiunile zootehnice,mai pu]in sensibile anotimpurilor.

Afar\ de aceste dou\ tipuri de calendar,trebuie s\ amintim [i despre cel iudaic, careeste luni-solar. Lunile sunt lunare, `n sensulc\ debuteaz\ cu luna nou\ (14 ale lunii core-spunde cu luna plin\). Dar, pentru a se adaptala anul solar, indispensabil pentru muncilecâmpului [i pentru a marca s\rb\torile – Pa[-tile `n special – acest calendar impune ad\u-garea unor luni suplimentare, pentru a „ega-la“ soarele [i pentru a se asigura ajungerea lasezonul seceri[ului, cel care d\ S\rb\toarea

Pa[tilor. Calendarul iudaic utilizeaz\ o succe-siune destul de complex\ a anilor, cu duratediferite (exist\ [ase tipuri de ani cu durat\variabil\ de 12 sau13 luni).

Un mijloc prin care se `ncearc\ s\ se pun\`n acord calendarul solar cu cel lunar a fostdescoperit de astronomul grec Meton, prinsecolul al V-lea, `nainte de Hristos. El a ob-servat c\ 19 ani solari (ciclul lui Meton)reprezint\ 235 de luni lunare. La 19 ani, lu-nile pline revin la acelea[i date. Este suficients\ observ\m lunile pline `n timpul celor 19ani, pentru a putea determina lunile pline dinorice al]i ani.

Pentru a trage o concluzie a ceea ce s-aspus pân\ acum, trebuie s\ spunem c\ Dum-nezeu a creat un univers minunat, dar, `n ace-la[i timp, subtil [i sublim. Pe de o parte, anulcalendarului iulian este o estimare grosier\ `nraport cu anul solar adev\rat (ceasul luiDumnezeu, care nu r\mâne `n urm\ [i nugre[e[te); aceasta se traduce prin faptul c\este o devia]ie a calendarului uman `n raportcu crea]ia: echinoc]iul de prim\var\, care erala 21 martie, `n timpul Sinodului de la Ni-ceea, a deviat pân\ azi cu 13 zile [i se reg\-se[te la 7 martie. Pe de alt\ parte, ciclul luiMeton nu corespunde `n mod riguros cu nu-m\rul lunilor anului, ceea ce face ca lunilepline, care marcheaz\ anotimpurile la 235 aniaproximativ, deviaz\ cu o zi. Aceste dou\ ob-serva]ii sunt la originea reformei calendaris-tice propus\ `n 1852 de Papa Grigorie.

Tipuri de calendar

PPeennttrruu aa `̀nn]]eelleeggee mmaaii bbiinnee pprroobblleemmaa ccaallccuulleelloorr ccaarree ppeerrmmiitt aallttcc\\ttuuiirreeaa

ccaalleennddaarruulluuii,, eessttee uuttiill ss\\ iinnssiisstt\\mm aassuupprraarreeffoorrmmeeii ggrreeggoorriieennee aa aacceessttuuiiaa..

5anul II (X) nr. 9

din Imperiu, fie ea `ndep\rtat\ sau izolat\, pri-vind posibilitatea s\rb\toririi Pa[telui `n ziua `ncare-i convine.

Dup\ Sinodul de la Niceea, sinoade localeau venit cu preciz\ri suplimentare, c\ci deciziaP\rin]ilor niceeni nu s-a impus imediat, ci s-acristalizat `ntr-o perioad\ de timp mai `ndelun-gat\. ~ns\, `ntre timp, s-a constatat c\ decizianiceean\ nu era `ntru totul perfect\.

Necesitatea universal\ a calendarului

Cum am ar\tat, un calendar este un pro-cedeu de reperare a momentelor importante dincursul unui an. La origini, el servea mai multpentru marcarea activit\]ilor agricole, pentruaspectele contractuale [i, mai apoi, pentru mar-carea s\rb\torilor religioase [i civile. Calen-darul religios s-a alc\tuit pe ni[te premise alecrea]iei, cum se explic\ `n Cartea Psalmilor:„F\cut-ai luna spre vremi, soarele [i-a cunos-cut apusul s\u“ (Ps. 103, 20).

Calendarul con]ine diferite unit\]i tempo-rale. El este compus din zile, s\pt\mâni [i luni.Astronomic, un an solar corespunde duratei ca-re separ\ dou\ treceri succesive ale P\mântului,pe traiectoria sa, `n jurul soarelui (mi[carea derevolu]ie). Durata unui an a fost calculat\ `nc\din Antichitate de astronomi greci [i egipteni.Anul utilizat `n calendarul iulian este de 365,25de zile, ceea ce explic\ prezen]a unui an bisect,o dat\ la 4 ani. A trebuit o m\sur\ intermediar\`ntre s\pt\mân\ [i an. Aceasta a fost furnizat\tot de un element al crea]iei: luna. Durata uneiluni a fost fixat\ la 29,50 de zile aproximativ.Dup\ cum se [tie, lunile lunare (reprezent=nd –n.red. – intervalul de timp `n care luna face orota]ie complet\ `n jurul P\mântului sau `n carerevine la aceea[i faz\) [i anii nu sunt comensu-rabili, adic\ nu exist\ un num\r anume de luni

Reforma gregorian\Pentru a `n]elege mai bine problema calculelor care permit altc\tuirea

calendarului, este util s\ insist\m asupra reformei gregoriene a acestuia.1. Anul iulian, de 365,25 de zile este mai lung decât anul solar as-

tronomic, care este ast\zi socotit la 365,2422 zile. Aceast\ diferen]\,care `n aparen]\ este nesemnificativ\ [i `n cursul unei vie]i umane nupoate avea niciun efect, induce o zi de decalaj la mai bine de un secol(118 ani). ~n secolul la XVI-lea, echinoc]iul de prim\var\, de la 21martie, potrivit calculului calendaristic uman, s-a produs cu 10 zile maidevreme, ceea ce pentru muncile agricole nu era neglijabil. Reformacalendaristic\ survenit\ a consistat, pe de o parte, `n ajustarea durateianului. Anul gregorian avea 365,2425 de zile (o zi `n plus o dat\ la 300de ani); aceasta s-a realizat declarându-se non-bisextili anii seculari, cuexcep]ia celor al c\ror num\r este divizibil `n patru. De exemplu, anul1900, n-a fost bisextil pentru calendarul gregorian, `ns\ a fost bisextilpentru cel iulian, ceea ce a m\rit cu o zi diferen]a dintre cele dou\ ca-lendare. Din contra, anul 2000 a fost bisextil pentru toate calendarele,

ceea ce n-a provocat diferen]e suplimentare `ntre cele dou\ calendare,gregorian [i iulian (Dumnezeu cred c\ S-a amestecat `n socotelileumane, pentru c\ altfel nu ne putem imagina diviziunile care s-ar fiprodus `n astfel de situa]ii). Pe de alt\ parte, trebuie s\ preciz\m c\ cele10 zile au fost suprimate `n octombrie 1582, pentru a readuceechinoc]iul la 21 martie.

2. Cât prive[te aplicarea ciclului calendaristic al lui Meton, au fostadaptate dou\ tipuri de modific\ri. Pe de o parte, corectivul adus calen-darului permitea repunerea la locul s\u a lunii pline, care derivase treizile; iar pe de alt\ parte, trebuia modificat\ ordinea anilor, pentru a ]inecont, mai precis, de durata efectiv\ a ciclului [i a modific\rii ordiniianilor bisextili ai calendarului gregorian, `n raport cu cel iulian. Aceast\ultim\ modificare a fost destul de complex\, `ns\ a trebuit s\ fie f\cut\pentru a `ncerca s\ se reg\seasc\ lunile pline `n datele lor efective.

~n concluzie, potrivit acestor dou\ preciz\ri, putem afirma c\ re-forma calendaristic\ gregorian\ a avut ca obiectiv repunerea ca-lendarului `n acord cu Crea]ia, care este ceasul lui Dumnezeu, de o fi-nalitate imperturbabil\.

EEDDIITTOORRIIAALL

septembrie 2010

PP\\rriinn]]iiii nniicceeeennii ss-aauu ffoolloossiitt ddee ccaalleennddaarruull eeppoocciiiiccaa ddee uunn iinnssttrruummeenntt,, ddaarr nnuu ll-aauu ccoonnssiiddeerraatt

nnoorrmmaattiivv ppeennttrruu ddooccttrriinnaa ccrree[[ttiinn\\.. CCaalleennddaarruull nnuu ppooaattee ffii ssaannccttiiffiiccaatt!!

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

`ntr-un an solar; dup\ cum vom vedea maideparte, aceasta va determina cauzele di-ficult\]ilor pascaliei.

Diferite tipuri de calendar au fost cre-ate pe baza acestor elemente.

Pascalia cre[tin\Odat\ luat\ decizia asupra calendaru-

lui de c\tre P\rin]ii de la Niceea, a trebuits\ fie pus\ `n aplicare concret, de c\treBiserici. Ar trebui s\ ne imagin\m c\ `ntr-un anumit loc, o comisie special\ decide`n fiecare an data Pa[telui [i face s\parvin\ aceast\ informa]ie tuturorBisericilor de pe planet\. ~n epoca inter-netului, acest lucru ar fi `ntru totul posibil,`ns\ `n secolul al IV-lea, acest lucru era deneimaginat. Ar fi trebuit deci s\ seg\seasc\ un mijloc de difuzare a informa-]iei. Geniul astronomilor s-a angajat laaceast\ corvoad\, `ntocmind de dinainteceea ce numim noi ast\zi Pascalie, care afost pus\ la punct [i difuzat\ `n toate Bisericile,`n secolul al V-lea. Studiile [i calculele au fosta[ezate `n tablouri pascale cu numele de „com-put eclesiastic“ sau „comput pascal“. A trebuitdeci s\ se concilieze calendarul solar cu ele-mente din mersul lunar. Pentru acest fapt, as-tronomii s-au servit de ciclul lui Meton, dup\cum urmeaz\: 19 ani solari se `nscriu `n 235 ci-cluri lunare. Având acest rezultat, este suficients\ observ\m [i s\ not\m lunile pline, timp de 19ani, pentru a putea indica `n mod indefinit lu-nile pline din fiecare an.

Data Pa[telui `n Biserica Ortodox\

Computul Bisericii Ortodoxe, stabilit pu]indup\ Sinodul de la Niceea, se sprijin\ [i el peacest simplu rezultat. El pleac\ de la un tabloupe care sunt plasate, `n manier\ empiric\, lunilepline, pe o perioad\ de 19 ani. Acesta este ele-mentul fundamental al computului.

Prima etap\ pentru a determina data Pa[teluiconsist\ `n a se plasa `n ciclul celor 19 ani. Esteob]inut\ astfel data lunii pline care cade dup\21 martie, ziua echinoc]iului de prim\var\. Uncalcul simplu permite apoi s\ definim duminicasau duminicile care urmeaz\ `n calendarul iu-lian. Potrivit acestui calcul simplu (`n EvulMediu, cel care f\cea acest lucru era consideratun geniu), putem foarte u[or s\ determin\mcorect calendarul, pe fiecare an. Ceea ce sepoate observa este c\ niciun pa[te iudaic nu seascunde `n acest algoritm. Din p\cate, rezultatuleste fals, `n sensul c\ nu mai corespunde cu re-alitatea de pe cer, c\ci calendarul iulian `ntârziecu 13 zile, `n raport cu crea]ia lui Dumnezeu.

Data cea mai precoce a Pa[telui, care core-spunde lunii pline la 21 martie [i duminicii de

dup\ aceasta, adic\ 22 martie `n calendarul iu-lian, este 4 aprilie `n calendarul nostru civil(gregorian). Este cazul anului acesta, 2010.Data cea mai tardiv\ corespunde cazului `n careluna plin\ ar c\dea la 20 martie, dar aceasta pre-supune c\ nu-i `nc\ prim\var\. Prin urmare, tre-buie s\ a[tept\m luna plin\ urm\toare, adic\ ceadin 18 aprilie. Dac\ aceast\ dat\ este duminic\,Pa[tile va fi duminica urm\toare, 25 aprilie,adic\ 8 mai `n calendarul civil.

Computul occidental al Bisericilor surori

Pentru compara]ie, gândesc c\ este necesars\ cunoa[tem câteva aspecte [i din a[a-zisa pas-calie a Bisericilor din Occidentul cre[tin.Aceasta socote[te la fel ca `n Biserica Ortodox\,cu excep]ia situa]iei `n care computul occiden-tal utilizeaz\ calendarul gregorian, cu modific\-rile despre care am vorbit mai `nainte. Tabloulcalendarului iulian al lunilor pline a fost com-pletat, tot `n manier\ empiric\, [i a trebuit intro-dus un alt parametru, numit epact (perioad\ detimp care exprim\ vârsta lunii la 31 decembriea fiec\rui an [i care indic\ num\rul zilelor ce sepot ad\uga anului lunar, astfel `nc=t s\ fie egalcu anul solar), care ajut\ anul s\ se echilibreze,atunci când este nevoie. Datele extreme suntacelea[i ca `n computul iulian, `ns\ `n calenda-rul gregorian sunt 22 martie [i 25 aprilie.

La finalul acestui eseu, se poate observa, `ntabloul special, pe care-l public\m, fluctua]iadatelor calendaristice, potrivit calculelor fiec\reiBiserici [i religii mai importante. Tabloul indic\pe 25 ani datele lunilor pline din prim\var\, a[acum au fost calculate de astronomi, din careputem eviden]ia urm\toarele considera]ii:

1. Computul gregorian este gre[it `nraport cu teza niceean\ o dat\ `n 25 deani, respectiv `n 2029. Se observ\ c\ dataSinodului de Niceea este foarte devreme[i c\ luna plin\ dat\ de calculul astro-nomic trebuie s\ se situeze la 21 martie,ceea ce necesit\ obliga]ia de a a[teptaluna plin\ din luna urm\toare. Se ob-serv\ c\ [i Pa[tile iudaic este incorect.Aceasta ilustreaz\ faptul evident c\ decele mai multe ori avem nevoie de oaproximativitate `n calculul uman.

2. Pa[tile ortodox cu cel catolic coin-cide `n cei 25 de ani de 8 ori.

3. Pa[tile iudaic coincide cu lunaplin\ la o zi apropiat\, 20 de ori din 25.

Prin urmare, diferen]a `ntre datelePa[telui ortodox [i catolic este clar\ [isimpl\ `n acela[i timp. Ra]iunea care st\la baza acestei diferen]e este faptul c\Ortodoxia utilizeaz\ `n continuare calen-

darul iulian, care a[a cum am ar\tat este in-exact. Mai mult decât atât, ortodoc[ii consider\adesea c\ trebuie urmat calendarul iulian, pen-tru c\ este prescrip]ia Sinodului de la Niceea.~ns\ trebuie s\ preciz\m c\ niciun document alepocii nu sprijin\ aceast\ ipotez\. P\rin]iiniceeni s-au folosit de calendarul epocii ca deun instrument, dar nu l-au considerat normativpentru doctrina cre[tin\. Calendarul nu poate fisanctificat!

Niciodat\ Pa[tile ortodox nucoincide cu cel iudaic

Este absolut necesar s\ preciz\m câteva as-pecte [i asupra acestei s\rb\tori iudaice, care areleg\tur\ cu Pa[tile nostru cre[tin.

Se aminte[te adesea, de c\tre cei preocupa]ide calculele calendaristice, hot\rârea Sinoduluidin Antiohia (341), care, `ntr-una dintre decizi-ile sale, stipuleaz\ c\ nu trebuie s\ s\rb\torimPa[tile `n acela[i timp cu cel iudaic. La aceastase adaug\ spusele Constitu]iilor Apostolice(secolul al IV-lea), prin care se arat\ c\ niciunepiscop, preot sau diacon nu are voie s\s\rb\toreasc\ Pa[tile cu iudeii, pentru c\ cel ceface astfel de oficiu trebuie caterisit. Fa]\ deacestea se impune o analiz\ atent\ a situa]iei.Imagina]i-v\ c\ am fi la câteva decenii dup\promulgarea hot\rârii P\rin]ilor niceeni, care,emi]ând o regul\ `n Biserica universal\, voiaus\ `ncheie o problem\ acut\ `n eparhii. Faptul c\aplicarea noii hot\râri suscita discu]ii inter-minabile a dus la situa]ia `n care anumiteBiserici (din Asia Mic\, `n special) nu urmau`nc\ dispozi]iile Sinodului [i continuau s\ se ra-porteze la Pa[tile iudaic pentru a s\rb\toriPa[tile lor cre[tin. Constitu]iile Apostolice [iSinodul local din Antiohia nu fac altceva decâts\ reaminteasc\ faptul c\ Biserica a stabilit o

SS\\ nnuu uuiitt\\mm cc\\ pprriinnttrree pprreessccrriipp]]iiiillee PP\\rriinn]]iilloorrnniicceeeennii,, cceeaa ddiinnttââii eerraa `̀nnddeemmnnuull „CCaa ttoo]]ii ccrree[[ttiinniiii

ss\\ ss\\rrbb\\ttoorreeaasscc\\ PPaa[[ttiillee llaa aacceeeeaa[[ii ddaatt\\“..

7anul II (X) nr. 9

regul\ pe care trebuie s\ o urmeze, f\r\ comen-tarii. Orice interpretare a unora, potrivit c\reiacalculul niceean era eronat, neclar, sau incom-plet, era de prisos. Forurile biserice[ti, mai sus

citate, vin s\ precizeze c\ formularea Sinoduluidin Niceea este precis\ [i trebuie urmat\ caatare. Prin urmare, nu putem s\ ne sprijinim peaceste texte pentru a justifica calculul Bisericii

Ortodoxe. De altfel, este destul de curios faptulc\ vedem cum aceste texte ale Constitu]iilor A-postolice [i ale Sinodului din Antiohia sunt ade-sea citate `naintea deciziilor niceene, `ngrupurile ortodoxe. Pentru a concluziona aceas-t\ tem\, trebuie s\ spunem, urm\rind [i tabloulanex, c\ niciodat\ Pa[tile ortodox nu coincidecu cel iudaic, deoarece calculul este diferit.

Actualitatea problematiciicalendaristice

Elementele prezentate `n acest succintstudiu, despre calendar [i data Pa[telui, indic\faptul c\ acest instrument, calendarul, r\mâne oproblem\ nerezolvat\ `nc\. Sinodul din Niceeaa dat Bisericii un model simplu [i clar pentru adefini data s\rb\torii Pa[telui, sprijinindu-se peceasul lui Dumnezeu, care este Crea]ia. ~ntretimp, au ap\rut [i alte mijloace de calculare atimpului mântuirii. ~ns\, orice mijloc sofisticatnu trebuie s\ fac\ altceva decât s\ alinieze cal-culul uman la crea]ia lui Dumnezeu, care esteperfect\. De aceea, trebuie s\ spunem c\modalitatea de realizare a calendarului `n Bi-serica Ortodox\ este inexact\, pentru c\, pe de oparte, se sprijin\ pe un calendar care `ntârzie `nraport cu Crea]ia, [i, pe de alt\ parte, se pleac\de la calcularea foarte aproximativ\ a lunilorpline. Aceasta face ca ̀ n Biserica Ortodox\ s\ nufie urmate `ntru totul prescrip]ii sfântului [imarelui Sinod de la Niceea, privitor la calcululcalendaristic.

Ce trebuie s\ facem, a[adar: s\ `ntreb\m dinnou pe astronomi, a[a cum au procedat [ip\rin]ii niceeni de alt\dat\, ca s\ ne fac\ un ca-lendar exact, astronomic, prin mijloacele lor decalcul. Acest fapt a reie[it [i din deliber\rile par-ticipan]ilor la Conferin]a Preconciliar\ de laChambesy [i `n timpul reuniunii ecumenice dela Alep. Trebuie, de asemenea, s\ ]inem cont [ide faptul c\ a modifica un calendar nu este a[ade u[or, c\ci acest „instrument“, `ntr-o priviregeneral\, vehiculeaz\ un mare num\r de factoriafectivi, de care trebuie s\ ]inem cont. Pentruaceasta ar trebui s\ abord\m subiectul catehetic,rugând comunit\]ile, preo]ii, teologii s\ re-flecteze asupra problemei arz\toare.

S\ nu uit\m c\ printre prescrip]iile P\rin]ilorniceeni, cea dintâi era `ndemnul „Ca to]icre[tinii s\ s\rb\toreasc\ Pa[tile la aceea[idat\“. ~n marea Sa milostivire, MântuitorulHristos ne arat\ c\, anul acesta [i anul viitor, sepoate ca to]i cre[tinii s\ s\rb\toreasc\ Pa[tile `nacela[i timp, `n ciuda inexactit\]ilor de calcul.Aceasta s\ ne con[tientizeze pe to]i, `n lumeasecularizat\ `n care tr\im, pentru a putea cânta`mpreun\ „Hristos a `nviat“, r\spunzând„Adev\rat a `nviat“.

Slujb\ arhiereasc\la `nceput de an bisericesc

~n ziua de 1 septembrie a.c., la Catedralaarhiepiscopal\ din Roman, PS Ioachim B\c\-uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului a oficiat Sfânta Liturghie[i o slujb\ de „Te Deum“, cu ocazia `nceputu-lui noului an bisericesc.

Al\turi de PS Episcop Ioachim s-au aflatpreo]i [i diaconi slujitori la Catedrala arhie-piscopal\, dar [i consilieri [i inspectori dincadrul Centrului Eparhial. Credincio[ii afla]ial\turi de slujitorii prezen]i la acest momentau ascultat cuvântul de `nv\]\tur\ rostit dePreasfin]ia Sa, `n care s-a amintit despre de-cizia luat\ de Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române, `n urm\ cu doi ani, ca, `n ca-

drul Bisericii noastre, prima zi a anului bise-ricesc s\ se pr\znuiasc\ `ntr-un mod cu totuldeosebit. „Ziua de 1 septembrie este o zi spe-cial\, pentru c\ `ntruchipeaz\ toat\ crea]ia luiDumnezeu. Sfin]ii P\rin]i au statornicit cur-gerea anului bisericesc, astfel `ncât toate s\ semi[te `n jurul lui Hristos, Care este `n mijlo-cul istoriei. Apari]ia lui Hristos s-a petrecut `nmijlocul crea]iei, astfel `ncât s\ devin\ axa is-toriei [i toate s\ se focalizeze `n jurul Lui (…)

Dac\ nu am avut prilejul `n cursul anuluibisericesc ce a trecut s\ aducem `n sufletelenoastre mila lui Dumnezeu, din cauz\ c\ ne-am`ndep\rtat de El prin f\r\delegile noastre, iat\c\ avem prilejul, retr\ind acela[i ciclu des\rb\tori, s\ atragem mila Lui `n anul urm\tor.S\ retr\im fiecare eveniment bisericesc, fiecares\rb\toare, fiecare praznic `mp\r\tesc, care`mpodobe[te anul bisericesc, astfel `ncât s\urc\m `nc\ o treapt\ c\tre ~mp\r\]ia lui Dum-nezeu“, a `ndemnat PS Ioachim B\c\uanul.

PPee 1133 sseepptteemmbbrriiee 22001100 ss-aa `̀mmpplliinniitt uunn aannddee ccâânndd,, pprriinn ddeecciizziiaa SSffâânnttuulluuii SSiinnoodd,,

EEppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii aa ddeevveenniitt AArrhhiieeppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii..

RREETTRROOSSPPEECCTTIIVV||

septembrie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

Pe 13 septembrie 2010 s-a `mplinitun an de c=nd, prin decizia Sf=n-tului Sinod, Episcopia Romanuluia devenit Arhiepiscopia Romanu-lui [i Bac\ului. Tot atunci, PF P\-rinte Patriarh a adus la cuno[tin]acelor prezen]i la Roman faptul c\Sfântul Sinod a aprobat conferirearangului de Arhiepiscop Preasfin-]itului P\rinte Eftimie, iarPreasfin]itul Arhiereu-Vicar Ioa-chim B\c\uanul a fost `n\l]at larangul de episcop-vicar. Pe parcursul acestui an, str\-vechea eparhie a Romanului,atestat\ din vremea voievoduluiAlexandru cel Bun, s-a str\duit s\fie la `n\l]imea credin]ei [i dra-gostei fa]\ de valorile spiritualetradi]ionale ale `nainta[ilor,dovedind c\ merit\ rangul dearhiepiscopie.

~n aceast\ perioad\ aparent scurt\, sub coordo-narea PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, la ni-velul Centrului Eparhial s-au derulat numeroaseactivit\]i social-filantropice, culturale [i adminis-trativ-gospod\re[ti, menite s\ arate c\ eforturiledepuse pentru ob]inerea acestui statut au fost `ntrutotul binevenite [i meritate. Astfel, s-au `nfiin]atCentre de zi pentru copii [i tineri, s-au derulat pro-iecte de ajutoare a persoanelor cu nevoi speciale, afamiliilor sinistrate ca urmare a inunda]iilor careau afectat `mprejurimile Romanului [i jude]ul Ba-c\u, s-au tip\rit publica]ii religioase de interes pen-tru preo]i [i credincio[i [i s-au organizat manifes-t\ri cultural-spirituale `n ora[ele mari ale Eparhiei.Pentru a r\spunde nevoilor spirituale ale credin-cio[ilor acestei eparhii, pe parcursul acestui an aufost hirotoni]i 33 de preo]i [i diaconi, at=t de mir,c=t [i din m\n\stiri. Lucrarea duhovniceasc\ a fostcontinuat\ [i prin sfin]irea, resfin]irea [i punereapietrei de temelie pentru multe l\ca[uri de cult.

Via]a spiritual\ a credincio[ilor din cuprinsul Ar-hiepiscopiei Romanului [i Bac\ului s-a desf\[urat`n cele cca 700 de biserici, capele, paraclise paro-hiale, m\n\stiri [i schituri, precum [i `n cele 19 l\-ca[uri de cult din cadrul unit\]ilor militare, peniten-ciare, spitale, unit\]i de `nv\]\mânt, azile, orfelinate.

Una dintre cele mai importante realiz\ri aleacestui an este reprezentat\ de ob]inerea acredit\rii

de c\tre Funda]ia „Episcop Melchisedec“ `n vede-rea deschiderii Centrului de zi pentru copii „Epis-cop Melchisedec“, Gr\din]ei „Episcop Melchise-dec“, unui Ad\post de noapte, unei Cantine sociale[i a unui Centru de consiliere, sprijin [i informare.

Tot `n acest an a fost acreditat A[ez\mântulsocial-filantropic „Sf. Voievod {tefan cel Mare“Hârja, com. Oituz.

Informatizarea activit\]ii din cancelariile parohiale

Anul acesta s-a remarcat, de asemenea, [iprin ini]ierea informatiz\rii activit\]ii din cance-lariile parohiale. Prin hot\rârea Permanen]eiConsiliului eparhial, sub conducerea Preasfin]i-tul Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, `n fiecareparohie a fost implementat programul „Canbis“(Cancelarie bisericeasc\), prin care se urm\re[teu[urarea [i uniformizarea activit\]ii administra-tive a preo]ilor parohi, `nlesnind astfel activit\-]ile de control financiar-contabil, precum [i ela-borarea bugetelor de venituri [i cheltuieli.

Reorganizarea administrativ\Odat\ cu ridicarea eparhiei noastre la rangul de

arhiepiscopie s-a impus reorganizarea administra-tiv-teritorial\ a acesteia. Astfel, de la 1 aprilie `nArhiepiscopia Romanului [i Bac\ului func]ioneaz\[ase protopopiate, a c\ror activitate este coordo-nat\ de: pr. Florin Aurel }uscanu (ProtopopiatulRoman), pr. Constantin Tomozei (ProtopopiatulBac\u), pr. Constantin Alupei (Protopopiatul

One[ti), pr. Costel Mare[ (Protopopiatul Moine[ti),pr. Cozma Vasile (Protopopiatul Buhu[i) [i preotIoan Negoi]\ (Protopopiatul Sascut).

De remarcat este [i faptul c\, la finele luniiaprilie a.c., s-a constituit noua Adunare Eparhial\ aArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, care, `npropor]ie de 90%, implic\ `n activitatea bisericiinoi clerici [i credincio[i. Dintre ace[tia 10 suntpreo]i, 8 ingineri, 4 economi[ti, 2 medici, 2 notari,1 jurist, 1 notar, 1 profesor [i 1 colonel `n cadrulJandarmeriei. Tot `n acest an s-a constituit [i noulConsistoriu Eparhial, format din preotul EvaDorel, preotul Ioan V\dana [i preotul Cezar Radu,iar preo]ii Nicolae Hurjui [i {tefan Chelaru au fostdelega]i ca reprezentan]i ai Eparhiei Romanului [iBac\ului la Consistoriul Mitropolitan.

Lucr\ri la Centrul eparhial~n cursul anului trecut la Centrul eparhial s-

au finalizat lucr\rile de renovare a vilelor„Episcop Lucian Triteanu“, inaugurate `n con-textul ridic\rii Episcopiei Romanului la rangulde arhiepiscopie, `n septembrie 2009.

De asemenea, la finele anului 2009, s-a `n-cheiat renovarea camerelor preo]e[ti, din incintaCentrului eparhial, care au primit titulatura „CasaEpivata“. Aceasta a fost amenajat\ `ntr-o cl\direrestaurat\ [i consolidat\ din fondurile Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului [i g\zduie[te, `n princi-pal, slujitori ai Centrului eparhial Roman.

~n anul 2010 s-au continuat lucr\rile de re-abilitare a cl\dirilor din cadrul Centruluieparhial, dintre acestea, cea mai important\ in-vesti]ie reprezent=nd-o renovarea [i inaugurareafabricii de lumân\ri, dar [i a corpului de chiliicare deserve[te fabrica. Pentru Fabrica delum=n\ri „Sf. Fotini“ au fost achizi]ionate unechipament ecologic de producere a lum=n\rilorde cult [i o linie ecologic\ de reciclare a mu-curilor [i de preparare a compozi]iei.

Un an binecuv=ntatAnaliz=nd retrospectiv acest prim an din isto-

ria Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, devineevident\ implicarea direct\, din ce `n ce mai ac-tiv\, a administra]iei eparhiale, sub directa `ndru-mare a PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, `nstr\dania de a da r\spunsuri optime provoc\rilorvie]ii contemporane. Se remarc\ implicarea `n nu-meroase proiecte, `ntr-o perioad\ at=t de scurt\,toate acestea spre Slava Sfintei Treimi [i sprepomenirea tuturor celor care, de-a lungul istoriei,ierarhi, preo]i [i credincio[i au slujit `n aceast\ deDumnezeu binecuv=ntat\ [i p\zit\ Eparhie!

Un an de istorie a ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului

Tomosul patriarhal prin care se decideridicarea Episcopiei Romanului la rangul

de Arhiepiscopie a Romanului [i Bac\ului

~~nn zziiuuaa ddee 33 sseepptteemmbbrriiee aa..cc..,, aa aa vvuutt lloocc [[eeddiinn]]aa ddee ccoonnssttiittuuiirree aa AAdduunn\\rriiii NNaa]]iioonnaalleeBBiisseerriiccee[[ttii aa BBiisseerriicciiii OOrrttooddooxxee RRoommâânnee

ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa 22001100-22001144..

9anul II (X) nr. 9

Examen de capacitatepreo]easc\

~n data de 30 septembrie 2010, `n Arhiepiscopia Romanului[i Bac\ului a avut loc sesiunea de toamn\ a examenului de ca-pacitate preo]easc\. Acest examen trebuie sus]inut de c\tre to]icandida]ii care doresc s\ primeasc\ taina hirotoniei, conformart. 3 din Regulamentul pentru numirea [i transferarea clerului.

Anul acesta, `n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, s-au`nscris 17 candida]i la examenul de capacitate. Acesta a constat`ntr-o prob\ scris\ [i un examen oral, `n urma c\rora to]i can-dida]ii au fost declara]i ap]i pentru a profesa ca preo]i.

Comisiile de examen au fost organizate cu binecuv=ntarea [isub pre[edin]iaPS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului, av=nd ca director metodologic pePr. Prof. Ioan Bârliba. La proba scris\ examinarea a fost asigurat\de urm\toarea comisie: Dogmatic\ – Pr. Prof. Constantin Leonte,Istoria Bisericii Ortodoxe Române – Arhid. Prof. Adrian Ciobanu,Predic\ [i Catehez\ – Pr. Dan Alexandru Antoce. La proba oral\comisia de examinare a fost format\ din PS Episcop-vicar Ioa-chim B\c\uanul pentru Predic\ [i Catehez\, Pr. Prof. Ioan Bâr-liba, pentru Vechiul [i Noul Testament , Pr. Prof. S`nic\ Paladepentru Liturgic\, iar pentru Legisla]ie [i Administra]ie – Pr. Lau-ren]iu Segneanu, Inspector eparhial. Responsabil logistic\, `n ca-drul examenului de capacitate preo]easc\ din sesiunea septembriea.c. a fost Pr. Dan Alexandru Antoce.

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, al\turi depreo]ii consilieri [i inspectori ai Centrului Eparhial,[i de p\rin]ii protopopi, a oficiat slujba SfinteiLiturghii la Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,cu ocazia serb\rii Sfin]ilor Drep]i P\rin]i Ioachim[i Ana. La finalul Sfintei Liturghii, PS Ioachim a]inut un cuv=nt de `nv\]\tur\ `n care a vorbit cre-dincio[ilor prezen]i despre semnifica]ia s\rb\torii,despre valoarea [i rostul familiei cre[tine `n con-textul secularizant al vremurilor pe care le par-

curgem. „Biserica se g=nde[te ast\zi la p\rin]iin\sc\tori de prunci, la copiii educa]i `n familiicre[tine, dar [i la copiii care nu au p\rin]i, la ceicare au fost abandona]i, la cei cu deficien]e, la ceicare nu au ce s\ m\n=nce. Biserica ̀ i cheam\ pe to]ip\rin]ii s\ se roage pentru cei oropsi]i, pentru c\M=ntuitorul Hristos aseam\n\ biserica cu un copil,iar ~mp\r\]ia lui Dumnezeu este concentrat\ `nnevinov\]ia, puritatea [i ging\[ia unui copil. Deaceea, cei care am atins un nivel de maturitate [iam trecut prin etapele vie]ii, trebuie s\-i sprijinim

pe copii. S\rb\toarea de ast\zi ne invit\ la pre]uireacopiilor [i la ajutorarea lor“, a spus, printre altele,PS Ioachim B\c\uanul.

Fiind [i serbarea onomastic\ a Preasfin]iei Sale,preo]ii [i credincio[ii prezen]i `n Catedrala Arhiepis-copal\ [i-au felicitat ierarhul, prin cuv=ntul p\rin-telui vicar Ioan Gherasimescu, ur=ndu-i mul]i ani,s\n\tate [i putere pentru a ne c\l\uzi pe calea m=n-tuirii. La final, ̀ ntr-un glas, to]i cei prezen]i au c=ntat`n cor „~ntru mul]i ani, Preasfin]ite St\p=ne. (C.G.)

Conferin]e preo]e[ti `n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului

~n perioada 15-23 septembrie a.c., `n Arhiepiscopia Ro-manului [i Bac\ului s-au desf\[urat conferin]ele preo]e[ti. ~ntru-nirile s-au desf\[urat `n fiecare dintre cele [ase Protopopiate aleeparhiei. Seria `ntâlnirilor, având ca subiect Anul omagial al Cre-zului ortodox, a debutat la Biserica „Precista Mic\“ din Roman, `nziua de miercuri, 15 septembrie, `n prezen]a Preasfin]ituluiIoachim B\c\uanul [i a preo]ilor din Protopopiatul Roman.~nt=lnirea a `nceput cu o slujb\ de Te Deum, urmat\ de o medita]iepe care Preasfin]itul Ioachim a sus]inut-o `n fa]a preo]ilor prezen]ila eveniment, având ca subiect `nceputul anului bisericesc. Seriaconferin]elor a continuat joi, 16 septembrie, la ProtopopiatulBuhu[i, iar `n zilele de 21, 22 [i 23 septembrie s-au desf\[uratconferin]ele `n protopopiatele Bac\u, Moine[ti, One[ti [i Sascut.

~n ziua de 3 septembrie a.c., a a vut loc [edin]a de constituire a Adun\rii Na]ionaleBiserice[ti a Bisericii Ortodoxe Române pentru perioada 2010-2014, sub pre[edin]iaPreafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, informeaz\„Ziarul Lumina“.

Lucr\rile Adun\rii Na]ionale Biserice[ti (ANB) au fost precedate de slujba de TeDeum, oficiat\ `n Catedrala patriarhal\ de Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, `n prezen]a Preafericitului P\rintePatriarh Daniel, a ierarhilor Sfântului Sinod [i a membrilor ANB.

~ntâist\t\torul Bisericii Ortodoxe Române a deschis lucr\rile [edin]ei, au avut loclucr\rile pe comisii, iar dup\ aceasta au fost validate mandatele membrilor fiec\rei eparhii.S-au desemnat membrii comisiilor permanente ale Adun\rii Na]ionale Biserice[ti(Comisia administrativ-juridic\ [i de validare, Comisia social\ [i pentru comunica]ii me-dia, Comisia cultural\ [i educa]ional\, Comisia economic\, bugetar\ [i de patrimoniu i-mobiliar – bunuri biserice[ti, Comisia pentru românii ortodoc[i de peste hotare) [i s-aconstituit [i Consiliul Na]ional Bisericesc, din 12 membri, câte doi din fiecare mitro-polie, un cleric [i un mirean.

~n temeiul art. 20 alin. (1), art. 92 lit. e) din Statutul pentru organizarea [ifunc]ionarea Bisericii Ortodoxe Române, `n prima [edin]\ a Adun\rii Eparhiale,desf\[urat\ la Roman `n data de 24 aprilie a.c., s-a hot\rât ca, `n Adunarea Na]ional\Bisericeasc\, legislatura 2010-2014, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului s\ fiereprezentat\ de: Pr. Ioan Ple[c\u, dr. Adrian Cotârle], economist Neculai Lupu.

Adunarea Na]ional\ Bisericeasc\ este organismul central deliberativ al BisericiiOrtodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice [ipatrimoniale, ales pentru o perioad\ de patru ani.

Constituirea Adun\riiNa]ionale Biserice[tipentru urm\torii patru ani

La mul]i ani, Preasfin]ite P\rinte Episcop Ioachim!

Lucr\rile Adun\rii Na]ionale Biserice[ti (ANB) au fost precedatede slujba de Te Deum, oficiat\ `n Catedrala patriarhal\ de

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, `n prezen]a Preafericitului P\rinte

Patriarh Daniel, a ierarhilor Sfântului Sinod [i a membrilor ANB

BBIISSEERRIICCAA {{II {{CCOOAALLAA

PPrreeaaffeerriicciittuull PP\\rriinnttee PPaattrriiaarrhh DDaanniieell [[ii-aa eexxpprriimmaatt rreeccuunnoo[[ttiinn]]aa ppeennttrruu lluuccrraarreeaa mmiissiioonnaarr\\

ppee ccaarree oo ddeessff\\[[ooaarr\\ pprrooffeessoorriiii ddee rreelliiggiiee ddee ppee ccuupprriinnssuull PPaattrriiaarrhhiieeii RRoommâânnee..


10

~n perioada 5-7 septembriea.c. s-a desf\[urat, `ntr-o or-ganizare excelent\, Consf\-tuirea na]ional\ anual\ ainspectorilor de religie dinPatriarhia Român\, la M\-n\stirea „Sf. Martiri Brân-coveni“ de la Sâmb\ta deSus, loc mirific, `nc\rcat deistorie, cultur\ [i spiritua-litate. ~ntâlnirea a fostorganizat\, la propunereaMinisterului Educa]iei,Cercet\rii, Tineretului [iSportului, de Patriarhia Ro-mân\, Arhiepiscopia Sibiului[i Inspectoratul {colarJude]ean Sibiu. Evenimentuls-a bucurat de binecuvân-tarea Preafericitului P\rinteDaniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, [i a ~naltPreasfin]itului Lauren]iu,Mitropolitul Ardealului.

La `ntâlnirea de la Sâmb\ta de Sus au par-ticipat inspectorii de religie din fiecare jude],reprezentan]i ai Ministerului, Inspectorul [colargeneral pentru religie, prof. C\t\lin Pâslaru,precum [i p\rintele diacon George Jambore, In-spector `n cadrul Sectorului Teologic-educa-]ional al Patriarhiei Române.

Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel [i-a ex-primat recuno[tin]a pentru lucrarea misionar\pe care o desf\[oar\ profesorii de religie de pecuprinsul Patriarhiei Române. A subliniat c\ e olucrare important\, cu impact peste timp, exem-plificând cu situa]ii `n care tinerii care au primiteduca]ie cre[tin\ `n [coal\, au dovedit c\ au p\s-trat tradi]ia sfânt\ a Ortodoxiei. De asemenea, aprecizat c\ „ora de religie este un apostolatcre[tin“, fiind vorba de o investi]ie pe termenlung. «Nu este o investi]ie mai mare `n Româ-nia, decât educa]ia cre[tin\, vizând „`nduhovni-

cirea socialului“», a subliniat PF PatriarhDaniel. Preafericirea Sa a men]ionat c\ se are `nvedere continuarea programelor na]ionale ini-]iate [i desf\[urate de Patriarhia Român\: „Hris-tos `mp\rt\[it copiilor“ [i „Alege [coala“, redac-tarea unui „~ndreptar pentru ora de religie“,consolidarea colabor\rii `ntre [tiin]\, filosofie [ireligie. „S\ `ncuraj\m pe to]i profesorii de re-ligie s\-[i amplifice lucrarea, pentru c\ este maimult har decât `n alte lucr\ri, fiind vorba de va-lori eterne“, a spus, `n `ncheierea cuv=ntuluis\u, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel.

La consf\tuire s-au abordat diverse teme deactualitate pentru inspectorii de religie. S-audiscutat aspecte legate de `nceputul [i structuraanului [colar 2010-2011, de statutul orei de re-ligie `n cadrul `nv\]\mântului românesc, destructura portofoliului inspectorului de speciali-tate, precum [i de prezentarea auxiliarelor di-

dactice nou-ap\rute. Au fost prezentate reco-mand\ri metodologice, programe [colare re-vizuite, planuri-cadru, precum [i programe [co-lare pentru cursuri op]ionale, dar [i alte pro-bleme de care sunt interesa]i `n mod direct in-spectorii de religie.

Inspectoratul {colar al Jude]ului Bac\u afost reprezentat de inspectorul de specialitate,profesor Irina Leonte, care a prezentat rapor-tul de activitate pentru anul [colar precedent,subliniind frumoasele rezultate ob]inute deelevi la concursurile jude]ene, na]ionale [i in-terna]ionale.

Mar]i, 7 septembrie, inspectorii de religieau vizitat centrul istoric al Sibiului, catedralamitropolitan\, [i au participat la o serie de ac-tivit\]i culturale la Muzeul „Astra“ din Dum-brava Sibiului. (Prof. Irina LEONTE, Insp.de religie ISJ Bac\u)

Consf\tuirea na]ional\ a inspectorilor de Religie, desf\[urat\ cu binecuv=ntarea PF P\rinte Patriarh Daniel,

a reunit reprezentan]i din toate jude]ele ]\rii

„Nu este o investi]ie mai mare `n România,decât educa]ia cre[tin\“

Consf\tuirea na]ional\ a inspectorilor [colari de Religie

anul II (X) nr. 9 11

LLaa CCoolleeggiiuull NNaa]]iioonnaall „FFeerrddiinnaanndd“ ddiinn BBaacc\\uu aa aavvuutt lloocc ssââmmbb\\tt\\,, 2255 sseepptteemmbbrriiee,, `̀nnttââllnniirreeaa

pprrooffeessoorriilloorr ttiittuullaarrii ddee RReelliiggiiee ddiinn jjuuddee]]uull BBaacc\\uu,, ccuu PPrreeaassffiinn]]iittuull EEppiissccoopp-vviiccaarr IIooaacchhiimm BB\\cc\\uuaannuull..

La Colegiul Na]ional „Ferdinand“ din Bac\u a avut loc s=mb\t\, 25 sep-tembrie, `nt=lnirea profesorilor titulari de Religie din jude]ul Bac\u, cuPreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului. „~nt=lnirea a cuprins mai multe puncte importante, `ntre carerearondarea Cercurilor metodice, discutarea legisla]iei privind acordareagradelor didactice [i a distinc]iilor, proiectele ce se deruleaz\ la nivel dePatriarhie, `n care sunt inclu[i [i profesorii de Religie, precum [i stabilirea cal-endarului pentru concursuri [i `nt=lniri pe teme de Religie“, a declarat prof.Irina Leonte, inspector pentru disciplina Religie `n cadrul ISJ Bac\u.

Cu acest prilej, PS Episcop Ioachim B\c\uanul a ]inut un cuv=nt `n fa]a„celor mai iubi]i dasc\li de c\tre elevi“ – dup\ cum avea s\-i defineasc\ in-spectorul general adjunct Cristian Cuceac, prezent la eveniment – prin care areamintit rolul [i importan]a acestei discipline `n spectrul [colar, precum [i aprofesorilor de Religie, ca formatori [i informatori ai tinerei genera]ii. De ase-menea, profesorii care au ob]inut rezultate deosebite la concursurile [colarejude]ene [i na]ionale au fost r\spl\ti]i de c\tre Centrul Eparhial Roman, prinintermediul Preasfin]itului Episcop Ioachim B\c\uanul, cu icoane, c\r]i [i re-viste. La aceast\ `nt=lnire au fost prezen]i [i reprezentan]i ai `nv\]\m=ntului re-ligios din partea Diecezei Romano-Catolice de Ia[i. (Pr. Ctin GHERASIM)

Bucuria `nceperii unui nou an [colar a fost resim]it\ din plin laSeminarul Teologic Liceal „Sf. Gheorghe“ Roman, când, pe 15 septem-brie a avut loc festivitatea oficial\ de deschidere.

Evenimentul s-a desf\[urat `n Sala de festivit\]i a acestei institu]ii de`nv\]\mânt teologic, unde s-au adunat p\rin]i, elevi, cadre didactice,emo]iile fiind mai intense la „bobocii“ din cele dou\ clase a IX-a, deTeologie Pastoral\.

Bucuria unui nou `nceput a fost deplin\ la festivitate fiind prezent [iPreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului. PC Pr. Ioan Gherasimescu, vicar administrativ,`mpreun\ cu arhidiaconii Adrian Ciobanu [i Ionu] Amarinii – profesori aiSeminarului – au oficiat slujba de Te Deum. R\spunsurile liturgice au fostdate de grupul coral „Melozii Romanului“ care, apoi, au interpretat câte-va cânt\ri psaltice.

~n continuare, p\rintele director, prof. S`nic\ Palade, a expus celorprezen]i activit\]ile desf\[urate `n vederea preg\tirii [colii pentru`nceperea anului [colar 2010 - 2011.

Astfel, cu binecuvântarea [i sprijinul direct al Preasfin]itului IoachimB\c\uanul, s-au finalizat renovarea [i modernizarea a patru dormitoare,reabilitarea a dou\ grupuri sanitare, `mbun\t\]irea bazei materiale labuc\t\ria [i cantina [colii, repararea a jum\tate din mobilierul [colar. Deasemenea, s-au achizi]ionat paturi [i dulapuri noi pentru 120 de elevi.

A urmat cuvântul Domnului Primar, Prof. Dan Lauren]iu Leoreanu,care a ar\tat leg\tura pe care a avut-o, `n calitate de profesor, cuSeminarul roma[can, apreciind c\ investi]ia cea mai important\ este `ncopii [i tineri.

Momentul mult a[teptat a fost cuvântul de binecuvântare [i de `nv\-]\tur\ rostit de c\tre Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul. Preasfin]iaSa a dezvoltat `n]elesul adânc al Pildei Sem\n\torului, subliniind datoria

profesorilor de a sem\na [i a elevilor de a `nmul]i cuvântul lui Dumnezeu,[i a ar\tat interesul Arhiepiscopiei noastre de a avea viitori preo]i cât maipreg\ti]i intelectual [i cu o via]\ duhovniceasc\ `mbun\t\]it\.

N\d\jduim c\, prin binecuvântarea lui Dumnezeu [i sub directa `ndru-mare a Preasfin]itului Ioachim B\c\uanul, ce se intereseaz\ permanent debunul mers al [colii noastre, prin preg\tirea [i d\ruirea profesorilor [i, nu`n ultimul rând, prin osteneala [i interesul elevilor supraveghea]i dep\rin]ii lor, vom ob]ine [i anul acesta rezultate cât mai mul]umitoare. (Pr.prof. dr. S`nic\ PALADE, directorul Seminarului Teologic Ortodox„Sf. Gheorghe“ din Roman)

Binecuvântare arhiereasc\ pentru profesorii de Religie din jude]ul Bac\u

Deschiderea noului an [colar la SeminarulTeologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe“ din Roman

MMIISSIIUUNNEE {{IIFFIILLAANNTTRROOPPIIEE

septembrie 2010

~~nn uurrmmaa eevvaalluu\\rriiii ssiittuuaa]]iieeii ppaagguubbeelloorr pprroodduussee ddee iinnuunnddaa]]iiii,, aauu ffoosstt iiddeennttiiffiiccaattee uunn nnuumm\\rr ddee

9977 ddee ffaammiilliiii,, ccaarree ss\\ bbeenneeffiicciieezzee ddee sspprriijjiinn mmaatteerriiaallddiinn ppaarrtteeaa AArrhhiieeppiissccooppiieeii RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii..


12

~n lunile iunie - iulie 2010, pe raza jude]uluiBac\u au avut loc numeroase ploi toren]iale, ca-re au produs importante pagube materiale [i auafectat sute de locuin]e, aducând team\ [i dez-n\dejde `n rândul familiilor care [i-au v\zut a-goniseala de o via]\ spulberat\ `n urma acestorcalamit\]i naturale devastatoare. ~n cele 37 decomune afectate, apele au distrus 100 case, auavariat 792 locuin]e [i 567 anexe, au f\cut im-practicabile peste 700 km de drumuri [i 384 po-duri [i pode]e, 2673 fântâni au fost colmatate [i5547 ha teren agricol au fost inundate.

Printre cele mai afectate localit\]i se num\r\comuna S\uce[ti, cu un num\r de 344 case i-nundate [i 5 d\râmate, comuna M\rgineni, 82 decase inundate [i 37 d\râmate, comuna Ag\[, 39inundate [i 7 d\râmate, S\nduleni,29 avariate [i 5 d\râmate, precum[i municipiul Bac\u, cu 13 case d\-râmate, din totalul de 16 afectate.

La ini]iativa Preasfin]ituluiIoachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, din nevoia de a fi al\turi[i de a sprijini moral [i material fa-miliile afectate de inunda]iile dinanul acesta, `n cadrul Permanen]eiConsiliului Eparhial al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului s-auluat o serie de m\suri care au vizatameliorarea situa]iei familiilor si-nistrate. ~ntre acestea enumer\mini]ierea unei colecte `n rândul cre-dincio[ilor din Eparhie, constând ̀ najutoare financiare [i bunuri mate-riale, respectiv cereale, materialede construc]ie, alimente [i haine,deschiderea unui cont pentru sinis-tra]i la Banca Italo-Romena din Ba-c\u, alocarea sumei de 5.000 RONpreotului Puiu Daniel din ParohiaS\nduleni, a c\rui locuin]\ a fostgrav afectat\, tabere de var\ pentrucopiii proveni]i din familiile sinis-trate. De asemenea, ca m\suri deinterven]ie rapid\, ̀ n situa]ia de cri-z\, s-a procedat la ajutorarea sinis-tra]ilor prin oferirea de alimente debaz\, conserve, hran\ cald\, p\turi,ap\ potabil\, ad\post temporar etc.

De asemenea, ajutoarele oferi-te de c\tre alte eparhii, din ]ar\ [idiaspora au fost dirijate `n zoneleafectate, `n func]ie de nevoile e-xistente, acestea totalizând apro-

ximativ 62 tone cereale, 60 tone alimente debaz\, 46 tone haine, plapume, perne, `nc\l]\-minte, lenjerie, p\turi [i suma de 18.000 RON.

Cu binecuvântarea Preafericitului P\rintelePatriarh Daniel, Permanen]a Consiliului Na-]ional Bisericesc, `n [edin]a de lucru din 5 au-gust 2010, a hot\rât repartizarea sumei de100.000 RON c\tre Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului pentru continuarea lucr\rilor de recon-struc]ie sau repara]ie a caselor afectate de inun-da]ii [i pentru ajutorarea familiilor sinistrate.

Aceast\ sum\, al\turi de fondurile rezultate`n urma colectei efectuate `n rândul credincio-[ilor Eparhiei, `n valoare de 112.250 RON, facobiectul unui amplu proiect social-filantropic,

ini]iat cu binecuvântarea Preasfin]itului Ioa-chim B\c\uanul, intitulat „Ramura de m\slin“,care are ca obiectiv cre[terea calit\]ii vie]ii fa-miliilor afectate de rev\rs\rile apelor, prin o-ferirea de articole de mobilier [i aparatur\ elec-trocasnic\ distruse `n locuin]ele familiilor sinis-trate, `n timpul inunda]iilor.

Astfel, `n urma evalu\rii situa]iei pagubelorproduse de inunda]ii, au fost identificate unnum\r de 97 de familii, din localit\]ile M\rgi-neni, M\gura, Buda-Bl\ge[ti, S\nduleni [i mu-nicipiul Bac\u, care s\ fie beneficiare ale pro-iectului men]ionat. Fiecare familie va primi câ-te un produs nou electrocasnic (frigider, aragazsau ma[in\ de sp\lat) [i unul de mobilier (patsau dulap), `n func]ie de evalu\rile f\cute la fa]a

locului de c\tre Sectorul Misiune [iFilantropie. ~n cadrul proiectului,vor fi `mp\r]ite `n luna noiembrie31 de frigidere, 31 aragazuri, 8ma[ini de sp\lat, 59 paturi [i 67dulapuri, `n total 196 de produse,`n valoare de 110.250 RON.

O alt\ activitate din cadrulproiectului o reprezint\ alocareasumei de 50.000 RON pentru con-struc]ia a 4 case din localitateaB\cioi, jude]ul Bac\u, distruse `nurma alunec\rilor de teren provo-cate de ploi toren]iale.

De asemenea, suma de 25.000RON se va oferi preotului PuiuDaniel pentru construirea locuin-]ei avariate `n timpul celor dou\ i-nunda]ii produse anul acesta `n lo-calitatea S\nduleni, jude]ul Bac\u.

Suma de 27.000 RON colec-tat\ `n contul deschis la BancaItalo-Romena Bac\u va fi folosit\pentru achitarea manoperei deconstruire a 4 case din municipiulBac\u, familiile selectate având ositua]ie material\ precar\.

Prin implementarea acestuiproiect, `n valoare de 212.250RON, vor fi ajutate 101 familii desinistra]i, vor fi `mp\r]ite 196 deproduse noi, electrocasnice [i demobilier, vor fi construite 4 case [ipentru alte 5 locuin]e se vor asigurao parte din manopera [i materialelede construc]ie, informeaz\ Centruleparhial al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului.

Ajutoare pentru familiilesinistrate din jude]ul Bac\u

13anul II (X) nr. 9

~~nn PPaassuull OOiittuuzz,, cceeaa mmaaii ffrruummooaass\\ [[ii mmaaii uu[[ooaarr\\ttrreecceerree ddiinnsspprree MMoollddoovvaa sspprree TTrraannssiillvvaanniiaa,,

vvaa ffii ccoonnssttrruuiitt uunn ll\\ccaa[[ ddee ccuulltt oorrttooddooxx..

Pe Valea Oituzului, la Herestr\u, cea maifrumoas\ [i mai u[oar\ trecere dinspre Mol-dova spre Transilvania, va fi construit, `n vi-itorul apropiat, un l\ca[ de cult ortodox, ce vafi destinat tuturor c\l\torilor care ajung prin a-cest\ zon\. Slujba religioas\ de punere a pie-trei de temelie pentru noul a[ez\m=nt duhov-nicesc a fost oficiat\ de c\tre Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului, `n ziua de joi,23 septembrie, `n contextul manifest\rilor de-dicate „Anului omagial al Crezului Ortodox“`n Protopopiatul One[ti. «Cu ajutorul BunuluiDumnezeu, vom construi un metoc `n zonaHerestr\u (Oituz), `ntr-o poian\, care va fi oprelungire a M\n\stirii „{tefan cel Mare“ de laSl\nic Moldova. Prin acest metoc vomr\spunde nevoilor spirituale ale celor care trecprin pasul Oituz [i care doresc s\ se opreasc\`ntr-o oaz\ de spiritualitate ortodox\. L\ca[ulde cult va avea hramul „Sfin]ii ~mp\ra]i Con-stantin [i Elena“. Aceasta va fi „m\n\stireac\l\torilor“. Cei care vor poposi aici vor `n]e-lege, `nc\ o dat\, c\ via]a [i drumul prin aceas-t\ lume nu sunt dec=t ni[te pun]i de trecere», aspus Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul.Pentru punerea pietrei de temelie a fost ofi-ciat\ o slujb\ special\, la aceasta particip=ndto]i preo]ii din protopopiatul One[ti, precum [inumero[i c\l\tori care au sosit dinspre Bra[ov[i One[ti. Ceremonia religioas\ a fost preceda-t\ de Sf=nta Liturghie oficiat\ de PS EpiscopIoachim B\c\uanul, iar r\spunsurile liturgiceau fost date de Corala preo]ilor din One[ti.

Pe cealalt\ parte, „Marta“ acestei frumoase[i `ndr\zne]e aventuri spirituale, un om de a-faceri din zon\, este convins c\ Dumnezeu `lva ajuta pentru a finaliza a[a cum se cuvine a-

cest demers ortodox pe care [i l-a asumat prin-tr-o implicare deosebit\. „M-am g=ndit c\ peprimul plan trebuie s\ punem m=ntuirea sufle-tului. Nu mi-e team\ pentru c\, dintru `nceput,am `n]eles c\ pe acel loc va trebui f\cut\ o bi-seric\. Acum, cu toate greut\]ile timpului,

n\d\jduiesc ca Dumnezeu s\-mi ajute s\ ducaceast\ lucrare p=n\ la cap\t, a[a cum am dusp=n\ acum at=tea lucr\ri pe care le-am efec-tuat“, a declarat Constantin Codreanu, princi-palul ctitor al „m\n\stirii c\l\torilor“ din PasulOituz. (Pr. Ctin GHERASIM)

„M\n\stirea c\l\torilor“, born\ sacr\ pe Valea Oituzului

Serbarea ~n\l]\rii Sfintei Cruci marcheaz\`n fiecare an [i hramul uneia dintre cele maifrumoase m\n\stiri din Moldova, M\n\stireaR=[ca, ctiorit\ de Petru Rare[, acum aproapecinci secole. Anul acesta Sf=nta Liturghie dinziua hramului a fost oficiat\ de un sobor dearhierei format din IPS Arhiepiscop Pimen alSucevei [i R\d\u]ilor [i PS Calinic Boto[\-neanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiIa[ilor, al\turi de care s-a aflat [i Preasfin]itulIoachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhie-piscopiei Romanului [i Bac\ului. De aseme-

nea, au participat la oficierea acesteia `nc\ 40de preo]i [i diaconi.

~n cuv=ntul rostit cu acest prilej, PS EpiscopIoachim B\c\uanul a explicat semnifica]iiles\rb\torii de pe 14 septembrie, amintind c=tevadate istorice despre lemnul [i minunile SfinteiCruci. Preasfin]ia Sa a vorbit [i despre impor-tan]a cinstirii Sfintei Cruci. „~nv\]\m dins\rb\toarea de azi c\ via]a noastr\ este o cruce[i c\ M=ntuitorul, la plinirea vremii, nu a venits\ fac\ o alt\ religie, ci a venit s\ le vorbeasc\

oamenilor despre iubire. M=ntuitorul ne spunec\ cel ce vrea s\-L urmeze trebuie s\-[i iacrucea sa [i s\-I urmeze. Domnul nostru IisusHristos nu ne-a `ndemnat la via]\ comod\, cine-a `ndemnat s\ lu\m crucea. El nu a venit s\impun\ o nou\ ordine uman\, ci a venit s\ ne`ndemne s\ lupt\m `mpotriva r\ului, s\ biruimsuferin]a. Crucea, prin Iisus Hristos, a devenitemblema [i drapelul cre[tinilor. Dincolo de ori-care semn al crucii trebuie s\ vedem ridic=ndu-se soarele ~nvierii“, a spus PS Episcop IoachimB\c\uanul. (Pr. Ctin GHERASIM)

S\rb\toare de suflet la M\n\stirea Râ[ca

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

septembrie 2010

PPrriinnttrr-oo hhoott\\rrâârree aa CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall,,SSffâânnttaa FFeecciiooaarr\\ MMaarriiaa aa ffoosstt ddeeccllaarraatt\\

OOccrroottiittooaarreeaa mmuunniicciippiiuulluuii MMooiinnee[[ttii..


14

S\rb\toarea de la Moine[ti a`nceput vineri, 3 septembrie,când, la ceas de sear\, a fostadus\ `n procesiune [i a[ezat\spre `nchinare icoana f\c\toarede minuni a Maicii Domnuluide la parohia Trife[ti, dinjude]ul Neam]. Credincio[ii auvenit s\ se `nchine `n num\rmare, bucurându-se totodat\ [ide concertul sus]inut de Corul„Byzantion“ din Ia[i, pe scenaamplasat\ `n apropiereabisericii. Sâmb\t\ seara a fostadus\ spre `nchinare [i icoanaf\c\toare de minuni a MaiciiDomnului, de la M\n\stireaGiurgeni, din jude]ul Neam].

~nc\ de la primele ore ale dimine]ii zilei deduminic\, 5 septembrie, sute de credincio[i s-auadunat `n curtea bisericii, pentru a participa laevenimentul pe care l-au a[teptat tocmai din1994, când a `nceput reconstruc]ia din temelii anoului l\ca[ de cult. Preasfin]itul P\rinteIoachim B\c\uanul a fost `ntâmpinat de un so-bor de preo]i veni]i din toate localit\]ile `nveci-nate ale Moine[tiului, de autorit\]ile locale [ijude]ene [i de credincio[i.

Sf=nta Maria, ocrotitoarea Moine[tiului

~n cadrul slujbei de sfin]ire, biserica a primital doilea hram, „Na[terea Maicii Domnului“, [ia fost declarat\ Catedral\ a municipiuluiMoine[ti. Printr-o hot\râre a Consiliului Local,Sfânta Fecioar\ Maria a fost declarat\Ocrotitoarea municipiului Moine[ti, stabilindu-se ca, de acum `nainte, Zilele Moine[tiului s\ fies\rb\torite `n duminica cea mai apropiat\ de„Na[terea Maicii Domnului“ – 8 septembrie.PS Ioachim B\c\uanul [i-a exprimat bucuria dea participa la aceast moment istoric din via]amoine[tenilor, vorbindu-le despre semnifica]ii-le duhovnice[ti ale slujbei de sfin]ire. „Ast\zieste botezul acestei biserici, o biseric\ ce seaseam\n\ cu trupul nostru, despre care Sf. Ap.Pavel spune c\ este templu al Duhului Sfânt. Deaceea, ast\zi, ave]i posibilitatea s\ v\ atinge]i dealtarul sfin]it, pentru ca s\ se sfin]easc\ astfel [isufletele voastre. Sufletele noastre se sfin]escatât timp cât ne deschidem inimile ca o floare,

ca Dumnezeu s\ picure o pic\tur\ de har [i pesufletele noastre, care se sfin]esc [i rodesc roa-dele Duhului Sfânt,“ a spus Preasfin]ia Sa. Lafinal, PS Ioachim a anun]at c\, `n fosta clinic\de radiologie a ora[ului, donat\ de Prim\riaMoine[ti parohiei „Sf. Nicolae“, se va `nfiin]aun centru social, pentru nevoile credincio[ilorcu posibilit\]i financiare reduse. Preotul parohNelu Ciobanu [i ceilal]i doi slujitori, pr.Gheorghe Aniculoaie [i pr. Daniel Enea, auprimit distinc]ia onorific\ de iconom stavrofor.De asemenea, Episcopul-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului a `nmânat distinc]iide vrednicie tuturor celor care s-au implicat `nconstruirea [i `nfrumuse]area Catedralei.

Lansarea monografiei Bisericii „Sfântul Nicolae“

~n seria de manifest\ri religios-culturale,prilejuite de sfin]irea Bisericii „Sfântul Nico-lae“ [i de s\rb\torirea Zilelor Culturale ale mu-nicipiului Moine[ti, s-a `nscris [i lansarea volu-mului „Monografia Bisericii „Sf. Nicolae“ dinmunicipiul Moine[ti“. Evenimentul a avut loc

sâmb\t\, 4 septembrie, la Biblioteca munici-pal\ „{tefan Luchian“. Monografia Catedraleidin Moine[ti, tip\rit\ cu binecuvântareaPreasfin]itului Ioachim B\c\uanul, este real-izat\ de pr. dr. Daniel Enea, lector al Facult\]iide Litere, Istorie [i Teologie din Timi[oara, [ide Constantin Popa, masterand al Facult\]ii deTeologie Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ dinBucure[ti [i profesor de Religie la Liceul„Spiru Haret“ [i la {coala „George Enescu“ dinMoine[ti. Festivitatea de lansare a fost deschis\de pr. Costel Mare[, protoiereul Protopopia-tului Moine[ti. Evenimentul a reunit profesoriuniversitari, oameni de cultur\, autorit\]i lo-cale, preo]i de la parohiile din ProtopopiatulMoine[ti, teologi [i cadre didactice de la [colile[i liceele din ora[. (Gheorghe-Cristian POPA,Ziarul Lumina, Edi]ia de Moldova, luni, 6septembrie, pagina 16)

Moine[tiul, `mpodobit cu o catedral\ ortodox\

Pe 5 septembrie a.c. Biserica„Sfântul Nicolae“ din Moine[ti afost sfin]it\ de c\tre PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [iBac\ului. Cu acest prilej, l\ca[ul de cult a fost ridicat la rangul decatedral\ [i a primit al doilea hram

15anul II (X) nr. 9

PPAA{{IIIIPPEELLEERRIINNUULLUUII

Mii de pelerini au participatduminic\, 26 septembrie, laM\n\stirea „Buna Vestire“de la Tisa Silvestri, la slujbade sfin]ire a bisericii. Aceas-ta a fost oficiat\ de c\trePreasfin]itul Ioachim B\c\-uanul, Episcop-vicar al Ar-hiepiscopiei Romanului [iBac\ului, al\turi de un soborde preo]i [i diaconi de pe cu-prinsul `ntregii eparhii.

Pe [oseaua ce leag\ Bac\ul de Vaslui, cumintri `n satul Tisa Silvestri [i `ncepi a urcadealul, pe partea dreapt\, la poalele unei p\duri`nc\ verzi, se ive[te o biseric\ impun\toare,`mprejmuit\ de c=teva cl\diri. Calea c\trem\n\stire este marcat\ de indicatorul ce anun]\sf=r[itul satului Tisa Silvestri, pe l=ng\ care,spre dreapta, este un drum pietruit. Urm=ndaceast\ cale, ajungi ca la capatul ei s\ `nt=lne[tiimprensionantul ansamblu m\n\stiresc, `mpo-dobit de l\ca[ul de rug\ciune.

M\rea]\ asemenea unei cet\]i bizantine,M\n\stirea „Buna Vestire“ str\juie[te comuni-tatea ce-[i duce traiul nu departe de malul st=ngal Siretului. Am purces acolo `ntr-una dinbl=ndele zile de r\pciune, la orele c=nd micu]ii`ndeletnici]i cu buchiile c\r]ii zoreau spre cas\de la [coala din sat. C=nd am sosit, `n preajmam\n\stirii, forfot\ cum arareori `nt=lne[ti peaici. Pelerinii [tiu c\, nu de pu]ine ori, venindla Tisa, se `nt=mpl\ s\ nu dai cu ochii de niciuna dintre cele 19 m\icu]e, pentru c\ fiecare `[icunoa[te locul [i menirea `n r=nduial\, [i ni-meni n-are vreme de pierdut. Acum am fostnevoi]i s\ ocolim pe l=ng\ gard, poarta princi-pal\ fiind blocat\ de o ma[in\ ce turna cimentpe aleea principal\. La Tisa Silvestri tefascineaz\ buna r=nduial\ a lucrurilor, con-struc]iile cu arhitectur\ deosebit\, precum [i`mbinarea discret\, dar inteligent f\ptuit\, abisericii cu ansamblul de chilii al maicilor,f\c=nd o unitate din `ntregul complex monahal.{i peste toate, ca o aureol\, se adaug\ mul]imeaflorilor expuse ca-ntr-o gr\din\ botanic\: felu-rite soiuri [i culori r\sp=ndite unde vezi cuochii: pe la ferestre, pe alei, l=ng\ u[ile exte-rioare, sau chiar `mprejurul gardului.

Rodul bun\voin]ei Maicii Domnului

V\z=nd toate acestea,cu u[urin]\ po]i crede c\ is-toria M\n\stirii „BunaVestire“ din Tisa Silvestri estedesprins\ dintr-o povestire de Pateric: o perma-nent\ lucrare a lui Dumnezeu `n via]a ob[tiimonahale. Pentru c\, `n chip providen]ial, `ntr-o zon\ `n care oamenii abia `[i duc amarul zilei,dintr-o c\su]\ [i c=teva ziduri, cu ajutorul luiDumnezeu, s-a `n\l]at, dup\ un deceniu detrud\, o m\n\stire deosebit\. „Pe 11 noiembrie1996, c=nd am ajuns aici, mai c\ `mi venea s\pl=ng. Plecasem `mpreun\ cu patru maici [i altesurori de la m\n\stirea Ciolpani. Am g\sit oc\su]\ [i bisericu]a „Schimb\rii la Fa]\“ ridicat\pu]in deasupra ferestrelor. N-am stat o clip\.Am `nceput s\ ne construim chiliile, apoigr\dina [i celelalte. ~ncetul cu `ncetul am pustoate pe picioare. Ne-au ajutat [i p\rin]ii de laRunc, sub coordonarea p\rintelui PimenCostea, care este acum duhovnicul nostru.Atunci, nici prin g=nd nu mi-a trecut c\ o s\ajungem aici cu lucr\rile. Noi nu ne-am propusnimic. Ne-a dat Maica Domnului c=t am avutnevoie“, ne-a povestit maica Teoctista Ungu-reanu, stare]a m\n\stirii. De altfel, nimeni nu semai `ndoie[te acum c\ impresionanta biseric\ a„Bunei Vestiri“ a fost rodul bun\voin]ei MaiciiDomnului fa]\ de ob[tea acestui a[ez\m=nt

monahal. „La `nceput am dorit s\ construim unparaclis de iarn\, la care s\ ajungem direct de lachilii. Am s\pat o groap\, `ns\ `n fiecare sear\aceasta se surpa. Diminea]a, c=nd ne duceam s\ne apuc\m de munc\, trebuia s\ scoatem molo-zul din groap\. {i tot a[a, `n fiecare zi. Am f\cuttreaba asta o var\ `ntreag\. De nevoie am l\rgit[i am l\rgit funda]ia, p=n\ am ajuns la temeliabisericii la dimensiunile actuale“, ne-a explicatmaica Teoctista. Au urmat ani grei, de munc\asidu\, la care a participat `ntreaga ob[te.„Ctitorii acestei m\n\stiri sunt maicile de aici“,afl\m de la p\rintele arhimandrit Pimen Costea.

Pe duhovnicul de la Tisa nu ne-a fost greus\-l recunoa[tem, „d=nd la lopat\“, al\turi demuncitori, pentru a finaliza lucr\rile de pavaj `ncurtea interioar\. A l\sat toate deoparte pentru ane prezenta biserica „Bunei Vestiri“, a[a cumera, la c=teva zile `nainte de sfin]ire.

Impresionant\ ca o catedral\Un l\ca[ de rug\ciune impozant, care, de[i

nu foarte `nalt, d\ impresia unei catedrale orto-doxe, av=nd pe frontispiciu, `n mozaic, icoana

M\n\stirea de la Tisa Silvestri - file dintr-o poveste de Pateric

septembrie 2010

BBiisseerriiccaa mmaarree aa mm\\nn\\ssttiirriiii ddiinn TTiissaa SSiillvveessttrrii,, ccuu hhrraammuull „BBuunnaa VVeessttiirree“,, aa ffoosstt ssffiinn]]iitt\\

dduummiinniicc\\,, 2266 sseepptteemmbbrriiee,, `̀nnttrr-oo aattmmoossffeerr\\ ddee aauutteennttiicc\\ [[ii pprrooffuunndd\\ ss\\rrbb\\ttooaarree oorrttooddooxx\\..


16

PPAA{{IIIIPPEELLEERRIINNUULLUUII

hramului. Pe tavanul din pridvor apare pictat unarbore al vie]ii, ~nsu[i M=ntuitorul Hristos,av=nd ca ml\di]e apostolii [i ierarhii vrednici aiMoldovei, canoniza]i sau necanoniza]i, oamenicare, prin via]a [i activitatea lor, au slujitBiserica Ortodox\. Mai `n fa]\, la intrarea `npronaos, o alt\ imagine te surprinde, av=nd `ncentru Acoper\m=ntul Maicii Domnului, `ncon-jurat\ de m\n\stirile reprezentative dinMoldova. Picturile superbe ce alc\tuiesc„Biblia `n imagini“ sunt dispuse riguros, dup\erminie, sub coordonarea atent\ a Preasfin]i-tului Ioachim B\c\uanul, care, dup\ anul 2000,a supravegheat `ndeaproape lucr\rile de aici.Dup\ ce am admirat icoanele de pe pere]ii

sf=ntului l\ca[, privirea a `nlemnit, contempla-tiv, pe catapeteasm\. O adev\rat\ crea]ie artis-tic\ sculptat\ mig\los `n lemn, `mpodobit\ cupicturi bizantine, realizate de maicile de aici.„Au lucrat m\icu]ele aproape un an pentruicoanele de pe iconostas“, a spus p\rintelePimen. Toate sunt de-o frumuse]e aparte,vorbind de la sine, nu doar de „policalificarea“ob[tii de la Tisa, specializat\ `n agricultur\,apicultur\, pictur\, confec]ii, goblenuri [i multe

altele, ci [i de dragostea fa]\ de Hristos [iBiserica Sa, exprimate admirabil `n imaginilesacre din sf=ntul l\ca[.

Un ansamblu coerent [i unitarFrumuse]ile m\n\stirii de la Tisa Silvestri

se prelungesc asemeni unor raze de soare [i `ncelelalte spa]ii amenajate l=ng\ biseric\. Obibliotec\, cuprinz=nd printre altele, c\r]ilem\n\stirii revenite acas\ de la M\n\stireaBogdana, `ntre care se afl\ [i cele 12 Mineiedin veacul al XVII-lea, cu `nsemnarea c\lu-g\rului Dorotei, cel care le-a „f\urit“ la M\n\s-tirea Neam] special pentru schitul de la Tisa,cu men]iunea c\ „cel care le va `nstr\ina vac\dea sub neiertat canon“. L=ng\ spa]iul desti-nat lecturii, `n alt\ sal\, un atelier de broderie[i un altul de croitorie. Aici, am f\cut cuno[-tin]\ cu creativitatea [i m\iestria maicilor de la„Buna Vestire“.

Nu mai vorbim de solarele [i gr\dinile, ame-najate parc\ dup\ cel mai preten]ios ghid agri-col, sau celelalte cl\diri ce `nsumeaz\ garajepentru ma[ini, aparate de `nc\lzit, buc\t\rie etc.

Duminic\, 26 septembrie, la Tisa Silvestri afost s\rb\toarea sfin]irii bisericii [i a `ntreguluicomplex m\n\stiresc. „Am emo]ii foarte mari,iar emo]iile `mi vin `n primul r=nd din m\rturiilecredincio[ilor, care ne spun c=t de bucuro[i suntv\z=nd cele realizate aici. Am fost o ob[te mic\,f\r\ experien]\ [i formare duhovnicesc\. Amcrescut `mpreun\ cu m\n\stirea [i ne-am formatcu ea. Acum, privind `napoi, g=ndindu-m\ lamomentele dificile peste care am trecut, m\ mi-nunez de purtarea de grij\ a Maicii Domnului“,a spus maica stare]\ Teoctista Ungureanu, `nain-tea mult a[teptatului eveniment.

Biserica mare a m\n\stirii de la Tisa Silvestri, `nchinat\ Maicii Domnului

Biserica mare a m\n\stirii dinTisa Silvestri, cu hramul „BunaVestire“, a fost sfin]it\ duminic\, 26septembrie, `ntr-o atmosfer\ de aut-entic\ [i profund\ s\rb\toare orto-dox\. Slujba a fost oficiat\ de c\trePreasfin]itului Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului, `nconjurat deun sobor de 40 de preo]i, `n prezen]aa peste 3000 de pelerini, sosi]i din totjude]ul, dar [i din alte p\r]i ale ]\rii.A[a cum este tradi]ia noastr\, dup\t=rnosirea l\ca[ului de rug\ciune`nchinat Maicii Domnului, pe o scen\special amenajat\, a fost oficiat\ slu-jba Sfintei Liturghii, `n cadrul c\reiaPS Ioachim B\c\uanul a ]inut unemo]ionant cuv=nt de `nv\]\tur\pentru to]i pelerinii [i credincio[iiprezen]i la eveniment. La finalulsfintei slujbe, PS Episcop Ioachim aoferit o distinc]ie de vrednicie maicii

stare]e Teoctisa Ungureanu. La r=n-dul ei, `n semn de dragoste fa]\ deierarhul care s-a ar\tat `n perma-nen]\ interesat de aceast\ ob[temonahal\, `n numele ob[tii de laTisa, maica stare]\ a oferit `n darPreasfin]iei Sale o icoan\ a BuneiVestiri, lucrat\ `n atelierele m\n\s-tirii, [i o ]es\tur\ reprezent=nd Cate-drala arhiepiscopal\ de la Roman.Totodat\, cople[it\ de emo]ie, stavro-fora Teoctista a vorbit pelerinilor de-spre istoria bisericii mari, prezen-t=nd lucrarea minunat\ a MaiciiDomnului `n via]a acestui a[ez\m=ntde rug\ciune [i via]a cre[tin\, „unadintre cele mai reprezentative m\-n\stiri din eparhie“, dup\ cum a afir-mat PS Ioachim B\c\uanul. Serba-rea de la „Buna Vestire“ s-a `ncheiatcu ridicarea la rangul de arhiman-drit a p\rintelui exarh Pimen Cos-tea, pentru implicarea deosebit\ la`n\]area acestui sf=nt l\ca[, dar [ipentru activitatea desf\[urat\ `n ca-litate de exarh al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului.

NNuumm\\rruull ppaarroohhiiiilloorr iimmpplliiccaattee ddiirreecctt ssaauuiinnddiirreecctt `̀nn pprrooiieeccttuull „HHrriissttooss `̀mmpp\\rrtt\\[[iitt

ccooppiiiilloorr“ eessttee `̀nn ccoonnttiinnuu\\ ccrree[[tteerree `̀nnAArrhhiieeppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii..

17anul II (X) nr. 9

~n zilele de 1 [i 2 septembrie a.c.,s-a desf\[urat la Palatul Patri-arhiei din Bucure[ti, al treileaCongres na]ional „Hristos `mp\r-t\[it copiilor“. Participan]ii auprezentat [i dezb\tut rapoartelede activitate ale eparhiilor privindimplementarea programuluina]ional catehetic, analiz=nd [idemersurile pentru anul urm\tor.~n acela[i context a fost prezentat[i un nou proiect, care se vadesf\[ura sub numele „Calea“,destinat adul]ilor [i care vacompleta programul „Hristos`mp\rt\[it copiilor“. Astfel, [i prinacest proiect, se va reflecta anulviitor, 2011, ca An al Familiei, a[acum s-a hot\r=t `n cadrul Sf=n-tului Sinod al BOR. ~n acestcontext, `ntre altele, au foststabilite coordonatele organiz\riiunui concurs de crea]ie legat deprogramul „Hristos `mp\rt\[itcopiilor“, dar pe o tem\ legat\ defamilie, `n mod similar con-cursului na]ional de oratorie„Crezul meu“.

La Congresul na]ional Hristos `mp\rt\[itcopiilor desf\[urat anul acesta la Bucure[ti,Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului a fostreprezentat\, cu binecuv=ntarea PS Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, de c\tre pr. Con-stantin Gherasim, inspector pe probleme detineret, din cadrul Centrului eparhial de laRoman.

«Pentru bun\ desf\[urare a proiectului„Hristos `mp\rt\[it copiilor“, fiecare parohie depe cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului [iBacaului a achizi]ionat Ghidul catehetic, editatcu binecuvântarea Preafericitului P\rintePatriarh Daniel. Astfel, toate cele 434 de paro-hii dispun, `n prezent, materialul teoretic nece-sar sus]inerii acestui proiect.

Num\rul parohiilor implicate direct sau in-direct `n proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“este `n continu\ cre[tere `n ArhiepiscopiaRomanului [i Bacaului. Parohii precum Orbeni1, Vii[oara, M\n\stirea Ca[in, „Pogorârea Sf.Duh“ One[ti, sunt doar câteva dintre cele `ncare preo]ii parohi reu[esc s\ pun\ `n practic\

proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“. Deasemenea, preo]ii [i elevii Eparhiei au participatla taberele de var\ organizate `n cuprinsulMitropoliei Moldovei [i Bucovinei, sub gene-ricul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“.», a precizatpr. Ctin Gherasim `n raportul prezentat `n primazi a Congresului.

Congresul na]ional „Hristos `mp\rt\[it copii-lor“ a fost dedicat anului omagial al CrezuluiOrtodox. Evenimentul a reunit inspectoriieparhiali pentru catehez\ din fiecare eparhie,dar [i reprezentan]ii din Ministerul Educa]iei [iCercet\rii, din Organiza]ia World Vision [i dinSecretariatul de Stat pentru Culte.

Congres Na]ional „Hristos `mp\rt\[it copiilor“

Congresul Na]ional „Hristos `m-p\rt\[it copiilor“, organizat pentru atreia oar\ de Patriarhia Român\,arat\ preocuparea Bisericii noastrede a `mp\rt\[i Cuvântul lui Dumne-zeu copiilor, de a le deschide inimilespre valorile autentice ale vie]ii.

M\rturisind iubirea milostiv\ alui Dumnezeu fa]\ de noi, prin o-rele de catehez\ parohial\ copiiisunt chema]i s\ se apropie de Hris-tos [i s\ se `mp\rt\[easc\ din iu-birea Sa jertfelnic\, pentru a cre[te`n iubire sfânt\ fa]\ de Biseric\ [ide semeni.

(...)

Sub egida Programului „Hristos`mp\rt\[it copiilor“, beneficiind de fi-nan]are european\, se desf\[oar\ [iProiectul „Alege [coala!“ care `[ipropune ca, prin intermediul gru-pelor de catehez\, Biserica s\ inter-vin\ `n educa]ia copiilor, oferindu-leo perspectiv\ ortodox\ plenar\ asu-pra vie]ii.

Bunul Dumnezeu s\ binecuvân-teze pe to]i cei care `mplinesc nobilalucrare de catehizare [i formare du-hovniceasc\ a copiilor Bisericii noas-tre, pentru ca ace[tia s\ m\rturi-seasc\ prin vie]ile lor c\ „Domn esteIisus Hristos, `ntru slava lui Dumne-zeu-Tat\l“ (Filipeni 2,11).

„Nobil\ lucrare de catehizare [i formareduhovniceasc\ a copiilor Bisericii noastre“

Fragment din mesajul PF P\rinte Daniel, Patriarhul BOR, adresatparticipan]ilor la Congresul National „Hristos `mp\rt\[it copiilor“

Mi[carea catehetic\ pornit\ `n urm\ cu câ]iva ani `n Biseric\ a ajuns la maturitate, a declarat, la finalul Congresului, coordonatorul programului

„Hristos `mp\rt\[it copiilor“, p\rintele inspector patriarhal Constantin Naclad

MMeemmoorriiaalluull lliittuurrggiicc ddeesscchhiiddee ttiimmppuullppeennttrruu aa nnee pprreezzeennttaa iimmaaggiinniillee

ttrreeccuuttuulluuii ccaa ppee eevveenniimmeennttee aaccttuuaallee,,ff\\ccâânndduu-nnee ccoonntteemmppoorraannii lloorr..

septembrie 2010

LLIITTUURRGGIICC||


18

Chiar `n starea maladiv\ actual\, spa]iul [itimpul poart\ `n sine amprenta divin\ origi-nar\, fiind asemenea unei semin]e s\dite `nperspectiva `nve[nicirii [i chiar eshatonul nuva aneantiza existen]a lor, ci o va asuma [itransfigura dup\ chipul [i asem\narea Celuice le-a creat ex nihilo. Precizia matematic\ aintervalelor temporale nu trebuie s\ ne aratedoar c\ suntem supu[i timpului, ca-n picturilelui Salvador Dalli, unde timpul mistuie, de-voreaz\ [i descompune, ci c\ `l [i experiem [iasum\m, realizând sinteza `ntre forma sa con-ven]ional\ [i con]inutul s\u existen]ial.

Percep]ia senzorial\ a timpului ne reve-leaz\ trei forme de manifestare ale sale: for-ma timpului ciclic, dat\ de anotimpurile cos-mice, a c\rei reprezentare grafic\ este un

cerc; forma timpului istoric, a c\rei reprezen-tare e o linie ce se prelunge[te la infinit [i for-ma existen]ial\ a timpului, ce ne reveleaz\faptul c\ fiecare unitate de timp poate da na[-tere unei alte dimensiuni temporale, oferin-du-ne posibilitatea tr\irii ve[niciei `ntr-o cli-p\. Acesta din urm\ este timpul liturgic, sa-cru, care `[i poate modela natura prin partici-parea la eternitatea spre care el se deschide.

Hristos revalorizeaz\ timpulprin r\scump\rare

Prezen]a istoric\ a lui Hristos aduce ve[ni-cia `n maxim\ apropiere de timp. Dac\ `naintede `ntrupare istoria `nainta mesianic spre Hris-tos, dup\ `ntrupare totul se interiorizeaz\, singu-rul con]inut al timpului fiind prezen]a Sa. Hris-tos devine axa timpului, `n jurul S\u gravitândtot Universul. Cu trupul, Hristos se supunetimpului (cf. Luca II, 40), nu-l desfiin]eaz\, ci`l deschide spre timpul sacru, propunând o no-u\ succesiune a evenimentelor `n imediatul ex-periat de noi: „Na[terea“, „Schimbarea la Fa-]\“, „~nvierea“, „Cincizecimea“ etc. Hristos reva-lorizeaz\ timpul prin r\scump\rare, etapele pre-zen]ei Sale istorice fiind p\strate `n memoriaSa. Cina euharistic\ promis\ Apostolilor va adu-na la aceea[i mas\ pe patriarhii Vechiului Testa-ment [i pe oamenii sfin]i din toate timpurile, pen-tru c\ to]i au fost recapitula]i `n Adam cel nou.

Memorialul liturgic deschide timpul pen-tru a ne prezenta imaginile trecutului ca pe e-

venimente actuale, f\cându-ne contemporanilor. Sfântul Grigorie de Nyssa ne arat\ acestlucru când vorbe[te despre „succesiunea re-gulat\ a s\rb\torilor liturgice“. Fiecare citireliturgic\ ne situeaz\ `n evenimentul relatat,iar formula „`n vremea aceea“, cu care `nce-pe fiecare pericop\ evanghelic\, trece din-colo de tripticul temporal situându-ne `ntr-untimp sfânt care este `n desf\[urare acum.Praznicile `mp\r\te[ti `i fac pe cei ce le come-moreaz\ martori ai unor evenimente ce s-aupetrecut `n Marele Timp, f\când s\ dispar\urmele timpului nedes\vâr[it, al repeti]iilor,totul r\mânând pecetluit o dat\ pentru totdea-una. Toate liturghiile Bisericii nu sunt decât osingur\ Cin\, unic\ [i ve[nic\, cea a lui Hris-tos `n foi[orul ceresc. El are puterea s\ des-chid\ timpul [i s\ Se s\l\[luiasc\ `n interiorulfiec\rei clipe, s\-l comprime sau s\-l dilate,s\-l suspende sau s\-l anuleze, ca adev\ratulcon]inut al timpului [i creator al s\u. Repeti]iaexist\ numai pentru omul ce intr\, periodic [ifrac]ionat, `n comuniune cu Dumnezeu.

Duminica cea ve[nic\~n liniile aceluia[i ra]ionament se `nscrie

[i serbarea Duminicii, care nu este doar ziuaa [aptea din calendarul unei s\pt\mâni, cieste ziua a opta, a ve[niciei; ea nu doar`nchide cercul s\pt\mânii cosmice, ci estepa[tele s\pt\mânal ce `nchipuie [i pregust\eternitatea. Ea e ziua ~nvierii [i a Rusaliilor,comemorate `n trupul mistic al Bisericii, ca

Anul liturgic, timpul Duhului SfântScrierile ascetice descriu pe omca având o dominant\ sim]ua-l\, ce `l circumscrie unui ori-zont materializant [i `l arunc\`ntr-un malaxor al timpului [ispa]iului care nu-l `nnobileaz\,ci, mai ales, `l re]ine tributar`ntr-o lips\ de perspectiv\ apropriei deveniri. Spa]iul [itimpul sunt cadrele `n carecrea]ia `[i consum\ existen]a,fiind mistuit\ [i `mpov\rat\ deefectul lor, ca o consecin]\ aalegerii [i c\derii adamice. Deaceea Sfin]ii P\rin]i vorbesc de„un timp matematic“, „bolnav“,descompus `n clipe separate,care va lua sfâr[it `n eshaton,pentru ca apoi, calitativ, s\ se`mplineasc\ `n eternitate.Sufletul `ns\ scap\ acesteiobositoare ap\s\ri a teluricu-lui pentru c\ e substan]\simpl\, imaterial\ [i suflaredumnezeiasc\. Omul, de[i`mbr\cat `n haina de piele,poart\ cu sine matricea divi-nit\]ii care `i aduce amintepermanent c\ este fiul luiDumnezeu prin crea]ie.

OOrriicciinnee vviinnee llaa bbiisseerriicc\\ ppaarrccuurrggee ddrruummuull nnuu cc\\ttrree uunn lloocc ssffâânntt,, ccii cc\\ttrree llooccuull ssffâânntt

pprriinn eexxcceelleenn]]\\,, ppeennttrruu cc\\ ttooaattee llooccaa[[uurriillee ssuunnttssttrr\\bb\\ttuuttee ddee aacceeeeaa[[ii ssffiinn]]eenniiee aa lluuii DDuummnneezzeeuu..

19anul II (X) nr. 9

Dies Domini, ce poart\ `n ea, ca o s\mân]\,germenii vie]ii ve[nice „pentru c\ `naintea luiDumnezeu o singur\ zi este ca o mie de ani,[i o mie de ani ca o singur\ zi“. Ea e ziuapogorârii necontenite a Duhului care perma-nent na[te pe fiii lui Dumnezeu dup\ har.

Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfin]iiApostoli face posibil\ interioritatea tr\irilordarurilor hristice, `nlocuind dialogul exteriorcu Logosul `ntrupat `ntr-o rememorare `n]e-leg\toare de sensuri revelate tocmai de pre-zen]a Duhului, prin Care toate se dezleag\,Care arat\ ochilor ceea ce mai `nainte erau]inu]i ca s\ nu vad\ [i s\ `n]eleag\. Prin Cin-cizecime, Hristos, cu Care Apostolii dialo-gau `ntr-o form\ exterioar\, le devine interior[i toat\ fiin]a lor se afl\ `n rela]ie teandric\,transfiguratoare cu El, ei fiind modela]i dup\asem\narea Lui: „nu mai tr\iesc eu, ci Hris-tos tr\ie[te `n mine“(Gal. 2,20), deoarece einu doar p\[esc pe ]\râna acestui p\mânt, cimerg pe calea mântuirii, ce are `nceputul `nlumea aceasta [i se continu\ `n ve[nicie.

Duminica este astfel ziua ridic\rii dinmoarte la via]\, dar [i a pogorârii adev\rateivie]i peste trupurile celor supu[i mor]ii, aeliber\rii celor ]inu]i `n umbra [i `n laturilemor]ii [i a transform\rii vaselor de lut `n tem-ple ale Duhului Sfânt; este ziua ce ne arat\ c\m\rturisirea lui Hristos `n „neamul acestadesfrânat [i p\c\tos“ nu se poate face decâtprin puterea iluminatoare a Duhului, Care„ne va spune ce s\ vorbim“.

Amintirea lui HristosA[adar, potrivit ra]ionamentului Sfin]ilor

P\rin]i, a[a cum toate liturghiile sunt o singur\Liturghie, `n care Hristos Se aduce jertf\Tat\lui, tot a[a, toate duminicile din calendarsunt o singur\ Duminic\, ̀ n care Hristos ̀ nvia-z\ [i Duhul Sfânt Se pogoar\, ca o scar\ a de-scoperirilor [i `n acela[i timp a comunic\rilorenergiilor necreate, f\cându-ne s\ pregust\m[i `n felul acesta din ve[nicia lui Dumnezeu.

Rusaliile fac posibil\ pregustarea ve[ni-ciei `n cadrul trupului mistic al lui Hristos, `nchipul `mp\rt\[irii din firimiturile ce cad dela masa euharistic\ a St\pânului. Fiecare zide duminic\ poart\ `n sine `ntreaga lumin\transfiguratoare, a[a cum fiecare firimitur\con]ine `ntreaga fr\mânt\tur\ [i este oprezen]\ euharistic\ a lui Hristos, Care Sepogoar\ `n fiin]a noastr\, prin mijlocirea Du-hului, `n epiclez\ [i, cum m\rturise[te SfântulIoan Hrisostom, „Cel ce m\nânc\ trupul luiHristos tr\ie[te deja `n timpul sacru“.

Trupul eclesial al lui Hristos este aduna-rea celor ce m\rturisesc dumnezeirea Fiului[i care se `nchin\ „`n duh [i `n adev\r“ Lui,Care este atotprezent. Hristos este centrulsacru ce anuleaz\ caracterul de exclusivitateal oric\rui loc empiric, de aceea spunem c\teologia [i cultul sunt hristocentrice. Oricinevine la biseric\ parcurge drumul nu c\tre unloc sfânt, ci c\tre locul sfânt prin excelen]\,pentru c\ toate loca[urile sunt str\b\tute de

aceea[i sfin]enie a lui Dumnezeu. ~n]elesulde centru pentru toate bisericile – loc al pre-zen]ei lui Dumnezeu – se explic\ prin faptulc\ nu sunt centre geografice situate spa]ial pelinia orizontal\, ci cosmice, situate pe verti-cala ce une[te orice punct terestru cu cerul.

Grija Bisericii de a face ca amintirea luiHristos s\ fie prezent\ `n chip tainic, dar real,`n centrul vie]ii eclesiale a cre[tinilor se`mpline[te liturgic `nc\ din zorii cre[tinismu-lui, prin `ntocmirile [i rânduielile biserice[titipiconale [i se justific\ prin f\g\duin]a Dom-nului f\cut\ Apostolilor: „Iat\ Eu sunt cu voipân\ la sfâr[itul veacurilor“ (Mt. 28, 20).Persoana [i activitatea Domnului sunt rela-tate [i reactualizate liturgic `n fiecare an, rea-lizându-se o prelungire, extensie, a `ntrup\rii[i vie]ii Sale `n istorie, El continuând s\ fieprezent [i `n form\ liturgic\ `n via]a eclesial\,a[a cum istoric a fost realmente prezent.

Anul bisericesc, definit `nfunc]ie de Pa[ti [i de Rusalii

S\pt\mâna, ca unitate de m\sur\ a timpu-lui, este `mpropriat\ de biseric\ din cultulmozaic [i are o importan]\ major\ deoarecereglementeaz\ succesiunea celor 8 glasuride-a lungul unui an liturgic. Anul bisericesccon]ine 52 de s\pt\mâni numerotate `n func-]ie de raportarea lor la s\rb\toarea Pa[telui [ia Rusaliilor [i `ncepe de la S\pt\mâna Lumi-

TTiimmppuull nnoossttrruu eessttee ttiimmppuullDDuuhhuulluuii SSffâânntt,, CCaarree nneeccoonntteenniittnnee rreeaaccttuuaalliizzeezz\\ ddaarruurriillee SSaallee..


20

LLIITTUURRGGIICC||

nat\ [i se sfâr[e[te cu cea a Sfintelor Patimidin anul urm\tor. Anul bisericesc e `mp\r]it`n trei mari perioade liturgice, asa cum `ntregCosmosul poart\ `n sine amprenta ra]ion-alit\]ii treimice. Sfin]ii P\rin]i m\rturisescfaptul c\ `ntreaga crea]ie e plin\ de Treimepentru c\ „Dumnezeu Tat\l pe toate le faceprin Fiul `n Duhul Sfânt“. Punctul central alvie]ii liturgice este s\rb\toarea ~nvierii, `nfunc]ie de care cele trei perioade `ncep [i sesf`r[esc la date variabile `n fiecare an.

Timpul Triodului ]ine zece s\pt\mâni [ieste o perioad\ de preg\tire pentru postul ceurmeaz\, ca exerci]iu spiritual petru s\rb\-toarea pascal\. Momentul liturgic spre careeste orientat este Vinerea Patimilor [i eviden-]iaz\ ca latur\ a activit\]ii Mântuitorului pecea arhiereasc\, `mplinit\ prin jertf\.

Timpul Penticostarului dureaz\ opt s\p-t\mâni [i este legat de s\rb\torile Pa[telui [iRusaliilor. Aceast\ perioad\ comemoreaz\ peHristos `nviat, iar ca demnitate subliniaz\ pecea de ~mp\rat [i ~ntemeietor al Bisericii Sale.

Timpul Octoihului are o durat\ variabil\,de la 28 la 38 de s\pt\mâni, `n func]ie de du-

rata Pa[telui, gravitând `n jurul Na[terii [iBotezului (la `nceput serbate deodat\), [icomemoreaz\ evenimentele dinainte de~ntruparea Domnului [i pân\ `n ajunulPatimilor, re`nnoind activitatea profetic\.

Num\r\m duminicile raportat la Rusalii

~n[iruirea duminicilor dup\ s\rb\toareaRusaliilor este `ntrerupt\ de s\rb\toarea „~-n\l]\rii sfintei Cruci“, a „Na[terii Domnului“[i a „Botezului Domnului“, f\r\ `ns\ ca prinaceasta s\ se aduc\ vreun prejudiciu impor-tan]ei sau ordinii lor `n calendar, ci mai alespentru a `nt\ri caracterul [i lucrarea Duhului,prin Care totul se `mpline[te, [i ~ntruparea, [iMisiunea [i Jertfa. Duminicile Octoihuluireiau cronologic via]a [i activitatea Mântui-torului m\rturisit\ de cei patru evangheli[ti,iar cele trei s\rb\tori, prin Duminicile ce lepreced [i le succed vor s\ arate c\ dincolo desemnifica]ia numerologic\ sfânt\, ele suntconstantele ce arat\ motiva]ia experiment\riitimpului liturgic de c\tre cre[tini. Timpul ac-tivit\]ii mesianice `mplinit pe p\mânt de

c\tre Fiul lui Dumnezeu [i m\rturisit liturgicde [iragul de duminici ale Octoihului este evi-den]iat calendaristic de cele trei perechi deduminici ce `nso]esc s\rb\torile amintite, ar\-tând faptul c\ asumarea firii umane, des-coperirea Sfintei Treimi [i biruirea p\catuluiprin sacrificiu [i `nviere sunt punctele cardi-nale ale prezen]ei Sale istorice `n lume.

~n aceast\ `n[iruire a duminicilor dup\ Ru-salii se poate `ntrevedea [i o dorin]\ a `ntâl-nirii cu Hristos, Dreptul Judec\tor, o a[teptarea Parusiei, o consumare a existen]ei `n a[-teptarea `ntâlnirii cu Hristos a cre[tinilor,acest lucru fiind justificat de faptul c\ pe-rioada de sfâr[it a Octoihului anun]\ preg\-tirea pentru `ntâlnirea cu Hristos `nviat. Sfâr-[itul lumii a fascinat dintotdeauna omenirea,calculele omene[ti z\d\rnicind de fiecare dat\efervescen]a a[tept\rii acestui eveniment.

Biserica nu recurge la aceast\ `n[iruirepentru a ar\ta [i identifica iminen]a venirii luiHristos `ntr-un timp anume, ci pentru a accen-tua nevoia a[tept\rii vigilente a sfâr[itului,care va veni `mplinind scripturile, `ns\ nea-nun]at, ca un fur. Duminicile ce se succedRusaliilor, de[i poart\ `n sine caracteristicilede fond ale s\rb\torii `ncorporându-se MariiDuminici, ele mai duc cu sine [i elementespecifice date de con]inutul evanghelic pro-priu, ce le a[az\ asemenea pieselor unui puzle,pentru a recompune tabloul biblic al activit\]iilui Hristos, `ntr-o form\ experiat\ liturgic. A[acum Hristos `nviaz\ `n fiecare clip\ [i DuhulSe pogoar\, tot a[a Hristos ne judec\ [i ne iart\`n fiecare clip\ a poc\in]ei noastre, anticipândmomentul eshatologic al marii judec\]i finale.

Anul liturgic st\ sub semnulnum\rului trei

Cele trei perioade liturgice ni se impro-priaz\ ca trei trepte sau etape ale deveniriinoastre duhovnice[ti: duminicile Trioduluine arat\ faptul c\ doar prin poc\in]\, prinexerci]iu ascetic, putem sub]ia fiin]a noastr\de p\cat, `n vederea `ntâlnirii cu Hristos`nviat; duminicile Penticostarului ne pre-zint\ faptul c\ Hristos Se arat\ numai celorcura]i, ce [i-au cur\]it mintea, sim]irea [ivoin]a, asemenea martorilor ~nvierii Sale,iar duminicile Octoihului ni-l fac pe Hristosinterior, preg\tindu-ne `n acela[i timp pen-tru o continu\ Cincizecime. Timpul nostrueste timpul Duhului Sfânt, Care necontenitne reactualizez\ darurile Sale, de aceea `n[i-ruirea duminicilor nu ne arat\ c\ ne `ndep\r-t\m de un eveniment singular `n istorie, cic\ fiecare din duminici `mpline[te num\rulspecific ce, `n final, integreaz\ unitatea li-turgic\ de timp necesar\ des\vâr[irii tripti-cului tipiconal al unui an bisericesc. (Pr.Valentin B|LTOI, Parohia Icu[e[ti)

21anul II (X) nr. 9

BBIISSEERRIICCAA ~~NN IISSTTOORRIIEE

Dup\ proclamarea independen]eide stat a României (9 mai 1877),au urmat noi tratative cu Pa-triarhia Ecumenic\, `n vederearecunoa[terii autocefaliei BisericiiOrtodoxe na]ionale, care era unact pur formal, c\ci Bisericaromâneasc\ s-a bucurat [i pân\atunci de o situa]ie special\, `ncompara]ie cu alte Bisericiortodoxe, de o autocefalie relativ\fa]\ de Patriarhia Ecumenic\.Abia la 25 aprilie 1885, patriarhulecumenic Ioachim IV a semnat„tomos“-ul, pentru recunoa[tereaautocefaliei Bisericii Ortodoxedin România. Textul acestui act,de o cov=r[itoare importan]\ `nistoria Bisericii noastre, `l red\m`n cele ce urmeaz\, a[a cum a fostel publicat `n Revista „BisericaOrthodox\ Rom=n\“, anul al IX-lea, 1885, pg. 344-350.

~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh!

„Nimeni nu poate pune alt\ temelie“, ziceMarele Apostol al neamurilor, „dec=t cea a[eza-t\, care este Iisus Hrisos“

Deci pe aceast\ – una [i singura, tare [i ne-clintit\ – temelie fiind totdeauna a[ezat\ Bisericalui Hristos, cea una, Sf=nt\, Universal\ [i Apos-tolic\, p\streaz\ indisolubil\ unitatea credin]ei,`ntru leg\tura dragostei. {i astfel, aceast\ unitater\m=n=nd neatins\ [i neclintit\ `n toate veacurile,administra]iile eclesiale [i ordinea demnit\]ilor sepot modifica conform pozi]iei }\rilor. De aceea [iprea Sf=nta, Marea lui Hristos Biseric\, aprob=ndcu toat\ bun\voin]a [i recunosc=nd cu duhul p\cii[i al dragostei schimb\rile necesare ale adminis-tra]iei biserice[ti din Sfintele Biserici locale, lebinecuvinteaz\ [i le hot\r\[te spre mai bun\ zidi-rea comunit\]ii credincio[ilor.

„Recunoa[terea BisericiiRegatului României ca autocefal\“

{i fiindc\ ~nalt Prea Sfin]itul [i Prea CinstitulMitropolit al Ungrovlahiei, D. Callinic, `n urma-rea motivelor pe atât de drepte, pe cât [i legitime,

`n numele Sfântului Sinod al PreaSfin]i]ilor Arhierei ai României [icu consim]\mântul Maiest\]ii SaleRegelui României [i al GuvernuluiS\u regal, a cerut de la Bisericanoastr\ – prin epistola `naintat\ [irecomandat\ prin Excelen]a SaMinistrul Cultelor [i al Instruc]iu-nii Publice a României, D. Dimi-trie Sturdza – binecuvântarea [irecunoa[terea Bisericii RegatuluiRomâniei ca autocefal\ - smereniaNoastr\ a primit aceast\ cerere [idorin]\ c\ dreapt\ [i conform\ cua[ez\mintele biserice[ti.

A[adar, dup\ ce am deliberat cuSfântul Sinod cel de pe lâng\ Noi,al Prea iubi]ilor no[tri fra]i `n Sfân-tul Duh [i coliturghisitori, declar\mc\ Biserica Ortodox\ din Românias\ fie [i s\ se zic\ [i s\ se recunoasc\de c\tre to]i neatârnat\ [i autocefal\,administrându-se de propriul [iSfântul s\u Sinod, având drept Pre[edinte pe ~naltPrea Sfin]itul [i prea Stimatul Mitropolit al Un-gro-Valahiei [i Primat al României, cel dup\vremi, nerecunoscând `n propria sa administra]ieintern\ nici o alt\ autoritate bisericeasc\, f\r\ nu-mai pe capul Bisericii ortodoxe celei una, sfânt\,universal\ [i apostolic\, pe Mântuitorul Dumne-zeu-omul, Care este singura temelie [i piatra ceadin capul unghiului, `ntâiul, supremul [i ve[niculArhiereu [i Arhip\stor.

„De sine administrat\ `ntru toate“

{i a[a, Biserica ortodox\ a Regatului Rom=-niei, fiind tare `ntemeiat\ pe piatra cea din capul

unghiuluia credin]ei noas-

tre [i pe `nv\]\turacea s\n\toas\, pe care ne-

au transmis-o nou\ p\rin]ii neatins\ [i f\r\ in-ova]ii, o recunoa[tem prin acest sf=nt, patriarhal[i sinodal Tom, autocefal\ [i de sine adminis-trat\ `ntru toate [i proclam\m pe Sf=ntul eiSinod frate `n Hristos preaiubit, bucur=ndu-sede toate prerogativele [i de toate drepturilechiriarhale, inerente unei Biserici autocefale;`nc=t – `n toat\ podoaba bisericeasc\, ordinea [i`n toate celelalte iconomii biserice[ti – s\ se ad-ministreze [i s\ se conduc\ de sine, ne`mpiedi-cat\ [i `n toat\ libertatea, conform cu tradi]iacontinu\ [i ne`ntrerupt\ a Bisericii universaleortodoxe, [i tot astfel s\ se recunoasc\ de c\tre

Recunoa[terea autocefaliei - confirmare a demnit\]ii[i prestigiului Bisericii Ortodoxe Române

„Am hot\rât s\ recunoa[tem pe prea Sfânta Biseric\ a României autocefal\“

~n aceea[i zi de 25 aprilie 1885, patriarhulecumenic Ioachim al IV-lea, respectând u-zan]ele de drept, a trimis patriarhiilor r\s\ri-tene [i celorlalte Biserici Ortodoxe autocefalecâte o enciclic\ prin care anun]a recunoa[tereaautocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.„Enciclica Patriarhiei Ecumenice c\tre Pa-triarhiile Ierusalimului, Alexandriei, c\tre Ar-hiepiscopul Ciprului, Sinoadele Rusiei, Gre-ciei [i al Serbiei [i c\tre Arhiepiscopia Car-lovi]ului“ anun]a pe `ntâist\t\torii Bisericilor

Ortodoxe surori c\, `n urma solicit\rii recu-noa[terii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ro-mâne trimis\ de mitropolitul primat CalinicMiclescu, „primind cu dragoste fr\]easc\ a-ceast\ cerere, ca una care este ra]ional\, dreap-t\ [i conform\ cu legile eclesiastice, am hot\râts\ recunoa[tem pe prea Sfânta Biseric\ aRomâniei autocefal\ [i de sine administrat\ `ntoate [i la toate, iar pe Sfântul Ei Sinod s\-lproclam\m iubit frate `n Hristos“. FiecareBiseric\ a primit câte un exemplar al Tomo-sului de recunoa[tere a autocefaliei române[ti,`nal]ii prela]i fiind `ndemna]i „fr\]e[te“ s\ re-cunoasc\ „pe prea Sfânta Biseric\ a Românieica autocefal\ [i de sine administrat\ `n toate“.

„SSffâânnttuull SSiinnoodd aall BBiisseerriicciiii RRoommâânniieeii aarree ddaattoorriiaa ddee aa ppoommeennii `̀nn ssffiinntteellee ssaallee ddiippttiiccee,, dduupp\\ ttrraaddii]]iiaa vveecchhee aa ssffiinn]]iilloorr [[ii

ppuurrtt\\ttoorriilloorr ddee DDuummnneezzeeuu pp\\rriinn]]ii,, ppee PPrreeaa SSffâânnttuull PPaattrriiaarrhh eeccuummeenniicc,,ppee cceeiillaall]]ii PPaattrriiaarrhhii,, pprreeccuumm [[ii ppee ttooaattee BBiisseerriicciillee lluuii DDuummnneezzeeuu

OOrrttooddooxxee“ ((TToommoossuull rreeccuunnooaa[[tteerriiii aauuttoocceeffaalliieeii BBOORR))..


22

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

celelalte Biserici ortodoxe ale Universului [i s\se numeasc\ cu numele Sfântului Sinod alBisericii României.

Dar pentru ca leg\tura unit\]ii duhovnice[ti[i rela]ia sfintelor lui Dumnezeu Biserici s\r\m=n\ neatins\ `ntru toate, fiindc\ ne-am `n-v\]at a p\stra unirea Duhului `ntru leg\tura p\-cii, Sfântul Sinod al Bisericii României are da-toria de a pomeni `n sfintele sale diptice, dup\tradi]ia veche a sfin]ilor [i purt\torilor de Dum-nezeu p\rin]i, pe Prea Sfântul Patriarh ecu-menic, pe ceilal]i Patriarhi, precum [i pe toateBisericile lui Dumnezeu Ortodoxe [i s\ se`n]eleag\ direct cu Prea Sfântul Patriarh ecu-menic, cu ceilal]i Patriarhi, [i cu toate sfintelelui Dumnezeu Biserici Ortodoxe, `n toatechestiunile importante canonice [i dogmatice,care au trebuin]\ de o chibzuire mai general\ [i

mai comun\, dup\ sfântul obicei al p\rin]ilor,p\strat la `nceput. De asemenea, (BisericaOrtodox\ a Rom=niei) este `n drept a cere [i aprimi de la sfânta noastr\ mam\, Biseric\ a luiHristos, toate câte sunt `n drept a cere [i a primide la dânsa [i celelalte Biserici autocefale.

„~n anul mântuirii, una mie opt sute opt zeci [i cinci, lunaAprilie, indic]ionul XIII“

Pre[edintele Sfântului Sinod al BisericiiRomâniei, la instalarea sa, este dator s\ trimit\gramatele sinodale necesare c\tre Prea SfântulPatriarh ecumenic [i c\tre ceilal]i Prea Sfin]i]ipatriarhi, precum [i c\tre toate BisericileOrtodoxe autocefale; de asemenea, [i el este `ndrept a primi acelea[i de la acestea.

Pentru toate acestea, Sf=nta [i Marea noastr\Biseric\ a lui Hristos binecuvinteaz\ din ad=nculsufletului pe iubita sa sor\ `n Hristos, Biserica au-tocefal\ a Rom=niei, cheam\ `n abunden]\ asuprapiosului s\u popor, celui din p\zitul de Dumne-zeu Regat al Rom=niei, sfintele daruri [i haruriledin izvoarele cele nesecate ale P\rintelui ceresc,invoc=nd at=t pentru d=n[ii, c=t [i pentru fii lor,din neam `n neam, tot binele [i m=ntuirea. IarDumnezeul p\cii, cel ce a sculat din mor]i pe Ma-rele P\stor al oilor `ntru s=ngele Testamentuluicelui ve[nic, pe Domnul Nostru Iisus, s\ des\v=r-[easc\ pe aceast\ sf=nt\ Biseric\ `n tot lucrul bun,spre plinirea voii lui, f\c=nd `n ea ceea ce estepl\cut `naintea Lui, prin Iisus Hristos, c\ruia secuvine m\rire, `n vecii vecilor, Amin.

~n anul mântuirii, una mie opt sute opt zeci[i cinci, luna Aprilie, indic]ionul XIII. (ziua 25,n.red.)“

S=mb\t\, 18 septembrie a.c., aavut loc, la Tg. Ocna, sim-pozionul „Ctitori de [coal\rom=neasc\“, organizat deUniversitatea Bac\u, Catedrade limba [i literatura rom=n\[i „Societatatea de [tiin]\filologic\“, `n cadrul c\ruia afost omagiat\, pentru o carier\de excep]ie, doamna profesorLeti]ia Leonte (foto), care, de[ianul viitor va `mplini 95 deani, reprezint\ `nc\ o prezen]\activ\ `n via]a cultural\ ajude]ului Bac\u. Cu acest prileja fost editat un volum omagialdedicat personalit\]ii doamneiL. Leonte, din care red\m `ncele ce urmeaz\ textul evocatorsemnat de p\rintele {tefanCurcu]\, slujitor la Parohia „Sf.Nicolae“ din One[ti.

Din când `n când oprim curgerea vremii, mar-când `mplinirile pe care o via]\ de om le adun\.Am fi fost [i noi altfel, dac\ anumi]i oameni nu arfi f\cut parte din via]a noastr\. Dac\ nu ne-ar fimarcat [i impulsionat. Dac\ nu ne-ar fi modelat [i

motivat s\ tr\im `ntr-un anumit fel. Dac\ nu i-amfi avut ca modele. {i de ce s\ nu o spunem, lumeaar fi fost mai s\rac\ f\r\ astfel de oameni (...).

Un astfel de om a fost pentru mine Doamnaprofesor [i `n acela[i timp presbitera Leti]iaLeonte. O v\d cu ochii care mi-au luminatcopil\ria – pe ea [i distinsa sa familie, de carem\ leag\ amintirea unei case comune `n caream crescut. O v\d cu ochii adolescentului [iapoi a preotului `n formare, – mut de admira]ie,– povestind atât de minunat amintiri cu tâlc dinvia]a ei bogat\, din diferitele perioade [i dinatâtea locuri `n care a purtat-o o istorie, care [i-aie[it din matc\, [i pe care dna Leti]ia Leonte atr\it-o acut, dureros, ca atâ]ia din genera]ia sa.V\d cu ochii min]ii icoana din piatra pe care,,Taica“ a luat-o cu pu]inele lucruri, scos dincas\ [i din rostul s\u. O v\d p\[ind prin n\me]iiaceleia[i copil\rii, al\turi de so]ul [i proasp\tulpreot al unui sat, revenit [i el din urgiile unei is-torii la fel de nedrepte, ce l-a f\cut s\ fie mai`ntâi rupt de propria ]ar\ [i apoi s\-i fie strâm-bat\ credin]a [i furat\ limba. Ce lucrare mi-sionar\ urma s\ `nceap\ `n acest sat de reveni]i!Ce lumin\ a adus ca profesor de român\ unoroameni care [i-au uitat limba! Venirea familieidomniei sale a fost providen]ial\. Cât de mi-nunat reda, `n specifica ei exprimare, – unic\! –diferitele momente care le tulburau via]a, unorasau altora dintre familiile ]\ranilor pe care i-a`n]eles, i-a iubit, i-a respectat; i-a luminat [i lacare se `ntoarce an de an cu aceea[i bucurie. (...)

~mi amintesc cu mare pl\cere `ntâlnirile dintinere]e, la diferitele evenimente religioase prezi-date de IPS Eftimie Luca, la care a[teptam s\ oauzim vorbind. Nu se putea s\ marc\m un eveni-

ment important al devenirii noastre `n istorie, f\r\un articol al doamnei Leti]ia Leonte. Interesul eipentru istorie a dus-o la ̀ ntâlnirile de la V\lenii deMunte s\-[i fac\ auzit glasul, iar interesul pentruliteratur\, la ,,Junimea“. Ce vremuri!

Târziu, mi-a fost dat s\ p\[esc pe treptelefostei Facult\]i de Teologie [i a vechiiMitropolii de la Cern\u]i. Am reg\sit ceva dinm\re]ia pe care o descria dna Leonte, loculunde a studiat literatura, filosofia [i teologia, –unde avea s\-l cunoasc\ pe viitorul so], de care[i-a legat menirea, misiunea [i destinul. Nu a ui-tat nimic din anii de [coal\ care au format-o.Dovad\ st\ cartea minunat\ despre [coliletulcene, ca [i `ntâlnirile de o via]\ cu profesorii[i colegii ei. Acestui chip frumos, distins [i au-reolat de o lumin\ interioar\, care n-a p\r\sit-oniciodat\ [i care mi-a fost al\turi la momenteimportante din via]a familiei mele, a[ dori s\-iaduc ast\zi omagiu de aleas\ pre]uire, de re-spect [i infinit\ admira]ie [i dragoste.

Ad multos annos, Domina Magister Leti]iaLeonte! (Pr. {tefan CURCU}|)

Leti]ia Leonte - omagiat\ pentru o carier\ de excep]ie

Tipuri de calendar · 2013-10-15 · Luna septembrie e prima lun\ a anului bisericesc. Acest...

Documents

Transcript of Tipuri de calendar · 2013-10-15 · Luna septembrie e prima lun\ a anului bisericesc. Acest...