CoIecSaESEURICoordonator: $TEFAN BORBELY

Editor: MIRCEA PETEAN

Coperta: DINIVIRGILIlustafia copertei: Jacques Wyrs ( I 93 S- I 98 8) :

ExPloratorul anulwi 40 000

Descrierea CIP a Bibtiotecii Na{ionale a

RomAnieiOPRITA, MIRCEA

SFmania. Ghidul curiosului /

Mircea Oprifl. - Floregti : Limes,20l8ISBN 97 8-6 06-7 99 -233 -5

821.13s.1

O Editura Limes, penfru prezenta versiune

St. Castanilor 3

407280 Floreqti - Cluj

Tel./fax: 02641 5 44109 ; 07 23 I 194022

Email: editqralimes2O0S@yahoo'comwww'edituralimes.ro

MIRCFA OPzuTA

SFmanraGhidul curiosului

LIMES2018

lapidi a temei erau, de regulS, condilia literard necesard qi suficientS.Intre timp genul a evoluat, qi-a descoperit resrnsele combinatorii,avantajele desftEurdrilor ample, precum qi pldcerea de a experimentaefecte artistice noi: unele, impuse de o mai general[ basculare amodemitalii spre postmodemitate Ei spre cine Etie ce alte virtualitdli ale

expresiei literare ne mai agteaptd in viitor.Pentru SF, evolufia aceasta a venit Ei prin racordarea la tendintele

curente din experienfa mondiald a genufui. in spaliul anglo-american,postmodemitatea SF-ului a primit un aspect cyberpunk, steampunk, dupdcare o intreag6 avalanqS de ,,punk"-uri cautd sd impingd schimbarea cAt

mai deparle. Asta nu inseamnd cd pe toboganul acesta se poate aluneca lainfinit, deoarece schimbarea de dragul schimbbrii nu se va impuneniciodatd peste schimbarea necesard. La noi. cine s-a inspirat dintehnicile cyberpunk a dat scrieri memorabile numai in mdsura in care unautor sau altul s-a dovedit cu adevdrat talentat, asimilAnd modelele Eistrdduindu-se s5 compunb scrieri str[bdtute totugi de un suflu original. $in-aq spune c5 noutatea asta a eliminat qansa anticipaliei de a producetexte valoroase in prelungirea liniei clasice, ieqind insb din corsetul de

imaginafie al etapei mai vechi, adaptAndu-se la stimulii Ei la provoc[rilemomentului actual.

Modemi, postmoderni, post-post, scriitorii adevdrali au servit Ei

servesc mai departe realizarea acestui proces de metamorfoze necesare,prin care genul nostru igi asigurb nu supraviefuirea, cum ar crede firilesceptice ,,cu program", ci chiar implinirea tematic[ qi stilisticb, fbri de

care literatura contemporand n-ar avea motive sd conteze qi pe realizdrilelui, aqa cum conteazd in fond pe progtesul tuturor celorlalte forme, genuriqi specii cu care iqi cautd propria metamorfozd necesard, acum, ?n plinsecol al XXI-lea.

CUPRINS

O ,,manie" inmuguritd discret I 7

Un mic roi stelar / 9

Ce te faci cu musafirii? / 11

Anexionismul cametodd, I \2,,Ghetoizarea" cametodd I 14

Naucinafantastika / l6Complica{ii;i complicitdfi / 18

Realitatea ,,bate" teoia I 20

AEadetAndrEi dejafan2l I 22

O capcand auitd I 23

Mirajele utopiei I 25

Reflexe in oglinzi rlstumate / 28

Rdsllpl Ei deznilul traducerilor / 30

O ,,manie" relansatd ofensiv / 32

Modd 9i model I 34

Niveluri de lecturb / 36Ce s-a crezut cd se cuvine Cezarului /Fandomiale / 43

Totdespre fandom I 46

,,Seniorii Imaginaliei" / 48

Cititorul nostru cel de toate zllele I 52

InstitLrlia antologiei / 56

La braconaj prin codrul des / 59

De la motocentauri la zeppeline / 63

Sta{ia Europa I 66Asocieri: whatfor? why not? I 69

O arhitecturd a controverselor I 72

Alt miraj european: Eurocon / 75

Sd ne amuzim cu Kilgore Tro'il I 79

Mdturica de praf I 82

Best-seller. in Balkania? / 85

UEa din dos a palatului I 81

Telefonul ftrdfir I 90

Jocul cu mizdmicd I 94

$ansa etemei rescrieri i 96

39

236 z)t

Pe rom6neqte, sau pe ,,limba global["? / 100

,,Clasicism" ?n science-fiction / 103

Canonul in schimbare / 107

Pudibonderie qi exhibifii / 110

Intre Perseide qi Marele Meteorit / 113

Jucdrii letale I 116Lumeatuturor Ei a lui PaprdVodd / 119O interpretare politiel, / 123Unde dai gi unde crapd I 127

Adio, Veme, bine-ai venit! i 130

Maqiniletimpului / 133

Maladii moderne / 137

Cazullovecraft I 140 i

Sunt vampir, deci sunt legendl, I I43O controversd e*eticd I 146{Jn,,cult" al maeqtrilor? / 149

Sffieri lezate de reguli absurde I I52B[taie mare pe posesia inelelor / 155Martin versus Tolkien, sau Tolkienplus? / 158

Tandemuri literare / 161Hai siprofanlmmormintel / 165SF-ul qi corectitudineapoliticd / 168Omida qi fluturele / 172

CAt de,,uitafi" sunt clasicii uitalI? / 175Oproblem[ de limbaj / 178

Punkqicyberpu* / 181-Alt infloritor curent,defirnct'' / 184

Anticipafiainpribegie / 187

,,Seniorii"numor / 191

Critici de pe mmgine I 193Apocalipsama\iand I 196Cum l-am,pierdut"pe Vonnegut / 199

...$i cum t-arn recaqtigat I 201Ot',garni I 204Premii Eipremii / 207Poarta cu sfirx / 210Ce ne invafd Lem I 213

238 239

O marcd greu de demolat: AldaniCine qi din ce se inspirl / 218

Stereotipuri cl,l/rfrxale I 221

Nevoia de conflict / 223

Nevoia devisare I 226

Nelinftileviitorului I 229'Nevoia deliteraturd / 231O perpetud metarnorfozd. / 234

I 216

O ,rmanie" inmuguriti discret $i la noi, ca gi pe alte

rneridiane ale globului, literatura pe care o numim astdzi science-fiction a

apdrut fard a avea o conEtiin{I clard de gen, dar poate cI nu fdrd

sentimentul cd spune lucruri deosebite de cele intAlnite in creafia curentia epocii. Primele texte cu caracter utopic-anticipativ le intdlnim in ultimatreime a secolului al XIX-lea, cdnd in Franla se dezvolta deja explozivcariera impresionantd a lui Jules Veme. E riscant sI afirmi cd lucrdrileromAneEti erau ecouri directe ale fanteziei celui denumit, cu admira{ie,

,,Maestrul din Amiens", dar tot atAt de riscant ar fi ;i sd consideri c[rcnumele sdu qi chiar romane de-ale lui Veme n-ar fi intrat Ei in spafiul

danubiano-carpatic, intr-o weme cdnd intelectualitatea noasfri iqi ftceasistematic studiile la Paris, iar modelul cultural al Franfei cucerea

sufletele atAt la IaEi, cdt gi la Bucureqti.Cred cd modelul francez a pdtruns ?n povestirile noastre ,yiitoriste"

rrrai degrabd dinspre politicd dec6t dinspre literahri, in sensul cd atdt

irrcercarea ucronicd a lui Al. N. Dariu, Finis Romaniae (ce titluprovocator, incd la 1873!), cdt qi Spiritele anului 3000 de Demetriu G.

krnnescu (viitorul ministru Take Ionescu, care anunld qi el, incd din 1875,

o vocalie politicd, deocamdatd tulbure qi departe de linia conservatoare a

carierei sale de maitdrzitt),lucrdrile acestea aratd o influenld putemic[ a

socialismului utopic francez, fbcut sd triumfe m[car in republicilecanonice de peste milenii.

De o congtiinld a genului, a;a cum o in{elegem astlzi, nu putem

vorbi nici la autorii de la inceputul secolului XX, cu toate cd acum apar

primele romane cu motive qi situalii dovedit SF: cdldtoria cosmicd

cli:ctuatd cu nave specializate, contactul cu fiinle extraterestre, ciocniricatastrofale intre diverse corpuri cereEti, sau degradlri ale viefii de pe

l'dmAnt in ideea unui viitor marcat de linia unei evolufii sumbre. VictorAnestin, care are meritul de a fi publicat cel dintdi roman SF romAnesc

(in crnul 4000 sau O cdldtorie la Venus, 1899), iqi poartd personajele pe

planeta pomenitb in titlu pentru a ne propune o rasd a "venusienilor

i"f"rio#', fipturi utopice iliberate de tarele fizice qi morale ale omului

il;;;;!iat" ,o"i"t6!ii noastre coluPte' in vreme ce in romanul o

;;;;dtu cereascd (1914) imagineazd drama.astronomici produsi de un

"ofi ".r"." navalii printre plJnetele sistemului solar spre a spulbera' la

,#, -"i multe civilizalii iosmice, intre -care'

binein{eles' Ei ::1 9" p"

P6mdnt. Ceva mai ponderat' Henric Stahl se mu(umea in romanul sdu

din 1914, (Jn romdn tn Lund, s6-gi trimitd personajul i1{-o exPlorare

.u-int" pe satelitul natural al Pdm6ntului' dar autorul igi deplqeEte

"*"fi" de popularizator al unor fenomene aetonautice Ei astronomice

pri" i"prr "a

in n*rui uuenturii sale inchipuite introduce motivul rela{iei

irr,rn *u4i- "o-i" .u alcatuire Ei manifestdri, dar care se doreqte tragic

prin mesajul sdu interPlanetar'' Felix Aderca, in schimb, autorul unui roman cu adevdrat important'

remarcabil inclusiv prin valoarea sa literard (OraSele in.ecate.' 1932'

J"t""L in ediliile sale de mai tArziu Orasele scufundate)' imapineazd" o

;*rd mai complicata, deloc striin[ de unele teorii privind entropia

r"u"rrufe Ei declinul in*rufl al sistemului solar in perspectiva unui

viitor foarte indepdrlat. Cu Soarele aflat in pragul stingerii sale ca astru'

Pdm6ntul e deja prea rece ca sd mai poatd menline viala.la suprafafS' iar

ceea ce a mai r6mas din civilizalia uman6 s-a retras sub gheafa oceanelor'

*;il oraEe artificiale, cu perefi de clistal, Degenerata nanl ll pierderea

actualelor sal" forme .omatice, omenirea iqi trdieqte la modul derutat gi

dezlluzionat,tu,"u uotnuu6' in,fond ultimele momente dinaintea stingerii

universale, nu fir6 a mai incerca totuqi o zvacnire salvatoare, impa4ite

ino. r.n ji"l spre miezul de foc al planetei gi zborul c6tre astre mai tinere

Ei mai primitoare.'-

-.^ i; ,o-*ul lui Aderca este ugor detectabil6 influenla altui mare

campion al SF-ului mondial, H'G' Wells' Acelaqi Wells de care avea

"m,iqo;fa qi H. Stahl, din moment ce iqi inzestrase "romanul"

ffimis spre

Lund cu un vehicul antigravitalional' propulsat cu o energie de felul

,,cavoritei" din Primii oalneni in Lund, romanul clasicului englez'Dacl

Stahl il considera, tohrqi' pe Wells prea complex pentru ca literatura lui sd

fie infeleasa Ei g"rtuta J" cititorii nogtri de la inceputul veacului xx, iat6

t*e ia peste'piline decenii modelul wellsian putea s6,produc5.pe teren

,o-arr"r" o emuialie demn6 de toatd atenlia. in Istoria literaturii romdne

de la origini pdnd in prezent (1941), G' Cilinescu nu ezita si plaseze

Ora;ele... lui Aderca in v6rful valoric al unei opere ample, diverse ca

tematicd;i cu o certd inclina{ie spre experimentul stilistic modem.

LJn mic roi stelar Felix Aderca nu e singurul care cultivd inepocd (anii '30-'40) motive SF fbrA a le fi declarat astfel, din moment ce

termenul insuqi era incd intr-o ezitantd ,,c[utare de sine", circuldnddeocamdatd doar in publicaliile americane de specialitate, acolo unde se

pnneau bazele unei literaturi populare cu specific nou, dar de hadiliepulp. Ca multe alte cuvinte barbare, qi pulp are mari Eanse sd intre inlimba romAn5 a;a cum l-au scris gi il rostesc anglo-saxonii, semnificdndpublica{ii ieftine, tiparite pe hdrtie de proastd calitate, din categoria

revistelor Ei c64ilor pe care le citeEti in tren, iar la coborAre le faci uitatepe bancheti. Dacd e si fim corecfi, febuie sI recunosc c[ gi noi am avutpulp-ul nostru, autentic rom0nesc, cu care ultimii ani de regim ceausist

ne-au umplut bibliotecile: cdrji tiparite pe h6rtie de calitatea celei

igienice, ingdlbenitd incd din fabricd, verzulie sau chiar de un maroniufioros pentru ochiul obligat si se chinuie cu lectura textului imprimat pe

astfel de suprafele neprietenoase. Din pdcate, in condiliile de sdrdcie luciede dupd 1980 nu doar ziarele Ei alte scrieri efemere au alut parte de unasemenea suport mizerabil, ci chiar qi literatura de valoare, de felul celeipe care ai pdstra-o cu pldcere in rafturi, gi care te oripileazd astdz|?n caz

cd o descoperi pe un suporl material fdr6micios qi cu paginile ingdlbenitede jur-imprejur.

In fine, dintre asemenea pagini sortite unei grabnice pieiri a iegit laiveald termenul generic science fiction, datorat indeosebi lui HugoGemsbach. Asta inseamnd cd las la o parte rurele explorlri filologicemenite sdJ gdseascd pe cine ;tie unde, in contexte intdmpldtoare Ei

irelevante, apdrute anterior. Gemsbach este intemeietorul primelor reviste

cledicate in mod special SF-ului. intr-o formulare ini1iald, genul acesta de

lucrari a lost numit scientificlion. iar subtitlul numarului I din AmazingStories (aprilie 1926) era chiar The Magazine of Scientifiction. incurajatde aceastd descoperire, Comel Robu a incercat sdJ resusciteze pentru noiirrtr-un articol din 1979 ($tiin1ific1iune, ;tiinlifictor), dar ceea ce s-a reqitin cazul italienilor (fantascienza) nu prea avea $anse sd se repete ;i pe

tcren morfo-lingvistic romdnesc. De altfel, ;i peste Ocean science-fictiontrnna sd-l inldture curAnd pe scientffiction, aplicdndu-se pe scrierilegenului ca o emblemdce drtreazdEi azi.

Numit in chip entuziast ,pdrinte al SF-ului"' ygto Gt*-:-b::* "u

invinuit de alfii "a

u, f, inn'niit g"n"l' c[ruia ii gisise un nume inspirat'

intr-un ghetou p*"fito"t, A"sp6{indu-l-cate-soric de literatura generalb'

Ambele aprecieri t*;;";d* qi inclin ta-i du" dreptate francezului

Jacques Sadoul "ano

afirmic6 sF-ul anilor 1900-1920, exceptandu-i pe

Wells Ei pe Jack L*J;;, ;-";ea nimic.de-a face cu literatura generala'

linea mai degrabd d";;;"t"1 foileton Ei de scrierile populare de cel mai

scSzut nivel' O ur".",t"u origine umih pale si se confirme gi in cazul

autorilor noEtri din p;;i""d;;r"eputurilor. victor Anestin gi-a publicat

;;;;i 'in'

onul i000 'ou o iahtorte la venus in revista Foaia

iri"l"ra, qiabia ediliiie tdrzii (Dacia, 1986 si Eaele Publishing House'

2010) il vor promova;;;;;;t"l exegetic al aceluiaEi Comel Robu' in

postura de precursor demn de a sta pe un raft' $i Aderca s'a aritat

sensibil la publicarea in foif"i"n, tipirind idial fraqmen^te din romanul

s[u ,,viitorist" ltermenul il g6sim la Cllinescu' echivalent i" ?9:11""*inc6 nedeprinsul sF) in Riatitatea ilustratd din toamna anului 1932, cu

titlul de curatd fit"rututa tt*a\ionald X - O' romanul viitorului qi sub un

pseudonim presupus **"t"iui, Leone Palmantini' Abia in 1936 Oraqele

inecate s-au adunat t"U "op"tttfe

unui volum semnat de autor' intr-o

redactaremaiingrijiti,cualibiurileconstruclieibineformulategiil;;tt"d t"*tuf a#tnitiv din 1966: orasele scffindate'

In jurul acestei scrieri de vdrf pentru 3F-ul romanesc antebelic

avem surpr iza sd attt"p""t roind. alte cAteva anticipalii de tip

senza{ional, datorate unor autori mai degrabi veleitari decAt realmente

inzestra{i cu talent fit; Alexandru -Hettntg' de pi-lda' iardqi un

foiletonist, du, p,,Ufi"anJ to-*t't Dincolo de stele qi intr-o versiune

editoriali, in 1943, ;;;ttlea)a ino"-anticipalia catastrofici Ei cea a

explorarilor guru"ti"i, -^in

lautr" de -

civilizalii extravagante. Al.

Dem.-Colleqti, in romanul Pdmdntul in Jtdcdri! (1936) anticipeazd

tehnologii uUru"uOuU'unt" p"" in slujba unei contrautopii schematice'

Dorina v. Ienciu 1i"r*,tXira qnului2oool gillie Ienea (Ard lu.minile-n

Vitol) pompeaz[ 1""'t"ii"f"gi" idealizantd' a anticipafiilor lor

convenfional. n*ui-un- "".r""i1ii lirico-metaforice, in speran{a unei

originalitdli i-prop,ii tohrqi genului. SF' Existl p6n[ qi doui poeme

epopeice ale unui o*"'"'Cf!ant Spirescu (Attantis sau Epoca de aur'

1929 qi Cosmos ,*-Ca*o"a stelilor' tOil' disffactive prin umorul

involuntar ul rnrttor rr"rr,rri, dar pe care SF-ul nu le poate revendica decdt

10il

cu statutul de curiozitdli criticabile. Toate acestea alcdtuiesc un peisaj de

fundal, pe care romanul lui Aderca are Eansa de a-qi pune in valoare inchip excelent calitd1ile.

Ce te faci cu musafirii? O situalie interesantd a ap[rut odati

cu explordrile meticuloase ale lui Ion Hobana prin volumele unor scriitorirecunoscu{i de istoria literaturii romdne, dar pentru alte motive dec6t

acela de a fi cultivat SF-ul. P6nd in 1969, cind s-a publicat antologia

intitulati Vdrsta de aur a anticipaliei romdne;ti, singurul literat ,,clasic"despre care reuqiserdm sd afl[m cd ne bdntuia domeniul era Felix Aderca.

Dintr-odat6, insd, descopeream cd qi alfi scriitori de profesie cdlcaserd pe

terenul utopiei Ei al anticipaiiei: nume sonore, precum poe{ii Tudor

Arghezi, Ion Minulescu qi Victor Eftimiu, prozatorii Gib I. Mihiescu,Cezar Petrescu Ei Victor Papilian, eseistul Ion Biberi Ei,last but not least,

Mircea Eliade. Cartea lui Hobana, care a ;i fost incununati in anul

urmdtor cu un premiu al Uniunii Scriitorilor, prezenta c6te un fragment

ales din opera fiecdruia, propundnd totodatd interpretdri menite sd

lumineze textele respective sub aspectul apartenen{ei lor la SF.

Aici, ins6, din punct de vedere metodologic, ?ncepem sd avem o

problemi. Cei cita{i mai sus au creat, in mod incontestabil, o operd

valorificatd de istoria literaturii Ei - de ce sd nu recunoaEtem - cu destule

c54i citibile in continuare, in ciuda faptului cd gusturile de lectur[ se

schimb6. Mulli dintre ei au publicat zeci de volume, pe subiecte diverse

qi adesea extrem de variate, inclusiv ca realizare stilisticd. Un cercetltor

inzestrat cu rlbdare Ei interes va putea gdsi in ele ;i unele texte cu sunetul

insolit al literaturii SF. Evident, altceva decAt SF-ul primar, de oconven{ionalitate extremd - ,,;ti1i, literatura aceea cu rachete, robofei,

invenlii ndstruEnice", cum imi amintesc cd s-a mai spus.

intre sutele de sonete produse de Victor Eftimiu existd, intr-adevdr,

unul ce evoci un timp preistoric, cdnd extratereEtrii veneau pe P5mdnt cu

rachetele Ei cu niqte ,,sprintene elicoptere", ca sI vAneze mamufi, ori sd-gi

petreacd ,,luna de miere" in linuturi exotice. Dar poezia aceasta este o

crea{ie tArzie, deprin anii '60 ai secolului trecut, cdnd anticipa{ia era deja

lansatd ,,oficial" qi la noi Gub denumirea de ,,literaturdqtiinlifico-fantastic5"), iar ipoteza paleoastronautic[ circula in reviste

precnm $tifid ;i tehnicd ;i chiar in LuceaJdrul, unde iEi avea

popularizatorul pasionat in Mihu Dragomir. Scrierile mai vechi nu con{in

asemenea acroEaje directe la tematica genului nostm' Pour les

connaisseurs' "t- 'pt"'" francezul' ele inslobeazd motive SF' dar

introduse - tot lird o congtiinfa de gen - in "miezul uror situalii de tip

fantastic. Nu int6mpl6iJr'ut"."n"u"fucr[ri pot fi interpretate -qi

de pe

versantul celdlalt, al literaturii fantastice propriu-zise' Ori' ca sb fiu gi mai

exact, in primul rAnd de pe o asemenea pozi{ie' qi abia apoi' printr-un

r*Ji" "f

refl"xelo. qi "co'-"ilor,

intr-o abordare cu caracter SF'

Astfel, na."o"i'irc lui Cezar Petrescu' brurdoard plpugile lutomate'

vocea sintetica ochiulrefoducdtor de sunete din romanul Baletul me-

canic, svntanticipalii t"ft'tii"" fatu'" sd evolueze constant in regimul supra-

naturalului, iar maqin[ria de tip perpetuum-mobile construit6 de Gib I'

Mihiescu pentru p.tfi;i iu'tli* a"^ni*oe dn Bralul Andromedei'

inainte de-a putea f, *-iiutu motivelor SF' line de utopiile tehnologice cu

ffi;;r;rffi. i" .t; ;tt"rtJi din antoloera pomenits, .i T::T"^?fost nevoit s6 facS veritabile exercilii de abilitate pentru a ne convrnge ca

*nJ" t"ti.ti fantastice aluneci qi spre domeniul nostru' mdcar pnn aspec-

tele interpretabile ate moiiu"fot antrenate in consffuclia lor' Ce-ar fi si

vedem in calitd{ile enigmaticului domn Damian din nuvela De vorbd cu

Necuratulde Ion M;?;;i;prg"riot"u, ubicuitatea qi profetismul infai-

libil) doar niqte aspec[;;";"i "miraculos" $irnfrfic, "Y:T9tt

material?

Ce-ar fi ca ?n situafiile de teleportare temporald Ei de-invizibllizare apdnfie

prin practici yoql.rine ;Mt;" Eliade' in Nop' la Serampore' sd vedem

aceleaqi convengl "u'",

lu Wells' tryTt:1*la fel de sulnar' erau puse in

seama Exploratoruluiiilp"i"iqf " l"i Griffin din Omul invizibif? Tactica

aceasta e, neindoielnic, reduc$onistd' dar nu lipsili de t"tt:11Ltl1':*

Problema pe care o pomeneam mar sus este cea a anexionismului' a

insuqirii de texte qi autori' fenomen pe care nu o datd l-au practicat qi il

practic[ genurile -"i","i-i" ,"oput credibilizarii lor prin contribu{ii

prestigioase, sustruse unor domenii deja constituite' cu fenomene proprii

desfbEurate p" o .u' ;;;;;t; te1tn9{a' SF-ul nu face nici el exceplie

de la astfel de iniliativJ, ?t funtutti""f qi utopia reprezinti pentru el' nigte

domeniiProxime.

Anexionismul ca metodl Din ceea ce s-a numit "complex

al originilor", qtim cd un individ' o familie' un popor de dat6 tt"":g-l,ol

avea impresiu ca iqi spoiesc prestigiul .

si cota de credibilitate pnn

asimilarea unei tradilii istorice. In acest efort motivat psihologic qi

T213

emofional, nicio vecindtate cdt de cdt sugestivd nu rdmane neexploratd inscopuri anexioniste. Un arbore genealogic impresionant se creazd astfel

qi prin eforturi proprii, ;i prin cele ale unor ,,inainta;i" asuma{i, lua}i

agadar de mOnecd gi traqi mai mult sau mai pulin discret in cur{i striine.

Pentru SF sunt deja notorii cdteva cazuri de exegezd ce tzeaz\ cu

nonEalanld de metoda amintita, spre a da domeniului o largd extindere intimp ;i predecesori iluEtri. Despre elvelianul Pierre Versins s-a vorbit -cu tot respectul cuvenit cuiva care gi-a putut asuma scrierea unui tom de

peste 1000 de pagini tip[rite pe format mare, cu o bogatd ilustraiie,

Encyclopddie de I'utopie, des voyages extraordinaires et de lascience-fiction, carte apdrut[ la Lausanne in 1972 - ca despre

,,reprezentantul cel mai competent al teoriei vechimii arhetipale" a

genului. Cuvintele citate sunt ale lui Florin Manolescu Ei nu risc s[ lecorectez decdt printr-o precizare necesari: Versins nu prezenta acolo

exclusiv SF-ul, ci un grup nutneros de producfii ce i se pdreau inrudite,

pennildndu-qi s[ le trateze impreun[ sub o denumire pe care o considera

suficient de largd Ei de acoperitoare, ,,conjectura ra{ionald". In ilustrarea

acestei ,,conjecturi" in primul rdnd epice, nu neapdrat literare, elvefianul

fblosea o listd cronologicl absolut spectaculoasd, deschisd de Epopeea

tui Ghilgame;, apdrutd in Mesopotamia cu circa 4000 de ani in urmd,

continuati prin cAliva povestitori anonimi din Egiptul faraonic, prin

Orliseea lui Homer, prin alli cdliva greci iluEtri ai Antichiteui (Aristofan,

Xenofon, Platon, bineinleles, cu dialogurile unde pomeneEte de

Atlantida), pentru ca in mileniile de dupd Christos sd fim marlorii unei

alerte inqiruiri de utopii cu cf,ldtori in insule necunosaute (Morus, Francis

llacon, Harrington, Swift qi mulli allii), in Lund sau pe alte corpuri cere;ti

(Francis Godwin, Cyrano de Bergerac etc.), asociindu-i din zbor Ei pe

runii autori de talie monumentald, precum Dante, Cervantes, Voltaire.

Rnsfbpl mare incepe de pe la 1800, cu Frankenstein de Mary

Shelley, dar gi cu utop(tii ,practici", ca sd le spun aga celor care,

irnpulsionafi de ideile socialismului trtopic bafrancez, ba englez, riscau

ascmenea minunate proiecte sociale (de la lcaria lui Etienne Cabet, la

t/eSti de Nicdieri de William Morris), unii dintre ei mai Ei pierzAndu-Ei

vremea sd le transforme in realitate inf-o Americl a tuturor

posibilitdlilor, inclusiv a speran{elor de mai bine. Cu Veme 9i Wells ne

irpropiem de autorii pentru care SF-ul incepe sd devind insdqi viala lor, iar

de prin 1930 Ei p6n[ ,,la zi" (laziua c6nd punea punct fnal Enciclopediei

sale), Versins inscrie meticulos titluri de Olaf Stapledon' Heinlein'

Asimov, Bradbury, Efr"*;;, Lem Ei alfi' intre care la anul 1957 il gisim

pe un anume rageruq;ffi""nhnd Romdnia cu O iubire din anul

41.042, incAt nu t" "-gtJ si vedem in el o anagramb a lui Sergiu

Fdrcbgan.Cum am ptecizat,Piene Versins nu spune niciunde' direct' cd face

o "*"iJiuSF-ului,

ai i"tat"t''qi si se inleleagi c6' de lamitu^rilltice

i"-;;o;tn" mai v"chi sau mai recente' totul conduce spre "conjectura

,qi*ufu" care la un moment dat a primit ppectul -qi. denumirea ce ne

-in["r"-a pe noi. Un alt studios al domeniului' belgianul Jacques van

Herp,aveasideainsdcurdnd'inlucrareasaintitulatiPanoramadelascience-fictio, QnSl i"t"lpi"triri neechivoce' din cate rczultd ci SF-ul

nu este deloc un g"t t*, "p*e gi independent' ci are insS;i vechimea

literaturii. Conceplia u."*tui"ittu, gte ittaoiutd' qi inainte de momentele

p"tii"atii Enciciopediei Ei Panoramei pomenite aici' de weme ce

americanii,careatcutotulaltiversiuneasupraistorieiSl-ului'puteaudeja sd o ironizeze;il' vta amt"a qi pe mine' la fel ca pe Florin

Manolescu, care o citeazii in cartea sa Literatura s4 conferinla din 1968

a lui C.M. Kombluth, unde cei in cbutare de vechi nume prestigioase

printre aqa-ziqii ,t a,"oEi "i SF-ului synt^yaluti jubildnd ti it:i *tt

text cat de cat sugestiv in acest sens, inc6t ,il privesc ca pe o minoritate

ce tremur[ qi este pe's"c'-'tuta, reclamd Ansciluss-ul qi procedeazd la a

anexa satira resPectiv[ la SF"'

Am recitit A" "*and

textul acelei conferinfe ;i 1u got a":ai ti tlglll

c6 moartea prematurS a lui Kornbluth ne priveazd de alte optnlr ale unur

autgr gi critic inteligent.

,rGh.toirurea" ca metodi Americanii sunt mdndri de

SF-ul lor, qi a.q spune ci pe bund dt"piut" Dincolo de faptul cb ei scriu

intr-o limbd devenitd ttit""al6, ca jatina pentru minlile luminate din

Ewl Mediu, n-am u"'it taexiste weo alt|lareunde sb se producd atAta

SFpeband6*funta,'at"p"Ufi""unuulcat"vumiidecdrfialegenului(unele noi, altele ,""Aitut"l qi sb se vindi cu sutele de mii gi cu milioanele

de exemplar e, atdt Jit iiUiatii cdt qi de pe Intemet' Aflindu-te intr-o

asemenea situalie absolut privilegiatd' p'""'pttn ci e gteu ti-li i"l1lil,tn ,"rrtirn"rrt i-poiuf 'u'"

tt poutt fu"" sd crezi c5 tot ce e interesant gt

t4t5

valoros in lume pleacd de la tine. Tu ai inventat fiecare lucru qi iigospoddreEti pe scard amplS consecinlele.

concepliei larg-istorice Ei nqovditor anexioniste a europenilor fa15

de gen, americanii ii opun aqadar convingerea cd SF-ul este o literaturS

foarte tdndrd, avdnd inscrise in certificatul sdu de naqtere date precise.

And: l926,locul: New York, atunci cdnd ;i acolo unde a luat fiinla

Amazing Stories, prima revisti dedicatd tn mod special SF-ului,

,,oferindu-i astfel acestui gen literar o identitate qi un parfum aparte" -cum spune profesorul Ei exegetul James E. Gunn intr-o mai recentd

incercare a sa de a panorama science fiction-ul tn lume. El pleacd, fireqte,

de la convingerea populard cd exact in momentul pomenit SF-ul Ei-a

asumat ,,o identitate american[ pe care gi-a plstrat-o pAnI in zilele

noastre". Chiar dac[ recunoa;te c[ 9i allii au merite in influenlarea

originilor lui, bun[oar[ europenii E.T.A. Hoffinann, Jules Veme, H'G'

Wells, Mary Shelley, Kurd Lasswitz, ba chiar Ei unii americani din

secolul al XIX-lea (Edgar Allan Poe, Nathaniel Hawthome, plus allii mai

pu{in importanli, care ,,au scris povestiri qi nuvele identificate astizi drept

science fiction". Fotmularea e concesivd, dar ferm ancoratd inprejudecatd: ,,inainte de 1926, astfel de cdr[i erau considerate aventuri

literare," observd istoricul din Kansas, ceea ce inseamn[ cd ele trebuie

ldsate pentru totdeauna in perimetrul literaturii generale, in vreme ce

tradijia pomiti de Hugo Gemsbach :urfileazd sd fie priviti ca un prodls

special, de fabricalie americand, rdspdndit treptat Ei pretutindeni tn lume,

din Europa Occidentald pdnd in Extremul Orient.

Daci aventura SF-ului nu mai este una literarS, ci realizatd, strict in

interiorul coordonatelor sale de gen, aceastd situalie genereazd doud

rnentalitali aparent divergente, complementare totuEi. congtientizarea

laptului cd scrii (ca scriitor specializat) sau citqti (ca fan la fel de

specializat) ceva cu totul aparte produce automat stimuli ai orgoliului,

indemn6ndu-te sd rdmdi exclusiv pe acest teren stabil, comod, de

monoculturS, ;i sI respingi influenlele venite dinspre convenliile pdrdsitei

literaturi generale, unde poli vedea factori de destabilizare Ei de

,,irnpurificare" a unui fond generic pe care tocmai ai inceput s6-l

consideri ,,pur". Rezultatul practic al unui asemenea mod de gflndire este

inchiderea inf-o castd de ,,aleqi" pe criterii de simpatii tematice qi

rnotivice. Lucrul nu pare sd fie deranjant decat in clipa c6nd observi cd

'l'ara Fdgdduin{ei seamdnd cu un ghetou, refugiu particular cu care nici

literahna tradilionala (mainstream), nu se arata dispusa s6 intrelina rela{ii'

Aici apare cea de-a doua mentalitate pomenitd' qi pe t?t"-9 intdlneqti

chiar la unii scriitori americani din domeniu (la Ursula K' LeGuin'

bundoar6): un fel de *gr"i "i

l.r"i nevoit s6 utilizeze exclusiv resursele

,,ghetoului", frrd s6 poita conta 9i pe recunoaqterea confratemd a celor

din afar6.

Partea cea mai atnuzantl a situaliei a sesizat-o Ovid S'

Crohm[lniceanu cu -tlti u,'i in urma. ,,Giretoul SF", observa el' cel

pulininvarianta.uu-"'i"un['nuedelocinconfortabilqiiqiextindeneintrerupt limitele' aga c6,pl6ngerile" vin din partea unor ipocrili.care'

in realitate, se simt "*""1""t

in produclia lor debordanti li il:11-"1::u.oono*t"", in premiile specifice qi in reac{ia entuziastd a unul numif

."Ur"+"f de 'citito;i

specializafi' James Gunn' in viziunea sa

americanocenfisti, are pattA tu * prytt dreptate cAnd spune cd

,povestirile qi ,o*u*l" Le'icu"e au immdat alte gri' mai ales in

iil;;;l;t traducerile lor au creat impresia cd singurul SF veritabil este

cel american". Absolutizdnd concluzia' ne putem imagina intreaga lume

sefistd ,,ghetoizatil" chiar dacl nu toate ghetourile ei arat[ la fel de

pt"tp*", "l

fiecare dupd falada gi posibilitatjle lui'

Naucinafantastika Aqa cum se poate deduce cu uqurin!6'

termenul este unul aparlinAnd limbii ruse' El inseamni fantastic-St!1nfific'

ceea ce pentru prtiEtti-^t"t-inologiei r,e'prennt6' un nonsens' intmcdt

gtiinta e una, iar Anta'ti"t't se adreseazb in cu totul alt chip intelectului

omenesc. Fantastii ''""a-"*a

pe ira{ional' pe magig' pe mituri

ndscocite, p" ,.rrr.r"l" -i"fil "outtti 4".

".1tai si cdlStori in imaginar' Or'

qtiinla explor"-a t.m" Ji"iute de disciplinele "exacte"' cdut6nd in ele

soluliitehnologice*""it"siameliorezecivilizafiamaterialiauneiepoci. Fantartl",rr qtiilfit" qi-u' uvtu locul' eventual' acolo unde se

;*rt'rt t;; i-"qlni ale progresului' ale unui viitor utopic' peste care

roadele cunoa.qtem *e ," '"""'"'"

ca dintr-un com al abundenfei' iar omul'

folosindule, ,5 fr" "u

adev[rat mullumit gi fericit'

oanticipalie,prinurmare,darinsensulunorrealitdlisocial-politicedate'oricat,-*t"ge,'uannericaniiiniluziac6totulvinedelaSF-ulloraventuros qi serializat, iatd cd tlfl"Tlt consistente apar gi din altb

direcfie. La data"aJ'g""J iEi afla' dincolo de ocean' un nume qi o

16t7

formuld, Konstantin Jiolkovski iqi scrisese deja nuvela de explorare

cosmicd in afara Pdmdntului (1920), ca - de altfel - 9i VladimirObrucev, cel care in romanele Plutonia (1924) qi lara lui Sannikov

(1926) dddea cuno;tin{elor sale paleontologice gi antropologice o

expresie plasticd, trecdndu-le dintre abstracliuni in domeniul

reprezentdrilor vii. Accept deocamdatd sd ocolesc lunga tradilie utopicd a

literaturii ruse, pe firuI cdreia ii gdsim pe Cemi;evski cu Ce-i de ficut? Ei

chiar pe Dostoievski, cu povestirea Visul unui om ridicol - tradilie ce

urc[ prin Valeri Briusov (romanul Republica Crucea Sudului) spre mullia(i scriitori ruEi din secolul XX, de la Alexei Tolstoi (Aelita) qi Evgheni

Zamiatin (celebra distopie Noi),pt.nd la Maiakovski Ei Mihail Bulgakov(cu Oudle fatale qi Inimd de cdine). Din perspectiva prejudec5lilor

americane, asemenea scrieri ffebuie aruncate ndntdtziat in curtea

literaturii generale, nicidecum acceptate ca SF autentic. Dar pe

Jiolkovski qi Obrucev nu-i putem inghesui in aceastd formulS, intrucAt

compunerile lor nu prea au de-a face cu literatura generald, fiind insd c6t

se poate de SF. Un SF unde avenhra cunoaEterii inlocuieEte

dernonstrafiile de capd qi spadd ale unui Edgar Rice Burroughs,

bundoard. Le inlocuieEte inff-atAta, incAt formula va deveni curAnd un alt

soi de manierd: factologie didacticd, gtiin!6 populuizatd agreabil.

Cam aEa ceva s-a vrut qi SF-ul nostru de dup6 cel de-al doilea

rdzboi mondial. Nu intAmpldtor prima publicatie rom0neascd dindomeniu s-a intitulat Coleclia,,Povestiri ;tiinfifico{ontastice".Naucinofantastika, in fond. Modelul sovietic pdtrundea peste tot in larilesatelite, cu autori ca Aleksandr Beleaev, Ivan Efremov, VladimirNemfov, Ghenadi Gor qi nenumdrali al1ii. E de mirare chiar cd amintita

serie de broEuri debuta, in octombrie 1955, cu nume romdnqti ;i cd

anticipafii scrise de romdni aveau sd compund sumarele publicaliei inrnod preferenlial. Tacit preferenfial, dacd pot spune aga. S-a vdzut in

aceastd orientare a lui Adrian Rogoz, redactorul Colecfiei, un subtil act

de rezisten{d politicd. Eu cred cd e vorba pur qi simplu de intenfia luiprofund onorabild de a provoca naqterea qi dezvoltarea unui SF autohton.

Unul in ton cu formula epocii, avenhrl a cunoa;terii, in tipare literare,

insd cu un conlinut qtiinlific de neocolit. Un SF subordonat aceloraEi

grandilocvenle politice ca gi naucinofantastika sovietic5: viitorulcomunist al omenirii, cucerirea spafiului cosmic, supunerea naturii ostile

in numele omului de tip nou.