R. Moldova un cocktail exploziv la frontiera...

R. Moldova –

un cocktail

exploziv la

frontiera

României

Autor: Petrişor Peiu

Policy Memo Nr. 9

Ianuarie 2015

© Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) http://www.fumn.eu/

FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A

MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

Evoluțiile macroeconomice - cocktailul perfect al

dezastrului

• Creștere de PIB 2014 nominal de 2% (datele anuale

nu sunt cunoscute);

• Depreciere severă a monedei locale în raport cu

principalele valute;

• Apreciere în raport cu rubla rusească a monedei

locale;

• Stagnare la niveluri absolute înalte a deficitului

comercial;

• Creșterea ponderii deficitului comercial în PIB;

• Criza politică și identitară majoră.

Din ce se compune „economia” republicii? (2013)

Preţuri

curente,

mil. lei

Текущие

цены,

млн. лей

Modificări faţă de

anul 2012 (+/-), %

Прирост (+)/

снижение

(-) в % к 2012

году

Contribuţia la

formarea PIB

Структура

ВВП

%

Contribuţia la

creşterea/

descreşterea PIB

(+/-)

Степень влияния

на ВВП (+/-)

%

RESURSE/ РЕСУРСЫ

Valoarea adăugată brută - total 83,719 10.2 83.3 8.5 Валовая добавленная стоимость - всего

Bunuri 26,711 25.0 26.6 6.3 Товары

Agricultura, economia vînatului, silvicultura;

pescuitul şi piscicultura 12,383 46.6 12.3 5.2 Сельское хозяйство, охота и лесоводство;

рыболовство, рыбоводство

Industria 14,328 7.6 14.3 1.1 Промышленность

Servicii 58,719 4.0 58.4 2.4 Услуги

Construcţii 3,373 5.3 3.4 0.2 Строительство

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 13,713 7.2 13.6 1.0 Оптовая и розничная торговля

Transporturi şi comunicaţii 10,093 3.2 10.0 0.3 Транспорт и связь

Alte activităţi de servicii 1) 31,540 2.8 31.4 0.9 Прочие услуги 1)

Serviciile intermediarilor financiari indirect

măsurate -1,711 x -1.7 -0.2 Услуги финансового посредничества,

измеряемые косвенным образом

Impozite nete pe produse (impozite minus

subvenții) 16,791 5.1 16.7 0.9 Чистые налоги на продукты (налоги минус

субсидии)

din care: impozite pe produse 17,155 5.3 17.1 0.9 из них: налоги на продукты

PRODUSUL INTERN BRUT 100,510 9.4 100.0 9.4 ВАЛОВОЙ ВНУТРЕННИЙ ПРОДУКТ

Din ce se compune „economia” republicii?

trei trimestre 2014

Ianuarie-septembrie 2014

Январь-сентябрь 2014 года

Preţuri curente,

mil. lei

Текущие цены,

млн. лей

Modificări faţă de

ianuarie-

septembrie 2013

(+/-), %

Прирост (+)/

снижение (-) в %

к январю-

сентябрю 2013

года

Contribuţia la

formarea PIB

Структура ВВП

%

Contribuţia la

creşterea/

descreşterea PIB

(+/-)

Степень влияния

на ВВП (+/-)

%

RESURSE/ РЕСУРСЫ

Valoarea adăugată brută - total 69,104 5.3 84.6 4.4 Валовая добавленная стоимость - всего

Bunuri 21,787 6.8 26.7 1.7 Товары

Agricultura, economia vînatului, silvicultura;

pescuitul şi piscicultura 10,401 8.2 12.7 0.9 Сельское хозяйство, охота и лесоводство;

рыболовство, рыбоводство

Industria 11,386 5.6 13.9 0.8 Промышленность

Servicii 48,971 4.8 59.9 2.8 Услуги

Construcţii 3,299 11.4 4.0 0.4 Строительство

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 10,880 6.2 13.3 0.8 Оптовая и розничная торговля

Transporturi şi comunicaţii 8,236 4.5 10.1 0.5 Транспорт и связь

Alte activităţi de servicii 1) 26,556 3.5 32.5 1.1 Прочие услуги 1)

Serviciile intermediarilor financiari indirect

măsurate -1,654 x -2.0 -0.1 Услуги финансового посредничества,

измеряемые косвенным образом

Impozite nete pe produse (impozite minus

subvenții) 12,618 1.9 15.4 0.3 Чистые налоги на продукты (налоги минус

субсидии)

din care: impozite pe produse 12,856 1.6 15.7 0.3 из них: налоги на продукты

PRODUSUL INTERN BRUT 81,722 4.7 100.0 4.7 ВАЛОВОЙ ВНУТРЕННИЙ ПРОДУКТ

Din ce se compune „economia” republicii?

Pondere foarte mare a agriculturii în PIB și în creștere ușoară

(de la 12,3% la 12,7%);

Pondere foarte mică a industriei în PIB și în cădere (de la 14,3%

la 13,9%);

Pondere uriașă a remitențelor din străinătate în PIB (20-

25)%, ascunsă la servicii financiare, ceea ce creează prima

mare vulnerabilitate.

Remitențele cetățenilor R. Moldova aflați în

străinătate Cota remitenţelor în PIB-ul Moldovei s-a majorat în 2013 la 25%

şi la acest indice R. Moldova a ocupat locul patru în ratingul Băncii Mondiale (BM), care a publicat o nouă ediţie a studiului „Migraţia şi fluxurile transferurilor băneşti: ultimele tendinţe“.

Potrivit agenţiei „Infotag“, mai dependente decât R. Moldova de transferurile băneşti sunt Tadjikistan (42%), Kîrgîzstan (32%) şi Nepal (29%). Următoarele locuri după R. Moldova le ocupă Samoa şi Lesotho (câte 24%), Tahiti şi Armenia (cîte 21%), Gambia (20%), Liberia (18%).

În lista beneficiarilor de transferuri de la cetăţenii săi, R. Moldova a ocupat locul 58. Iar lideri în listă sunt India — $71 mld., China — $64 mld., Filipine — $28 mld., Mexic — $24 mld., Nigeria — $21 mld.

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în 2013 volumul transferurilor băneşti de peste hotare prin băncile moldoveneşti în favoarea persoanelor fizice a depăşit cifra de $1,608 mld. Marea parte a resurselor au fost transferate din Rusia — 68%, Italia — 9,3%, Israel — 6,3%, SUA — 4,8% şi Franţa — 1,3%. Transferurile din aceste cinci ţări constituie aproape 90% din volumul total.

Maximul istoric a fost înregistrat în 2008, când cetăţenii R. Moldova au transferat în ţară $1,66 mld. Însă în anul curent acest maxim poate fi depăşit, deoarece la începutul lunii septembrie suma transferurilor depăşise $1,1 mld.


străinătate


străinătate

Concluzii:

Cea mai mare parte a remitențelor (aproape 40% este în ruble și

provine din Federația Rusă);

Încă 30% din remitențe provin tot din Federația Rusă și sunt în USD;

Încă 35% din remitențe sunt în EURO și provin din țări occidentale-

singurele care beneficiază de stabilitate, în măsura în care economia

Zonei Euro este stabilă;

Remitențele în RUB și USD sunt puternic afectate de „riscul de țară” al

Federației Ruse, atât de cel valutar, cât și de cel macroeconomic.

Comerțul exterior al republicii

anul 2013 - CSI


anul 2013 - UE


anul 2014 - CSI


anul 2014 - UE

Comerțul exterior al republicii - concluzii

R. Moldova exportă anual în valoare de 2,2 miliarde USD și importă în valoare de 5

miliarde USD, rezultând un deficit de aproape 2,8 miliarde USD, de aproape 40%

din PIB în 2014;

România a devenit, în anul 2014, principalul partener comercial al republicii, după o

evoluție lentă, dar evidentă: exporturile către România au fost de 400 milioane USD

iar importurile de 751 milioane USD, cu un deficit de peste 350 milioane USD (la 11

luni);

R. Moldova exportă în Federația Rusă în valoare de 407 milioane USD și importă

de 623 milioane USD, cu un deficit de 216 milioane USD;

Republica are pe relația CSI un deficit de 610 milioane USD, iar pe relația UE un

deficit dublu;

Numai factura la gaz a MoldovaTransGaz este de 1 miliard normal mc (doar

consumul dintre Prut și Nistru), ceea ce înseamnă în jur de 400 milioane USD.

Acest deficit uriaș trebuie finanțat, de unde rezultă a doua mare vulnerabilitate

economică.

Execuția bugetară a R. Moldova

Pe 2013, veniturile bugetare au atins 36,9 miliarde MDL, iar cheltuielile 38,7 miliarde MDL, cu un deficit de 1,8% din PIB;

Pe primele 11 luni ale lui 2014, veniturile se ridicau la 37,7 miliarde MDL, iar cheltuielile la 38,7 miliarde MDL, cu un deficit prognozat la final de an în marja celui din 2013, de sub 2% din PIB;

Datoria externă totală este de 1,3 miliarde USD, cu un exercițiu anual de aprox. 900 milioane MDL;

Investițiile străine însumează pe semestrul I 2014 doar 75 milioane USD, în scădere cu 43% față de perioada similară din 2013.

Rezerva Băncii Naționale a Moldovei

La 17 ianuarie 2015, rezervele indicau o scădere de 68 milioane USD

în ultima săptămână de 500 milioane USD în ultimii ani.

Evoluția cursurilor principalelor valute


Practic, în ultimul an se constată o evoluție

dramatică a principalelor cursuri de schimb, după

cum urmează:

- o depreciere de 30% a MDL față de USD;

- o depreciere de 11% a MDL față de EUR;

- o depreciere de 9% a MDL față de RON;

- o apreciere de 30% a MDL față de RUB;

- o depreciere cu 100% a RUB față de USD.


Cea de-a treia și cea mai mare vulnerabilitate a R. Moldova este cea legată de instabilitatea valutară;

Deprecierea RUB față de USD și MDL, combinată cu aprecierea MDL față de RUB, va conduce la diminuarea remitențelor din Federația Rusă cu o treime, adică volumul total va scadea cu 20%;

Recesiunea instalată în Rusia va reduce remitențele de acolo cu încă 5-10% din total, adică R. Moldova va pierde din remitențe între 400 și 500 milioane USD;

Deficitul comercial uriaș, de 40% din PIB nu poate fi redus, el trebuie finanțat, ceea ce va pune presiune suplimentară pe curs și va genera noi minime ale monedei locale;

Investițiile străine nu vor crește, pentru a finanța deficitele, datorită incertitudinilor politice;

Singura posibilitate reală de a finanța deficitele o constituie sumele din asistențele financiare nerambursabile, în valoare totală de 150 milioane USD/anual, provenind de la trei mari surse: UE, România și alte state UE (de ex. Polonia).

Asistența financiară nerambursabilă de la UE și

SUA

R. Moldova participă la „Parteneriatul Estic“ al UE, destinat dezvoltării

relaţiilor de integrare cu alte cinci foste republici sovietice: Ucraina, Armenia,

Azerbaidjan, Georgia şi Belarus.

În luna iunie 2014, R. Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de

asociere cu UE.

Pe de altă parte, şi Statele Unite ale Americii vor aloca zece milioane de

dolari R. Moldova pentru consolidarea securităţii sale interne, în virtutea

unui amendament propus de Departamentul de Stat la bugetul pentru

operaţiuni externe pe anul 2015. Aceste fonduri „vor ajuta Republica

Moldova să facă faţă provocărilor la securitatea sa, precum şi să-şi dezvolte

capacităţile necesare pentru a îmbunătăţi securitatea frontierelor“, se afirmă

în textul documentului amintit.

De la obţinerea independenţei în 1991, R. Moldova a beneficiat de o

asistenţă din partea SUA în valoare de peste un miliard de dolari pentru

punerea în practică a mai multor proiecte şi programe

Asistența financiară nerambursabilă de la UE

Asistența financiară nerambursabilă de la UE Programul bilateral UE - Republica Moldova pentru anul 2011 a inclus un pachet de 78,6 milioane euro, conform Planului

naţional de acţiuni pentru anul 2011. Bugetul a cuprins sectorul energetic, preponderent pentru implementarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficienţa energetică. Pentru acest sector a fost alocată suma de 42,6 milioane euro. Pachetul a inclus şi costuri pentru consolidarea cuprinzătoare a capacităţilor instituţionale - Programul CCI. Această categorie de suport a însumat 14 milioane euro.

O altă componentă a programului, în sumă de 12 milioane euro, este dedicată susţinerii măsurilor de consolidare a încrederii pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

10 milioane euro au fost incluse în programul de asistenţă tehnică pentru a susţine reforma din sectorul justiţiei. Bugetul total de 78,6 milioane euro nu include tot suportul pe care Moldova l-a primit de la UE în anul de raportare. UE a mai oferit adiţional 1,24 miliarde euro pentru Parteneriatul de est, sumă planificată pentru anii 2011-2013.

Pe lângă acestea, ţara a beneficiat de asistenţă în cadrul programelor multinaţionale, programelor tematice, precum şi în cadrul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate.

Asistenţa acordată Moldovei de către Comisia Europeană preponderent ia forma unor Programe anuale de acţiune în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP). Alte surse de finanţare sunt programele de asistenţă tematică, axate de exemplu pe drepturile omului sau societatea civilă.

Obiectivul principal al asistenţei acordate Moldovei de către UE este susţinerea dezvoltării unei relaţii tot mai apropiate dintre UE şi Moldova în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi în baza obiectivelor trasate în Acordul de parteneriat şi cooperare (PCA) şi în Planul de acţiuni RM-UE în cadrul PEV.

Asistenţa acordată de UE se concentrează în special pe dezvoltarea democratică şi buna guvernare, reforma regulatorie şi consolidarea capacităţilor administrative, reducerea sărăciei şi creşterea economică.

Noul Program Indicativ Naţional (PIN) al Republicii Moldova pentru anii 2011-2013 a fost adoptat în mai 2010 şi are un buget de 273,1 milioane euro. Programul este orientat spre susţinerea realizării principalelor obiective de politici, aşa cum este specificat în Planul de acţiuni RM-UE şi urmăreşte 3 priorităţi: (1) buna guvernare, supremaţia legii şi libertăţile fundamentale; (2) dezvoltarea socială şi umană; şi (3) comerţul şi dezvoltarea durabilă.


Programul bilateral UE-Moldova prevede pentru 2012 suma de 94,2 milioane euro, suport adiţional fiind acordat în cadrul diverselor programe regionale, tematice care sunt aplicabile mai multor ţări CSI. Cea mai mare parte a acestei sume a fost alocată pentru reforma justiţiei. UE de asemenea a co-finanţat participarea R. Moldova în şapte programe ale UE si a susţinut şi implementarea Programului Complex de Consolidare Instituţională.

În anii următori, R. Moldova are şanse de a obţine mai mult suport din partea UE, dat fiind faptul că bugetul UE pentru politica europeană de vecinătate pentru anii 2015-2020 ar putea să fie mărit cu 40%. Acest buget se va concentra pe politici şi se va baza pe principiul „more for more” (mai mult sprijin pentru mai multe progrese). Obiectivul principal va fi promovarea reformelor politice, economice şi sociale în vecinătate şi susţinerea priorităţilor ce au fost convenite în planul de acţiuni pentru vecinătate, alinierea standardelor şi politicilor la cele ale UE şi asigurarea creşterii durabile şi mărirea contactelor de la persoană la persoană.

În 2012 BERD şi BEI au continuat să acorde finanţare sectoarelor private şi regionale, instituţiilor financiare şi proiectelor de infrastructură. Suma totală de finanţare din partea ambelor instituţii ajunge la 100 milioane euro. BERD a susţinut şi IMM-urile locale prin intermediul echipei de finanţare a afacerilor mici, care a mai adăugat două iniţiative noi în anul 2012: Eficienţa energetică şi Femeile în afaceri, susţinute de UE şi Guvernul Suediei.


În cazul proiectelor aflate în derulare şi al celor demarate în 2013 sectoarelor

Transport şi depozitare; Guvern şi Societatea civilă au cele mai mari volume de

resurse externe implicate pentru realizarea reformelor şi investiţiilor din sector, 300

mln. euro fiind contractate de la BERD şi BEI pentru reabilitarea drumurilor. În

vederea edificării statului de drept, UE a demarat un program de suport bugetar de

60 mln. euro în domeniul reformei sectorului justiţiei. În afară de aceasta, pentru

asigurarea respectării drepturilor omului a fost iniţiat proiectul de construcţie a unui

nou penitenciar în valoare de circa 45 mln. euro. Consolidarea capacităţilor

instituţionale este asigurată semnificativ de Uniunea Europeană prin oferirea a 30

mln. (euro?) pentru proiecte Twinning şi asistenţă tehnică.

Uniunea Europeană continuă să fie cel mai mare partener de dezvoltare al

Republicii Moldova, finanţarea fiind acordată din cadrul Programului Naţional

Indicativ 2011-2013 cu o anvelopă financiară anuală de circa 135 mln. euro (inclusiv

sumele oferite din Programul parteneriatului Estic pentru integrare şi cooperare

EaPIC).

Asistența financiară nerambursabilă de la UE – mln de euro


BERD şi BEI sunt cei mai mari parteneri care contribuie la îmbunătăţirea/reabilitarea infrastructurii drumurilor. Cu suportul acestor două bănci, în anul 2013 au fost reabilitaţi integral mai mult de 65 km de drum naţional pe tronsonul M2 Chişinău–Soroca şi circa 8 km de drum pe tronsonul R3 Chişinău–Hânceşti. Totodată, în 2013 au demarat toate procedurile tehnice pentru implementarea proiectului de reabilitare a şase străzi principale în mun. Chişinău, finanţat de BERD, BEI şi UE. Proiectul urmează să fie implementat în anii 2014-2015. De asemenea, pentru continuarea implementării Programului de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în mun. Chişinău, a fost semnat un nou acord între S.A. Apă-Canal Chişinău şi BERD, BEI şi UE în valoare de peste 60 mln. euro pentru reabilitarea a circa 190 km de apeduct.Un alt proiect comun al BERD, BEI şi UE a demarat în 2013 (acordurile financiare au fost semnate în 2012) vizează reabilitarea reţelelor Î.S. Moldelectrica. Prin realizarea proiectului vor fi consolidate interconexiunile regionale, astfel încât Republica Moldova să se integreze în Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem de Energie Electrică (ENTSO-E). În vederea modernizării transportului public în mun. Bălţi, în anul 2013 au fost parcurse toate procedurile tehnice pentru achiziţionarea a 23 de troleibuze noi din fondurile BERD şi UE, achiziţie ce a şi avut loc în 2014. Pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, BEI şi UE finanţează Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, din care au fost finanţate 11 proiecte investiţionale cu un buget de peste 11 mln. euro.


Noua finanțare a UE pentru R. Moldova este destinată sprijinului modernizării instituțiilor publice cheie care pun în aplicare AA / ZLSAC, îmbunătățirii politicii finanțelor publice și de management, competitivității în afaceri și a celei comerciale din mediul rural oportunitățile comerțului cu UE și protecția minorităților și a grupurilor vulnerabile.

Programul va contribui în continuare la asocierea politică și integrarea economică cu UE în cadrul inițiativei Parteneriatului estic. Este un prim pachet de asistență bilaterală acordată pentru R. Moldova în conformitate cu Cadrul unic de asistență, care stabilește obiectivele și prioritățile strategice pentru viitoarea cooperare a UE-Republica Moldova în 2014-2017.

Cadrul unic de asistență (CUA) în sprijinul UE pentru Republica Moldova, în 2014-2017 a fost adoptat la 11 iunie 2014. Acesta este un document de program care va consemna sprijinul UE pentru țară în următorii patru ani. CUA a fost consultat cu autoritățile naționale, societatea civilă, instituțiile UE și statele membre a UE.

http://www.infoeuropa.md/ue-privind-rm/cadrul-unic-de-sprijin-acordat-de-ue-pentru-republica-moldova-2014-2017/





























Programul anual de acțiune 2014

Pachetul Uniunii Europene de sprijin anual (Programul anual de acțiune 2014) a oferit suma de 101 milioane € drept alocare bilaterală pentru Republica Moldova. Finanțarea a fost acordată prin intermediul Instrumentului european de vecinătate (IEV) pentru două acțiuni:

1. Sprijin pentru Reformele politice ale Finanțelor Publice din Republica Moldova (37 de milioane €): pentru a ajuta Ministerul Finanțelor, Parlamentul și Instituția Supremă de Audit a Republicii Moldova în procesul de consolidare a bunei guvernări, politica fiscală eficiență, politica transparentă și responsabilă a finanțelor publice și consolidarea sistemelor de management financiar public.

2. Programul european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (ENPARD) Republica Moldova - Sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală (64 milioane €): destinat pentru sporirea dezvoltării rurale prin ameliorarea dialogului politic, guvernării și a serviciilor de livrare a suportului înn conformitate cu necesitățile fermierilor privați în scopul creșterii competitivității în sectorul agricol. O parte din a doua acțiune va fi destinată intensificării în continuare a dialogului între autoritățile centrale și regionale (cum ar fi Găgăuzia).

Sprijin suplimentar în 2014

La 2 mai 2014, Comisia Europeană a aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova (30 milioane €), care vizeaza competitivitatea business-ului mic, dezvoltarea legislației naționale în conformitate cu standardele de calitate ale UE și promovării exporturilor și oportunităților de investiții, comunicare și campanii de informare cu privire la acordul comercial ZLSAC cu UE.


Potrivit Memorandumului de înţelegere, Republica Moldova va primi, în următorii trei ani, un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei. Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb - prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești. De asemenea, Programul va contribui la dezvoltarea competitivităţii întreprinderilor mici şi a legislaţiei conform standardelor de calitate ale Uniunii Europene şi va promova exporturile şi oportunităţile investiţionale.

Alte instrumente UE acordă suport Republicii Moldova în următoarele domenii:

o cooperare transfrontalieră;

o justiţie şi afaceri interne; o sectorul energetic şi mediu; o democraţie şi drepturile omulu; o educaţie.

Proiectele care urmează a fi finanţate sunt determinate în procesul de elaborare a Programului Naţional Indicativ multianual în baza Strategiei de ţară şi Programelor anuale de acţiuni. Guvernul Republicii Moldova participă activ la elaborarea ambelor documente şi, de asemenea, a documentelor de proiect.

Instabilitatea politică

Pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, cu următorul rezultat (mandate):

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” - 25

„Partidul Liberal Democrat din Moldova” - 23

„Partidul Comuniștilor din Republica Moldova” - 20

„Partidul Democrat din Moldova” - 19

„Partidul Liberal” - 13

„Deputați neafiliați” - 1

Instabilitatea politică

UE își dorește un guvern de coaliție PLDM-PDM-PL;

Principalii actori politici (Vladimir Plahotniuc și

Vladimir Filat) își doresc o coaliție PLDM-PDM-

PCRM;

Aceasta din urmă coaliție va genera instabilitate,

improbabilitate a reformelor, va îngreuna relațiile cu

UE și România.

Instabilitatea politică este cea de-a patra

vulnerabilitate.

Fragilitatea sistemului bancar din R. Moldova

Problemele grave de guvernare corporativă din sistemul bancar constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova si se constituie in a cincea vulnerabilitate majora a statului. Este vitală sporirea transparenţei proprietarilor beneficiari finali ai băncilor.

Este concluzia anunţată la sfârşitul discuţiilor de către Consiliul de Directori Executivi al FMI, pe marginea celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova.

„De curând au intrat în vigoare prevederile legislative menite să restabilească atribuţiile BNM, dar se atestă în continuare deficienţe în aplicarea cerinţelor de reglementare care vizează băncile. Prevederile legislative menite să asigure restabilirea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare încă urmează a fi adoptate”, constată FMI.

Directorii executivi ai FMI au accentuat importanţa implementării rapide a recomandărilor misiunii recente de evaluare a situaţiei în sectorul financiar.

Se recomandă sporirea calităţii guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin sporirea transparenţei proprietarilor beneficiari finali ai băncilor”, se mai arată în concluziile FMI.

Experţii prognozează o deteriorare semnificativă a situaţiei bugetar-fiscale. Deficitul bugetar va creşte de la 3,8% din PIB în 2013 până la 5,4% în 2014 şi, dacă nu vor fi luate măsurile de rigoare, până la 7,1% în 2015


Studiu de caz BEM

Potrivit experţilor, problemele de la BEM au început odată cu preluarea obligațiunilor băncii falite Investprivatbank în 2009, exact în anul în care Republica Moldova a fost lovită de criza financiară;

Potrivit unui studiu al Expert-Grup, preluarea activelor neperformante de la Investprivatbank a determinat sporirea expunerii la risc a băncii, iar stocul activelor ponderate la risc avut o creștere semnificativă: în trimestrul trei din 2009 valoarea acestui indicator s-a majorat cu 624,1 mil. lei față de trimestrul doi iar suficiența capitalului ponderat la risc a scăzut cu aproximativ 12 p. p. în aceeaşi perioadă.

În vara anului 2011 activele toxice moștenite de la Investprivatbank au fost transferate contra obligațiunilor de stat, hotărâre care a ameliorat relativ situația băncii. După această tranzacție BEM a scăpat de activele neperformante și a obținut o sursă sigură de lichidități, generată de efectuarea plăților aferente obligațiunilor de stat.


Studiu de caz BEM

Altă lovitură pentru BEM au fost aşa numitele atacurile raider din perioada 2011-2013, când s-au produs mai multe achiziții ostile în sectorul financiar din Republica Moldova. În primăvara lui 2012, BEM a fost atacată prin preluarea titlurilor de proprietate în baza hotărârilor luate de judecători, care, în baza unor documente de o proveniență dubioasă, decideau anularea obligațiunilor debitorilor sau a persoanelor garante prin cedarea valorilor mobiliare în favoarea „raiderilor”.

O altă modalitate a fost achiziționarea simultană de către mai multe persoane juridice și fizice, între care există relații de interdependență, a unor pachete mici de acțiuni. În cazul BEM raidul corporativ s-a desfășurat în două etape. Prima fază a derulat în perioada 16 mai-9 august 2011când în baza deciziilor emise de judecătoria Căușeni, o parte din acţiunile BEM au fost transmise companiei „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zelandă. Ulterior, Rietel Limited a transmis cea mai mare parte a acțiunilor către „Lectom LTD”, companie înregistrată în Marea Britanie. În cea de-a doua fază, care s-a realizat în primăvara anului 2012, în baza deciziilor judecătorești cele 18,54% din acțiuni deținute de Rietel Limited și Lectom LTD au fost transferate în cote egale către patru companii din Rusia.

Preluările ostile s-au soldat cu incapacitatea exercitării atribuțiilor sale de către Consiliul Băncii, pe o perioadă de aproximativ două luni, din cauza existenții a două consilii - unul ales la adunarea generală a acționarilor convocată de stat ca acționar majoritar, altul creat în urma adunării desfășurate de noii acționari minoritari). Această stare a generat un blocaj administrativ, agravând și mai tare situația băncii.


Studiu de caz BEM

Intensificarea creditării imprudente, inclusiv cu practicarea unor scheme ce defavoriza

vădit banca, în trimestrul doi şi trei 2010 a produs „explozia” împrumuturilor

neperformante de la sfârșitul anului 2011 și a generat degradarea situației la BEM,

remarcă studiul Expert-Grup. Deosebit de accentuată a fost creșterea în ultimul

trimestrul din 2010, când oferta de credite a fost de 889,4 mil. de lei, iar în perioada

octombrie-noiembrie 2010 împrumuturile acordate de BEM au constituit peste 50% din

volumul de credite eliberat de întreg sectorul bancar.

Un raport al Curții de Conturi de la începutul anului 2011 atenționa că acordarea atenţiei

reduse studierii situaţiei financiare a beneficiarilor de credite și atitudinea iresponsabilă

faţă de evaluarea, verificarea şi menţinerea gajurilor erau aspecte caracteristici activității

de creditare în cadrul BEM.

Cu toate acestea, activitatea defectuoasă de creditare a fost camuflată de Direcția

management a băncii. Erau prezentate informații eronate Consiliului băncii și BNM, iar

rapoartele publicate indicau tendințe pozitive. Astfel, s-a încercat să se ascundă

existenţa unor grupuri de debitori cu probleme financiare grave.

Între timp, în ultimele trei luni din 2011 stocul de împrumuturi neperformante a crescut

brusc, de peste şase ori faţă de trimestrul trei al aceluiaşi an, care a ajuns la 913,1 mil.

de lei, fiind scoase la iveală problemele reale ale băncii. Situația s-a agravat continuu și

peste un an stocul creditelor neperformante constituia deja 1,4 mld. lei.


Studiu de caz BEM

În condiţiile în care un posibil faliment al BEM ar fi produs un șoc sistemic, fiind

periclitată securitatea financiară a statului, în februarie 2013 Parlamentul a hotărât

crearea „Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului

de acţiuni al statului deţinut la „Banca de Economii” S.A. şi a situaţiei din domeniul

financiar-bancar al Republicii Moldova”. Peste trei luni, Comisia a prezentat raportul

Parlamentului și a propus trei soluții pentru salvarea BEM: naţionalizarea băncii,

cedarea controlului unui investitor privat cu menţinerea de către stat a pachetului de

blocaj sau majorarea capitalului statutar al debitorilor BEM (din rândurile

întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul

rambursării acestor credite.

Soluțiile de remediere propuse de comisia de anchetă aveau limitări serioase, aşa că

varianta aleasă s-a rezumat la cedarea pachetului de control, realizat într-un mod

inedit, prin emisiune suplimentară de acţiuni, la care statul nu a subscris. Astfel, cota

statului s-a redus de la 56% la doar 33,3% plus o acţiune, iar acţionar majoritar a

devenit firma Sisteme Informaţionale Integrate care a ajuns să deţină o cotă de

33,72% din capitalul BEM.

Ulterior, în aprilie 2014, firma Sisteme Informaţionale Integrate a vândut acţiunile sale

companiei „ВЭБ Капитал” (VĂB Kapital), ce aparţine băncii „Внешэкономбанк”

(Vneșekonbank), aflată sută la sută în proprietatea guvernului de la Moscova


Studiu de caz BEM

Tot în aprilie 2014, omul de afaceri Ilan Shor a fost ales în funcţie de preşedinte al

Consiliul de Administraţie al BEM, acesta reprezentând interesele „ВЭБ Капитал” (VĂB

Kapital). Situaţia băncii s-a înrăutăţit considerabil de când în fruntea băncii a venit Ilan

Shor. Datele Băncii Naţionale arătau că, la sfârşitul lunii septembrie 2014, expunerea

BEM faţă de creditele acordate persoanelor afiliate a ajuns la 213,5 mil. lei, în creştere

de 178 de ori faţă de aprilie. Astfel, Banca de Economii a depășit de peste trei ori

limitele expunerii față de persoanele afiliate.

După primele nouă luni ale acestui an, banca raportase cel mai modest profit din

sectorul bancar – de 1 ,287 mil lei.

Analiştii de la Expert-Grup consideră că declinul de la BEM, cândva un activ important în

patrimoniul statului, se datorează managementului ineficient al proprietății de stat,

deciziilor politice neinspirate și funcționării dezinteresate a instituțiilor publice ce au

provocat în rezultat statului pierderi colosale. Dacă la finele lui 2008, valoarea de piaţă a

pachetului statului la BEM era de aproape 659 mil. de lei, atunci în primul trimestru

curent acesta valora doar 132 mil. de lei. În aceeaşi perioadă, prețul per acțiune s-a

redus de la 200 lei la 10 lei. Totodată, ponderea creditelor neperformante a explodat în

ultimii şase ani de la 10,1% la 58,4%, în timp ce profitul băncii s-a micşorat de aproape

şase ori, de la 210 mil. lei în 2006 la doar 35,5 mil. de lei la sfârşitul anului trecut.


Studiu de caz BEM

Jocurile în jurul băncii au luat o nouă turnură după ce, la sfârşitul lunii noiembrie curent, Curtea

Supremă de Justiţie a emis o decizie prin care a anulat emisiunea suplimentară de acţiuni efectuată la

BEM în august 2013. Astfel, instituţia financiară a revenit în proprietatea statului, care controlează în

prezent pachetul majoritar de 56,13% din capitalul social.

Banca Centrală a instituit atunci administrare specială la Banca de Economii, dar și la Banca Socială,

având în vedere relaţiile strânse dintre acestea şi creditele/plasamentele interbancare foarte mari care

au fost făcute. Motivul ar fi faptul că cele două bănci au prezentat informații incomplete Băncii Centrale

și sunt suspectate de tranzacții dubioase.

Ulterior, un raport al Fondul Monetar Internațional a scos la iveală faptul că Banca Naţională a Moldovei

a creditat cu o sumă egală cu 3,5% din PIB sau aproximativ trei mld. de lei BEM și Banca Socială.

Banca Centrală a recunoscut că a alocat acestor două instituţii trei mld. de lei din rezerva valutară şi a

motivat această acţiune prin faptul că, după introducerea administrării speciale, a fost nevoită să

întreprindă măsuri ferme pentru a asigura buna funcţionare a acestor două bănci şi a proteja depunerile

clienţilor.

Totodată, BNM afirma că, împreună cu administratorii speciali de la Banca de Economii şi Banca

Socială, investighează o serie de operaţiuni suspecte efectuate de băncile vizate în a doua jumătate a

lunii noiembrie curent şi asistă organele de drept în anchetele aflate în desfăşurare.

Totuşi, în opinia unor experţi financiari, împrumutul acordat este mult prea mic pentru a soluţiona toate

problemele cu care se confruntă cele două bănci. Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa,

afirma într-un comentariu de pe blogul său că de la BEM au fost extraşi 11 mld. lei, în timp ce expertii

internationali sunt de părerea că pentru a scoate cele două instituţii din impas sunt necesare circa 20

mld. de lei.

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod

necesar poziția oficială a Academiei Române.

Opiniile exprimate nu implică automat poziția tuturor

experților FUMN sau a altor instituții și organizații

partenere FUMN.

Copertă: via UNIMEDIA

® FUMN ianuarie 2015

Fundația Universitară a Mării Negre

Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa

de est, Etaj 7, București – 5, 761172

E-mail: [email protected]

Tel. +4 031 405 25 42

+4 0755 087 185

Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina

http://fumn.eu/

mailto:[email protected]

http://fumn.eu/

http://fumn.eu/

R. Moldova un cocktail exploziv la frontiera...

Documents

Transcript of R. Moldova un cocktail exploziv la frontiera...