n afar` de cei care le-au f`cut nu le-au v`zut. Ce spun...

$: n afar` de cei care le-au f`cut nu le-au v`zut. Ce spun ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10385/8321815/1/zf1… · vechilor jude]e (\n sensul c` nu se va „rupe“ din$
Brusc, \n spa]iul public, Guvernul [i partidul de guvern`månt au f`cut s` explodeze o nou` tem`, care pare c` vine de niciunde: schimbareaadministrativ-teritorial` a ]`rii care presupune renun]area la jude]e [i trecerea la regiuni. Surse guvernamentale sus]in c`, chiar \n aceast`s`pt`mån`, Executivul ar putea s` vin` cu un proiect \n acest sens. Dar nimeni nu l-a v`zut, nu a fost pus \n dezbatere public` vreme de 30 de zile, cum ar trebui, din punctul de vedere al legii transparen]ei decizionale. Mai mult, o asemenea schimbare major` ar impune oconsultare mult mai larg`, care s` arate toate implica]iile (cu studii, cu impactul pe care \l presupune o reorganizare teritorial`, cu consecin]epe termen lung). Exist` astfel de studii? Dac` da, nimeni \n afar` de cei care le-au f`cut nu le-au v`zut. Ce spun ele?

13AnAliz+Ziarul Financiar l M i e r c u r i , 8 i u n i e 2 0 1 1

Noua bomb` aruncat` de Guvern: renun]areala jude]e [i trecerea la regiuni. De unde graba?

IULIAN ANGHELGABRIEL RAZI

Nici partidul de guvern`måntnu pare a fi complet de acordcu aceast` idee, cu atåt maipu]in coali]ia de guvernare.Una dintre variante este

\mp`r]irea ]`rii \n regiuni pe actualastructur` a regiunilor de dezvoltare (estesimularea grafic` pe care ZF a f`cut-opentru a ar`ta ce \nseamn` \mp`r]irea ]`riiastfel). Dar PDL sus]ine c` examineaz` [i o\mp`r]ire teritorial` cu 12 regiuni (UDMR,partenerul de guvernare al PDL, vrea 16regiuni), dar nimic nu este sigur. „Sediscut`“, sus]ine premierul Emil Boc. Sediscut` ce? Se discut` cu cine? Mister totaldin partea PDL. Pån` va veni cu proiectula[a cum a f`cut cu toate proiectele majore \nultimii doi ani – le-a aruncat pe mas` [i„\nghi]i]i-le!“.

Este normal a[a ceva?Este un anun] prea \n prip`, spune

profesorul Ioan Iano[ de la Facultatea deGeografie, Universitatea din Bucure[ti.Iano[ a lucrat \n anii 2000 la trasareaactualelor regiuni de dezvoltare care au fostapoi prezentate UE [i acceptate ca atare. Eladaug` \ns` c` doi ani de zile echipa sa lucratla acest proiect [i argumenteaz` \ncontinuare de ce „gr`be[te-te \ncet“ este osintagm` foarte potrivit` pentru un demersca acela de fa]`.

Logica principal` \n \mp`r]irea \nregiuni st` \n capacitatea unei astfel destructuri de a dezvolta rela]ii cu alte regiunisimilare la nivel european, spune Iano[.

„Organizarea \n regiuni trebuie s` aib`\n vedere plasarea ora[elor pe paliere dedezvoltare astfel \ncåt fiecare dintrelocalit`]i s` ofere servicii complementare.“

Totu[i, noua organizare \n regiuniurmeaz` a fi f`cut` pe arhitectura existent` avechilor jude]e (\n sensul c` nu se va „rupe“din jude]e, ele urmånd a fi „conturul“regiunilor), \n condi]iile \n care fiecare dintreacestea au calitatea de ordinator de credit,drept urmare venitul sù va merge cu totul lao regiune sau alta.

Pe de alt` parte, cinci ora[e mari dinRomånia au calit`]ile necesare pentru a aveacalitatea de „capital`“ a uneia dintre noileregiuni administrative, spune profesorulbucure[tean. Astfel, Timi[oara, Ia[i, Craiovasau Cluj pot asigura o palet` de serviciisuficient de vast`, fiind capabile s` furnizezeaproape toate serviciile care sunt furnizate \nCapital`. |n plus, Constan]a are o capacitatede furnizare de servicii publice aproape la felde bun` [i poate ajunge din urm` celelaltecinci ora[e, arat` el.

„Aceste ora[e, \n jurul c`rora vor gravitaregiunile, trebuie s` asigure servicii la o mas`critic` de popula]ie din regiune, minimum 2 mi -li oane de locuitori, [i s` asigure o rela]ie deierar hizare \ntre servicii. Trebuie f`cut` [i ocomplementaritate \ntre jude]ele bogate [i celes`race“, explic` Iano[. Totu[i, profesorul subli -niaz` c` intro ducerea noii structuri admi -nistrative nu poate fi f`cut` brusc, eviden]iindnecesitatea „preg`tirii terenului“ pentru oastfel de mi[care, \n condi]iile \n care exist`riscul de apari]ie a unor inegalit`]i \ntrecentrele administrative [i celelalte ora[e caregraviteaz` \n jurul lor sau \ntre regiuni.

„Regiunile actuale sunt competitive. Primaorganizare ar fi ca regiunile de dezvoltareactuale s` fie transformate \n regiuni admi -nistrative. Ar trebui s` fie realiza]i poli rurali [ipoli locali care s` asigure o dezvoltareendogen` pe \ntreg teritoriul regiunii admi -nistrative.“

Cu toate c` terenul este aparent preg`tit, \ncondi]iile \n care regiunile de dezvoltare din

prezent func]ioneaz` ca un pas intermediarc`tre introducerea noilor structuri, ar trebui s`treac` cel pu]in 1,5 - 2 ani pentru a fi luate toatem`surile pentru a putea avea un cadruadministrativ complet func]ional.

„Am lucrat aproape doi ani la proiectulprivind regiunile de dezvoltare pe care l-am\naintat Comisiei Europene.“

|n plus, exist` riscul ca \n cazul aplic`riiunui proiect redactat superficial s` apar` lanivel local inadverten]e \ntre ora[e de genulcelor cu care se confrunt` Africa dup` ce \nurma Conferin]ei de la Berlin grani]ele au fosttrasate arbitrar.

„Bine\n]eles c` nu vor ap`rea conflicteviolente ca \n Africa, dar, spre exemplu, atuncicånd lucram la planul de dezvoltare regional`,Clujul nu a dorit s` fie \n aceea[i regiune cuAlba sau Buzùl nu a vrut s` fie al`turi dePloie[ti“, spune Ioan Iano[.

Vasile Pu[ca[, profesor la UniversitateaBabe[-Bolyai din Cluj, fost negociator-[ef alRomåniei cu UE \n momentul \n care

problema regiunilor de dezvoltare se punea cuacuitate, \[i aminte[te cåt de dificile au fostdiscu]iile la acea vreme.

Regiunile de dezvoltare \n Romånia au fostcreate \n 1997 \n felul urm`tor: mai mul]iexper]i ai UE au venit aici, au mers pe datelestatistice (num`r de popula]ie, PIB, suprafa]ètc.) [i au \mp`r]it Romånia \n regiuni, lucruacceptat de Guvernul romån.

|n 2003-2004 legea a fost modificat` pentruc` jude]ele nu se acomodau cu regiunile \n carefuseser` plasate – era vorba atunci de fonduricare se acordau regiunilor.

„Discu]ia care se se dezvolta atunci era deeficien]` a absorb]iei fondurilor UE. {i acum sespune c` fondurile nu sunt absorbite eficient.Dar nu sunt absorbite din cauza regiunilor saua lipsei de capacitate a autorit`]ilor locale de aface proiecte pentru absorb]ia banilor? Ultimavariant` este cea adev`rat`. Cei din admi -nistra]iile locale nu se consult` cu al]ii, nu v`ddezvoltarea la nivel regional, s-au \mp`r]it peparohii, fiecare vrea s` p`streze banii pentru el.

IOAN IANO{, profesor la Facultatea deGeografie, Universitateadin Bucure[ti:Intro ducerea noiistructuri admi -nistrative nu poate fif`cut` brusc,eviden]iindnecesitatea „preg`tirii terenului”pentru o astfel de mi[care, \ncondi]iile \n careexist` riscul deapari]ie a unorinegalit`]i \ntrecentreleadministrative [icelelalte ora[e care graviteaz` \njurul lor, sau \ntreregiuni.

VASILE PU{CA{, profesor la UniversitateaBabe[-Bolyai din Cluj:|nainte de a avansavarianta unormodific`ri \nstructuraadministrativ` esteobligatorieefectuarea unorstudii de impact cares` verificefunc]ionalitatea, \nprimul rånd, a noilorstructuri. Nu suntabsorbite fondurileUE din cauzaregiunilor sau a lipseide capacitate aautorit`]ilor locale dea face proiecte?Ultima variant` estecea adev`rat`.

Aici este problema“, spune Pu[ca[. Potrivitprofesorului din Cluj, \nainte de a avansa va -rianta unor modific`ri \n structura admi -nistrativ` este obligatorie efectuarea unorstudii de impact care s` verifice func]io -nalitatea, \n primul rånd, a noilor structuri.

Or, tocmai acest studii nu exist` sau nu suntf`cute publice de Guvern.

Pre[edintele Traian B`sescu a reluat ieritema \ndelung promovat` de premierul Bocluni, afirmånd c` reorganizarea va diminuabirocra]ia [i va l`sa comunit`]ile s` ac]ioneze \nacord cu propriile decizii.

El a sus]inut c` reorganizarea se poate face\n acest an.

„Credem c` \n acest an vom fi capabili sàvem o reorganizare administrativ` pentru adiminua num`rul autorit`]ilor locale, pentru adiminua birocra]ia [i pentru a cre[te autonomiaora[elor, satelor [i de a l`sa comunit`]ile sàc]ioneze \n acord cu deciziile lor proprii decåts` aib` o decizie centralizat`“, a spus [efulstatului.

tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected] www.zf.ro

Regiunea Nord – Vest

BIHORBISTRI}A-N~S~UD

CLUJMARAMURE{SATU MARES~LAJ

ORA{E LIDER: CLUJ sau ORADEA?

RegiuneaNord – Est

BAC~UBOTO{ANI

IA{INEAM}SUCEAVAVASLUI

ORA{E LIDER: IA{I sau BAC~U?Regiunea

CentruALBABRA{OVCOVASNAHARGHITAMURE{SIBIU

ORA{E LIDER: BRA{OV sau SIBIU?

RegiuneaVestARAD

CARA{-SEVERINHUNEDOARA

TIMI{

ORA{E LIDER: TIMI{OARA sau ARAD?

RegiuneaSud - Vest(Oltenia)

DOLJGORJ

MEHEDIN}IOLT

VÅLCEA

ORA{E LIDER: CRAIOVA sau

RÅMNICU VÅLCEA

RegiuneaSud

(Muntenia)ARGE{

C~L~RA{IDÅMBOVI}AGIURGIUIALOMI}APRAHOVATELEORMAN

ORA{E LIDER: PITE{TI sau PLOIE{TI?

RegiuneaSud – Est

BR~ILABUZ~U

CONSTAN}AGALA}ITULCEAVRANCEA

ORA{E LIDER: CONSTAN}A sau

GALA}I?

REGIUNEA NORD – VESTn Total popula]ie: 2,7 milioanen PIB locuitor (euro): 4.918n PIB/locuitor (% din media na]ional`):89,8

n Num`rul mediu de salaria]i: 614.000n Salariul mediu net lunar (lei): 1.309n Salariul mediu net lunar (% din mediana]ional`): 85,3

n {omaj: 6,8%

Poli de dezvoltare: Cluj-Napoca [i Oradea.Clujul a c`p`tat o dezvoltare puternic` \nultimii ani, peste 1 mld. euro investi]iidirecte, dup` venirea Nokia \n zon`. O altìnvesti]ie important` este cea aamericanilor de la Emerson (care producmotoare, rivalii companiei Ana Imepde]inute de George Copos). Principalabanc` cu capital romånesc \[i are sediulaici – Banca Transilvania.

Control politic: Clujul este controlat politicde PDL. Bihorul este controlat de PNL, carede]ine pre[edin]ia Consiliului jude]eanBihor [i a Prim`riei Oradea. S`laj estecontrolat de PSD, iar Satu Mare de UDMR.

REGIUNEA VESTn Total popula]ie: 1,9 milioanen PIB/locuitor (euro): 5.974n PIB/locuitor (% din media na]ional`):109,1


n {omaj: 7,4%

Poli de dezvoltare: principalul pol esteTimi[oara, urmat` de Arad. Investi]iimajore \n Timi[: Continental, Flextronics,Siemens, Nestlé, Danone, Smithfield [i zecide investitori strìni mai mici \n domeniiprecum mobil` sau IT.

Control politic: regiunea este controlat` cuautoritate de PDL (cu excep]ia jude]uluiHunedoara, controlat de PNL, [i a ora[uluiTimi[oara, cå[tigat de primarul PN}CDGheorghe Ciuhandu).

REGIUNEA SUD - VEST (OLTENIA)n Total popula]ie: 2,3 milioanen PIB/locuitor (euro): 4.174n PIB/locuitor (% din media na]ional`):76,3


n {omaj: 10,8%

Poli de dezvoltare: Craiova [i RåmnicuVålcea. Cea mai mare [i mai promi]`toareinvesti]ie este a americanilor de la Ford,care are [ansa s` fac` din zon` un aldoilea punct major al industriei auto dinRomånia.

Control politic: regiunea este controlat` cuautoritate de PSD, toate cele cinci jude]efiind \n måinile acestui partid.

REGIUNEA BUCURE{TI – ILFOVn Total popula]ie: 1,9 milioane n PIB/locuitor (euro): 13.248n PIB/locuitor (% din media na]ional`): 247,7n Num`rul mediu de salaria]i: 922.600n Salariul mediu net lunar (lei): 1.697n Salariul mediu net lunar (% din media na]ional`): 133,3n {omaj: 2,4%

Poli de dezvoltare: Bucure[tiul \nseamn` o concentraremasiv` de capital autohton [i strìn, \nsemnånd 20% din\ntreg PIB-ul Romåniei.

Control politic: diversificat. Prim`ria general` este de]inut`de un independent, Sorin Oprescu, apropiat de PSD. Ilfovuleste controlat de PDL.

REGIUNEA SUD (MUNTENIA)

n Total popula]ie: 3,4 milioanen PIB/locuitor (euro): 4.712n PIB/locuitor (% din media na]ional`): 86,1n Num`rul mediu de salaria]i: 575.100n Salariul mediu net lunar (lei): 1.294n Salariul mediu net lunar (% din media na]ional`): 95,1n {omaj: 9,4%

Poli de dezvoltare: Pite[tiul (urmat de Ploie[ti), unde func]ioneaz`cel mai puternic centru al industriei auto din Romånia, dupìnvesti]iile masive f`cute de francezii de la Renault.

Control politic: PSD controleaz` patru jude]e (Arge[, Ialomi]a,Prahova (cu excep]ia ora[ului Ploie[ti, controlat de PDL) [iTeleorman, iar PNL C`l`ra[i, Dåmbovi]a [i Giurgiu. Personajeinfluente: Liviu Dragnea (PSD, pre[edintele CJ Teleorman),Constantin Niculescu (PSD, pre[edintele CJ Arge[).

REGIUNEA SUD – ESTn Total popula]ie: 2,9 milioanen PIB/locuitor (euro): 4.446n PIB/locuitor (% din media na]ional`):81,2


n {omaj: 8,4%

Poli de dezvoltare: Constan]a, Gala]i,Brìla. Este o zon` ce se poate dezvoltaputernic, avånd investi]ii strìne majore,atåt \n industria siderurgic` (Mittal Gala]i),cåt [i \n cea a construc]iei de nave:[antierul naval din Gala]i (de]inut deolandezii de la Damen); [antierul naval dinConstan]a (de]inut de omul de afaceriConstantin Bosånceanu); [antierul navalMangalia (de]inut de Damen). Are patrumari porturi: Constan]a, Gala]i, Brìla [iTulcea.

Control politic: zona este un fief al PSD, cudoi lideri puternici, Radu Maz`re (primarulConstan]ei) [i Nicu[or Constantinescu(pre[edintele CJ Constan]a) [i MarianOpri[an \n Vrancea. Gala]iul [i Brìla suntcontrolate de PSD, iar Tulcea de PDL.

REGIUNEA NORD – ESTn Total popula]ie: 3,7 mil.n PIB locuitor (euro): 3.303n PIB/locuitor (% din media na]ional`):60,3


n {omaj: 8,6%

Poli de dezvoltare: Ia[iul [i Bacùl. Zonaeste una preponderent agricol`, \ns` existìndustrie chimic`, construc]ii de ma[ini saumetalurgie.

Control politic: Ia[iul este controlat de PSDcare de]ine prim`ria, consiliul muncipiului[i consiliul jude]ean. Bacùl, Boto[aniul [iNeam] sunt controlate de PDL, iar Bacùlde PSD.

REGIUNEA CENTRUn Total popula]ie: 2,5 milioanen PIB/locuitor (euro): 5.158n PIB/locuitor (% din media na]ional`):94,2


n {omaj: 9,5%

Poli de dezvoltare: principalul pol esteBra[ovul, al doilea Sibiul. Bra[ovul esteputernic industrializat – de la componentede avia]ie (IAR Bra[ov, Eurocopter), trecåndprin industria farma (Europharm) [iajungånd pån` la bunurile de larg consum(Kraft Food Romånia [i Ursus Breweries).

Control politic: jude]ul Bra[ov estecontrolat de PNL (prim`riile principalelorora[e apar]in PDL). Sibiul este controlat deFedera]ia Germanilor, apropia]i de PSD [iPNL. |n afar` de Alba, controlat de PDL,celelalte jude]e sunt controlate de UDMR.

RegiuneaBucure[ti – Ilfov

ILFOVMUNICIPIUL BUCURE{TI

NOT~: Datele statistice sunt la nivelul anului 2009.SURSE: Institutul Na]ional de Statistic` [i Comisia Na]ional` de Prognoz`

n afar` de cei care le-au f`cut nu le-au v`zut. Ce spun...

Documents

Transcript of n afar` de cei care le-au f`cut nu le-au v`zut. Ce spun...