R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE CONSILIUL ... · emise în baza legilor de...

R A P O R T

ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

DE CONSILIUL LEGISLATIV

ÎN ANUL 2006

I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Anul 2006 va rămâne cunoscut ca anul preaderării României la Uniunea Europeană, ţara noastră, începând cu data de 1 ianuarie 2007, făcând parte din marea familie a Uniunii.

În acest context, s-au intensificat eforturile în plan legislativ privind transpunerea în legislaţia internă a acquis-ului comunitar, aflat la rândul său într-un proces continuu de revizuire şi adaptare la evoluţiile şi cerinţele specificităţii construcţiei europene.

Ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, Consiliul Legislativ a urmărit să-şi aducă contribuţia la adoptarea unei legislaţii moderne şi unitare, formulând în acest scop soluţii precise, fără echivoc, menite să evite interpretări, contradicţii ori necorelări în plan legislativ.

S-a urmărit, astfel, identificarea actelor normative de referinţă, conexe şi incidente domeniului de reglementare al proiectelor trimise spre avizare, determinarea obiectului de reglementare, corecta încadrare în categoria legilor organice sau ordinare a proiectelor de lege, exprimarea clară şi concisă a soluţiilor preconizate, sesizarea unor conflicte sau paralelisme în reglementare, precum şi respectarea normelor de tehnică legislativă în redactarea proiectelor de acte normative.

Raportul prezintă în mod sintetic şi sistematizat activitatea desfăşurată de Consiliul Legislativ în anul 2006, precum şi aspectele care au fost considerate prioritare în decursul acestui an.

Ca de fiecare dată, activitatea a vizat următoarele aspecte principale:

- avizarea proiectelor de acte normative, a republicărilor şi rectificărilor;

- armonizarea legislaţiei cu acquis-ul comunitar;

- evidenţa oficială a legislaţiei; - informatizarea activităţii şi a evidenţei

legislative; - informarea şi documentarea legislativă.

II. ACTIVITATEA DE AVIZARE A

PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

1. Consiliul Legislativ a fost sesizat în anul

2006 cu un număr de 1918 proiecte de acte normative şi cereri de republicare/rectificare, transmise spre avizare, după cum urmează:

- 1199 - de la Guvern; - 468 - de la Senat; - 242 - de la Camera Deputaţilor, inclusiv

cererile de avizare a republicărilor şi rectificărilor; - 9 - de la Consiliul Concurenţei. 2. În legătură cu avizele emise, în număr de

1840, pe categorii de proiecte de acte normative şi alte cereri de avizare, situaţia se prezintă, astfel:

- 225 pentru proiecte de legi; - 87 pentru proiecte de ordonanţe; - 169 pentru proiecte de ordonanţe de

urgenţă; - 709 pentru proiecte de hotărâri ale

Guvernului; - 542 pentru propuneri legislative; - 6 pentru proiecte de regulamente,

instrucţiuni etc.; - 102 pentru cereri de rectificare şi

republicare. 3. După felul avizului emis pe categorii de

acte normative, situaţia statistică se prezintă, astfel:

Buletin de informare legislativã nr. 2/2007 3

Din care, pentru :

Felul avizelor

NUMĂR TOTAL

avize emise

Pro-iecte de

Legi

Proiecte de Ordonanţe

ale Guvernului

Proiecte de

Ordonanţe de

urgenţă ale

Guvernului

Proiecte

de Hotărâri

ale Guvernul

ui

Propuneri legislative

Proiecte de Regulamente, Instrucţiuni,

Memorandumuri etc.

Cereri de

rectificare / republicare

favorabile, fără propuneri şi

observaţii

216

20

5

24

163

4

-

-

favorabile cu propuneri şi

observaţii

1581

205

80

145

545

507

6

93

negative

43

-

2

-

1

31

-

9

TOTAL

1840

225

87

169

709

542

6

102

Dacă în ceea ce se priveşte numărul

proiectelor de lege, al propunerilor legislative şi al hotărârilor Guvernului, acesta se menţine în jurul aceloraşi cifre ca în anul precedent, se constată o reducere semnificativă a numărului ordonanţelor de urgenţă de la 257 în anul anterior la 169 în anul 2006, cu o uşoară creştere a numărului ordonanţelor emise în baza legilor de abilitare, respectiv de la 66 la 87.

De asemenea, din punctul de vedere al categoriilor de avize emise, se poate observa o menţinere aproximativă a structurii acestora din anul 2005.

4. În anul 2006, proiectele de acte normative au abordat toate domeniile de activitate, remarcându-se preocupările iniţiatorilor pentru adoptarea unor reglementări complete, care să asigure crearea cadrului legislativ necesar pentru multiplele probleme economico-sociale specifice fiecărui sector.

Pentru formarea unei imagini de ansamblu a activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în această perioadă, apreciem necesar să prezentăm unele dintre proiectele de acte normative primite spre analiză şi avizare pentru care instituţia noastră a formulat o serie de observaţii şi propuneri, care s-au regăsit, în cele mai multe cazuri, în forma finală a actelor normative.

Dintre aceste proiecte amintim pe cele privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, ca obligaţie ce incumbă statului român, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art.38 şi Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.

Au fost înaintate, astfel, spre avizare mai multe proiecte de acte normative în domeniu, în final adoptându-se de către Parlament Legea

nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

În domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, semnalăm înaintarea spre avizare Consiliului Legislativ a pachetului de legi privind siguranţa naţională, alcătuit din următoarele proiecte de legi, care propun o reglementare instituţională, dublată de una profesională, a acestui domeniu atât de important în activitatea statală:

-Legea securităţii naţionale a României; -Legea privind activitatea de informaţii,

contrainformaţii şi protecţie; -Legea privind organizarea şi funcţionarea

Serviciului Român de Informaţii; -Legea privind statutul profesional şi de

carieră al ofiţerilor de informaţii; -Legea privind organizarea şi funcţionarea

Serviciului de Informaţii Externe. Referitor la legislaţia penală, şi în anul 2006

s-a constatat un interes continuu pentru perfecţionarea cadrului legal din acest domeniu. Dacă intervenţiile asupra Codului penal au avut o pondere mai redusă comparativ cu anii anteriori, reglementările subsumate ilicitului penal au constituit o preocupare, atât din partea Guvernului, cât şi a parlamentarilor. În acest sens, au fost formulate: propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.85/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2004 pentru completarea Codului penal, proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr.301/2004 privind Codul penal şi a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, propunerile legislative care au vizat modificarea şi completarea Legii 546/2002 privind graţierea şi procedura de acordare a graţierii, propunerea legislativă pentru modificarea

4 Buletin de informare legislativã nr. 2/2007

şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar, precum şi proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

De asemenea, în atenţia legiuitorului au continuat să se afle fenomenele grave ale criminalităţii, cum sunt terorismul şi corupţia, fiind iniţiată propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.656/2002 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, două propuneri legislative care au vizat modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi propunerea legislativă vizând unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupţiei.

De asemenea, combaterea fenomenului criminalităţii a fost concretizată în reglementări care au aprobat unele strategii şi planuri naţionale, cum ar fi: proiectul de Hotărâre privind aprobarea Planului naţional de acţiune 2006-2007 în vederea implementării Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2007, proiectul de Hotărâre pentru aprobarea strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010.

În aceeaşi sferă de preocupări au fost formulate şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1489/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, precum şi proiectul de Hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

În ceea ce priveşte domeniul dreptului procesual penal, în anul 2006 s-au remarcat intervenţiile legislative care au vizat nu numai legea de bază, dar şi alte acte normative circumscrise domeniului. Astfel, propunerile legislative şi proiectele referitoare la modificarea şi completarea Codului de procedură penală au deţinut o pondere importantă, cea mai amplă modificare a acestui act normativ fiind adusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2006.

De asemenea, au intervenit modificări procedurale şi în ceea ce priveşte unele structuri departamentale cu atribuţii în domeniu, cum ar fi hotărârea Guvernului prin care a fost desfiinţată Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei.

Legat de buna desfăşurare a activităţii instituţiilor din domeniul judiciar, precum şi de buna organizare a înfăptuirii actului de justiţie, a fost avizat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, primele două acte normative făcând obiectul şi a două propuneri legislative de modificare.

În strânsă legătură cu domeniul legislaţiei penale, au fost avizate patru propuneri legislative, un proiect de lege şi un proiect de ordonanţă, toate vizând modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, proiectul de Ordonanţă privind regimul juridic al precursorilor de droguri, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările şi completările ulterioare.

În perioada supusă analizei, legislaţia contravenţională a continuat să facă obiectul a numeroase iniţiative legislative. Dintre acestea menţionăm propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care stabilesc şi sancţionează contravenţii, proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe caile ferate române, proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi proiectul de Hotărâre pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul operării staţiilor de radio-comunicaţii.

În domeniul legislaţiei economice, comerciale, financiare şi bancare au fost primite spre avizare reglementări referitoare la modificarea prevederilor Codului fiscal, gestionarea resurselor financiare ale statului, la privatizarea sau finalizarea acestui proces pentru anumite societăţi comerciale,


precum şi la activitatea de creditare desfăşurată de instituţii financiare nebancare, fără a avea pretenţia enumerării celor mai importante aspecte din acest domeniu.

Prin proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi a altor acte normative incidente, intervenţia legislativă, formulată ca urmare a obligaţiilor asumate de România în procesul aderării la Uniunea Europeană, a vizat, în principal, alinierea legislaţiei societăţilor comerciale la directivele comunitare în domeniu, dar şi adaptarea legislaţiei la principiile Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare în materia guvernării corporatiste.

Totodată, prin proiect s-a urmărit reducerea clauzelor obligatorii ale actului constitutiv şi a condiţiilor care conduc la nulitatea societăţii comerciale, crearea premiselor pentru constituirea arhivei electronice pentru furnizarea de informaţii din Registrul comerţului în format electronic, introducerea unui nou concept în materia aporturilor în natură, îmbunătăţirea prevederilor referitoare la constituirea şi funcţionarea sucursalelor societăţilor naţionale, crearea unui nou cadru legal în materia sucursalelor unei societăţi comerciale străine.

Continuarea procesului de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul fiscal, iniţiat prin adoptarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, a continuat şi pe parcursul anului 2006, aşa cum s-a stabilit prin angajamentele asumate în procesul de negocieri, în cadrul Capitolului X - Impozitarea şi pe baza clauzelor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Astfel, s-au adus importante şi substanţiale modificări Codului fiscal, fiind transpuse, adaptate şi integrate în sistemul intern, în mare măsură, dispoziţiile ce reglementează politica comunitară a impozitării practicată de statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, în cursul anului 2006, au fost primite spre avizare mai multe proiecte de acte normative referitoare la instituţiile de credit. Printre acestea menţionăm proiectul de Lege privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi proiectul de Lege privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare, a societăţilor de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar.

În domeniul legislaţiei sociale, a sănătăţii, a muncii şi a asigurărilor sociale, un aspect deosebit îl constituie adoptarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, proiect de mare întindere alcătuit din 17 Titluri, cuprinzând

863 de articole, structurat pe domeniile majore de asistenţă medicală.

Legea privind reforma în domeniul sănătăţii reprezintă o lege fundamentală, integrată în sistemul economic şi social naţional prin complexitatea şi multitudinea aspectelor reglementate, putând fi considerată un adevărat „Cod al sănătăţii publice”, aşa cum se regăseşte în legislaţia franceză, constituind cadrul general pentru celelalte reglementări care vor fi adoptate în acest domeniu.

Prin proiectul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă au fost reglementate, în principal, obligaţiile angajatorilor referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de muncă, şi anume: stabilirea şi aplicarea măsurilor pentru protecţia lucrătorilor pe baza principiilor generale de prevenire, luarea măsurilor pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească toate informaţiile necesare privind riscurile la care sunt supuşi, consultarea în anumite probleme şi participarea la discutarea aspectelor referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de muncă.

Totodată, s-a continuat adoptarea de măsuri legislative privind protecţia socială a anumitor categorii de persoane, în special cele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi cele defavorizate social, având un venit lunar pe membru de familie sub anumite limite.

În domeniul legislaţiei agrare, silvice şi a mediului, au fost analizate şi avizate mai multe iniţiative legislative pentru modificarea şi completarea actelor normative care reglementează regimul juridic al proprietăţii, iar în unele materii s-au propus acte normative noi.

Astfel, prin propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole, s-a propus comasarea acestor terenuri în scopul realizării unei agriculturi performante şi competitive pe suprafeţe mari. Este de precizat faptul că şi în anii precedenţi au fost înregistrate două propuneri legislative cu obiect similar de reglementare, însă aceste proiecte au fost respinse de ambele Camere ale Parlamentului cu motivaţia că procedura administrativă introdusă venea în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate.

Totodată, trebuie amintită şi propunerea legislativă privind Codul silvic, prin care se propunea spre abrogare vechea reglementare în domeniu şi statuarea unor noi măsuri privind gestionarea durabilă a pădurilor, în vederea ameliorării condiţiilor de mediu şi de viaţă, indiferent de titularii dreptului de proprietate asupra fondului forestier, schimbări care se considerau


necesare ca urmare a adoptării unor noi reglementări care vizau proprietatea.

În domeniul relaţiilor internaţionale au fost primite spre avizare mai multe proiecte de acte normative, care au vizat în principal:

-ratificarea/acceptarea/aderarea de/la tratate încheiate la nivel de stat, guvernamental sau departamental care cuprindeau reglementări privind drepturile omului, relaţiile cu Uniunea Europeană, convenţiile privind navigaţia maritimă, acordul în domeniul nuclear, convenţiile privind garantarea investiţiilor, precum şi numeroase amendamente la acordurile de împrumut;

-reglementări interne privind relaţiile cu Uniunea Europeană, respectiv crearea unor structuri la nivel parlamentar şi guvernamental pentru participarea României la procesul decizional, precum şi modificarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română, statutul juridic al străinilor în România, dreptul de azil în România, reglementări privind organizarea şi salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Externe.

Alte acte normative adoptate în perioada analizată au reprezentat reglementări noi în diferite domenii, cum ar fi: securizarea creanţelor, obligaţiunile ipotecare, serviciile comunitare de utilităţi publice, statutul deputaţilor şi senatorilor, serviciul de salubrizare al localităţilor, statutul personalului din serviciile de probaţiune, medierea şi organizarea profesiei de mediator, apărarea împotriva incendiilor, reorganizarea unor comune sau declararea acestora ca oraşe, statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, răspunderea coordonatorilor pe aeroporturile civile, pregătirea populaţiei pentru apărare, protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor şi altele. Din exemplele de mai sus, rezultă diversitatea problematicii reglementate, putându-se astfel susţine că, prin avizele sale, Consiliul Legislativ contribuie, alături de iniţiatori, la edificarea unei legislaţii corespunzătoare relaţiilor politice, economice şi sociale existente în prezent în România. La acestea trebuie adăugat şi faptul că specialiştii Consiliului Legislativ au participat la activitatea de codificare. Astfel, în cadrul Comisiei pentru elaborarea Codului de procedură civilă, constituită la Ministerul Justiţiei, a participat şi un reprezentant al Consiliului Legislativ. Comisia şi-a început activitatea în luna martie 2006 şi, după studii şi discuţii de principiu, au fost elaborate, conform legii, tezele prealabile configurând concepţia generală, principiile, orientările şi principalele soluţii ale reglementării preconizate, în

întâmpinarea exigenţelor celerităţii, ale unui proces echitabil, ale apropierii justiţiei de justiţiabili, promovării medierii şi a altor imperative moderne ale justiţiei civile, degajate din jurisprudenţa CEDO şi consacrate în legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene.

Specialiştii Consiliului Legislativ au participat şi la lucrările Comisiei pentru elaborarea Codului penal, înfiinţată, de asemenea, la nivelul Ministerului Justiţiei, care, în activitatea de codificare, a urmărit valorificarea tradiţiei legislaţiei penale române, precum şi racordarea la curentele de reglementare actuale ale unor sisteme juridice de referinţă în dreptul european penal.

Consiliul Legislativ şi-a adus o contribuţie importantă şi la elaborarea Codexului consumului. După consultări cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor s-a trecut la inventarierea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorului şi a altor reglementări cu incidenţă în acest domeniu, realizându-se gruparea actelor normative aferente pe nivele de reglementare şi conform unei tematici sistematizată în 6 mari diviziuni (cărţi): informarea consumatorilor şi încheierea contractelor, conformitatea şi securitatea produselor şi serviciilor, creditarea sau creditul de consumaţiune, asociaţiile de consumatori şi instituţiile din acest domeniu.

Pe parcursul demersului de sistematizare a legislaţiei aferente, s-a evidenţiat nevoia integrării în Codex şi a unor reglementări din domeniul pieţei de capital şi al instituţiilor de credit, serviciile financiare înregistrând progresiv o importanţă notabilă în sfera consumaţiunii. La acea dată, perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a adăugat pe agenda acestui demers şi alte aspecte specifice care trebuiau să se regăsească în Codex.

5. Aspecte de neconstituţionalitate sau de nerespectare a aplicării cu prioritate a normelor comunitare

În activitatea de avizare au fost semnalate şi unele aspecte de neconstituţionalitate. Având în vedere că aceste aspecte determină, în principal, emiterea avizelor negative, cărora raportul le-a rezervat un punct distinct, aici vom prezenta doar unele dintre elementele de neconstituţionalitate care au fost sesizate în redactarea proiectelor de acte normative şi care au determinat ca respectivele proiecte să nu poată fi promovate. a) Prin propunerea legislativă privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se dorea ca Guvernul să-şi poată angaja răspunderea numai pentru un singur proiect de lege, nu a unui pachet de legi şi numai o singură dată într-o sesiune.


Avizul a menţionat că, potrivit art.114 din Constituţia României, republicată, angajarea răspunderii politice a Guvernului reprezintă o procedură parlamentară prin care, pentru a face faţă unei împrejurări deosebite ce reclamă stabilirea de măsuri urgente de natură să asigure soluţionarea rapidă a unui moment de criză în procesul de guvernare, Guvernul urmăreşte adoptarea unui proiect de lege în condiţii de maximă celeritate. Norma din cuprinsul art.1, potrivit căreia angajarea răspunderii Guvernului se face numai „asupra unui proiect de lege”, era în contradicţie cu dispoziţiile art.114 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora angajarea răspunderii Guvernului se poate face şi asupra unui program sau a unei declaraţii de politică generală. Cu privire la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege şi nu a unui pachet de legi, prin aviz s-a precizat că asupra acestei probleme s-a pronunţat deja Curtea Constituţională prin Decizia nr.147 din 16 aprilie 2003, care a reţinut că legiuitorul poate să reglementeze printr-o lege un grup complex de relaţii sociale, în vederea obţinerii unui rezultat dezirabil la nivelul întregii societăţi.

b) Prin propunerea legislativă privind suspendarea emiterii ordonanţelor de urgenţă de către Guvern se dorea ca, până la data de 31 decembrie 2008, Guvernul să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă, o astfel de competenţă fiind suspendată temporar. Avizul a semnalat că posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe este expresia unei competenţe legislative delegate, ca modalitate de participare a Guvernului la realizarea puterii legislative, corespunzător rolului constituţional ce îi revine, potrivit art.102 alin.(1) din Constituţia României, privind realizarea politicii interne şi externe a ţării. Ordonanţele de urgenţă emise în temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată, au însă un caracter aparte faţă de ordonanţele simple, întrucât delegarea legislativă este dată Guvernului de însuşi textul constituţional, care este de strictă interpretare. Norma referitoare la suspendarea emiterii de ordonanţe de urgenţă era neconstituţională şi pentru faptul că se intervenea peste limitele constituţionale în activitatea autorităţii executive a statului, încălcându-se astfel principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţie. În legătură cu situaţia extraordinară care să legitimeze adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, Curtea Constituţională a statuat încă din anul 1995 şi apoi în anul 1998 (iar practica ulterioară a Curţii a fost constantă în acest sens) că situaţia

extraordinară „trebuie să aibă un caracter obiectiv, în sensul că existenţa ei să nu depindă de voinţa Guvernului”. În aceste condiţii, se înţelege că nu era suficient ca emiterea ordonanţelor de urgenţă să fie doar „bine motivată” sau să aibă „acordul liderilor tuturor grupurilor parlamentare”, cum se propunea în art.2 şi nici nu putea fi limitat numărul lor la „cel mult 10, în fiecare an”. Apariţia situaţiilor extraordinare, având caracter obiectiv, nu poate fi supusă altor determinări convenţionale, în afara celor prevăzute de Constituţie. c) Potrivit propunerii legislative privind îmbunătăţirea procedurii legislative, Guvernul nu putea iniţia proiecte de legi care au acelaşi obiect de reglementare cu acela al propunerilor legislative formulate de senatori şi deputaţi şi înregistrate înainte de momentul iniţierii respectivului proiect de lege.

Dacă totuşi asemenea proiecte erau iniţiate, urma ca Biroul Permanent al primei Camere sesizate să se pronunţe pentru respingerea proiectului de lege iniţiat de Guvern.

Avizul Consiliului Legislativ a menţionat că proiectul nu corespundea dispoziţiilor constituţionale care reglementează dreptul de iniţiativă legislativă al Guvernului, în sensul că norma propusă limita un asemenea drept. Or, dacă legiuitorul constituant ar fi dorit o asemenea limitare a dreptului Guvernului, ar fi reglementat în mod expres acest lucru, astfel cum a procedat în cazul iniţiativei legislative a cetăţenilor. d) Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, urmărea introducerea unor noi incompatibilităţi ce priveau exercitarea unor funcţii în cadrul instituţiilor şi organismelor Uniunii Europene.

Avizul a precizat că, în respectul prevederilor dreptului comunitar, îndeosebi a dispoziţiilor din Tratatele Uniunii Europene, opozabile şi obligatorii tuturor statelor membre ale Uniunii, exigenţele presupuse de exercitarea unor funcţii europene, specifice instituţiilor europene, ţin de competenţa exclusivă de reglementare a organismelor europene, abilitate expres în acest sens de prevederile dreptului comunitar originar şi nu de competenţa autorităţilor naţionale ale statelor membre. Deci, instituirea unor incompatibilităţi ale funcţiilor europene cu unele funcţii de demnitate publică sau funcţii publice proprii organizării statului român, printr-un act de voinţă al autorităţii legislative naţionale, încălca competenţa exclusivă


a Uniunii în acest domeniu. Asemenea dispoziţii, ce instituie incompatibilitatea generală a funcţiilor europene cu cele naţionale sunt direct aplicabile şi obligatorii pentru toate statele membre, nefiind astfel necesară reiterarea lor printr-un act normativ specific ordinii juridice naţionale. Din acest punct de vedere, proiectul contravenea art.148 alin.(2) din Constituţie, conform căruia, ca urmare a aderării României la tratatele constituţionale ale Uniunii Europene, prevederile acestor tratate, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Prin aviz s-a arătat că soluţia corectă ar fi fost aceea de stabilire a unor asemenea incompatibilităţi într-un sens invers celui preconizat prin proiect, respectiv instituirea incompatibilităţilor funcţiilor de demnitate publică şi a funcţiilor publice de la nivel naţional în raport de funcţiile specifice, proprii instituţiilor europene, şi nu invers. 6. Contradictorialităţi şi paralelisme în reglementare sesizate în procesul de avizare a actelor normative La analizarea şi avizarea proiectelor de acte normative au fost sesizate şi o serie de aspecte de contradictorialitate, fie între dispoziţii din cuprinsul aceluiaşi proiect, fie între acte normative de nivel diferit, dar şi unele neconcordanţe izvorâte din folosirea neadecvată a termenilor ori ca urmare a unor traduceri defectuoase din legislaţia străină asimilată. În acest context, mai amintim şi unele operaţiuni tehnice greşite, cum ar fi abrogarea unor dispoziţii deja abrogate ori prevederi nejustificate, întrucât obiectul lor era deja reglementat în legislaţie. Şi, nu în ultimul rând, trebuie menţionate situaţiile care uneori au condus la repetarea aceleiaşi norme în cuprinsul unor acte normative diferite, rezultând paralelisme în reglementare şi nesistematizarea unitară a normelor dintr-un anumit domeniu. a) Referitor la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.48/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, s-a precizat că reglementarea propusă nu era necesară faţă de dispoziţiile legale în vigoare, aspectele invocate fiind incluse în conţinutul art.19 din actul normativ de bază. Prin aviz s-a menţionat că textul în vigoare este mai complet, mai preventiv şi mai operaţional decât cel din propunerea legislativă, care avea un caracter declarativ, nu era prevăzut cu vreo sancţiune şi era

plasat greşit în art.2 din ordonanţă, acesta referindu-se numai la înţelesul termenului „discriminare” şi necuprinzând vreo interzicere şi nici vreo dispoziţie de sancţionare. În aceeaşi ordine de idei, menţionăm şi proiectul prin care se urmărea modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, prin care se dorea introducerea unei soluţii legislative care însă ar fi avut efecte juridice identice cu cele ale unei dispoziţii deja existente în actul normativ de bază.

În cele două situaţii, prin repetarea normelor s-ar fi creat un paralelism de reglementare în cadrul aceluiaşi act normativ.

b) Referitor la propunerea legislativă prin care se urmărea completarea unui articol din cadrul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, s-a arătat că sediul materiei vizat de noile dispoziţii se afla în Capitolul IV din Codul de procedură penală şi, ca atare, intervenţia legislativă ar fi trebuit să vizeze acest act normativ, nu Legea nr.304/2004.

Totodată, s-a menţionat că textul propus a fi introdus nu era necesar, deoarece art.221 din Codul de procedură penală cuprindea şi situaţiile propuse prin proiect.

c) La propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-a semnalat că art.56 din actul normativ de bază fusese anterior abrogat printr-un alt act normativ, astfel încât norma prin care se dorea abrogarea alin.(3) al acestui articol era lipsită de obiect. d) La propunerea legislativă prin care se urmărea modificarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, s-a precizat că buna-credinţă nu se probează, ci se prezumă legal pentru toată lumea (art.1899 alin.(1) din Codul Civil), textul propus având caracterul de a răsturna un principiu legal care îşi are suportul în prezumţia de nevinovăţie. e) Referitor la propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pază de interes judeţean, avizul a semnalat că, la acea dată, era în vigoare Legea nr.371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, potrivit căreia consiliile judeţene pot înfiinţa servicii publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean. Întrucât serviciile de pază de interes judeţean au fost înfiinţate, organizate şi funcţionau deja în anumite judeţe încă din anul 2005 în baza Legii nr.371/2004, propunerea legislativă nu mai avea obiect de reglementare.


7. Aspecte generale privind imperfecţiuni de redactare şi de tehnică legislativă La avizarea proiectelor de acte normative au fost sesizate o serie de imperfecţiuni care şi în acest an au vizat acelaşi gen de aspecte, dintre care menţionăm: -nerespectarea nivelului actului normativ, prin neobservarea normelor de competenţă; -suprapuneri sau interferenţe de reglementări în acelaşi domeniu, fără abrogarea vechilor dispoziţii; -proiecte de acte normative având acelaşi obiect de reglementare; -argumentarea insuficientă a elementelor de fapt ce constituie situaţia extraordinară care să impună recurgerea la reglementarea prin ordonanţă de urgenţă, prevăzută de art.115 alin.(4) din Constituţie;

- lipsa avizului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, în cazul ordonanţelor de urgenţă; - modificarea actelor normative care au realizat intervenţii legislative asupra actului normativ de bază, în loc de a se interveni asupra acestuia din urmă; - modificarea prin propuneri legislative a ordonanţelor de urgenţă care nu fuseseră încă aprobate de Parlament; - iniţierea unor numeroase intervenţii legislative asupra aceluiaşi act normativ, cum este cazul Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal asupra căruia, doar în anul 2006, s-au formulat 17 propuneri legislative, 1 proiect de lege, 3 proiecte de ordonanţe de urgenţă şi 1 proiect de ordonanţă ale Guvernului; - nerepublicarea actelor normative, deşi au existat dispoziţii de republicare şi termene exprese pentru realizarea acesteia. Exemplificăm Legea nr.26/1990, nerepublicată încă, deşi norme de republicare se regăseau atât în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.129/2002, aprobată prin Legea nr.505/2003, cât şi în Legea nr.441/2006, care dispunea o asemenea operaţiune în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia; - modificări de esenţă a actelor normative, prin care se afecta concepţia generală sau caracterul unitar al acestora, caz în care era recomandată adoptarea unei noi reglementări şi abrogarea celei vechi; - traducerea ad literam a anumitor sintagme şi expresii din cuprinsul directivelor comunitare fără a se ţine cont de accepţiunile deja consacrate în legislaţia românească, rezultând diferenţe de terminologie care riscă să inducă ambiguităţi şi confuzii în aplicare;

- uzitarea unor abrevieri nerecunoscute sau nedefinite în prealabil;

- folosirea frecventă a unui limbaj prea descriptiv, fără rigoarea, concizia şi acurateţea specifică actelor normative;

- incorectitudinea normelor de trimitere la elementele structurale din actele normative de bază;

- nemenţionarea sau menţionarea eronată a intervenţiilor legislative ulterioare care au avut loc asupra actelor normative;

- structurarea proiectelor de acte normative în capitole şi secţiuni alcătuite doar dintr-un singur articol;

- nerespectarea prevederilor legale referitoare la transpunerea în dreptul intern a normelor comunitare;

- nerezolvarea implicaţiilor viitoarei reglementări în ansamblul legislativ, neabrogarea sau nemodificarea textelor aflate în conflict;

- folosirea excesivă a abrogării implicite, chiar şi atunci când abrogarea expresă era posibilă;

- precizarea în titlul proiectelor a intervenţiilor legislative suferite de actele normative supuse intervenţiilor legislative;

- uzitarea la marcarea enumerărilor a cifrelor, a liniuţelor sau a altor semne grafice, în locul literelor mici ale alfabetului;

- neînsoţirea proiectelor de anexele care fac parte integrantă din acestea, neputându-se face observaţii cu privire la conţinutul lor;

- împrumutarea de cuvinte străine în limbajul normativ, fără nici o justificare şi fără încercarea de găsire a unor echivalente lexicale autohtone.

8. Avize favorabile fără observaţii În anul 2006, Consiliul Legislativ a emis un număr de 216 avize favorabile (fără observaţii şi propuneri), proiectele de acte normative îndeplinind în totalitate condiţiile de fond şi de formă. Structurarea pe tipuri de acte normative a acestei categorii de avize este prezentată în tabelul de la pct.3 al acestui capitol. 9. Avize favorabile cu observaţii şi propuneri Ca în fiecare an, cele mai multe avize emise au fost cele care au cuprins propuneri, sugestii şi recomandări. Prin aceste avize - având în vedere rolul său de organ consultativ, de specialitate - Consiliul Legislativ a sesizat o serie de imperfecţiuni ale normelor propuse, atât în ceea ce priveşte fondul problemelor, cât şi sub aspectul redactării, contribuind prin soluţiile propuse la realizarea unor reglementări coerente, care să se integreze armonios în ansamblul legislaţiei. Corectitudinea observaţiilor formulate a fost dovedită prin faptul că mare parte din sugestiile formulate în avize au


fost preluate la definitivarea actelor normative. Au fost însă şi situaţii în care, deşi analizate şi argumentate în mod judicios, propunerile nu au fost preluate în forma finală a actelor normative, astfel cum vom preciza în cele ce urmează:

a) Observaţii şi propuneri însuşite - La proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea

Societăţii Comerciale „Fabrica de Pulberi” S.A. prin reorganizarea prin divizare parţială a Societăţii Comerciale „Uzina de Produse Speciale Făgăraş” S.A., filială a Companiei Naţionale „Romarm”, S.A., devenită Hotărârea Guvernului nr.1033/2006, avizul a semnalat că reorganizarea şi divizarea parţială nu sunt două operaţiuni distincte, ci operaţiunea de reorganizare se realizează, în cazul avut în vedere, pe calea divizării parţiale, motiv pentru care proiectul trebuia să se refere la „reorganizarea pe calea divizării parţiale”.

Referitor la art.32 alin.(2), avizul a arătat că, întrucât operaţiunea de lichidare presupune tocmai transformarea activelor în lichidităţi în vederea acoperirii debitelor, în urma acestei operaţiuni nu se mai putea vorbi despre un patrimoniu, care presupune existenţa unor active si pasive, ci de „distribuţia produsului net al lichidităţii”.

- La proiectul de Lege privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, s-a semnalat că traducerea era greşită, întrucât norma comunitară are în vedere acţiuni „pe contul societăţii-mamă”, fiind vorba despre operaţiuni pe socoteala, pe cheltuiala, în interesul celui în cauză, şi nu se referea la „cont” ca instrument bancar.

Cu privire la art.44 alin.(1), avizul Consiliului Legislativ a precizat că instituţiile de credit se constituie ca societăţi pe acţiuni, fapt pentru care legea specială care se aplică în caz de insolvenţă este Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

De asemenea, prin aviz s-a menţionat că formularea „dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, contravenea principiului legalităţii incriminării, care impune descrierea exactă a faptelor incriminate şi a sancţiunilor aplicabile. Potrivit acestui principiu, gravitatea infracţiunilor este fixată de către legiuitor, prin interpretare neputându-se schimba conţinutul normativ sau tratamentul penal al acestora. Dacă iniţiatorul avea în vedere elemente potrivit cărora, într-un context faptic, aceeaşi infracţiune ar putea fi mai gravă prin intervenţia unor împrejurări circumstanţiale, ar fi putut propune o reglementare fie sub forma unei agravante a infracţiunii, fie sub cea a unei infracţiuni distincte, în ambele cazuri prevăzându-se pedepse corespunzătoare mai severe.

- În avizul referitor la proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului

nr.1070/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit, s-a semnalat că între etapele derulării programului de acţiuni privind reabilitarea termică a clădirilor nu era inclusă etapa obţinerii autorizaţiei de construire, deşi aceasta condiţionează realizarea acestor lucrări.

Referitor la alin.(2) al art.4, avizul a semnalat că norma trebuia să precizeze în ce consta evaluarea calitativă a structurii de rezistenţă şi cine anume execută această evaluare, iar referitor la art.9 s-a menţionat că, în ceea ce priveşte diriginţii de şantier, norma trebuia să precizeze necesitatea ca aceştia să fie atestaţi şi autorizaţi pentru a desfăşura activităţi economice independent sau, ca salariaţi, să fie atestaţi şi angajaţi ai unui operator economic care are inclus în obiectul său de activitate această prestaţie.

b) Observaţii şi propuneri neînsuşite - La proiectul de Hotărâre pentru

modificarea şi completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1188/2001, prin aviz au fost formulate observaţii de fond şi de tehnică legislativă, dar care nu au fost reţinute la definitivarea actului normativ, deşi acest lucru se impunea, având în vedere că în actul normativ de bază, respectiv Hotărârea Guvernului nr.1188/2001, în calculul soldei lunare brute, ca bază pentru recalcularea pensiilor militare, sunt incluse, în mod distinct, şi solda de merit şi indemnizaţia de comandă, în timp ce în textul propus, aceste date nu mai erau menţionate în calculul pensiei. Pentru claritatea dispoziţiilor şi evitarea unor eventuale confuzii în interpretarea normei juridice, avizul a semnalat necesitatea revederii textului, pentru corelarea acestuia cu celelalte dispoziţii din actul normativ de bază.

- La proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză şi a Hotărârii Guvernului nr.850/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convenţional din România cu sistemul de transport feroviar convenţional transeuropean, avizul a precizat că, dată fiind amploarea şi consistenţa modificărilor, proiectul afecta concepţia generală şi caracterul unitar, astfel că era necesară abrogarea celor două acte normative şi înlocuirea lor cu o nouă reglementare. Propunerea a avut în vedere faptul că cele două acte normative de bază erau alcătuite din 24, respectiv 25 de articole, asupra cărora se propuneau 26, respectiv 25 de intervenţii legislative, vizând modificarea şi completarea textelor.


Propunerea nu a fost însuşită de iniţiator. O asemenea propunere a fost formulată şi în cazul altor proiecte de acte normative, cum a fost cazul proiectului de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de reorganizare judiciară şi faliment, în care necesitatea adoptării unui act normativ de sine stătător era motivată şi de faptul că normele propuse pentru art.1 alin.(1) şi alin.(4) prin care se făcea trimitere la Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările ulterioare (act normativ care a intrat în vigoare în iulie 2006) nu se puteau încorpora în actul normativ de bază, deoarece această lege nu exista la momentul adoptării Hotărârii Guvernului nr.460/2005. Cu toate acestea, deşi justificată, propunerea nu a fost însuşită.

- Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar urmărea instituirea unui mecanism de supraveghere complementară a respectivelor instituţii, care fac parte dintr-un conglomerat financiar ce furnizează servicii în sectorul bancar şi al asigurărilor, în scopul asigurării stabilităţii financiare şi al protecţiei deponenţilor, al asiguraţilor şi al investitorilor, supraveghere exercitată de către o autoritate coordonatoare desemnată din cadrul autorităţilor competente pentru supravegherea sectorială. Proiectul a vizat totodată măsuri de facilitare a supravegherii suplimentare la nivelul fiecărui subgrup care îndeplinea cerinţele pentru a fi considerat conglomerat financiar, problema riscurilor prudenţiale suplimentare identificate la nivelul unui conglomerat financiar, concentrarea riscurilor, tranzacţiile intragrup, mecanismele de control intern, precum şi raporturile cu state terţe.

Se avea în vedere armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, în special cu dispoziţiile Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002.

Proiectul reproducea în româneşte versiunea în limba engleză a Directivei, traducerea însă fiind făcută ad literam. S-a constatat că în timp ce în versiunea engleză titlul este „Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 cu privire la supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, întreprinderilor de asigurare şi firmelor de investiţii dintr-un conglomerat financiar şi modificarea...”, potrivit versiunii franceze titlul este „Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002

privind supravegherea complementară a stabilimentelor de credit, a întreprinderilor de asigurare şi întreprinderilor de investiţii aparţinând unui conglomerat financiar şi modificând ...”.

Prin aviz s-a precizat că este greu de admis o sinonimie între „supraveghere suplimentară” şi „supraveghere complementară”, întrucât cea suplimentară s-ar adăuga celei deja aplicate conform unui regim existent (celui sectorial), pe când cea complementară intervine prin regimul stabilit de directivă în situaţii prevăzute de aceasta (conglomerat financiar), vizând acelaşi subiect (o entitate reglementată), dar numai în ipoteza apartenenţei sale la un conglomerat financiar. Pentru aceste motive, s-a recomandat ca textul românesc să folosească expresia „supraveghere complementară”, mai proprie şi mult mai precisă pentru sistemul nostru juridic, sintagmă care este corespondentul fidel al expresiei în limba franceză.

Tot astfel, dacă versiunea engleză foloseşte sintagma „adecvarea capitalului”, versiunea franceză foloseşte expresia „adecvarea fondurilor proprii”, aceasta din urmă fiind mult mai precisă întrucât pe de o parte, nu riscă vreo confuzie cu capitalul social, iar pe de altă parte, în reglementările contabile româneşti se distinge între capitalul social şi fondurile proprii care, însumate, constituie capitalul total. Precizăm însă că nici una din aceste obiecţii nu a fost preluată.

La pct.2 şi 4 ale alin.(1), privitor la sintagmele „societate de asigurare” şi „firmă de investiţii”, textul făcea o asimilare cu entităţile calificate astfel, potrivit legislaţiei române (Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital şi Ordonanţa de urgenţă nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului), a unor entităţi corespunzătoare „dintr-un stat terţ, care ar necesita o autorizaţie” în calitatea de entitate potrivit legislaţiei române „dacă ar avea sediul social pe teritoriul României”. O asemenea exprimare ipotetică nu era nici măcar plauzibilă, întrucât dacă o asemenea entitate ar fi avut sediul social pe teritoriul României, ea ar fi fost, potrivit art.40 şi 41 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, persoană juridică română, anulându-se astfel însăşi ipoteza preconizată în text. Prin aviz s-a propus eliminarea unei asemenea precizări din cele două texte.

Totodată, pentru a fi în concordanţă cu Legea nr.297/2004, la care, de altfel, însuşi textul făcea referire, s-a propus ca sintagma „firmă de investiţii” de la pct.4 să fie înlocuită cu expresia „societate de investiţii” sau, dacă sintagma în cauză ar fi vrut să desemneze exclusiv societatea de servicii de investiţii financiare, atunci să se folosească această sintagmă, pentru a nu risca o


confuzie cu fondurile de investiţii şi cu societăţile de administrare a investiţiilor, reglementate de asemenea detaliat de Legea nr.297/2004. 10. Avize negative Avizele negative emise în anul 2006, în număr de 43, au vizat în cea mai mare parte propunerile legislative şi au fost justificate de încălcări privind litera şi spiritul Constituţiei. Lista proiectelor de acte normative avizate negativ este cuprinsă în anexa nr.2. Dintre acestea semnalăm următoarele:

a) Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea unei societăţi de profil pentru distribuţia apei potabile şi canalizare în regiunile rurale a fost avizată negativ, deoarece intervenţiile legislative propuse de iniţiator, redate în total dezacord cu stilul normativ, ar fi creat un paralelism legislativ.

Avizul Consiliului Legislativ a semnalat că prin Legea nr.241/2006, care urma să intre în vigoare la data de 21 martie 2007, a fost reglementat serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Până la acea dată, organizarea şi funcţionarea acestor servicii a fost reglementată de Ordonanţa Guvernului nr.32/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În legislaţia românească organizarea şi funcţionarea alimentării cu apă şi a canalizării sunt reglementate ca servicii publice, astfel încât ele se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Aceste servicii se aplică tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităţii, astfel încât organizarea şi funcţionarea unei alte societăţi de profil era imposibilă.

Proiectul viza organizarea şi funcţionarea unei societăţi de profil pentru distribuţia apei potabile şi canalizare în regiunile rurale, dar modul în care era redat conţinutul intervenţiei legislative era confuz, termenii utilizaţi fiind improprii, făcând imposibilă aplicarea respectivelor dispoziţii. Astfel, la art.1 alin.(1) se prevedea scopul societăţii, iar la alin.(2) faptul că „Societatea va întreţine o întreprindere (societate de profil) publică de alimentare cu apă (uzină de apă)”. Utilizarea în acelaşi context a conceptelor de societate şi, respectiv, întreprindere, nu putea duce decât la confuzii în interpretarea şi aplicarea normei, ştiut fiind că o întreprindere se poate organiza şi ca societate comercială. Aspectul de comercialitate al întreprinderii era eliminat însă de iniţiator, deoarece alin.(3) prevedea că „Societatea nu are scop lucrativ”, ceea ce conferea societăţii caracterul de societate civilă. S-a precizat că serviciile de distribuţie a apei potabile şi canalizare în regiunile rurale reprezintă o întreprindere de furnituri, reglementată de art.3 pct.5 din Codul comercial. În acest context, activitatea întreprinderii de furnizare

de apă potabilă şi canalizare în regiunile rurale poate fi considerată faptă de comerţ, deoarece îndeplineşte următoarele condiţii:

- există o organizare a factorilor de producţie, în scopul asigurării unor prestări de servicii (art.2-13);

- obiectul activităţii constă în prestarea unor servicii (art.1);

- prestarea serviciilor se face la mai multe termene succesive. În cazul în care predarea s-ar fi făcut la un singur termen, ne-am fi aflat în faţa unei vânzări, nu a unei furnizări;

- preţul serviciilor era stabilit anticipat (fiind mascat sub forma cotizaţiei anuale, dar care corespundea, potrivit art.14 alin.(2), consumului anual).

Textul art.3, potrivit căruia „societatea este cea care stabileşte tipul şi dimensiunile sistemelor de alimentare cu apă necesare, precum şi momentul construcţiei, reabilitării, extinderii sau scoaterii din funcţiune a acestora” era inaplicabil, deoarece legislaţia în vigoare prevede că serviciile prestate prin sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să îndeplinească indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, prin regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare, aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

De asemenea, s-a precizat că soluţia propusă la art.4 alin.(3) era contrară dispoziţiilor privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, prevăzute de art.44 din Constituţia României, republicată. b) Propunerea legislativă având ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul cuprinderii în categoria funcţionarilor publici şi a persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică prevăzute la art.69 alin.(1) lit.a) - f) şi pedepsirea acestora cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pentru emiterea unui act ori participarea la luarea deciziilor prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, pentru soţul sau pentru o rudă ori un afin până la gradul doi inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură, nu ţinea seama de distincţia pe care o face Constituţia (art.16 alin.(3), art.73 alin.(3) lit.c) şi j)), precum şi


alte acte normative între demnitari şi funcţionari publici.

În aviz s-a subliniat că în legislaţia în materie este consacrată o delimitare clară între statutul persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică şi cel al persoanelor care exercită funcţii publice.

În plus, dispoziţiile art.6 lit.e) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, statuează expres că prevederile sale nu se aplică persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică, astfel că propunerea legislativă nu se corela nici cu dispoziţiile constituţionale, nici nu se armoniza cu legislaţia cadru în materie.

c) Propunerea legislativă privind trecerea din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului a S.C. ROMGAZ – S.A. şi a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C., care viza adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional pentru stoparea procesului de privatizare a fost de asemenea avizată negativ.

Prin aviz s-a semnalat că dispoziţiile constituţionale la care face referire Nota de fundamentare, respectiv art.136 alin.(3) şi (4), se referă la bunuri care fac obiectul proprietăţii publice, nu la societăţi comerciale, iar Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, se referă, de asemenea, la bunuri care alcătuiesc domeniul public, lista acestora fiind prevăzută în anexa la lege. Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. sunt persoane juridice, respectiv societăţi comerciale care deţin bunuri în patrimoniu, însă societăţile comerciale, ca atare, nu pot fi trecute în proprietatea publică a statului, astfel cum se dorea prin proiect.

d) Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată a fost avizată negativ deoarece, sub aspectul conţinutului, nu se încadra tematic în Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, iar art.114, care se dorea a fi completat, reglementa obligaţia băncilor supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială, deci fără vreo legătură cu amenzile contravenţionale la regimul circulaţiei pe drumurile publice. La art.1141 alin.(2), propus prin proiect, era prevăzută ca măsură complementară reţinerea certificatului de înmatriculare a vehiculului de către

Serviciul Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie pe a cărui rază teritorială domiciliază autorul contravenţiei, la solicitarea organului fiscal al administraţiei publice locale, deşi sancţiunile contravenţionale complementare sunt stabilite la art.96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, astfel că eventuale măsuri împotriva contravenientului trebuie prevăzute în acest din urmă act normativ, care constituie cadrul general de reglementare în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, inclusiv procedura de urmat în cazul proceselor-verbale de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor neatacate în termenul prevăzut de lege sau rămase definitive în urma hotărârilor judecătoreşti prin care s-a respins plângerea. Propunerea legislativă nu reglementa nici posibilitatea contestării măsurilor respective, ceea ce contravenea dispoziţiilor art.21 alin.(1) şi (2) din Constituţie, republicată, potrivit cărora orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, nici o lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept.

e) O altă propunere legislativă care a primit aviz negativ a vizat completarea art.II din Legea nr.302/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Soluţia propusă prin proiect era inutilă, întrucât majorarea capitalului social la societăţile comerciale pe acţiuni, rezultate în urma transformării fostelor unităţi de tip Agromec, se putea face, între altele, prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, aşa cum prevede art.210 alin.(2) din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, soluţia legală exista deja.

În avizul Consiliului s-a semnalat că intervenţia legislativă reprezenta, de fapt, o simplă combinare a alin.(2) şi (3) ale art.210, cu o singură modificare privitoare la includerea în rezerve a diferenţelor favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului. Pe de altă parte, locul noului alineat (21) nu era în completarea art.II din Legea nr.302/2005 întrucât, astfel cum era conceput, apărea ca o normă cu caracter general, iar nu referitoare doar la societăţile comerciale pe acţiuni.

Prin urmare, nu exista, de lege lata, nici un impediment legal pentru majorarea capitalului social prin încorporarea valorii rezultate din reevaluarea patrimoniului social, numai că aceasta nu se putea încorpora direct, ci numai după ce a fost înregistrată la rezerva convenţională (facultativă),


care apoi putea fi încorporată, cu acest titlu, la capitalul social.

S-a precizat că acest mod de a proceda reprezintă o exigenţă contabilă firească, nu comportă costuri şi nici întârzieri şi este accesibil oricărei societăţi comerciale, fie aceasta Agromec sau altă structură. Pentru acest motiv, intervenţia legislativă s-a considerat a fi superfluă, ea riscând şi un grav reproş de discriminare, instituind un regim derogatoriu, preferenţial, pentru această categorie de societăţi comerciale. f) Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.269 alin.1 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii a fost avizată negativ, întrucât prin proiect se dorea a fi reglementată posibilitatea acordării şi a daunelor morale în cazul în care salariatul a suferit un prejudiciu, din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În aviz s-a menţionat că introducerea despăgubirilor morale în cuprinsul Codului muncii excede dispoziţiilor acestuia, având în vedere că respectivul act normativ reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor în domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. Totodată, s-a precizat că în cazul în care s-a produs un prejudiciu moral, repararea acestuia ar putea fi solicitată în condiţiile Codului civil.

III. REPUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE

1. Acte normative propuse spre republicare în anul 2006 Consiliul Legislativ are ca atribuţie, potrivit legii sale de organizare şi funcţionare şi avizarea formei republicabile a actelor normative pentru care s-a dispus republicarea. În anul 2006, au fost examinate 57 de cereri de republicare a unor acte normative, dintre care unele de mare întindere şi complexitate (Anexa nr.1A). Dintre acestea, un număr de 42 au fost avizate favorabil, însă avizele au cuprins multe observaţii şi propuneri privind modul de republicare, iar 15 cereri au fost restituite, întocmindu-se totuşi note cu observaţii şi propuneri. Spre deosebire de anii anteriori, în acest an nici o cerere de republicare nu a primit aviz negativ. Menţionăm că în anul 2006, deşi au fost emise 42 de avize favorabile pentru republicarea unor acte normative, au fost republicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, numai 28 de acte normative. Din totalul avizelor favorabile, un număr de 13 avize au fost formulate pentru republicarea unor acte normative ca etapă preliminară în vederea realizării Codexului consumului, dispus prin Memorandum al Guvernului. Dintre actele normative care au primit aviz pentru republicare, 15 au fost legi, 9 ordonanţe, 3 ordonanţe de urgenţă, 26 hotărâri ale Guvernului, 2 Regulamente ale Băncii Naţionale a României şi 2 acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale. În ceea ce priveşte materia reglementată, amintim circulaţia pe drumurile publice, cadastrul şi publicitatea imobiliară, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare. În anul 2006 au fost restituite iniţiatorilor de către Consiliul Legislativ 15 forme republicabile, dintre care amintim: - forma republicabilă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie; - forma republicabilă a Legii nr.16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare; - forma republicabilă a Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora; - forma republicabilă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; - forma republicabilă a Hotărârii Guvernului nr.457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune.

Problemele semnalate în adresele de restituire au fost diverse, printre care semnalăm următoarele:

a) forma republicabilă nu avea temeiul de republicare actualizat, având în vedere faptul că, în practică, s-a impus regula conform căreia există temei de republicare numai dacă este prevăzută o asemenea dispoziţie în cuprinsul ultimului act modificator al reglementării supuse republicării (este cazul formei republicabile a Hotărârii Guvernului nr.206/1995);

b) forma republicabilă nu avea încorporate în cuprinsul său toate modificările şi completările suferite până la data înregistrării spre avizare, temeiul de republicare nefiind actualizat (forma republicabilă a Hotărârii Guvernului nr.943/2001);


c) ultimul act modificator care dispunea republicarea era o ordonanţă de urgenţă care, până la acea dată, nu fusese aprobată prin lege, aşa cum prevede Legea nr.24/2000, republicată (Ordonanţa de urgenţă nr.43/2002);

d) forma republicabilă nu a fost întocmită în conformitate cu dispoziţiile art.20 din Legea nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în sensul că reproducerea legilor şi a celorlalte acte normative să se facă numai după textele publicate în Monitorul Oficial al României (forma republicabilă a Ordonanţei Guvernului nr.41/1998).

Menţionăm că adresele de restituire au vizat şi două ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, respectiv Ordinul nr.639/2006 şi Ordinul nr.729/2005 precizându-se că, potrivit legii, Consiliul Legislativ examinează şi avizează doar formele republicabile ale legilor, ordonanţelor şi hotărârilor cu caracter normativ ale Guvernului. Prin adresele de restituire, s-a mai arătat că regulile de tehnică legislativă şi procedura consacrată în materia republicării actelor normative prevăd că, la republicarea unui act normativ, se interzic orice modificări, completări, reformulări sau stilizări ale textelor, precum şi schimbarea ortografiei şi punctuaţiei, acestea neputând fi realizate decât prin elaborarea unui nou act normativ, adoptat potrivit procedurii legale şi publicat în Monitorul Oficial al României. De asemenea, menţionăm că 7 forme republicabile ale actelor normative au fost transmise spre avizare, însă acestea nu au reprodus decât forma iniţială a actelor, fără a fi încorporate modificările intervenite ulterior adoptării, cu toate operaţiunile pe care procedura republicării le presupune.

Ca o apreciere generală, menţionăm că, faţă de anii anteriori, organele emitente au tratat cu o mai mare atenţie operaţiunea de republicare, multe din formele republicabile fiind refăcute în conformitate cu recomandările formulate în avizele Consiliului Legislativ. Actele normative propuse spre republicare au fost examinate în raport cu legislaţia în domeniu, dar şi cu actele normative tangente acesteia, ţinând seama de modificările denumirilor şi competenţelor autorităţilor şi instituţiilor publice. La republicarea actului normativ s-a avut în vedere să fie reţinute şi dispoziţiile tranzitorii din actele de modificare care sunt în vigoare şi care nu pot fi încorporate în textul republicat, ele fiind însă inserate după textul republicat. S-a semnalat că, uneori, aceste dispoziţii au fost inserate în note de subsol sau în cuprinsul actului de bază, propus spre republicare. Cele mai frecvente observaţii formulate în avizele privind republicarea actelor normative au vizat aspecte privind:

- neindicarea temeiului legal al republicării şi a tuturor intervenţiilor legislative asupra actului normativ care se republică; - neactualizarea denumirilor autorităţilor şi instituţiilor publice; - nepreluarea, în finalul formelor republicabile, a dispoziţiilor tranzitorii din actele modificatoare; - nerespectarea ortografiei şi punctuaţiei în cuprinsul formei republicabile, în raport cu actul normativ de bază şi actele modificatoare ale acestuia; - redarea textelor în mod greşit în forma republicabilă; - renumerotarea greşită a articolelor ori trimiteri la articole care nu au fost adaptate la noua numerotare a textelor; - rectificarea unor texte cu ocazia republicării, fără să se procedeze mai întâi la rectificarea acestora şi, apoi, la republicarea actului normativ; - menţinerea unor articole în cuprinsul formei republicabile, deşi acestea fuseseră declarate neconstituţionale, în urma admiterii unor excepţii de neconstituţionalitate, de către Curtea Constituţională; - neintroducerea, în cadrul formelor republicabile, a articolului care prevede data intrării în vigoare a actului propus spre republicare; - introducerea, în debutul formelor republicabile, a temeiului de adoptare a actelor supuse republicării; - nerespectarea întocmai a rubricilor anexelor, precum şi a specificaţiilor conţinute de acestea, conform actelor de bază sau modificate.

În cazul unor forme republicabile, s-au întâlnit însă şi unele situaţii speciale. Astfel, în cazul formei republicabile a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, deşi exista o ordonanţă care intervenea asupra acesteia şi care încă nu era aprobată prin lege, ţinând seama de importanţa reglementării, forma republicabilă a Legii nr.188/1999 a fost totuşi avizată, cu menţiunea că publicarea acesteia trebuie să se realizeze după aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006.

În aviz s-a precizat faptul că avizarea legii se putea realiza, având în vedere faptul că Ordonanţa Guvernului nr.2/2006, deşi neaprobată, nu avea ca obiect exclusiv de reglementare modificarea Legii nr.188/1999, ea având incidenţă doar prin suspendarea temporară a prevederilor art.29 alin.(1) lit.c) şi d), lucru semnalat printr-un asterisc şi neafectând, deci, fondul şi structura formei republicabile.


La avizarea formei republicabile a Legii

administraţiei publice locale nr.215/2001, au fost sesizate anumite aspecte, după cum urmează:

- la art.57 alin.(3), fost art.61, s-a precizat faptul că ipoteza juridică reglementată, astfel cum a fost redactată, adoptată şi publicată, era confuză şi incompletă. Alineatul avea următorul cuprins:

„(3) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.”

Având în vedere faptul că viceprimarul este ales de membrii consiliului local cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, era evidentă eroarea de redactare, adjectivul demonstrativ „acestuia” referindu-se la „consiliul local”, titulatură ce a fost omisă a fi prevăzută în text. De altfel, s-a menţionat că alegerea, schimbarea şi suspendarea din funcţie a viceprimarului se fac de consiliul local, prin votul membrilor acestuia, conform art.57 alin.(4) şi art.72 alin.(1). Prin urmare, pentru o indicare corectă a procedurii de alegere a viceprimarului şi pentru o exprimare clară a acestei dispoziţii, s-a recomandat ca textul alin.(3) să fie reprodus întocmai ca textul modificator, respectiv cu înlocuirea sintagmei „membrilor acestora” cu „membrilor acestuia”, urmând ca după această sintagmă să fie marcat un asterisc, căruia să îi corespundă o notă de subsol, cu următorul conţinut:

„*) Sintagma „membrilor acestuia” se referă la consilierii locali, membri ai consiliului local.”

- textul art.132, prin conţinutul lui, nu putea figura între articolele Legii nr.215/2001, el fiind adoptat ca art.II din Legea nr.286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, fiind deci o dispoziţie de sine stătătoare, cu caracter tranzitoriu.

Prin urmare, acest articol trebuia eliminat din cadrul formei republicabile şi inserat sub forma unei Note, care să aibă următorul conţinut:

„NOTĂ Reproducem mai jos prevederile art.II din

Legea nr.286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr.215/2001 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr.286/2006.”

2. Publicarea cu întârziere a actelor normative a căror formă republicabilă a fost avizată favorabil

În cursul anului 2006, urmare a modificării şi completării Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, toate avizele Consiliului Legislativ referitoare la republicări au conţinut o notă prin

care se arăta faptul că art.68 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, prevede că republicarea legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului se face în cel mult 45 de zile de la data publicării actului care a dispus această măsură. Transmiterea formei republicabile a actului pentru obţinerea avizului Consiliului Legislativ se face în termen de 30 de zile de la data publicării actului care a dispus republicarea.

Asemănător anului 2005, iniţiatorii actelor normative au transmis spre avizare formele republicabile în cadrul unor termene apropiate de cele legale, astfel încât marea majoritate a actelor normative au fost republicate în Monitorul Oficial.

Totuşi, au existat şi unele întârzieri în publicarea formelor republicabile avizate de Consiliul Legislativ, şi anume cele în vederea întocmirii Codexului consumului care, datorită numărului mare, nu au putut fi transmise spre publicare.

De asemenea, forma republicabilă a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici nu a fost republicată, întrucât ordonanţa prin care au fost suspendate unele dispoziţii din cuprinsul legii nu a fost aprobată, dar şi datorită apariţiei unei noi modificări ale legii, care nu avea cum să fie inclusă în forma republicabilă deja avizată de Consiliul Legislativ.

Ca şi în ceilalţi ani, semnalăm existenţa unor acte normative asupra cărora au intervenit mai multe operaţiuni de modificare şi completare, care însă nu au fost republicate, fie din motive obiective, fie datorită nerespectării termenelor de către instituţiile iniţiatoare. Lista unor astfel de acte normative este prevăzută în anexa nr.3 la Raport.

3. Acte normative propuse spre rectificare în anul 2006 Consiliul Legislativ a examinat în anul 2006 un număr de 98 de cereri de rectificare a unor acte normative (Anexa nr.1A). Dintre acestea, 9 rectificări au fost avizate negativ, 38 de cereri de rectificare au fost restituite, iar 51 de cereri au fost avizate favorabil, cu observaţii şi propuneri. Emiterea avizelor negative s-a datorat faptului că prin propunerile de rectificare nu se îndreptau erori materiale, ci acestea reprezentau modificări de fond.

Astfel, analizând cererea de rectificare a Legii nr.381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, s-au constatat anumite erori la unele articole, iar în cadrul anexelor, lipsa cifrelor (taxelor) corespunzătoare în coloanele aferente acestora.


Pe traseul legislativ al proiectului de lege, de la momentul iniţierii acestuia şi până la momentul adoptării lui, pentru textele indicate în cererea de rectificare nu au existat modificări, astfel încât, în acest caz, nu poate fi vorba de „erori materiale” intervenite în procesul de tehnoredactare sau de transmitere a textului spre publicare. De altfel, şi în Nota Departamentului pentru Activităţi Parlamentare al Camerei Deputaţilor s-a menţionat că pentru respectivele texte nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru realizarea unei rectificări la Legea nr.381/2005, deoarece art.137 şi art.18 au fost adoptate de Camera Deputaţilor şi de Senat în forma în care au fost propuse de Guvern, astfel că nu se poate pune problema unor erori materiale pe parcursul procesului legislativ. De asemenea, nici din cuprinsul cererii de rectificare nu reieşea faptul că lipsa unor sume din anexe s-ar fi datorat unor erori materiale, motiv pentru care aceste aspecte nu puteau face obiectul rectificării.

Prin aviz s-a precizat că art.15 din Legea nr.202/1998 prevede faptul că în cazul în care, după publicarea actului normativ, se descoperă erori materiale, la cererea organului emitent adresatã secretarului general al Camerei Deputaţilor, se procedează la publicarea unei rectificări, cu avizul prealabil al Consiliului Legislativ, fiind interzisă, sub sancţiunea nulităţii, modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operaţiunea rectificării.

Aceeaşi interdicţie de modificare a unor prevederi prin recurgerea la operaţiunea rectificării este prevăzută şi de art.69 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Prin urmare, cererea a fost avizată negativ, deoarece erorile semnalate nu se datorau unor greşeli materiale intervenite în procesul de transmitere a textului spre adoptare sau spre publicare, care să justifice procedura rectificării. Obiectul acesteia putea fi soluţionat numai prin promovarea unui act de modificare a Legii nr.381/2005.

b) Cererea de rectificare a anexelor nr.V, nr.Va şi nr.Vb la Ordonanţa Guvernului nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, a fost motivată de constatarea unei erori, datorită căreia nu se identificau în mod corect drepturile de care beneficiază funcţia publică de „şef departament în aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti”. Se propunea, astfel, ca la Capitolul A - Salarii de bază pentru înalţi funcţionari publici - asteriscul prevăzut la coloana salarii de bază să fie mutat în dreptul valorii salariului de bază pentru funcţia publică de secretar general al municipiului Bucureşti, iar la

nr.crt.2 al Capitolului C - Indemnizaţii de conducere - să fie introdusă funcţia de „şef departament” după funcţia publică „inspector - şef”.

Examinând cererea de rectificare, precum şi Ordonanţa Guvernului nr.2/2006, atât în forma publicată, cât şi în forma de proiect avizat de Consiliul Legislativ, s-au constatat următoarele:

- Anexele nr.V, Va şi Vb, care se doreau a fi rectificate, stabileau salariile de bază pentru aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Astfel, la Capitolul A - Salarii de bază pentru înalţi funcţionari publici - erau prevăzute salariile de bază pentru secretarul general al municipiului Bucureşti şi pentru şeful de departament în aparatul propriu al Consiliului General, acest capitol având şi o notă de subsol care corespundea titlului coloanei „Salariul de bază”, conform căreia salariile prevăzute cuprind şi indemnizaţia de conducere.

Prin cererea de rectificare se propunea ca doar salariul prevăzut pentru secretarul general al municipiului să cuprindă indemnizaţia de conducere, urmând ca funcţia de „şef departament” să fie inserată şi la Capitolul C – „Indemnizaţii de conducere”, la pct.2, alături de funcţia de „Inspector-şef”, beneficiind astfel de o indemnizaţie de 55% din salariul de bază.

-Funcţia de „şef departament”, avea acelaşi regim atât în proiectul ordonanţei, cât şi în forma adoptată şi publicată, respectiv salariul de bază pentru această funcţie includea şi indemnizaţia de conducere, iar la lit.B - Indemnizaţii de conducere - o asemenea funcţie nu era inclusă.

De altfel, aceeaşi reglementare a fost prevăzută şi pentru anul 2005, în cadrul anexei nr.III la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2004.

Prin urmare, cererea a fost avizată negativ, precizându-se că „greşelile” semnalate nu erau cauzate de o eroare materială intervenită în procesul de adoptare sau de transmitere a textului spre publicare şi că soluţionarea cererii nu s-ar fi putut realiza printr-o rectificare. Soluţia corectă ar fi fost promovarea unui act de modificare a Ordonanţei Guvernului nr.2/2006.

În ceea ce priveşte avizele favorabile cu observaţii şi propuneri, menţionăm că, în unele situaţii, cererile de rectificare nu au fost motivate în conformitate cu Ordinul nr.6/1999 al Secretarului general al Camerei Deputaţilor privind procedura publicării, republicării şi rectificării actelor în Monitorul Oficial al României, astfel încât, pentru avizarea favorabilă a acestora, s-a luat legătura cu iniţiatorii, pentru motivarea corespunzătoare a acestora.

O situaţie aparte în cazul avizelor favorabile o constituie rectificarea unor acte


normative cu caracter internaţional, atunci când se constată unele erori de traducere şi redactare a actului tradus.

Este cazul Hotărârii Guvernului nr.225/2006 pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin scrisoarea semnată la Zagreb la 2 noiembrie 2005 şi, respectiv, la Bucureşti la 22 noiembrie 2005, la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnat la Bucureşti la 26 mai 2004, în cadrul căreia s-a constatat o eroare de traducere, în sensul că la anexa nr.2 la hotărâre, care cuprinde anexa nr.1 la Acord, la categoria (1) - Lucrări pentru: s-a scris la lit.a), în loc de „Partea B a Proiectului”, „Partea A a Proiectului”.

Cererea a fost avizată favorabil, întrucât pentru actele cu caracter internaţional, textul original adoptat are prioritate faţă de cel tradus în limba română, care trebuie să reproducă fidel varianta originală, astfel încât greşeala semnalată, intervenită în procesul de traducere şi redactare a textului, a putut fi încadrată în categoria „erori materiale” şi corectată prin procedura rectificării, în condiţiile Legii nr.202/1998 şi ale Legii nr.24/2000, republicate. În adresele de restituire a unor cereri de rectificare a unor acte normative, s-a precizat că acestea, prin conţinutul lor, erau acte administrative individuale, care rezolvau o situaţie concretă şi nu acte normative, motiv pentru care nu erau supuse avizării Consiliului Legislativ. Asemenea acte au vizat alocări de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru unele judeţe, acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română, dar şi conferirea unor decoraţii ori trecerea unor imobile din domeniul privat al statului în domeniul public. Un caz deosebit de restituire a fost acela al cererii de rectificare a Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr.318/1980.

Cererea de rectificare se referea la art.42 alin.1 din Convenţie, în sensul înlocuirii textului, astfel cum a fost tradus şi publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr.86 din 20 octombrie 1980, cu un alt text. În concret se propunea ca în loc de „....pot să retragă unui conducător, care comite pe teritoriul lor o infracţiune ce atrage după sine retragerea permisului de conducere, conform legislaţiei lor,

dreptul de a folosi pe teritoriul lor permisul de conducere, naţional sau internaţional, al cărui titular este...” să se citească „....pot suspenda unui conducător dreptul de a folosi, pe teritoriul acestora, permisul de conducere, naţional sau internaţional, al cărui titular este, în cazul în care comite pe teritoriul lor, o încălcare a reglementărilor ce atrage după sine, conform legislaţiilor acestora, reţinerea permisului de conducere ...”.

S-a semnalat că textul propus a fi corectat schimba nu numai unele sintagme şi topica textului, ci şi fondul reglementării, prin schimbarea noţiunilor de „retragere”, „reţinere” şi „infracţiune”.

Totodată, s-a constatat că cererea de rectificare se referea la un act internaţional ratificat de România în urmă cu 26 de ani, perioadă pe parcursul căreia Convenţia a suferit numeroase amendamente care, conform informaţiilor deţinute, nu au fost notificate părţii române.

Prin adresa de restituire s-a precizat de asemenea că potrivit practicii constante a Consiliului Legislativ, procedura rectificării este utilizată pentru a se îndrepta erori materiale constatate în cadrul actelor normative publicate imediat sau la puţin timp după apariţia acestora în Monitorul Oficial al României.

Pe de altă parte, luând în considerare caracterul de act internaţional al decretului care ratifica convenţia în discuţie şi procedura specială de adoptare şi implementare pe plan intern a prevederilor acesteia, s-a menţionat faptul că, din informaţiile deţinute, textul actual al Convenţiei, astfel cum a fost modificat succesiv în anii 1984, 1988 şi 1992, urma a fi republicat de către Comisia de specialitate a O.N.U. la sfârşitul anului, iar partea română nu avea cunoştinţă despre conţinutul acestor amendamente, teoretic existând posibilitatea ca textul solicitat a fi rectificat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor să fi suferit modificări.

Precizăm că şi în anul 2006 au existat situaţii care au intrat sub incidenţa dispoziţiilor Ordinului nr.6/1999 al Secretarului general al Camerei Deputaţilor, conform cărora în cazul în care, după publicarea actului, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” constată erori materiale apărute în procesul de editare, aceasta procedează la publicarea unei rectificări, cu precizarea naturii acesteia; concomitent, este informat Consiliul Legislativ asupra numărului şi datei Monitorului Oficial al României în care s-a făcut rectificarea, precum şi asupra conţinutului acesteia.

Dintre rectificările care aparţin Monitorului Oficial amintim Hotărârea Guvernului nr.1251/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.833 din 10 octombrie 2006 şi


Ordinul nr.635/2006 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.863 din 23 octombrie 2006.

IV. ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI INTERNE CU REGLEMENTĂRILE

COMUNITARE Anul 2006, ultimul an înaintea aderării

României la Uniunea Europeană, a fost marcat substanţial, şi pe plan legislativ, de intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea condiţiilor şi exigenţelor ce decurgeau din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană şi/sau din rapoartele de ţară, elaborate periodic de Comisia Europeană.

Din această perspectivă s-a impus o examinare complexă a proiectelor de acte normative, determinată în principal de:

- continuarea activităţii de preluare/transpunere a acquis-ului comunitar;

- compatibilitatea cu principiile ce decurg din acquis-ul comunitar;

- asigurarea îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea în mod direct şi de plin drept a regulamentelor comunitare;

-evitarea adoptării unei legislaţii paralele pe anumite domenii, operaţiune ce a impus colaborarea îndeaproape cu Ministerul Integrării Europene, în vederea identificării procedurilor/măsurilor necesare care să asigure abrogarea acelor texte ce au transpus pentru o durată limitată regulamentele comunitare (perioada pre-aderării).

Atenţia Consiliului Legislativ a fost concentrată şi spre examinarea proiectelor de acte normative din perspectiva acelor exigenţe, fără îndeplinirea cărora România ar fi căzut sub incidenţa celor trei clauze de salvgardare (clauza generală, clauza relativă la Piaţa Internă, clauza privind Justiţia şi Afacerile Interne) şi a celor două clauze de amânare (îndeosebi pentru măsurile cuprinse la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne şi Concurenţă), prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

În cursul anului 2006 au fost continuate eforturile României de elaborare şi adoptare a unor reglementări care fie au răspuns unor cerinţe ce decurgeau din angajamentele asumate prin negocieri, respectiv din Tratatul de aderare, fie transpuneau în dreptul intern noi acte normative elaborate, între timp, de Uniunea Europeană, fie perfecţionau, în continuare, cadrul legislativ în raport cu evoluţiile intervenite pe planul reglementărilor comunitare.

Pregătirea legislaţiei în raport cu exigenţele regulamentelor comunitare a urmărit şi evitarea unor conflicte cu dispoziţiile regulamentelor Uniunii Europene cu aplicabilitate directă în ordinea juridică naţională de la 1 ianuarie 2007. În acest sens, un rol deosebit l-a jucat şi Nota aprobată de Guvern, elaborată de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, cu avizul Ministerului Justiţiei şi al Consiliului Legislativ privind stabilirea unei baze juridice pentru emiterea de acte normative care să creeze cadrul legal în vederea aplicării directe, de la data aderării, a regulamentelor comunitare. De asemenea, Consiliul Legislativ, prin departamentul său de specialitate, a contribuit şi la elaborarea şi promovarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, prin fundamentarea soluţiilor ce se regăsesc în acest act normativ, permiţând astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2007, aplicarea normelor comunitare, în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene şi Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Din analiza proiectelor de acte normative transmise spre avizare se poate constata o îmbunătăţire a calităţii proiectelor cu conotaţii comunitare, ceea ce a condus la asigurarea unei coerenţe şi a unei dinamici sporite a procesului de armonizare legislativă, în acord cu cerinţele organismelor Uniunii Europene. În cursul anului 2006, Consiliul Legislativ a avizat un număr de 170 de acte normative care transpuneau total sau parţial reglementări comunitare şi aveau conotaţii comunitare sau se aliniau unor principii şi tendinţe existente în dreptul comunitar. Analizând proiectele de acte normative şi reglementările comunitare corespunzătoare, Consiliului Legislativ a formulat propuneri pentru eliminarea acelor norme care nu corespundeau acestora şi a sugerat soluţii noi sau completări corespunzătoare în raport cu acquis-ul comunitar.

Dintre acestea: - 69 de acte normative au primit aviz

favorabil, întrucât s-a realizat o preluare integrală şi corectă a actelor juridice comunitare;

- 101 au primit propuneri de aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri de îmbunătăţire a conţinutului şi al redactării.

Dintre proiectele de acte normative avizate favorabil, care au preluat şi adaptat, fără modificări majore, directivele ori regulamentele elaborate în diferitele domenii ale dreptului comunitar, exemplificăm:


-proiectul de Lege - cadru a

descentralizării; -proiectul de Lege pentru modificarea şi

completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001;

-proiectul de Lege privind reforma în domeniul sanitar;

-proiectul de Lege privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale;

-proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi a altor acte normative incidente;

-proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România;

-proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind regimul concesiunilor de bunuri proprietate publică;

-proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European;

-proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare; -proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri;

-proiectul de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare;

-proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aplicarea, de la data aderării României la UE, a Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

-proiectul de Hotărâre a Guvernului privind normele pentru întocmirea, emiterea şi utilizarea dovezilor de moralitate şi onorabilitate profesională ale medicilor, medicilor dentişti şi ale farmaciştilor;

Un număr mare de proiecte de acte normative au primit aviz favorabil, dar asupra acestora s-au formulat observaţii şi propuneri. Dintre acestea amintim:

- proiectul de Lege privind ajutorul de stat; -proiectul de Lege privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; -proiectul de Lege pentru promovarea producerii de energie din surse regenerabile şi neconvenţionale;

-proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.426/2001; -proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; - proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; - proiectul de Hotărâre a Guvernului privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă; - proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea criteriilor şi aranjamentelor practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoaşterii deciziilor de îndepărtare a străinilor de pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene; - proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Politicii în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013; - propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European; - propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

Observaţiile formulate au vizat aspecte privind:

- generarea de paralelisme în reglementare între proiectul de act normativ şi legislaţia existentă în materie (standardizarea);

- contradicţii de ordin terminologic, în sensul suprapunerii conceptuale cu termeni deja consacraţi în legislaţia naţională armonizată;

- instituirea unor posibile bariere susceptibile de a fi considerate încălcări aduse liberei circulaţii a mărfurilor;

- propunerea unor măsuri cu caracter discriminatoriu, de natură a prejudicia libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene.

Din categoria proiectelor de acte normative care, fără să facă obiectul unui capitol strict de negocieri şi fără a transpune un act juridic comunitar, corespundeau principiilor generale ale dreptului comunitar sau au fost impuse de necesitatea îndeplinirii criteriilor de aderare amintim: proiectele de lege privind combaterea corupţiei; declararea şi controlul averilor şi conflictul de interese; reforma sistemului judiciar;


organizarea administraţiei publice locale pe baza principiului descentralizării; modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, actualizarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România ş.a.

Departamentul de specialitate al Consiliului Legislativ a menţinut aceeaşi bună colaborare cu Ministerul Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul European din România, beneficiind, prin intermediul acestora, de documentele oficiale elaborate la nivelul Uniunii Europeane sau la nivelul structurilor naţionale implicate în procesul integrării europene, documente care au stat la baza emiterii avizelor sau a punctelor de vedere asupra concordanţei legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Consiliului Legislativ îi revin, în continuare, importante răspunderi pe linia compatibilizării legislaţiei cu acquis-ul comunitar.

În lumina Strategiei post-aderare pentru anii 2007-2013, colaborând nemijlocit cu Departamentul pentru Afaceri Europene, structură constituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.133/2006 pentru coordonarea procesului de formare a poziţiei naţionale în problematica afacerilor europene şi pentru garantarea îndeplinirii obligaţiilor României ce izvorăsc din statutul de stat membru, Consiliul Legislativ va urmări, în continuare, alinierea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară dintr-o dublă perspectivă.

În primul rând, prin mijloacele sale specifice, Consiliul Legislativ va contribui la definitivarea şi perfecţionarea cadrului legislativ deja existent, în sensul compatibilizării lui totale cu acquis-ul comunitar.

În al doilea rând, Consiliul Legislativ va sprijini eforturile legiuitorului român, urmărind îndeaproape evoluţia legislaţiei la nivel european, acquis-ul comunitar fiind în continuă expansiune, adaptare sau modificare, noile realităţi europene impunând noi soluţii legislative. Consiliul Legislativ este conştient că în noile condiţii eforturile sale vor trebui intensificate chiar dacă, în aparenţă, s-ar putea considera că s-a încheiat etapa de asimilare a aquis-ului comunitar existent. În realitate, alături de ansamblul de instituţii care vor fi implicate, direct sau indirect, în dialogul România - Uniunea Europeană generat de calitatea de stat membru, Consiliul Legislativ va contribui în continuare la elaborarea şi adoptarea unor reglementări în concordanţă cu normele comunitare.

De asemenea, Consiliul Legislativ, potrivit competenţelor ce-i revin, este pregătit să răspundă

solicitărilor nou înfiinţatului Departament pentru Afaceri Europene, în aplicarea procedurii de notificare a transpunerii acquis-ului comunitar. Acest tablou care poate părea relativ simplu la prima vedere, în realitate va fi şi mai complex decât până acum, în condiţiile în care Uniunea Europeană urmăreşte simplificarea şi codificarea legislaţiei comunitare. În noul context, România va trebui să-şi reexamineze rapid legislaţia în raport de exigenţele acestor noi proceduri.

Menţionăm că în întreaga activitate de armonizare a legislaţiei naţionale, Consiliul Legislativ are în vedere Recomandarea Comisiei Europene din 12 iulie 2004 privind transpunerea în legislaţia naţională a directivelor cu impact asupra pieţei interne, recomandare care stabileşte, ca orientări pentru statele membre, următoarele direcţii de acţiune:

- considerarea transpunerii corecte şi în termen drept o prioritate politică şi operaţională permanentă;

- necesitatea asigurării permanente a unei monitorizări şi a unei coordonări a transpunerii directivelor referitoare la piaţa internă;

- asigurarea unei pregătiri din timp a transpunerii, în scopul adoptării actelor normative naţionale de transpunere la timp şi corect;

- necesitatea unei acţiuni rapide şi eficiente pentru a putea transpune directivele aflate în întârziere.

V. EVIDENŢA OFICIALĂ A LEGISLAŢIEI ŞI REPERTORIUL LEGISLAŢIEI ROMÂNIEI

1. Şi în anul 2006 Consiliul Legislativ şi-a

îndeplinit atribuţia de a ţine evidenţa oficială a legislaţiei şi de a elabora Repertoriul legislaţiei României.

Operaţiile specifice de actualizare a fişierului legislaţiei au constat, ca şi în anii precedenţi, în separarea legislaţiei active în raport cu cea abrogată în cursul anului, precum şi includerea în baza de date a noilor reglementări adoptate, respectiv a legilor, decretelor, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor Guvernului, precum şi a celorlalte acte emise de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi a actelor autorităţilor administrative autonome.

Pentru realizarea obligaţiei legale de a exista o singură evidenţă oficială a legislaţiei, a fost continuată activitatea de încărcare a bazei de date legislative şi de transmitere a informaţiilor legislative către administratorii site-urilor Camerei Deputaţilor şi Consiliului Legislativ.

Activitatea de actualizare a bazei de date legislative a presupus o serie de operaţii complexe


şi de mare răspundere dintre care menţionăm: încărcarea în baza de date a tuturor actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cursul anului 2006, atât cele normative, cât şi cele individuale, în număr de 7465. Relevăm faptul că încărcarea în baza de date a acestor acte s-a făcut prin indicarea tuturor elementelor de identificare a actului respectiv – titlu, intrare în vigoare, compoziţie, încadrare ca fiind de bază sau modificator, normativ, individual sau individual important, temei legal, funcţie activă, trimiteri, norme în alb, norme de republicare, directive transpuse.

Toate aceste operaţii au presupus, într-o primă fază, o analiză primară a actului, constând în introducerea elementelor de identificare a acestuia, a elementelor structurale, apoi, în cea de-a doua fază, analiza juridică, respectiv a funcţiei active. Ţinerea evidenţei legislaţiei în sistem informatic oferă posibilitatea extragerii fişei de evidenţă din baza de date legislative, fişă ce păstrează formatul fişelor vechi de evidenţă şi cuprinde informaţii privind încadrarea actului ca fiind normativ, individual, de bază sau modificator, temeiul legal, funcţia pasivă - intervenţiile

legislative suferite de actul normativ după adoptare, funcţia activă - intervenţiile legislative aduse de un act asupra altor acte normative, respectiv modificări, completări sau abrogări, trimiterile la alte acte, derogările, contingenţele, normele în alb, normele de republicare.

Fişierul de evidenţă a actelor normative cuprinde un număr de 33.475 fişe, corespunzătoare aceluiaşi număr de acte normative, ce cuprind întreaga legislaţie a României, începând cu anul 1864 şi până în anul 2003. El cuprinde legislaţia României şi reflectă evoluţia acesteia pe o perioadă de 140 de ani. Acest fişier a stat la baza întocmirii repertoriilor legislaţiei României în diferitele perioade, furnizând toate informaţiile despre fiecare act normativ de bază, precum şi despre raporturile acestuia cu alte acte normative.

În prezent, partea de evidenţă a actelor normative este complet informatizată, asupra fondului legislativ efectuându-se cca. 20000 de operaţiuni numai în anul 2006.

Actele normative care formează fondul activ al legislaţiei la data de 31 decembrie 2006 se prezintă statistic, astfel:

Acte normative din perioada 1864 - 31 decembrie 2005, în vigoare sau neabrogate expres, existente în fondul activ

al legislaţiei României Acte normative interne şi acte internaţionale din perioada anilor:

Nivel act normativ

Perioada

1864 -

21 dec.1989

22 dec.1989 -

31 dec.1992

1993 -

31 dec.1996

1997 -

31 dec. 2000

2001 -

31 dec.2003

2004 -

2005

Total

1 2 3 4 5 6 7 8

D. - L. Legi

D.C.S., D.P.

178

178

297

522

1261

1079

3515

O.G. - 8 87 243 147 96 581

O.U.G. - - 1 178 225 215 619

H.G. - 747 665 1004 1110 1823 5349

H.C.M. 56 - - - - - 58

Total

234

933

1050

1947

2743

3213

10120

Începând din anul 2004, Consiliul

Legislativ a fost învestit şi cu atribuţia de a urmări modul cum au fost respectate dispoziţiile din actele normative de categorie juridică superioară privind elaborarea de norme metodologice şi alte acte în aplicare.

În realizarea acestei atribuţii, Consiliul Legislativ a întocmit situaţii lunare care au fost transmise, la data de 15 ale fiecărei luni, ministrului delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi ministrului delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, pentru a se dispune măsurile ce se impun în cazurile de disfuncţionalitate.


Semnalăm că încă din anul 1999, înainte de consacrarea acestei atribuţii prin lege, Consiliul Legislativ a iniţiat, în vederea unei mai bune documentări legislative, instituirea unei noi forme de evidenţă, concretizată prin întocmirea unei situaţii lunare privind actele normative ce au dispus elaborarea de acte subsecvente în aplicarea lor, precum şi stadiul realizării acestor dispoziţii legale.

Frecvenţa normelor ce impun elaborarea de acte în aplicare relevă preocuparea legiuitorului pentru o înţelegere corectă a dispoziţiilor legale, iar respectarea termenului de emitere a actului în aplicare, prezintă importanţă pentru înţelegerea şi aplicarea unitară a actului normativ.

Analizând situaţia actelor în aplicare emise în anul 2006, precizăm următoarele:

-161 de acte normative de categorie juridică superioară (68 legi, 14 ordonanţe, 33 ordonanţe de urgenţă şi 46 hotărâri ale Guvernului) au dispus elaborarea a 380 acte în aplicare;

-au fost elaborate 164 de acte în aplicare, din care: 35 în termen, 49 cu termen depăşit şi 80 care nu au avut precizat un termen de elaborare;

-nu a fost elaborat un număr de 210 acte în aplicare, din care: 78 au depăşit termenul de elaborare, 87 nu au avut precizat acest termen, 44 nu au avut termenul de elaborare expirat la finele anului, iar elaborarea unui act în aplicare nu a mai fost de actualitate, ca urmare a abrogării actului ce a conţinut dispoziţia de elaborare;

-un număr de 6 acte în aplicare au avut un caracter militar.

Dintre actele în aplicare emise cu depăşirea termenului, menţionăm:

Ordonanţa Guvernului nr.21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.83 din 30 ianuarie 2006 care a prevăzut un termen de 90 de zile pentru ca Ministerul Culturii şi Cultelor să elaboreze şi să supună aprobării Guvernului normele metodologice de aplicare, însă până la finele anului 2006, aceste norme metodologice nu au fost publicate în Monitorul Oficial. De asemenea, Legea nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.446 din 23 mai 2006, prevedea un termen de 60 de zile de la intrarea ei în vigoare, pentru ca Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să elaboreze şi să supună aprobării Guvernului normele metodologice de aplicare. Hotărârea Guvernului nr.1317/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 6 octombrie 2006, a fost emisă cu o întârziere de peste două luni faţă de termenul prevăzut.

Ţinând seama de caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, şi ediţia din 2006 a Repertoriului legislaţiei a evidenţiat dispoziţiile din cuprinsul actelor normative declarate neconstituţionale ca urmare a admiterii unor excepţii de neconstituţionalitate.

2. Repertoriul legislaţiei României În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1)

lit.h) din Legea nr.73/1993, Consiliul Legislativ elaborează anual Repertoriul legislaţiei României - evidenţa oficială şi furnizează varianta online a acestuia.

La elaborarea Repertoriului legislaţiei României s-a avut în vedere menţinerea structurii proiectate iniţial, în cele două componente, Partea I, cronologică, şi Partea a II-a, Indexul alfabetic.În cadrul Capitolului I din Partea I - Cronologică sunt cuprinse actele normative având funcţie de sine stătătoare, denumite acte normative de bază. Acestea sunt enumerate ţinând seama de ierarhia forţei lor juridice, cu respectarea principiului supremaţiei legii.

Actele normative de bază sunt inserate cu toate elementele lor de identificare şi anume: categoria actului normativ, numărul şi anul adoptării/emiterii, titlul, astfel cum a fost redactat iniţial sau în forma ultimei modificări şi, în final, numărul şi data Monitorului Oficial în care au fost publicate.

Pentru precizarea sintetică a intervenţiilor produse în structura actului de bază, actul modificator indică concret ce anume articole, alineate sau alte elemente structurale ale acestuia au fost modificate, completate sau abrogate.

În cadrul modificărilor, se menţin toate intervenţiile legislative care au avut loc asupra unui act normativ de bază, ca evenimente juridice, chiar dacă unele din acestea au avut numai caracter temporar sau au fost abrogate expres. Procedându-se astfel, se facilitează cunoaşterea tuturor intervenţiilor legislative ce au avut loc asupra actului normativ de bază, precum şi acţiunea în timp a normelor legale.

În cazul în care actul de bază, modificat în timp, a fost republicat, la actele modificatoare anterioare republicării, înregistrate la actul de bază, nu s-au mai menţionat elementele din structura actului normativ de bază care au fost anterior modificate, completate sau abrogate, întrucât forma republicată a actului de bază asigură informaţii precise despre noua sa configuraţie juridică. În Partea I, atât în fondul actelor în vigoare, cât şi în cel istoric (acte abrogate sau temporare), acestea sunt prezentate în raport de ierarhie şi nivelul organelor de la care emană actul, existând o organizare pe verticală, în funcţie de emitent şi forţa juridică a actului.


De asemenea, au fost evidenţiate şi

deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au admis recursuri în interesul legii, făcându-se menţiunile corespunzătoare pentru actele normative la care acestea se referă.

Repertoriul cuprinde şi actele de ratificare a tratatelor internaţionale la care România este parte, respectându-se astfel principiul constituţional consacrat de art.11 din Constituţia României, republicată, potrivit căruia „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”. În Partea a II-a - Indexul alfabetic a Repertoriului legislaţiei au fost selectaţi descriptori semnificativi, concepte, instituţii juridice sau termeni reprezentativi din cuprinsul actelor normative, care să faciliteze regăsirea informaţiei legislative conţinută în Partea I, cronologică. Fiecare descriptor are, la rândul lui, atunci când este cazul, subdescriptori rezultaţi din legăturile sale fireşti, ca urmare a subsumării faţă de descriptorul aflat în vârful ierarhiei date.

Acest procedeu permite reprezentarea rapidă a ansamblului de norme, dependente unele de altele, în modalităţi multiple. Se realizează astfel un cadru coerent şi logic în regăsirea conceptelor, categoriilor şi instituţiilor juridice, care permite trimiterea la normele din care fac parte şi care sunt menţionate în dreptul acestora prin categoria actului, număr şi an. O operaţiune juridică importantă o constituie actualizarea fondului existent în indexul alfabetic, în vederea eliminării informaţiilor juridice care nu mai au legitimitatea de a mai fi menţinute ca urmare a ieşirii din uz legislativ prin abrogare, expirarea termenului de aplicare sau prin respingerea prin lege a unor ordonanţe ale Guvernului.

VI. INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII SPECIFICE EVIDENŢEI OFICIALE A

LEGISLAŢIEI În anul 2006, Departamentul de Informatică Legislativă a furnizat servicii de specialitate, atât în domeniul proiectării şi implementării de aplicaţii, cât şi în cel de dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii de calcul. Ca în fiecare an, Departamentul de Informatică Legislativă şi-a aliniat obiectivele susţinerii activităţii de avizare şi evidenţă oficială a legislaţiei asistate de calculator în cadrul a patru proiecte de bază: - Dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru activitatea de evidenţă oficială a legislaţiei asistată de calculator

În vederea actualizării sistemelor de baze de date pentru evidenţa legislaţiei, Departamentul de Informatică Legislativă a continuat colaborarea cu Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei din cadrul Consiliului Legislativ. Sistemul existent a fost adaptat lucrului pe platforma Share Point distribuind accesul pe sistemul de baze de date în intranet-ul Consiliului Legislativ, astfel că această bază poate fi consultată de pe orice calculator inclus în reţeaua Consiliului. Totodată, este disponibil un serviciu de raportare care permite obţinerea de rapoarte detaliate cu privire la evidenţa actelor normative şi a fost realizată aplicaţia dedicată evidenţei republicărilor şi intrărilor în vigoare a actelor normative. Activitatea financiar-contabilă asistată de calculator a beneficiat de soluţii software pentru managementul fluxurilor de informaţii specifice, fiind executate lucrări privind gestiunea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor consumabile şi a cotelor de combustibil. - Dezvoltarea şi implementarea de soluţii orientate web pentru evidenţa online a legislaţiei României Acesta este segmentul activităţii Departamentului de Informatică Legislativă care are ca scop disponibilizarea în reţeaua Internet a unui volum vast de informaţii în privinţa evidenţei legislaţiei României. Este vorba de activitatea de dezvoltare şi întreţinere a sistemului de aplicaţii web operaţionale pe site-ul www.clr.ro. A fost continuată relaţionarea actelor normative în format HTML prin procesarea documentelor în format pdf, furnizate de Regia Autonomă “Monitorul Oficial”. În cadrul acestui proiect s-a realizat dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru activitatea de avizare a Consiliului Legislativ asistată de calculator în care s-a continuat exploatarea aplicaţiei pentru evidenţa proiectelor de acte normative înaintate spre avizare, întreţinerea curentă a site-ului www.clr.ro, dar şi varianta electronică a Buletinului de Informare Legislativă al Consiliului Legislativ.

- Reţele de calculatoare şi comunicaţii Proiectul furnizează resursele operative

pentru buna funcţionare a echipamentelor de calcul şi a software-ului aferent. În scopul optimizării managementului resurselor în reţea a fost finalizată implementarea unei soluţii bazate pe Active Directory peste care să opereze un sistem de securitate a reţelei bazat pe certificate electronice. În plus, a fost implementat un sistem centralizat pentru managementul documentelor bazat pe SharePoint Services, cu ajutorul căruia s-a putut gestiona :

• Crearea documentelor în regim centralizat • Managementul versiunii documentelor


http://www.clr.ro/

http://www.clr.ro/

• Managementul drepturilor de creare, modificare şi ştergere a documentelor. Sistemul va fi adaptat platformei MOSS

(Microsoft Office Sharepoint Server) pentru a oferi servicii de căutare la nivel enterprise. De asemenea, specialiştii Departamentului de Informatică Legislativă au realizat o integrare în sistemul de servere al Consiliului Legislativ a serverului ISA 2006 şi au testat o infrastructură bazată pe certificate.

Pentru a eficientiza activitatea de service s-a reproiectat baza de date web cu ajutorul căreia sunt monitorizate intervenţiile efectuate pentru echipamentele de calcul din cadrul Consiliului Legislativ, proiect utilizat atât în procesul de diagnosticare a sistemelor, de evidenţiere şi remediere a defectelor semnalate, cât şi a managementului resurselor de calcul. O importantă activitate s-a desfăşurat în zona achiziţiilor de echipamente TI, care începe cu elaborarea specificaţiilor tehnice, trecând prin procedurile de contractare şi finalizându-se cu recepţia echipamentelor. - Managementul online al actelor normative armonizate cu legislaţia UE. Necesitatea dezvoltării unor soluţii pentru evidenţa actelor normative ale Uniunii Europene care operează în conexiune cu legislaţia României a impus continuarea exploatării aplicaţiei web dedicată managementului informaţiilor preluate din cadrul bazei de date PROGRESS EDITOR. S-a realizat o clasificare a actelor aflate în evidenţă după metodologia EURLEX. Baza de date web cuprinde date provenite atât din surse româneşti, cum ar fi cele furnizate de Ministerul Integrării Europene şi de Institutul European, cât şi din surse europene, cum ar fi cele furnizate de EURLEX şi de baza de date PROGRESS EDITOR. Trebuie subliniat că aceasta este printre puţinele surse de date disponibile în Internet cu privire la procesul de conexare a legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene. Prin mărirea gradului de conectivitate a resurselor de calcul de la nivelul Consiliului Legislativ, s-a impus îmbunătăţirea indicelui de partajare a spaţiului de lucru prin implementarea serviciului SharePoint. Practic SharePoint Services 2.0 a fost promovat drept platformă de dezvoltare de aplicaţii peste reţeaua Consiliului Legislativ. Prin exploatarea paradigmei WCF (Windows Communication Foundation) se va putea trece la o generaţie nouă de aplicaţii orientate pe servicii. Această abordare a scos în evidenţă o serie de probleme în zona sistemului de servere al Consiliului Legislativ. Astfel, dacă la nivelul echipamentelor active de reţea s-a realizat o

ameliorare semnificativă prin achiziţionarea celor doua switch-uri Enterasys, nu acelaşi lucru putem spune despre serverele Consiliului Legislativ, în prezenta configuraţie existând un important dezechilibru între capacitatea de calcul a serverelor şi a clienţilor din reţea.

VII. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE LEGISLATIVĂ

În contextul informaţional mondial, explozia informaţională coroborată cu evoluţia fără precedent a mijloacelor informatice au transformat societatea bazată pe valori materiale în societate informaţională. Întrucât informaţia, în cele mai diverse forme de prezentare şi difuzare (cărţi, articole, studii, documente electronice) stă la baza oricărei decizii corecte şi coerente, Consiliul Legislativ, în limita posibilităţilor materiale, a încercat să-şi creeze un fond de documentare pentru specialiştii săi. Astfel, în prezent, biblioteca Consiliului Legislativ deţine cărţi şi publicaţii periodice româneşti şi străine de profil, având un fond de 6778 unităţi bibliografice, ce reprezintă peste 3900 de înregistrări în baza de date informatizată. Pe lângă acestea, sunt oferite specialiştilor spre consultare colecţii de legislaţie românească începând cu anul 1819, volume de legislaţie nepublicată, repertorii legislative, colecţia de publicaţii a Monitorului Oficial după 1990.

În anul 2006 au fost achiziţionate 252 de volume, cuprinzând tratate de drept, legislaţie comentată, jurisprudenţă, studii juridice, lucrări de referinţă. Fondul de referinţă (dicţionare şi enciclopedii româneşti şi străine, generale şi pe domenii) a fost îmbogăţit prin achiziţionarea unor lucrări de actualitate şi deosebit de valoroase din punctul de vedere al informaţiei oferite, cum este cunoscuta şi impresionanta Encyclopaedia Britannica. Biblioteca deţine şi un fond de 23 de titluri de publicaţii periodice de drept, care pot fi de asemenea consultate pentru documentare (11 titluri româneşti şi 12 titluri străine), constituite în colecţii pe ultimii 10 ani.

În anul 2006 fondul de carte al Consiliul Legislativ a fost consultat de specialiştii Camerei Deputaţilor şi ai Curţii Constituţionale, ca urmare a bunei colaborări dintre aceste instituţii. Anul 2006 a stat sub semnul sărbătoririi a 10 ani de activitate a actualului Consiliu Legislativ, dar şi a 80 de ani de la înfiinţarea pentru prima dată a Consiliului Legislativ, în anul 1926, ca urmare a prevederilor Constituţiei din 1923. Cu acest prilej, a fost organizată, la sediul instituţiei, o amplă expoziţie documentară, cuprinzând fotografii, acte


personale, diplome, manuscrise, cărţi, din fondul documentar al instituţiei, dar şi oferite de familiile foştilor membri ai Consiliului Legislativ.

Cu acelaşi prilej a apărut la Editura „Lumina Lex”, sub egida Consiliului Legislativ, ediţia a doua a lucrării „Personalităţi ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului”, revăzută şi adăugită, reprezentând informaţii despre valoroşii specialişti care au lucrat la Consiliul Legislativ şi care, prin viaţa şi munca lor, constituie şi azi un exemplu pentru tinerii jurişti. Pentru a veni în sprijinul specialiştilor interesaţi de noutăţile din domeniul legislaţiei străine, articolele din periodicele străine de drept achiziţionate de Consiliul Legislativ sunt prelucrate, în sensul redării acestora în rezumate care sunt inserate în baza de date realizată în sistem automatizat, bază care cuprinde în prezent peste 2529 de titluri adnotate. Astfel, în anul 2006 au fost prelucrate analitic 250 de articole din revistele de drept străine şi s-a continuat activitatea de înregistrare şi indexare a tuturor articolelor din cele 11 titluri de reviste româneşti la care biblioteca Consiliului Legislativ are abonament, urmărindu-se cu precădere propunerile de lege ferenda.

O mare parte a activităţii documentare s-a axat pe cunoaşterea şi valorificarea informaţiilor legislative comunitare, elaborându-se studii şi sinteze de legislaţie comparată pe teme de stringentă actualitate şi interes, care au fost puse la dispoziţia specialiştilor în vederea întocmirii avizelor. Dintre aceste documente amintim „Reglementări existente în materie electorală în statele Uniunii Europene”, „Reglementări privind finanţarea partidelor politice în campania electorală în statele Uniunii Europene.”, „Reglementări privind drepturile electorale ale rezidenţilor în statele Uniunii Europene”, „Legislaţie privind lustraţia în fostele state comuniste”, „Reglementări privind declararea şi controlul averilor demnitarilor în statele Uniunii Europene”, „Legislaţia privind strategia de securitate naţională în statele Uniunii Europene”, „Reglementări privind supravegherea electronică în unele state ale Uniunii Europene”.

În anul 2006 a continuat apariţia trimestrială a publicaţiei „Buletinul de informare legislativă”. Articolele semnate de specialiştii Consiliului Legislativ s-au axat în special pe aspecte privind armonizarea legislaţiei româneşti cu normele Uniunii Europene. Printre temele abordate amintim: „Câteva clarificări privind termenii din domeniul social utilizaţi în armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările comunitare”, „Succesiune sau continuitate în cazul Uniunii Europene”, „Raporturile dintre Organizaţia Internaţională a Muncii şi Uniunea Europeană şi, respectiv, dintre Consiliul Europei şi Uniunea

Europeană”. Alte articole au tratat subiecte de asemenea de interes actual, cum ar fi: „Examen comparativ privind reglementarea instituţiei referendumului legislativ în Europa”, „Consideraţii privind guvernanţa corporativă”, „Consideraţii privind principalele modificări şi completări ale Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, aduse prin Legea nr.441/2006”) sau au precizat diversele acţiuni în care este implicat Consiliul Legislativ: „Informatizarea sistemului de evidenţă a legislaţiei din România”, „Rolul Consiliului Legislativ în procesul armonizării legislaţiei române cu acquis-ul comunitar”, „Prezenţa Consiliului Legislativ în spaţiul juridic european”. În anul 2006 a devenit operaţional modulul de web al software-ului de bibliotecă şi documentare, astfel încât bazele de date gestionate de acesta pot fi accesate prin reţea de către specialiştii Consiliului Legislativ. De asemenea, menţionăm şi faptul că specialiştii Consiliului Legislativ au participat la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de unele instituţii de învăţământ superior, precum şi de Institutul de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române. Preocuparea pentru pregătirea profesională continuă a personalului Consiliului Legislativ s-a materializat prin participarea acestuia la cursurile de perfecţionare organizate de Institutul Naţional de Administraţie pe diferite domenii cum ar fi: achiziţiile publice, managementul funcţiei publice, gestiunea proiectelor finanţate din instrumente structurale, parteneriatul public-privat, buget şi finanţarea instituţiilor publice, transparenţa decizională şi liberul acces la informaţiile de interes public, gestionarea informaţiilor clasificate, jurisprudenţa CEDO. VIII. PETIŢII ŞI INFORMAŢII DE INTERES

PUBLIC

În cursul anului 2006, Consiliul Legislativ a primit un număr de 86 de petiţii şi cereri de informaţii de interes public, dintre care 21 au fost formulate în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, iar 65 în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Solicitările de informaţii de interes public au vizat: evidenţa oficială a legislaţiei (12), avizarea proiectelor de acte normative (5), funcţionarea Consiliului Legislativ (2), republicarea actelor normative (1), personalul Consiliului Legislativ (1).


Toate solicitările au fost rezolvate favorabil, dintre acestea 15 au fost pe suport de hârtie şi 6 pe suport electronic. Din cele 21 de solicitări, 12 au fost adresate de persoane fizice, iar 9 de persoane juridice.

Cele 65 de petiţii au vizat următoarele domenii: consultanţă juridică ori interpretarea sau aplicarea unor dispoziţii legale (22), solicitarea unor acte normative sau individuale (16), informaţii de ordin legislativ (14), propuneri de amendare a unor acte normative (6), soluţionarea unor probleme de competenţa altor instituţii (6). Din numărul total de petiţii, 17 au fost rezolvate favorabil, iar 48 au fost respinse sau redirecţionate către alte instituţii, deoarece nu intrau în sfera de competenţă a Consiliului Legislativ.

Petiţiile au fost adresate de 34 de persoane fizice şi 31 de persoane juridice.

IX. RELAŢII EXTERNE

În anul 2006 Consiliul Legislativ a

participat la colocviul organizat de Asociaţia Consiliilor de Stat şi Jurisdicţiilor Administrative Supreme a Uniunii Europene care a avut loc la Haga şi a fost dedicat instituţiilor cu rol de avizare. Reuniunea a avut o abordare pragmatică, propunându-şi să identifice diferenţele şi similitudinile între activităţile de avizare desfăşurate de instituţiile participante, prin

prezentarea unor aspecte relevante din avizele emise de instituţiile participante.

Cu prilejul acestui colocviu, Consiliului Legislativ i-a fost adresată invitaţia de a deveni membru al Asociaţiei Consiliilor de Stat şi Jurisdicţiilor Administrative Supreme, lucru care s-a realizat la data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

A fost elaborat în acest sens un proiect de lege pentru aprobarea aderării Consiliului Legislativ, alături de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la respectiva Asociaţie. De asemenea, pe parcursul anului 2006 au avut loc întâlniri la sediul Consiliului Legislativ cu reprezentanţi ai unor instituţii cu atribuţii în domeniul juridic din alte state. Cu aceste ocazii, partea română a prezentat o serie de aspecte legate de organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi informaţii referitoare la legislaţia română.

X. ACTIVITATEA LOGISTICĂ I. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli Creditele deschise în anul 2006 au fost în sumă de 6.170.000 lei. Din acestea s-au efectuat plăţi în sumă de 6.152.917 lei pe titluri de cheltuieli, după cum urmează :

- lei - Indicatori Buget

iniţial Buget

definitiv Credite deschise

Credite utilizate

Cheltuieli total 5.870.000 6.170.000 6.170.000 6.152.917 Cheltuieli curente-din care : 5.720.000 5.965.000 5.965.000 5.950.283 - cheltuieli de personal 5.100.000 5.200.000 5.200.000 .5190.781 - bunuri şi servicii 620.000 765.000 765.000 759.502 Cheltuieli de capital 150.000 205.000 205.000 202.634

La data de 31 decembrie 2006, alocaţiile

bugetare în ansamblul lor au fost utilizate în proporţie de 99,72% din care:

- creditele deschise aferente cheltuielilor de personal - 99,82%;

- creditele deschise aferente cheltuielilor cu bunurile şi serviciile - 99,28%;

- creditele deschise aferente cheltuielilor de capital - 99,85%.

Plăţile şi cheltuielile prezentate în darea de seamă contabilă la data de 31 decembrie 2006 s-au efectuat cu respectarea normelor legale şi cu aprobarea organelor competente.

Evidenţa contabilă şi operativă s-a ţinut în conformitate cu prevederile legale, iar înregistrarea documentelor de cheltuieli şi a altor mişcări patrimoniale s-a făcut cu respectarea normelor metodologice ale Ministerului Economiei şi Finanţelor.

În acest sens, s-a urmărit ca documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă să corespundă cu desfăşurarea reală a fenomenelor economico-financiare, asigurându-se integritatea, gestionarea şi păstrarea în bune condiţii a mijloacelor materiale şi financiare.


Anexa nr. 1A

Situaţie statistică privind proiectele de acte normative primite spre avizare, pe tipuri şi solicitanţi în anul 2006

din care, de tipul:

Solicitantul

avizului

NUMĂR TOTAL proiecte de acte

normative primite

proiecte

de legi

proiecte

de ordonanţe

proiecte

de ordonanţe de urgenţă

proiecte

de hotărâri ale Guvernului

propuneri legislative

amenda-mente la

proiecte de legi

amenda-mente la


proiecte de

regulamente, instrucţiuni, memoran-dumuri etc.

cereri de

rectificare şi republicare

Guvern

1199

225 87 170 717

Senat

468

468

Camera Deputaţilor

87

87

Consiliul Concurenţei

9

9

Monitorul Oficial

155

155

Total Consiliul Legislativ

1918

225

87

170

717

555

9

155

Anexa nr. 1B

Situaţie statistică privind felul avizelor elaborate de Consiliul Legislativ în anul 2006

din care, de tipul:

Solicitantul avizului

NUMĂR TOTAL

avize elaborate

favorabil, fără propuneri şi observaţii

favorabil, în forma definitivată cu

iniţiatorul

favorabil, cu propuneri şi observaţii

negativ

Guvern

1190

212

975

3

Senat

461

4

428

29

Camera Deputaţilor

81

79

2


6

6

Monitorul Oficial

102

93

9


1840

216

1581

43

Anexa nr. 1C

Situaţie statistică privind avizele elaborate de Consiliul Legislativ în anul 2006,

pe tipuri de proiecte de acte normative

din care, pentru:

Solicitantul avizului

NUMĂR TOTAL

avize elaborate

proiecte

de legi

proiecte

de ordonanţe

proiecte

de ordonanţe de urgenţă

proiecte

de hotărâri ale Guvernului


amenda-mente la

proiecte de legi

amenda-mente la


proiecte de

regulamente, instrucţiuni, memoran-dumuri etc.

cereri de rectifi-care şi repu-

blicare Guvern

1190

225

87

169

709

Senat

461

461

Camera Deputaţilor

81

81


6

6

Monitorul Oficial

102

102


1840

225

87

169

709

542

6

102


Anexa nr. 2

Situaţie privind avizele NEGATIVE emise în anul 2006

1. Aviz nr. 39/2006 ─ Dosar nr. 16/2006 RECTIFICAREA Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2005 privind reglementarea unor probleme financiare în anul 2005 Solicitant: Monitorul Oficial 2. Aviz nr. 76/2006 ─ Dosar nr. 56/2006 RECTIFICAREA Deciziei nr. 686/2005 a preşedintelui Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru aprobarea Procedurii de tarifare şi a Listei cuprinzând tarifele de utilizare a spectrului radio, datorate anual către Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1166 din 22 decembrie 2005 Solicitant: Monitorul Oficial 3. Aviz nr. 234/2006 ─ Dosar nr. 198/2006 Propunere legislativă pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 978/22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune Solicitant: Senat 4. Aviz nr. 370/2006 ─ Dosar nr. 284/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare Solicitant: Senat 5. Aviz nr. 380/2006 ─ Dosar nr. 391/2006 RECTIFICAREA Legii nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2006 Solicitant: Monitorul Oficial 6. Aviz nr. 421/2006 ─ Dosar nr. 413/2006 Propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară Solicitant: Camera Deputaţilor 7. Aviz nr. 432/2006 ─ Dosar nr. 376/2006 Propunere legislativă pentru trecerea din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului a S.C.ROMGAZ -S.A. şi a Casei de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. Solicitant: Senat 8. Aviz nr. 457/2006 ─ Dosar nr. 510/2006 RECTIFICAREA Ordonanţei Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 20 ianuarie 2006 Solicitant: Monitorul Oficial 9. Aviz nr. 492/2006 ─ Dosar nr. 423/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi falimentului Solicitant: Senat 10. Aviz nr. 502/2006 ─ Dosar nr. 390/2006 Propunere legislativă privind suspendarea emiterii Ordonanţelor de urgenţă de către Guvern Solicitant: Senat 11. Aviz nr. 509/2006 ─ Dosar nr. 521/2006 RECTIFICAREA Hotărârii Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor programe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 1 martie 2006 Solicitant: Monitorul Oficial 12. Aviz nr. 511/2006 ─ Dosar nr. 420/2006 Propunere legislativă privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege Solicitant: Camera Deputaţilor


13. Aviz nr. 539/2006 ─ Dosar nr. 415/2006 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Solicitant: Senat 14. Aviz nr. 545/2006 ─ Dosar nr. 467/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune Solicitant: Senat 15. Aviz nr. 632/2006 ─ Dosar nr. 567/2006 Propunere legislativă privind alegerea membrilor Parlamentului prin vot uninominal Solicitant: Senat 16. Aviz nr. 706/2006 ─ Dosar nr. 621/2006 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 302 din 24 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale Solicitant: Senat 17. Aviz nr. 717/2006 ─ Dosar nr. 735/2006 RECTIFICAREA Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1151 din 19 decembrie 2005 Solicitant: Monitorul Oficial 18. Aviz nr. 787/2006 ─ Dosar nr. 728/2006 Propunere legislativă privind instituirea indemnizaţiei pe viaţă a cascadorilor români de film istoric şi naţional din patrimoniul Naţional care au activat în perioada 1960-1989 Solicitant: Senat 19. Aviz nr. 858/2006 ─ Dosar nr. 881/2006 RECTIFICAREA Hotărârii Guvernului nr. 85/2006 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 2 februarie 2006 Solicitant: Monitorul Oficial 20. Aviz nr. 943/2006 ─ Dosar nr. 862/2006 Propunere legislativă pentru modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 Solicitant: Senat 21. Aviz nr. 976/2006 ─ Dosar nr. 1003/2006 Rectificarea Hotărârii Guvernului nr. 972/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1039/2003 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piaţă Solicitant: Monitorul Oficial 22. Aviz nr. 1028/2006 ─ Dosar nr. 973/2006 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului Solicitant: Senat 23. Aviz nr. 1147/2006 ─ Dosar nr. 1166/2006 Proiect de Ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România Solicitant: Guvern 24. Aviz nr. 1173/2006 ─ Dosar nr. 1178/2006 Proiect de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 Solicitant: Guvern 25. Aviz nr. 1218/2006 ─ Dosar nr. 1221/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8, alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 Solicitant: Senat 26. Aviz nr. 1284/2006 ─ Dosar nr. 1291/2006 RECTIFICAREA Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1886/2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România (numărul 2003/5812.06), semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1273 din 30 decembrie 2004, a Ordinului nr. 1888/2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră dintre Bulgaria şi România pentru anul


2003(numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 30 decembrie 2004, a Ordinului nr. 1412/2005 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2004 pentru România, semnat la Bucureşti la 21 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 bis din 21 octombrie 2005 şi a Ordinului nr. 1711/2005 privind publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2004 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 bis din 21 decembrie 2005 Solicitant: Monitorul Oficial 27. Aviz nr. 1338/2006 ─ Dosar nr. 1278/2006 Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată Solicitant: Senat 28. Aviz nr. 1417/2006 ─ Dosar nr. 1450/2006 Propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii Solicitant: Senat 29. Aviz nr. 1463/2006 ─ Dosar nr. 1378/2006 Propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea unei societăţi de profil pentru distribuţia apei potabile şi canalizare în regiunile rurale Solicitant: Senat 30. Aviz nr. 1468/2006 ─ Dosar nr. 1377/2006 Propunere legislativă privind republicarea Codului de procedură penală Solicitant: Senat 31. Aviz nr. 1556/2006 ─ Dosar nr. 1476/2006 Propunere legislativă - Legea decomunizării, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care după 21 decembrie 1989 au acţionat pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial Solicitant: Senat 32. Aviz nr. 1557/2006 ─ Dosar nr. 1463/2006 Propunere legislativă privind limitarea temporară a accesului la demnităţi şi funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist Solicitant: Senat 33. Aviz nr. 1591/2006 ─ Dosar nr. 1556/2006 Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici Solicitant: Senat 34. Aviz nr. 1594/2006 ─ Dosar nr. 1567/2006 Propunere legislativă privind îmbunătăţirea procedurii legislative Solicitant: Senat 35. Aviz nr. 1606/2006 ─ Dosar nr. 1617/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată Solicitant: Senat 36. Aviz nr. 1619/2006 ─ Dosar nr. 1619/2006 Propunere legislativă privind completarea şi modificarea alineatului 1 al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii Solicitant: Senat 37. Aviz nr. 1644/2006 ─ Dosar nr. 1621/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, aprobată prin Legea nr. 365/2005 Solicitant: Senat 38. Aviz nr. 1680/2006 ─ Dosar nr. 1642/2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale Solicitant: Senat 39. Aviz nr. 1705/2006 ─ Dosar nr. 1646/2006 Propunere legislativă privind partajarea patrimoniului comun al cultelor ortodox şi greco-catolic Solicitant: Senat


40. Aviz nr. 1708/2006 ─ Dosar nr. 1787/2006 Proiect de Hotărâre pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti-Metrorex S.A., în valoare de 63.000.000 EUR, referitor la finanţarea Proiectului privind Modernizarea Metroului din Bucureşti- etapa a III-a, semnat la Atena la 20 octombrie 2006 Solicitant: Guvern 41. Aviz nr. 1797/2006 ─ Dosar nr. 1733/2006 Propunere legislativă privind regimul juridic al bunurilor imobiliare, aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din România Solicitant: Senat 42. Aviz nr. 1812/2006 ─ Dosar nr. 1735/2006 Propunere legislativă pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie1945 - 22 decembrie 1989 Solicitant: Senat 43. Aviz nr. 1829/2006 ─ Dosar nr. 1759/2006 Propunere legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pază de interes judeţean Solicitant: Senat


Anexa nr. 3

EXEMPLE DE ACTE NORMATIVE CARE AU SUFERIT

MAI MULTE MODIFICĂRI ÎN ULTIMII ANI ŞI

CARE NU AU FOST REPUBLICATE

�L. nr. 26/1990 privind Registrul comerţului M. Of. nr. 121/7 nov. 1990

Modificări: – L. nr. 12/1998 (M. Of. nr. 15/19 ian. 1998)

Republicare: M. Of. nr. 49/4 febr. 1998

Modificări: – O.G. nr. 53/1998 – introduce la art. 11 alin. (31), (32), (33) (M. Of. nr. 302/18 aug. 1998) – O.U.G. nr. 76/2001 – abrogă art. 11 alin. (1) (M. Of. nr. 283/31 mai 2001) – L. nr. 348/2001 – modifică art. 25; abrogă art. 52 (M. Of. nr. 381/12 iul. 2001) – O.U.G. nr. 129/2002 – modifică art. 2 alin. (2), art. 9, art. 10, art. 11, art. 12 alin. (4), art. 44 alin. (3), art. 46, art. 51; abrogă art. 49 (M. Of. nr. 746/11 oct. 2002) – O.G. nr. 15/2003 – introduce alin. (11) la art. 39 (M. Of. nr. 61/1 febr. 2003) - L. nr. 161/2003 - modifică art.1 alin. (1) şi (2), art.6, art.7 alin. (1), art.12 alin.(1),art.13 alin. (1) partea introductivă şi lit. a) şi alin. (3), art.14,art.15 partea introductivă, art.17 lit. a) şi b), art.18 alin. (2) şi (3),art.21 lit.a), b), c) şi lit. g), art.22 alin. (3), art.24 alin. (1) şi (2), art.25 alin. (1), (3), (4) şi (5), art.26 alin. (2), art.29, art.41 alin. (1), art.44 alin. (1) şi (2), art.45, art.46, art.47; introduce alin. (21) la art.1, alin. (11) la art. 13, alin. (2) la art. 15, alin. (2) la art.16,alin. (11) la art. 18, alin. (11) şi (12) la art. 24, alin. (11) la art. 31, alin. (3) la art. 39; abrogă art.27(M. Of. nr. 279/21 apr. 2003) - L. nr. 505/2003- aprobă O.U.G. nr. 129/2002 şi modifică art.1 alin. (2), art.9 alin. (3), art.10 alin. (1) şi(6), art.11 alin. (2), art.12 alin. (4) ; introduce alin. (3) la art. 11; abrogă art.9 alin. (2), art.44 alin. (3)(M. Of. nr. 857/3 dec. 2003) - L. nr. 183/2004 – aprobă cu modificări O.G. nr. 15/2003 şi modifică art. 39 alin. (11); introduce alin. (12) - (14) la art. 39(M. Of. nr. 461/24 mai 2004) - O.G. nr. 72/2004 - modifică art.39(M. Of. nr. 791/27 aug. 2004) - L. nr. 519/2004 - aprobă O.G. nr. 72/2004 şi modifică art.39 alin. (1), (2), (3) şi (8)(M. Of. nr. 1109/26 nov. 2004) - L. nr. 1/2005 - modifică art. 12 alin. (1) teza 1(M. Of. nr. 172/28 feb. 2005) - L. nr. 441/2006 - modifică art. 4 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 22 alin. (3), art. 23, art. 24; introduce alin. (11)-(14) la art. 1, alin. (2) şi (3) la art. 3, alin. (4) şi (5) la art. 4, art. 261, alin. (2)-(4) la art. 51(M. Of. nr. 955/28 nov. 2006) - O.U.G. nr. 119/2006- modifică art. 1 alin. (2)(M. Of. nr. 1036/28 dec. 2006)

�L. nr. 31/1990 privind societăţile comerciale M. Of. nr. 126-127/17 nov. 1990 (v. D.C.C.J. nr. XXII/2006 (art.46 alin.(1)) –M.Of. nr. 936/20 nov.2006)

Modificări: – L. nr. 41/1991 (M. Of. nr. 120/4 iun. 1991) – L. nr. 44/1991 (M. Of. nr. 142/11 iul. 1991) – L. nr. 80/1991 (M. Of. nr. 263/23 dec. 1991) – L. nr. 78/1992 (M. Of. nr. 178/28 iul. 1992) – O.U.G. nr. 32/1997 (M. Of. nr. 133/27 iun. 1997)

Rectificare: M. Of. nr. 162/18 iul. 1997

Modificări: – L. nr. 195/1997 (M. Of. nr. 335/28 nov. 1997)

Republicare: M. Of. nr. 33/29 ian. 1998

Modificări: – O.U.G. nr. 16/1998 (M. Of. nr. 359/22 sept. 1998) –L. nr. 99/1999 (M. Of. nr. 236/27 mai 1999) – O.U.G. nr. 75/1999 (M. Of. nr. 256/4 iun. 1999) – L. nr. 127/2000 (M. Of. nr. 345/25 iul. 2000)


– O.U.G. nr. 76/2001 (M. Of. nr. 283/31 mai 2001) – L. nr. 314/2001 (M. Of. nr. 338/26 iun. 2001) – L. nr. 133/2002 (M. Of. nr. 230/5 apr. 2002) – O.U.G. nr. 102/2002 (M. Of. nr. 673/11 sept. 2002) - L. nr. 161/2003(M. Of. nr. 279/21 apr. 2003) - L. nr. 297/2004(M. Of. nr. 571/29 iun. 2004)

Republicare: M. Of. nr. 1066/17 nov. 2004

Modificări : - L. nr. 302/2005 - modifică art. 10 alin. (1), art. 237 alin. (6);introduce la art. 237 alin. (7)-(10);abrogă art. 293(M. Of. nr. 953/27 oct. 2005) - L. nr. 85/2006- abrogă art. 282(M. Of. nr. 359/21 apr. 2006) - L. nr. 164/2006 - modifică art. 17 alin. (2)(M. Of. nr. 430/18 mai 2006) - L. nr. 441/2006 - modifică art. 6 alin. (2), art. 7 lit. a), b), d) şi e), art. 8 lit. a), b), d)-i), m), n) şi o), art. 9, art. 10, art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (2), (3) şi (4), art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 26, art. 28, art. 29 alin. (1), art. 30 alin. (2), art. 31 alin. (1) şi (3), art. 36 alin. (1) şi alin. (2) lit. d) şi f), art. 38, art. 39, art. 43, art. 52, art. 54, art. 55 alin. (1), art. 56 lit. f), art. 67 alin. (2) şi (5), art. 74, art. 93 alin. (1) şi (4), art. 95 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi alin. (4), art. 98 alin. (2), art. 100 alin. (2), art. 103, art. 104, art. 105, art. 106, art. 107, art. 111 alin. (1), alin. (2) lit. a)-d), art. 112, art. 114, art. 115, art. 117, art. 119, art. 123 alin. (1) şi (2), art. 125 alin. (1), (2), (3) şi (5), art. 126, art. 128, art. 129 alin. (1), (2) şi (5), art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (4) şi (5), art. 132 alin. (4)-(7), art. 134, art. 136 alin. (1), art. 137, art. 141, art. 142, art. 143, art. 150 alin. (1), art. 152, art. 153, art. 155, art. 160 alin. (1) şi alin. (2), art. 161 alin. (2) lit. c), art. 163 alin. (1), (2) şi (5), art. 167 alin. (1), art. 170 alin. (3), art. 171 alin. (5), art. 177 alin. (1) lit. a), c), e) şi f) şi alin. (2), art. 178 alin. (1), art. 181, art. 184, art. 185, art. 186, art. 187, art. 190, art. 194 alin. (1) partea introductivă, lit. b) şi c), art. 199 alin. (2) şi (5), art. 201 alin. (1), art. 204 alin. (1) şi (3)-(7), art. 208 alin. (3) şi (4), art. 211, art. 212 alin. (2) lit. d), art. 213, art. 214, art. 215 alin. (1), art. 216, art. 217, art. 219, art. 227 alin. (2), art. 228, art. 233 alin. (2), art. 237 alin. (10), art. 238, art. 241, art. 243, art. 244, art. 245, art. 246, art. 249, art. 250, art. 251, art. 252 alin. (1) lit. a) şi b), art. 253 alin. (2)-(5), art. 255 alin. (2), art. 264 alin. (3), art. 265 alin. (1), art. 266 alin. (1), denumirea titlului VIII, art. 272; introduce lit. e1) la art. 7, lit. f1), f2), g1) şi i1) la art. 8, art. 81, art. 91, lit. g) la art. 36 alin. (2), art. 441, alin. (2) la art. 53, art. 731, alin. (2) la art. 86, alin. (5) la art. 95, art. 991, art. 1031, art. 1041, art. 1051, art. 1071, lit. b1) la art. 111 alin. (2), lit. i1) la art. 113, art. 1171, art. 1172, alin. (7) la art. 129, alin. (11) la art. 136, art. 1361, titlul subsecţiunii I după titlul secţiunii a III-a, art. 1371, art. 1372, art. 1381, art. 1382, art. 1401, art. 1402, art. 1411, art. 1431, art. 1432, art. 1441-1444, alin. (11) la art. 150, art. 1521, titlul subsecţiunii a II-a după art. 1521, paragraful A cu art. 1531-1535 în cadrul subsecţiunii a II-a după art. 153, paragraful B cu art. 1536-15311 în cadrul secţiunii a II-a după art. 1535, titlul subsecţiunii a III-a după art. 15311, art. 15312-15324 după titlul subsecţiunii a III-a, art. 1551, alin. (11) şi (12) la art. 160, art. 1601, art. 1641, lit. g) la art. 177 alin. (1), art. 1961, art. 2161, art. 2201, alin. (2)-(4) la art. 235, art. 2411, art. 2431-2433, art. 2491, art. 2501, art. 2511, art. 2521, alin. (11) şi (12) la art. 263, art. 2701, art. 2702, art. 2703 după denumirea titlului VIII, art. 2721, art. 2801-2803, art. 2821; abrogă art. 27 alin. (1), art. 35, art. 36 alin. (3), art. 91 alin. (3), art. 125 alin. (4), art. 135, art. 138, art. 139, art. 140, art. 144, art. 145-149, art. 151, art. 154, art. 156-158, art. 159 alin. (5), art. 163 alin. (4), art. 164 alin. (2), art. 168, art. 169, art. 177 alin. (1) lit. d), art. 218, art. 236, art. 240(M. Of. nr. 955/28 nov. 2006)

�L. nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică M. Of. nr. 317/16 nov. 1994

Modificări: – O.G. nr. 108/1999 – modifică titlul Capitolului I, art. 1, art. 2, art. 3, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, titlul Capitolului IV, art. 9, art. 10, art. 11, titlul Capitolului V, art. 12, art. 13, art. 14, titlul Capitolului VI, art. 15, art. 16, art. 17, art. 18, art. 19, art. 20, art. 21, titlul Capitolului VIII, art. 22, art. 23, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27, art. 28, titlul Capitolului X, art. 29, art. 30, art. 31, art. 32, art. 33, Capitolul XII devine Capitolul XIII cu acelaşi titlu, art. 34 devine art. 36, art. 35 devine art. 37, art. 36 devine art. 38, art. 37 devine art. 39, art. 38 devine art. 40, art. 39 devine art. 41, art. 40 devine art. 42, art. 36, art. 38, art. 41, art. 42, Capitolul XIII devine Capitolul XIV cu acelaşi titlu, art. 41 devine art. 43 pe care îl modifică, art. 42 devine art. 44 cu acelaşi cuprins, art. 43 devine art. 45 cu acelaşi cuprins, art. 44 devine art. 46 pe care îl modifică, art. 46 devine art. 49 cu acelaşi cuprins; introduce Capitolul XII, art. 34, art. 35, art. 47, art. 48; elimină art. 4 (M. Of. nr. 429/31 aug. 1999) – O.G. nr. 103/2000 – modifică art. 41; abrogă art. 3 lit. e (M. Of. nr. 436/3 sept. 2000) – L. nr. 148/2002 – respinge O.G. nr. nr. 103/2000 (M. Of. nr. 389/7 iun. 2002) – L. nr. 344/2002 – modifică art. 1, art. 2, art. 3, art. 5, art. 7 partea introductivă şi lit. a-h, j, m şi n, art. 8 lit. a, e-h, art. 9 partea introductivă şi lit. b şi c, art. 10 partea introductivă şi lit. b, e-g şi i, art. 11 partea introductivă şi lit. d-f, h şi l, art. 12 partea introductivă, art. 13 partea introductivă şi lit. a, h, l, art. 14 partea introductivă, art. 15 partea introductivă şi lit. c şi e, art. 16 partea introductivă, art. 17 partea introductivă şi lit. a-c, art. 18 partea introductivă şi lit. a şi e-h, art. 20 lit. d şi g, art. 22 partea introductivă şi lit. b şi d, art. 23 partea introductivă şi lit. b, art. 24 partea introductivă şi lit. g, j, m, o şi q, art. 25 lit. a şi i, art. 26 partea introductivă, art. 27 partea introductivă şi lit. e, art. 29 partea introductivă, art. 30 partea introductivă şi lit. j, l, p, q, t, u şi v, art. 31 partea introductivă şi lit. b, art. 32 partea introductivă, art. 33 partea introductivă şi lit. a şi j, art. 34 partea introductivă, art. 35 partea introductivă, art. 36 lit. d, art. 38 lit. b şi c, art. 41, art. 43 alin. (1), art. 43 devine art. 45 şi se modifică, anexa nr. 1, anexa nr. 2;introduce lit. j la art. 10, lit. h, i şi j la art. 15, lit. g şi h la art. 17, lit. i-s la art. 18, lit. j la art. 22, lit. s şi ş la art. 23, lit. d la art. 38; abrogă art. 19, art. 32 lit. d; înlocuieşte sintagma „Ministerul Sănătăţii“ cu „Ministerul Sănătăţii şi Familiei“ (M. Of. nr. 389/7 iun. 2002) - O.G. nr. 5/2004 - introduce alin.(2) la art.41(M. Of. nr. 65/26 ian. 2004) - L. nr. 170/2004 - aprobă O.G. nr. 5/2004(M. Of. nr. 456/20 mai 2004) - L. nr. 316/2004- modifică titlul Cap. I, art. 1, art. 2 partea introductivă şi lit. a), b) şi d),art. 3 lit. a), art. 5 partea introductivă şi lit. c) şi d), art. 6 partea introductivă, art. 7 partea introductivă şi lit. a), h), j), m) şi n), art. 8 partea introductivă, art. 11 partea introductivă şi lit. l), art. 12 lit. d), art. 13 partea introductivă şi lit. a), c), i), k) şi n), art. 15 partea introductivă, art. 16 lit. b), art.


17 lit. f), art. 22 partea introductivă şi lit. d), art. 23 partea introductivă şi lit. b), c), e), n), p) şi s), art. 24 partea introductivă şi lit. m) şi r), art. 25 partea introductivă, art. 25 punctul IX al lit. a), art. 29 partea introductivă, art. 34 partea introductivă, art. 35 partea introductivă, art. 36 lit. b), art. 38 lit. a) şi b), art. 40, art. 43, art. 44, art. 45,prevăzut la pct. 44 din L. nr. 344/2002, care devine art. 49 cu acelaşi cuprins, art. 49 devine art. 50 cu acelaşi cuprins, anexa nr. 1; introduce lit. e) la art. 2, lit. e) - h) la art. 5, lit. q) - t) la art. 13, lit. d) la art. 16, lit. s) la art. 24, lit. d) şi e) la art. 29, lit. g) - i) la art. 32; abrogă art. 3 lit. e) şi h), art. 7 lit. b) şi g), art. 20 lit. f), art. 22 lit. i), art. 23 lit. m), art. 24 lit. i), art. 33 lit. j), art. 36 lit. c) - e), art. 38 lit. c) şi d)(M. Of. nr. 592/1 iul. 2004) - O.G. nr. 18/2005 - modifică art. 3 lit. b), art. 6 lit. e), art. 7 lit. c) şi d), art. 8 lit. a), b), c), art. 14 lit. a), art. 24 lit. j), art. 25 lit. a) pct. II(M. Of. nr. 101/31 ian. 2005) - L. nr. 147/2005 - aprobă O.G. nr. 18/2005(M. Of. nr. 423/19 mai 2005)

�L. nr. 84/1995 Legea învăţământului M. Of. nr. 167/31 iul. 1995

Modificări: – L. nr. 131/1995 (M. Of. nr. 301/29 dec. 1995)

Republicare: M. Of. nr. 1/5 ian. 1996

Modificări: – O.U.G. nr. 36/1997 (M. Of. nr. 152/14 iul. 1997) – O.U.G. nr. 68/1997 (M. Of. nr. 294/29 oct. 1997) – L. nr. 68/1998 (M. Of. nr. 140/7 apr. 1998) – L. nr. 151/1999 (M. Of. nr. 370/3 aug. 1999)

Republicare: M. Of. nr. 606/10 dec. 1999

Modificări: – O.U.G. nr. 30/2000 – modifică art. 166 alin. (4); introduce alin. (41) – (44) la art. 166 (M. Of. nr. 160/17 apr. 2000) – O.U.G. nr. 130/2000 – modifică art. 31 alin. (1); completează art. 24 alin. (1) cu lit. d, art. 26 alin. (2) lit. B cu un paragraf, art. 59 cu alin. (5) (M. Of. nr. 306/4 iul. 2000) – O.U.G. nr. 206/2000 – modifică art. 166 alin. (41) şi (42), art. 167 alin. (1) şi (3); introduce alin. (45) şi (46) la art. 166, alin. (21) la art. 167 (M. Of. nr. 594/22 nov. 2000) – O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr. 130/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000) – O.U.G. nr. 32/2001 – modifică art. 170 alin. (1) (M. Of. nr. 110/5 mart. 2001) – L. nr. 98/2001 – abrogă lit. d de la art. 24 alin. (1), paragraful „Filiera profesională“ din art. 24 alin. (2) lit. B şi alin. (5) de la art. 59 – introduse prin art. unic pct. 1, 2 şi 4 din O.U.G. nr. 130/2000 (M. Of. nr. 157/29 mart. 2001) –L. nr. 159/2001 – modifică art. 22 (M. Of. nr. 185/11 apr. 2001) – O.U.G. nr. 123/2001 – modifică în mod corespunzător (M. Of. nr. 643/15 oct. 2001) – L. nr. 713/2001 – modifică art. 166 alin. (4), (41)-(44), art. 167; abrogă alin. (45)-(46)* de la art. 166 şi alin. (21) de la art. 167 introduse prin O.U.G. nr. 206/2000 (M. Of. nr. 803/14 dec. 2001) – O.U.G. nr. 184/2001 – modifică art. 166 alin. (41) – (43); introduce alin. (21) la art. 167 (M. Of. nr. 849/29 dec. 2001)

Rectificare: M. Of. nr. 5/8 ian. 2002*

Modificări: – L. nr. 113/2002 – respinge O.U.G. nr. 30/2000 (M. Of. nr. 189/20 mart. 2002) – L. nr. 345/2002 – abrogă prevederile art. 173 alin. (3) (M. Of. nr. 371/1 iun. 2002) – L. nr. 520/2002 – modifică art. 166 alin. (42); introduce alin. (3) la art. 173 (M. Of. nr. 522/18 iul. 2002) - L. nr. 268/2003 - modifică art. 6, art. 8 alin. (2), art. 15, art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19, art. 20, titlul secţiunii 1 al cap. IV, art. 21, art. 22, titlul secţiunii a 2-a al cap. IV, art. 23, art. 24 alin. (3), art. 25, art. 26, art. 27 alin. (5) şi (6), art. 28, titlul secţiunii a 3-a al cap. IV, art. 29, art. 30 alin. (1) şi (2), art. 32, art. 34, art. 35, art. 36, art. 38 lit. b) art. 39, art. 40 alin. (1), titlul cap. VI, art. 41 alin.(3), art. 105, art. 107 alin. (2), art. 110 alin. (3), art. 122, art. 142 partea introductivă şi lit. d), art. 145 alin. (7), art. 151 alin. (2) lit. d )şi e), art. 158 alin. (1) lit. d), art. 180 alin. (2) şi (3); introduce alin. (3) la art. 17, secţiunea a 21-a după art. 24, secţiunea a 4-a după art. 35; abrogă art. 31, art. 33, art.38 lit. e, art. 189(M. Of. nr. 430/19 iun. 2003) - O.U.G. nr. 68/2003 - modifică art. 59 alin. (2), art. 158 alin. (2), art. 174(M. Of. nr. 590/19 aug. 2003) - O.G. nr. 59/2003 - abrogă art.173 alin. (3)(M. Of. nr. 615/29 aug. 2003) - O.U.G. nr. 110/2003 - introduce la art.166 alin. (31) şi (32).(M. Of. nr. 748/26 oct. 2003) - L. nr. 545/2003 - aprobă cu modificări O.G. nr. 59/2003 şi abrogă art.173 alin.(3).(M. Of. nr. 915/20 dec. 2003) - L. nr. 607/2003 - aprobă O.U.G. nr. 110/2003(M. Of. nr. 936/24 dec. 2003) - L. nr. 34/2004 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 68/2003 şi modifică art. 59 alin.(2), art. 158 alin.(2), art. 174(M. Of. nr. 239/18 mar. 2004) - L. nr. 288/2004 - abrogă prevederile art. 57, art. 60 alin. (2),art. 62 - 65, art. 72 alin. (4) - (6), art. 73 alin. (1)(M. Of. nr. 614/7 iul. 2004) - L. nr. 354/2004 - modifică art.7 alin. (8), art.24 alin. (1) lit. c), titlul cap.X din titlul II, art.97, art.98, art.99, art.100, art.101, art.102, art. 140 alin.(2), art.145, art.166 alin. (3), (4), (41) - (44), (5) - (9), art.167, art.169 alin. (1), art.170 alin. (1), art.170 alin. (2) şi (6), art.174; introduce alin. (9) şi (10) la art. 7, alin. (11) la art. 170; abrogă art.117 alin. (3), art.166 alin. (10), art.168, art.170 alin. (4) şi (5)(M. Of. nr. 687/30 iul. 2004)


- O.U.G. nr. 75/2005 - abrogă art. 18 alin. (3), art. 23 alin. (2), art. 56 alin. (1),art. 106 alin. (2), art. 107, art. 113, art. 148 alin. (1)(M. Of. nr. 642/20 iul. 2005) - L. nr. 366/2005 - modifică art. 36 alin. (2);introduce alin. (3) la art. 29(M. Of. nr. 1147/19 dec. 2005) - L. nr. 87/2006 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 75/2005(M. Of. nr. 334/13 apr. 2006) - L. nr. 291/2006- introduce lit. d) şi e) la alin. (5) al art. 167, alin. (11) şi (12) la art. 176; abrogă lit. e) şi f) ale alin. (6) al art. 167(M. Of. nr. 598/11 iul. 2006) - L. nr. 316/2006- introduce alin. (4) la art. 5(M. Of. nr. 614/17 iul. 2006) - O.U.G. nr. 88/2006- aplicarea prevederilor art. 170 alin. (11) se suspendă până la data de 31 decembrie 2007(M. Of. nr. 941/21 nov. 2006) - L. nr. 428/2006 - modifică art. 176 alin. (3)(M. Of. nr. 965/30 nov. 2006) - L. nr. 480/2006 - modifică art. 103 alin. (1) ; introduce art. 1161 - 1164(M. Of. nr. 1025/22 dec. 2006)

�L. nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România M. Of. nr. 303/30 dec. 1995

Modificări: – O.G. nr. 27/1997 – introduce alin. (3) la art. 60 (M. Of. nr. 208/26 aug. 1997) – H.G. nr. 1. 054/1999 – actualizează nivelul amenzilor stabilite la art. 63 şi 64 (M. Of. nr. 640/29 dec. 1999) – L. nr. 32/2000 – atribuţiile Oficiului de supraveghere a activităţii de asigurare şi reasigurare din cadrul Ministerului Finanţelor, competenţele legale ale Ministerului Finanţelor precum şi ale Guvernului României, prevăzute la art. 5, 7, 53, 60, 65, 67, se preiau de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi abrogă O.G. nr. 27/1997 (M. Of. nr. 148/10 apr. 2000) – H.G. nr. 1. 194/2000 – actualizează nivelul amenzilor stabilite la art. 63 şi 64 şi abrogă H.G. nr. 1. 054/1999 (M. Of. nr. 628/5 dec. 2000) – O.G. nr. 61/2002 – înlocuieşte noţiunea de „majorări de întârziere, majorări“ cu noţiunea de „dobânzi“ (M. Of. nr. 644/30 aug. 2002) - L. nr. 172/2004 - modifică art. 1, art.3, art.4, art.5, art.8, art.9, art.10, art.11, art.13 alin. (1), art.14, art.15, art.16, art.21, art.24, art.30, art.31, art.32, art.33 alin. (1), art.34, art.35, art. 37, art.38, art.40, titlul secţiunii a 5-a din cap. II, titlul secţiunii a 6-a din cap. II, art.46, art.48 alin. (1) şi (2), art.50, art.52 alin. (1), art.53, art.54, art.56 alin. (2) şi (3), art. 57 alin. (2), art.60, art.61, art.62, art.63, art.64, art.66, art.67, art.68, art.69; introduce alin. (2) la art. 17, alin. (3) la art. 19, alin. (3) la art.20, art.201, alin. (2) la art.36, art. 401, art.441 şi 442 la secţiunea a 5-a din cap. II, art.451 la secţiunea a 6-a din cap. II, art.481, art.611, art.691, art.692; abrogă art.6 alin. (2), art.7, art.39, art.59, art.65(M. Of. nr. 473/26 mai 2004) - O.U.G. nr. 61/2005 - modifică art. 4, art. 5, art. 9, art. 10 alin. (3) lit. b), art. 11, art. 14, art. 17 alin. (2), art. 201, art. 22, art. 27 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (2), art. 481, art. 49, art. 50 alin. (2) şi (4), art. 52 alin. (1), art. 53, art. 54, art. 55, art. 56, art. 60 alin. (3), art. 60 alin. (4) lit. b), art. 61 alin. (1), (2), (4) şi (6), art. 63 alin. (1), (2) şi (3), art. 64 alin. (1), art. 69; introduce art. 11, alin. (4) la art. 31, alin. (4) la art. 441, alin. (21) la art. 60, alin. (8) la art. 61, alin. (7) la art. 611; abrogă art. 57 şi art. 60 alin. (6)(M. Of. nr. 562/30 iun. 2005) - L. nr. 283/2005 - modifică art. 11 pct.9, titlul cap. III, art. 56 alin. 2, art. 60 alin. 3, art. 61 alin. 4 şi alin. 6, art. 63 alin. 1 lit. c) şi alin. 2(M. Of. nr. 897/7 oct. 2005) - L. nr. 113/2006 - abrogă art. 61 la data preluării prevăzute la art. IV alin. (2)(M. Of. nr. 421/16 mai 2006) - L. nr. 172/2006 - introduce după art. 59 cap. III1 cu art. 591 - 599 (M. Of. nr. 436/19 mai 2006)

�L. nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe M. Of. nr. 60/26 mart. 1996

Modificări: – L. nr. 146/1997 – abrogă art. 150 alin. (3) (M. Of. nr. 173/29 iul. 1997) – O.G. nr. 124/2000 – completarea cadrului juridic privind drepturile de autor şi drepturile conexe (M. Of. nr. 427/2 sept. 2000) – O.U.G. nr. 9/2001 – modifică subordonarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (M. Of. nr. 35/19 ian. 2001) - L. nr. 285/2004 - modifică art. 1 alin.(1), art. 5 alin.(3) şi (4), art. 7 lit. g), art. 9 lit. a), art. 10 lit. e), art. 11 alin.(2), art. 12, art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 21, art. 25 alin.(1), art. 26, art. 30, art. 33, art. 34, art. 38, art. 40, art. 41 alin.(1), art. 43 alin.(1) şi (2), art. 44, art. 46, art. 47 alin.(1), (2), (3) şi (6), art. 48 alin.(1) şi (2), art. 50, art. 56 alin.(1) şi (5), art. 58, art. 59 alin.(1), (2) şi (3), art. 63, art. 64, art. 67 alin.(1) şi (4), art. 70, art. 71, art. 73 partea introductivă şi lit. a) şi c), art. 74, art. 75 alin.(1) partea introductivă, art. 76, art. 77 alin.(1) şi (2), art. 78 partea introductivă, art. 79 lit. c), art. 80, art. 86 alin.(1), art. 88, art. 89, art. 90, denumirea titlului II, art. 92 alin.(2), art. 94, art. 97 alin.(2), art. 98, art. 99, art. 100, art. 101, art. 103, art. 104, art. 105, art. 107, art. 108, art. 110, art. 112, art. 113, art. 114, art. 115, art. 116, art. 118, art. 119 alin.(1) şi (2), art. 121, art. 123, art. 125 alin.(1) şi (2), art. 126, art. 127, art. 129, art. 130, art. 131, art. 133, art. 134 alin.(2), art. 135, art. 137 alin.(2) şi (3), art. 138, titlul cap. III al titlului III, art. 139, art. 140, art. 141, art. 143, art. 144, art. 145, art. 146 partea introductivă şi lit. c) ale lit. B, art. 146, părţile introductive ale lit. C şi D, art. 147, art. 148, art. 149 alin.(1) şi (3) ; introduce lit. j) la art. 7, art. 141-145, art. 151 şi art. 152, cap. III1 cu art. 1061-1064 , art. 1065-1066 după titlul cap. IV al titlului II , art. 1071, art. 1072, art. 1111, art. 1121, art. 1131, art. 1132, art. 1211, cap. VI al titlului II cu art. 1221-1224, art. 1231-art. 1234, art. 1251, art. 1291, art. 1311-1314,art. 1341, art. 1381-1384, secţiunea I cu art. 1385 şi 1386 după titlul cap. III al titlului III, titlul secţiunii a II-a după art. 1386, art. 1391- art. 1399,art. 1431, art. 1471 ; abrogă art. 17, art. 18, art. 19, art. 20, art. 29, art. 36, art. 93, art. 96 lit. d), art. 109, art. 111, art. 120, art. 122, art. 128, art. 132, art. 136, art. 137 alin.(4), art. 142(M. Of. nr. 587/30 iun. 2004) - O.U.G. nr. 123/2005 - modifică art. 7 partea introductivă, art. 13 lit. a), art. 14, art. 144 alin. (3), art. 145, art. 15 alin. (1), art. 151, art. 33 alin. (2) lit. e), art. 33 alin. (3), art. 34, art. 37, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 56 alin. (5), art. 66, art. 70 alin. (1), art. 98 alin. (1) lit. b) şi g), art. 98 alin. (2) şi (3), art. 102, art. 103 alin. (1),art. 105 alin. (1) lit. f), art. 106, art. 1064, art. 107, art. 1071, art. 1072 alin. (1) lit. c), art. 112, art. 113 lit. b), art. 118, art. 119 alin. (2), art. 121 alin. (1)-(4), art. 1232 alin. (1) şi (2), art. 1251 lit. c), art. 1291, art. 130 alin. (1) lit. a), b), h) şi i), art. 131 alin. (1)-(3), art. 1311 alin. (2)-(4), art. 1312 alin. (1)-(7) şi (9), art. 1313, art. 133, art. 134 alin. (2), art. 1341 alin. (1) lit. c), art. 137, art. 138, art. 1382 alin. (4), art. 1383, art. 1384 alin. (1) şi (2), art. 1385 alin. (2) şi (4), art. 139, art. 1392, art. 1394, art. 1395, art. 1396, art. 1397, art. 1398, art. 1399, art. 140, art. 143, art. 145, art. 146,


art. 147, art. 1471, art. 149 alin. (2);introduce alin. (5) la art. 144, alin. (3) la art. 65, alin. (2) la art. 73, alin. (4) la art. 98, alin. (3) la art. 117, alin. (5) la art. 1223, alin. (10) la art. 1312, alin. (3) la art. 134, alin. (5) la art. 1385, art. 1387 la secţ. a II-a a cap. III, art. 1411, art. 1511şi art. 1512;abrogă art. 7 lit. j), art. 1072 alin. (2), art. 1211 alin. (2), art. 1393(M. Of. nr. 843/19 sep. 2005) - O.U.G. nr. 190/2005 - abrogă art. 144(M. Of. nr. 1179/28 dec. 2005) - L. nr. 329/2006- aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr.123/2005 şi modifică art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (2), art. 14, art. 144 alin. (3) şi alin. (5), art. 145 lit. b) şi c), art. 15 alin. (1), art. 151, art. 152, art. 21 alin. (1), (3), (4) şi (5), art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2), art. 25 alin. (2), art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) lit. e), art. 34, art. 37 alin. (2), art. 38, art. 41 alin. (1), art. 46 alin. (3), art. 56 alin. (5), art. 57 alin. (2) şi (3), art. 58 alin. (1), art. 59 alin. (3) şi (4), art. 65 alin. (1), art. 73 lit. c) şi alin. (2), art. 79 lit. a), art. 84 alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 88 alin. (1), art. 98 lit. g) şi alin. (2), art. 105 alin. (1) lit. a) şi f), art. 1063 alin. (1) lit. a), art. 107, art. 1071, art. 113 lit. b), art. 118 alin. (1), art. 121 alin. (2), art. 1222 alin. (2) lit. b), art. 1223 alin. (1) - (5), art. 1232 alin. (1) lit. b), art. 1251 lit. c), art. 126 alin. (2), art. 127 alin. (1) lit. f), art. 1291, art. 130 alin. (1) lit. c) şi h), art. 1311, art. 1312 alin. (3), (4), (5) şi (9), art. 133 alin. (1), (2) şi (7),art. 134 alin. (2), art. 138 alin. (1) lit. j) şi alin. (2), art. 1384 alin. (1) şi (2), art. 1385 alin. (5), art. 1387 alin. (2) şi (3), art. 139 alin. (11) şi (19), art. 1392, art. 1394, art. 1396 alin. (1), (2) şi (5), art. 1397, art. 1398, art. 1399, art. 140 alin. (1), art. 1411 alin. (1) şi (2), art. 143, art. 145 alin. (2), art. 147, art. 150 alin. (2); introduce lit. d) la art. 35, lit. g1) la alin. (1) al art. 98, alin. (11) la art. 1072, alin. (3) şi (4) la art. 134, alin. (3) la art. 1431; abrogă lit.c) a alin.(1) al art.1072 (M. Of. nr. 657/31 iul. 2006)

�L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

M. Of. nr. 8/12 ian. 2000 Modificări:

– O.G. nr. 69/2000 – prelungeşte termenul de finalizare a acţiunilor de punere în aplicare până la data de 31 decembrie 2001 inclusiv (M. Of. nr. 407/29 aug. 2000) – O.U.G. nr. 102/2001 – modifică art. 2 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8, art. 9 alin. (1), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (4), art. 13, art. 15, art. 19, art. 20, art. 22, art. 23 alin. (1), art. 23 alin. (3) şi (4), art. 24 alin. (1), art. 24 alin. (2) partea introductivă, art. 25 alin. (2), art. 26 alin. (2), art. 27, art. 28 alin. (1)-(3) şi alin. (5), art. 29 alin. (2) şi (3), art. 37, art. 38, art. 40; introduce art. 41, alin. (11) şi (12) la art. 6, art. 61, art. 221, alin. (11) la art. 23, lit. h la art. 24 alin. (2), alin. (31) şi (32) la art. 24, alin. (21), (22) şi (23) la art. 26, alin. (6)-(9) la art. 28, art. 291; abrogă art. 6 alin. (3), art. 7 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2), art. 11, art. 14, art. 16-18, art. 21, art. 25 alin. (4), art. 26 alin. (4), art. 31, art. 39 (M. Of. nr. 350/29 iun. 2001) – L. nr. 389/2002 – prorogă termenul prevăzut la art. 4 până la 30 iunie 2004 (M. Of. nr. 469/1 iul. 2002) – L. nr. 400/2002 – modifică art. 3 alin. (2) şi (3), art. 41, art. 6 alin. (11), art. 61 alin. (1) şi (4), art. 15 alin. (1), art. 19, art. 221, art. 23 alin. (11), art. 23 alin. (4), art. 26 alin. (1), art. 26 alin. (23), art. 27, art. 28 alin. (1), (2), (8) şi (9), art. 29 alin. (2) şi (3), art. 291, art. 39; introduce alin. (24) la art. 26, alin. (31) la art. 29; elimină modificarea art. 25 alin. (2) şi abrogarea art. 31; abrogă art. IV din O.U.G. nr. 102/2001 (M. Of. nr. 492/9 iul. 2002) - L. nr. 204/2004 - modifică art.36(M. Of. nr. 473/26 mai 2004) - L. nr. 247/2005 - modifică art. 1, art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (11), (12) şi (2), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) şi (3), art. 12 alin. (1), art. 13, art. 22, art. 24 alin. (1) - (5), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (1) - (3), art. 27, art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 31, art. 33, art. 35, art. 36, art. 37, art. 40; introduce alin. (11) - (19) la art. 4, alin. (13), (14), (21) şi (22) la art. 6, alin. (11), (12) şi alin. (4) la art. 9, alin. (12) la art. 23, alin. (11) - (14) şi alin. (6) la art. 24, alin. (31) la art. 26, alin. (32) la art. 29, art. 42; abrogă art. 61, art. 15, art. 19, art. 20, art. 24 alin. (31) şi (32), art. 291 alin. (4), art. 39(M. Of. nr. 653/22 iul. 2005) - O.U.G. nr. 127/2005 - modifică art.33 alin. (1)(M. Of. nr. 851/21 sep. 2005) - O.U.G. nr. 139/2005 - modifică art. 35(M. Of. nr. 939/20 oct. 2005) - L. nr. 38/2006 - aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr. 139/2005 şi modifică art. 35 alin. (1)(M. Of. nr. 206/6 mar. 2006) - L. nr. 342/2006 - introduce alin. (21) la art. 29 (M. Of. nr. 626/20 iul. 2006)

�L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale M. Of. nr. 140/1 apr. 2000

Rectificare: M. Of. nr. 183/27 apr. 2000

Modificări: – O.U.G. nr. 41/2000 – modifică art. 80, art. 81, secţiunea a 8-a devine secţiunea a 7-a, art. 108 alin. (2), art. 177 alin. (1) lit. c; elimină titlul secţiunii a 7-a (M. Of. nr. 183/27 apr. 2000) – O.U.G. nr. 171/2000 – modifică art. 140 alin. (4) (M. Of. nr. 531/27 oct. 2000) – O.U.G. nr. 294/2000 – modifică art. 140 alin. (2)-(6) şi (8), art. 143, art. 177 alin. (1) şi (3); completează art. 140 cu alin. (9); înlocuieşte denumirea „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale“ cu denumirea „Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale“, denu-mirea „Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională“ cu denumirea „Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă“ iar denumirea „agenţiile de ocupare şi formare profesională judeţene şi a municipiului Bucureşti“ cu denumirea „agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti“ (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000) – O.U.G. nr. 49/2001 – modifică art. 5 alin. (1) pct. I, pct. III, pct. IV lit. f şi pct. VI, art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (3), art. 17 alin. (2), art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a, art. 25, art. 26 alin. (1) lit. b, c şi d, art. 29 lit. c, art. 37, art. 38 alin. (1) lit. b, art. 38 alin. (3), art. 42 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44, art. 49, art. 52, art. 56 alin. (4), art. 59 alin. (3), art. 68 alin. (2), art. 69, art. 70, art. 71 alin. (2), art. 76, art. 77, art. 78 alin. (8), art. 80 alin. (1), art. 81, art. 83, art. 86 alin. (3), art. 87, art. 88, art. 92 alin. (1) lit. b şi d, art. 94 alin. (2), art. 95 alin. (1), art. 99 alin. (1) şi (2), art. 101 alin. (1) lit. B, lit. a, art. 102 lit. d, art. 104 alin. (1), art. 111, art.


117 alin. (4), art. 121 alin. (1) lit. a şi b, art. 123 alin. (1) şi (2), art. 127 alin. (2) lit. b, art. 129, art. 133 alin. (2) lit. c, art. 135 lit. c, art. 141 alin. (2), art. 142, art. 148 lit. l, art. 162 alin. (2), art. 180, art. 193, art. 195, art. 198 penultima liniuţă, anexa nr. 4, anexa nr. 6; introduce lit. e la art. 20, alin. (51) la art. 21, alin. (5) la art. 24, alin. (4) la art. 43, art. 481, alin. (11) la art. 50, art. 781, lit. d la alin. (1) art. 94, alin. (5) la art. 98, alin. (5) la art. 99, lit. g la alin. (1) art. 109, alin. (6)-(8) la art. 117, alin. (3) la art. 133, art. 1441, alin. (3) la art. 163, alin. (2) la art. 167(textul actual devine alin. (1)), art. 1671 şi 1672, alin. (3)-(5) la art. 168, alin. (2) la art. 171(textul actual devine alin. (1)), art. 1801, alin. (2) la art. 184 (textul actual devine alin. (1)), alin. (2) şi (3) la art. 185 (textul actual devine alin. (1)), art. 1861; înlocuieşte denumirile Miniserul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor, respectiv Comisia Naţională pentru Statistică cu denumirile Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi respectiv Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (M. Of. nr. 161/30 mart. 2001) – O.U.G. nr. 107/2001 – modifică art. 21 alin. (51), art. 23 alin. (1) lit. a, art. 37 alin. (2), art. 41 alin. (5), art. 43 alin. (4), art. 45, art. 781, art. 80 alin. (1), art. 101, art. 104, art. 144 lit. f, art. 148 lit. k, art. 149, art. 151; introduce alin. (11) la art. 6, alin. (52) la art. 21, alin. (6) şi (7) la art. 31, alin. (21) şi (22) la art. 37, alin. (21) la art. 99, lit. k1 la art. 148, alin. (4) la art. 1671 (M. Of. nr. 352/30 iun. 2001) – L. nr. 340/2001 – modifică art. 140 alin. (9) (M. Of. nr. 378/11 iul. 2001) – L. nr. 16/2002 – respinge O.U.G. nr. 171/2000 (M. Of. nr. 48/24 ian. 2002) – L. nr. 338/2002 – modifică art. 9, art. 20, art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a, art. 26, art. 37, art. 38, art. 41 alin. (5), art. 43 alin. (2) şi (3), art. 43 alin. (4), art. 44, art. 45, art. 51, art. 56 alin. (1), art. 59, art. 61, art. 64 alin. (1), art. 71, art. 78 alin. (7) şi (8), art. 781, art. 80 alin. (1), art. 84 alin. (2), art. 98, art. 99, art. 101, art. 104, art. 109 alin. (1) lit. g, art. 126 alin. (1), art. 138 alin. (2), art. 144 lit. a şi f, art. 148 lit. k şi l, art. 149, art. 151, art. 160 alin. (4), art. 164, art. 1671, art. 1672, art. 174 alin. (3), (4) şi (5), art. 180, art. 187 alin. (4), art. 193 alin. (1) şi (3), art. 194; introduce alin. (11) la art. 6, alin. (51) şi (52) la art. 21, alin. (6)-(8) la art. 31, alin. (6) la art. 41, art. 481 şi 482, art. 1331, alin. (4) la art. 138, lit. k1 la art. 148; abrogă modificările efectuate la art. 43 alin. (1) şi la art. 99 alin. (5) prin O.U.G. nr. 49/2001, art. 178, art. 181 (M. Of. nr. 446/25 iun. 2002) – L. nr. 341/2002 – respinge O.U.G. nr. 107/2001 (M. Of. nr. 446/25 iun. 2002) – L. nr. 346/2002 – începând cu data de 1 ian. 2004 dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a, b şi e şi alin. (4), art. 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a, b, d, e, f şi alin. (2), ale art. 111, 112, 114 şi 115 îşi menţin aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevăzute în legea sus-menţionată, cu excepţia celor generate de accidente de muncă şi boli profesionale, care sunt preluate prin L. nr. 346/2002; abrogă art. 100 alin. (2), art. 102 şi art. 110 (M. Of. nr. 454/27 iun. 2002)

Rectificare: M. Of. nr. 580/6 aug. 2002

Modificări: – O.G. nr. 61/2002 – înlocuieşte noţiunea de „majorări de întârziere, majorări“ cu noţiunea de „dobânzi“ M. Of. nr. 644/30 aug. 2002 – O.U.G. nr. 147/2002 – modifică art. 21 alin. (2) şi (4), art. 23, art. 24, art. 78 alin. (4), art. 109 alin. (1) lit. g (M. Of. nr. 821/ 13 nov. 2002) - O.U.G. nr. 9/2003 – modifică art.5, art.6 alin. (1), art.18 alin. (1),art.21, art.22, art.23, art.24 alin. (1) şi (3), art.26, art.28 alin. (1), art.29, art.37 alin.(2), art.78 alin. (4) şi (7), art.781alin. (2), art.83, art.84 alin. (2), art.92 alin. (1) lit. b), art.98, art.99, art.102, art.108, art.112 alin. (2), art.113 alin. (2), art.120 alin. (1), art.122, art.125, art.129, art.133, art.135 lit.a, art.1672 alin. (2); introduce alin. (4) la art.85, alin. (21) la art. 194; înlocuieşte sintagma „ salariul mediu brut pe economie” de la art.80 alin.(1 )cu „salariul mediu brut”; abrogă art.6 alin. (4), art.138 alin. (4)( M. Of. nr. 167/17 mart. 2003) - O.U.G. nr. 23/2003 - modifică art. 98 alin. (4), art. 125, art. 133; introduce alin. (41) la art. 98, alin.(21) la art. 99; abrogă art. 21 alin. (7)(M. Of. nr. 259/14 apr. 2003) - L. nr. 232/2003 - abrogă la 1 ianuarie 2004 art. 30 alin. 2, art.31 alin. 5, art.36 alin. 1, art.144 lit e) şi f), art. 148 lit. l).(M. Of. nr. 373/31 mai 2003) - O.G. nr. 86/2003 - repune în vigoare prevederile art. 30 alin. (2), art.31 alin. (5), art. 36 alin. (1), art. 144 lit. e) şi f) şi art. 148 lit. l) ca urmare a abrogării art. IV lit a) din L. nr. 232/2003(M. Of. nr. 624/31 aug. 2003) - O.U.G. nr. 107/2003- abrogă prevederile referitoare la accidente de muncă şi boli profesionale din Cap. V " Alte drepturi de asigurări sociale "(M. Of. nr. 747/26 oct. 2003) - L. nr. 553/2003 - respinge O.U.G. nr. 23/2003(M. Of. nr. 915/20 dec. 2003) - L. nr. 577/2003- modifică art.56 alin. (3), art.89, art.98, art.121 alin. (1)lit.a), art.125, art.133 , art.134, art.144 lit.l), art.180 alin. (6); introduce alin. (21) la art. 99, art.1251 , alin.(11) la art. 174, alin.(31) şi (51) la art. 180; abrogă art.21 alin. (7)(M. Of. nr. 1/5 ian. 2004) - L. nr. 276/2004 - introduce alin.(11) la art. 169(M. Of. nr. 574/29 iun. 2004) - L. nr. 352/2004 - introduce art. 1921(M. Of. nr. 683/29 iul. 2004) - O.U.G. nr. 59/2004 - modifică art. 80 şi art. 81(M. Of. nr. 804/31 aug. 2004) - O.U.G. nr. 67/2004 - modifică art. 80 alin. (2)(M. Of. nr. 855/17 sep. 2004) - L. nr. 534/2004 - aprobă O.U.G. nr. 59/2004 şi modifică art. 81(M. Of. nr. 1135/1 dec. 2004) - O.U.G. nr. 129/2004 - abrogã art. 100 alin. (2) precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. Dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3), art. 102, 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b),d), e) şi f) şi alin. (2), art. 111, 112, 114 şi 115, îşi vor menţine aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevăzute, cu excepţia celor generate de accidente de muncã şi boli profesionale, asigurate în conformitate cu prevederile prezentei legi(M. Of. nr. 1228/21 dec. 2004) - L. nr. 57/2005 - aprobă O.U.G. nr. 129/2004(M. Of. nr. 257/28 mar. 2005) - L. nr. 91/2005 - aprobă O.U.G. nr. 67/2004(M. Of. nr. 322/15 apr. 2005) - O.U.G. nr. 98/2005 - modifică art. 81(M. Of. nr. 637/20 iul. 2005)


- O.U.G. nr. 148/2005 - abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului cuprinse în art. 98, 99, 121-123, 125, 1251, 129 şi 138(M. Of. nr. 1008/14 nov. 2005) - L. nr. 321/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 98/2005 şi modifică art. 81(M. Of. nr. 1013/15 nov. 2005) - O.U.G. nr. 158/2005 - abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 7, 26, 27, 35, art. 98-101, art. 103-125, art. 129-134 şi la art. 136-138;(M. Of. nr. 1074/29 nov. 2005) - L. nr. 44/2006 - modifică art. 149 lit. a); introduce lit. m) la art. 148 şi alin. (7) la art. 160(M. Of. nr. 220/10 mar. 2006) - O.U.G. nr. 24/2006- prelungeşte, până la data de 31 dec. 2008, aplicarea prevederilor art. 1671(M. Of. nr. 287/30 mar. 2006) - O.U.G. nr. 46/2006 - modifică art. 80 alin. (1) şi (2)(M. Of. nr. 565/29 iun. 2006) - L. nr. 335/2006- aprobă O.U.G. nr.24/2006(M. Of. nr. 629/20 iul. 2006) - O.U.G. nr. 69/2006 - modifică art. 90, art. 140 alin. (2), alin. (8) şi alin. (9), art. 193 alin. (3); introduce art. 921, art. 931 şi 932, alin. (21) şi (22) la art. 140(M. Of. nr. 788/18 sep. 2006) - L. nr. 399/2006 - aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr.158/2005(M. Of. nr. 901/6 nov. 2006) - L. nr. 449/2006 - aprobă O.U.G. nr. 46/2006(M. Of. nr. 995/13 dec. 2006) - L. nr. 512/2006 - aprobă O.U.G. nr. 69/2006(M. Of. nr. 16/10 ian. 2007)

�L. nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor M. Of. nr. 148/10 apr. 2000

Modificări: – O.U.G. nr. 116/2000 – modifică art. 45 alin. (3) şi (4) (M. Of. nr. 311/5 iul. 2000)

Rectificare: M. Of. nr. 370/9 aug. 2000

Modificări: – O.U.G. nr. 51/2001 – modifică art. 44 alin. (1), (3), (4) şi (7) (M. Of. nr. 175/6 apr. 2001) – O.G. nr. 7/2001 – abrogă prevederile de la art. 43 alin. (1) lit. a referitoare la scutirea de impozit pe venit acordată persoanelor fizice, precum şi cele ale art. 43 alin. (1) lit. b (M. Of. nr. 435/3 aug. 2001) – L. nr. 414/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin. (2) referitoare la impozitul pe profit (M. Of. nr. 456/27 iun. 2002) – L. nr. 493/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin. 1 lit. a şi b referitoare la scutirea de impozit pe venit acordată persoanelor fizice, precum şi cele ale art. 43 alin. 2 (M. Of. nr. 543/25 iul. 2002) – O.G. nr. 61/2002 – înlocuieşte noţiunea de „majorări de întârziere, majorări“ cu noţiunea de „dobânzi“ (M. Of. nr. 644/30 aug. 2002) - L. nr. 76/2003 – modifică art.2 pct.6, 10 şi 13, art.4 alin.(4), (19), (25), art.5 lit.e şi j, art.8 alin.(2) lit.f. art.12 alin.(4) lit. d, f şi g, art.16 alin.(4), art.20 alin.(3) lit.c, art.21 alin.(1) lit.a, alin.(6), art.25 alin.(3), art.39 alin.(2) lit.c; introduce alin.(181), alin.(241) la art.4, lit.k-n la art.5, lit.d la art.6 alin.(2), art.131, alin.(41) la art.21, art.241, art.242 (M. Of. nr. 193/26 mart.2003) - L. nr. 403/2004 - modifică art. 2 pct. 5, 10, 11 şi 17, art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (9), art. 4 alin. (17) lit. c), art. 4 alin. (25), art. 5, art. 8 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f), art. 11, art. 12, art. 13 alin. (5), art. 14, art. 16 alin. (1) lit. b), art. 16 alin. (5), art. 16 alin. (6), art. 18, art. 21 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (3), art. 22, art. 241, art. 25 alin. (3), art. 27 alin. (1), art. 27 alin. (2) lit. a), art. 29, titlul cap. VII, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 alin. (3) şi (5), art. 37, art. 38, art. 39 alin. (2), art. 39 alin. (3) lit. c)-e), art. 39 alin. (8)-(11), art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) lit. d); introduce lit. A după partea introductivă a art. 2, pct. 20-24 şi lit. B şi C după pct. 19 al art. 2, alin. (3) la art. 3, alin. (91) la art. 4, alin. (251)-(256) la art. 4, lit. l) la alin. (2) al art. 8, lit. a1) la alin. (1) al art. 10, alin. (6)-(9) la art. 13, cap. III1-III3, cu art. 151-1521, după art. 15, lit. c) la alin. (1) al art. 16, alin. (51) la art. 16, alin. (61) la art. 16, lit. d)-g) la alin. (3) al art. 20, art. 201, alin. (4) la art. 23, alin. (4) la art. 25, lit. d) la art. 26, cap. VII1, cu art. 361-366, după art. 36, art. 411, art. 421, alin. (3) şi (4) la art. 43, art. 471-474, anexele 1-3; abrogă art. 2 pct. 2 şi 6, art. 131(M. Of. nr. 976/25 oct. 2004) Notă: Prevederile art. 26 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică până la data de 31 decembrie 2005, cu excepţia lit. d), care rămâne în vigoare şi după această dată. - L. nr. 503/2004 - abrogă cap. VI cu art. 29 - 32(M. Of. nr. 1193/14 dec. 2004) - O.U.G. nr. 61/2005 - abrogă art. 37 alin. (2) şi (3)(M. Of. nr. 562/30 iun. 2005) - L. nr. 283/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 61/2005 (M. Of. nr. 897/7 oct. 2005) - Decizia nr. 4.527/2005 - actualizează taxa prevăzută la art. 13 alin. (1)(M. Of. nr. 1058/26 nov. 2005) - O.U.G. nr. 201/2005 - modifică titlul, art. 2 pct.11, pct.30, pct.55, pct.56, şi pct.57 lit. a), art. 4 alin. (5), alin. (17) lit. a), alin. (21), alin. (25), alin. (251) şi alin. (26), art. 5 lit. a), b), d), e), g), h), j), n) şi p), art. 6 alin. (2) lit. d), art. 8 alin. (2) partea introductivă şi lit. c),e),f), g),i) şi k), art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (1) lit. b) şi c), art. 12 alin. (4) partea introductivă şi lit. a), alin. (5), alin. (7), art. 12 alin. (12) lit. b) pct.2, art. 13 alin. (6) şi alin. (9), art. 1510, art. 1511 alin. (5), art. 1513 alin. (2), art. 16 alin. (1) lit. a) şi alin. (6), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. b), lit. c), d),e),f) şi g), art. 201, art. 25 alin. (4), titlul cap. V, art. 26, art. 33 alin. (1), alin. (3), alin. (5) şi alin. (6), art. 34 alin. (3) lit. b) şi alin. (4), art. 35 alin. (1),(2) şi (3), alin. (5) lit. a) şi c), alin. (6) partea introductivă şi lit. a), alin. (7) partea introductivă, alin. (9), alin. (11) şi alin. (14), art. 365, art. 38 alin. (2), titlul cap. VIII, art. 39 alin. (2) lit. a),b),c), d), g),i),j),k), m),n) şi o), art. 39 alin. (3) lit. c) şi e) şi alin. (8), art. 411, art. 44 alin. (2), titlul anexei nr.2, anexa nr.3; introduce pct.111, pct.112, pct.471, pct.541, pct.571, pct.572, pct.581, pct.582, pct.64 la art. 2, alin. (21) la art. 3, lit. h1), lit. h2) şi h3) la art. 5, lit. h1), h2) şi lit. k1) la art. 8 alin. (2), alin. (4) la art. 8, alin. (3) la art. 10, lit. d) şi e) la art. 11 alin. (1) , alin. (41) - (46) şi alin. (71) la art. 12 , lit. e) la art. 12 alin. (12), alin. (16), (17), (18) şi (19) la art. 12, art. 121, art. 122, alin. (31) şi alin. (10) la art. 13 , lit. c1) - c5), lit. f1), lit. f2),lit. h) şi i) la art. 20 alin. (3), alin. (31) la art. 25, art. 261- 267, cap. V1după art. 267, cap. VI după art. 28, art. 281,alin. (41) şi alin. (7)-(14) la art. 33, alin. (41), (42), (43), (10), (11) şi (12) la art. 34, alin. (41) şi (42) la art. 35 , lit. c1), h) şi i) la art. 35 alin. (5), lit. c), d), e) şi f), la art. 35 alin. (7), alin. (91) la art. 35, alin. (111) -(116) la art. 35, (131) la art. 35, alin. (15), (16), (17) şi (18) la art. 35, art. 351, art. 352, alin. (31) la art. 36, art. 367, art. 381, lit. m1) - m4) la art. 39 alin. (2), lit. c1) la art. 39 alin. (3), alin. (81 ) - (83) şi alin. (12) la art. 39, alin. (3) la art. 421, alin. (21) la art. 43;abrogă art.12 alin.(4) lit.i) şi alin.(10), art.16 alin.(1) lit.c), art.24, art.39 alin.(1), art.47 pct.2 lit.g)(M. Of. nr. 1191/29 dec. 2005)


- L. nr. 113/2006 - aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr. 201/2005 şi modifică art. 2 pct. 5, pct. 11, pct. 30, pct. 47, pct. 471, pct. 55 şi pct. 56, art. 4 alin. (2), alin. (5)-(9) şi alin. (20)-(23), art. 5 lit. d), art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f), lit. h2) şi lit. k), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 13 alin. (7) şi alin. (9), art. 1510 alin. (2), art. 25 alin. (2), (3), (31) şi (4), titlul cap. V, art. 35 alin. (2), art. 381 alin. (1), (3), (6), (9) şi (11)-(14), art. 39 alin. (2) lit. b), c), e), m3) şi m4), art. 39 alin. (3) lit. c), c1) şi e), art. 421 alin. (3), anexa nr. 3; introduce pct. 481 şi 65 la art. 2, lit. a1), b1) şi l1) la art. 5, lit. f) la art. 12 alin. (12), alin. (10) şi (11) la art. 13, art. 251, lit. m5) la art. 39 alin. (2)(M. Of. nr. 421/16 mai 2006) - O.U.G. nr. 87/2006 - modifică art. 2 lit. C pct. 582 şi 64; introduce alin. (20), (21) şi (22) la art. 12, alin. (19) şi (20) la art. 35; completează anexa nr. 3(M. Of. nr. 916/10 nov. 2006)

�L. nr. 69/2000 Legea educaţiei fizice şi sportului M. Of. nr. 200/9 mai 2000

Modificări: – O.U.G. nr. 240/2000 – prorogă termenul prevăzut de art. 94 la data de 31 dec. 2001 (M. Of. nr. 620/30 nov. 2000) – O.U.G. nr. 56/2001 – modifică art. 43 alin. (9); introduce alin. (101) la art. 43 (M. Of. nr. 208/24 apr. 2001) – O.G. nr. 7/2001 – abrogă prevederile art. 77 (M. Of. nr. 435/3 aug. 2001) – L. nr. 610/2001 – respinge O.U.G. nr. 56/2001 (M. Of. nr. 716/9 nov. 2001) – L. nr. 345/2002 – abrogă prevederile art. 76 referitoare la scutirea de TVA (M. Of. nr. 371/1 iun. 2002) – L. nr. 414/2002 – abrogă prevederile art. 68 (M. Of. nr. 456/27 iun. 2002) – L. nr. 493/2002 – abrogă prevederile art. 77 (M. Of. nr. 543/25 iul. 2002) - L. nr. 221/2003 - modifică art. 80 alin.9, 11 şi 12; introduce lit. c1 la art. 70 alin. 2(M. Of. nr. 367/29 mai 2003) - O.U.G. nr. 64/2003 - modifică art. 10 alin. (3)(M. Of. nr. 464/29 iun. 2003) - L. nr. 194/2004 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 64/2003 (M. Of. nr. 486/31 mai 2004) - L. nr. 472/2004 - modifică art. 2 alin. (3), art. 6 alin. (2), (3), (4) şi (5), art. 11, art. 14, titlul Titlului III, art. 18 alin. (1) lit. f), i) şi j), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) lit. b) şi f), art. 22 alin. (1), art. 28 alin. (1) şi (5), art. 29 alin. (2), art. 31 alin. (1) şi (3), art. 32 alin. (1) şi (4), art. 34 alin. (1), art. 37 alin(1) lit. b) şi h), art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (1) partea introductivă şi lit. b) şi c), art. 48 alin. (1) partea introductivă, art. 61 alin. (2), art. 65, art. 67 alin. (3) şi (4), art. 69 alin. (1), art. 70 alin. (1) lit. c), art. 71 alin. (1) lit. f), art. 71 alin. (2) lit. a), art. 75 lit. a) şi f), art. 76, art. 78 alin. (3), art. 79, art. 80 alin. (5), (6), (14) şi (15), art. 86 alin. (2) şi (3), art. 89 alin. (1), art. 91 alin. (1) lit. a), art. 91 alin. (2), art. 92, art. 95 ; introduce lit. g1) la art. 18 alin. (1); capitolul III după art. 20 cu art. 201, lit. g) la art. 21, art. 451, alin. (11) la art. 64, lit. g) la art. 70 alin. (1), lit. g) la art. 70 alin. (2), lit. i) la art. 71 alin. (1), lit. i) şi j) la art. 71 alin. (2), art. 781, lit. f) la art. 80 alin. (12), art. 831, art. 832, alin. (4) şi (5) la art. 86, lit. i), j) şi k) la art. 88, art. 881; abrogă art. 28 alin. (4), art. 31 alin. (4), art. 32 alin. (2) şi (3), capitolul VII al titlului IV, art. 44, art. 45 alin. (2)(M. Of. nr. 1062/16 nov. 2004) - O.U.G. nr. 119/2005 - modifică art. 86 alin. (2)(M. Of. nr. 680/28 iul. 2005) - L. nr. 293/2005 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 119/2005 şi modifică art. 86 alin. (2)(M. Of. nr. 953/27 oct. 2005) - O.U.G. nr. 205/2005 - modifică art. 14(M. Of. nr. 1191/29 dec. 2005) - L. nr. 124/2006 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 205/2005 şi modifică art. 14 alin. (2) şi (3)(M. Of. nr. 403/10 mai 2006)

�L. nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura M. Of. nr. 200/20 apr. 2001

Modificări: – O.U.G. nr. 76/2002 (M. Of. nr. 455/27 iun. 2002) - L. nr. 42/2003 (M. Of. nr. 51/ 29 ian. 2003)

Republicare: M. Of. nr. 627/2 sep. 2003

Modificări : - L. nr. 481/2003- introduce lit. a1) la alin. (1) al art. 62.(M. Of. nr. 836/25 nov. 2003) - L. nr. 298/2004 - modifică art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5, art. 7, art. 9 alin. (5), art. 11, art. 12 alin. (1), titlul cap. II din titlul II, art. 13 alin. (1), art. 14, art. 21, art. 28, art. 29, art. 30,art. 54, art. 77; introduce art. 121 şi 122 după titlul cap. II din titlul II, art. 131, art. 132, art. 191, art. 261 şi art. 262 după titlul cap. I din titlul III, art. 351, art. 371,art. 381, titlurile IV1 - IV4 cu art. 382 - 3829 după titlul IV - " Inspecţia piscicolă", art. 531, art. 541, art. 542, art. 551 - 554, art. 561, art. 571, art. 581, art. 611, art. 621, art. 631, art. 641; abrogă art. 6, art. 17, art. 20, art. 23 - 25, art. 31, art. 32, titlul V cu art. 39 - 52, art. 55, art. 56, art. 57, art. 58, art. 59 - 61,art. 62, art. 63, art. 64, art. 65 - 69, art. 71 - 72, art. 78, art. 80 - 84; în titlul şi în cuprinsul legii, sintagmele: "autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură", "piscicultura", "fond piscicol", "animale acvatice" se înlocuiesc cu sintagmele: " autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură", "acvacultura", "resurse acvatice vii ", respectiv " vieţuitoare acvatice"(M. Of. nr. 593/1 iul. 2004) - O.U.G. nr. 69/2004 - modifică art.2, art.7, art.9 alin. (2) şi (3), art.10, art.11, art.131, art.132, art.22, art.26, art.30, art.351, art.3825, art.551 - 554, art.561, art.571, art.611, art.621, art.631, anexa nr. 4; introduce titlul I1 cu art. 71 - 78, art.221, art.222, art.223, art.562; abrogă art.12, art.28(M. Of. nr. 883/28 sep. 2004) - L. nr. 113/2005 - modifică art. 2 lit. d), art. 4 lit. k), art. 7, art. 71, art. 73, art. 77, art. 8, art. 9, art. 10, art. 11 alin. (8), art. 13, art. 132, art. 14, art. 22, art. 223, art. 3825 alin. (5) şi (8), art. 551 lit. c), art. 562 alin. (1) lit. e) şi g), art. 611 alin. (1), anexa nr. 3; abrogă art. 30 alin. (2) şi (3), art. 571 şi art. 79(M. Of. nr. 395/10 mai 2005) - O.U.G. nr. 13/2006 - abrogă art. 10 lit. e)(M. Of. nr. 185/27 feb. 2006) - L. nr. 116/2006- modifică art. 541 lit. a), art. 562 alin. (1) lit. e), anexa nr. 3; abrogă art. 16 alin. (3)(M. Of. nr. 400/9 mai 2006)

�L. nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale M. Of. nr. 454/27 iun. 2002


Modificări: – O.U.G. nr. 147/2002 – modifică în mod corespunzător (M. Of. nr. 821/13 nov. 2002) - L. nr. 232/2003 - abrogă art. 105, art. 108 alin.4, art. 109(M. Of. nr. 373/31 mai 2003) - O.G. nr. 86/2003 - repune în vigoare art. 105, art.108 alin. (4) şi art. 109 ca urmare a abrogării art. IV lit.c) din L. nr. 232/2003(M. Of. nr. 624/31 aug. 2003) - O.U.G. nr. 107/2003 - modifică art.1, art.3 lit.c), art.5, art.6, art.8, art.9 alin.(2), art.10, art.12, art.14, art.15 alin. (1), art.19 lit. d), art.20 alin. (1)- (3), art.22 alin. (2), art.25 alin. (1), art.26 alin. (2), art.28, art.34, art.35, art.37 alin. (3), art. 39, titlul secţiunii a 4-a a cap. IV, art. 45, art.46, art.47, art.49, art. 52, art.53, art.60, art.62, art.63, art.68, art. 72, art.73, art.74, art. 76, art.79, art.80, art.92, art.96, art.99 alin. (3), art.101, art.102, art.106, art.111, art. 113, denumirea cap. IX, art.114, art.115, art. 116, art.117, art.118, art.119, art.124 alin. (1) lit a), b) şi c), art.125 alin. (1), art. 127, art. 129 lit. a) şi e), art. 135, art. 140, art.141; introduce art.541, art. 801, alin. (3) la art. 125, art. 1331, art. 1401; abrogă art.11, art.69, art.70, art.71, art.75, art.77, art.78, art.81, art.82, art.83, art.87, art.89, art.90, art.91, art.93, art.94, art.95, art.105, art.107, art.108, art.109, art. 112, art.120, art.134, art.136, art.137, art.138, art.139; înlocuieşte sintagmele ”Fondul Naţional de Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale", respectiv ”Fondul Naţional", precum şi ”fondurile teritoriale de asigurare pentru accidentele de muncă şi boli profesionale" şi ”fondurile teritoriale" cu sintagmele ”Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale", respectiv ”CNPAS" şi ”casele teritoriale de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale", respectiv ”casele teritoriale de pensii"(M. Of. nr. 747/26 oct. 2003) - L. nr. 571/2003 - abrogă art. 67(M. Of. nr. 927/23 dec. 2003) - L. nr. 598/2003 - modifică art. 34, art. 45 alin. (2), art. 46 alin. (2)(M. Of. nr. 936/24 dec. 2003) - O.U.G. nr. 129/2004 - modifică art. 5, art. 14, art. 16, art. 20, art. 21, art. 23, art. 24, art. 27, art. 28, art. 33, art. 43, art. 45, art. 50, art. 53, art. 62, art. 63, art. 72, art. 96, art. 100, art. 101, art. 103, art. 106, art. 111, art. 124, art. 143(M. Of. nr. 1228/21 dec. 2004) - L. nr. 57/2005 - aprobă O.U.G. nr. 129/2004(M. Of. nr. 257/28 mar. 2005) - O.U.G. nr. 158/2005 – abrogă art. 5 alin. (3)(M. Of. nr. 1074/29 nov. 2005) - O.U.G. nr. 171/2005 - modifică art. 14, art. 62 şi art. 135; introduce alin. (2) la art. 23, alin. (2) la art. 24, alin. (3) la art. 34, lit. c) la alin. (1) al art. 50, alin. (2) la art. 63, lit. i) la alin. (2) al art. 116, alin. (4) la art. 116 şi art. 1402(M. Of. nr. 1126/13 dec. 2005) - L. nr. 186/2006- modifică art. 24 alin. (2), art. 116 alin. (2) lit. i) şi alin. (4), art. 135; introduce alin. (2) şi (3) la art. 23; în tot cuprinsul Legii nr.346/2002 se înlocuieşte termenul "clinici" cu sintagma "unităţi sanitare cu personalitate juridică"(M. Of. nr. 440/22 mai 2006) - L. nr. 399/2006- aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr.158/2005(M. Of. nr. 901/6 nov. 2006)

�L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal M. Of. nr. 927/23 dec. 2003

Rectificare: M. Of. nr. 112/6 febr.2004

Modificări : - L. nr. 174/2004 - abrogă art. 246(M. Of. nr. 465/25 mai 2004) - H.G. nr. 977/2004 - modifică nivelul accizelor armonizate prevăzut la art. 176(M. Of. nr. 570/29 iun. 2004) - O.G. nr. 83/2004 - modifică art.7 alin. (1) pct.12 lit. d) paragraful 2, art.7 alin. (1) pct.21 şi 27, art.17, art.18, art.21 alin. (2) lit. c), i), j) şi n), art.21 alin. (3) lit. c), lit. e), j) şi k), art.21 alin. (4) lit. b), i), o) şi p), art.23 alin. (2), (3), (4) şi (5), art.24 alin. (10) şi (15), art.26 alin. (4), art.28 alin. (3), art.29 alin. (2) şi (3), art.33 alin. (8), art.36 alin. (3) şi (5), art.38 alin. (3) şi (9), art.43, art.45 alin. (2), art.46 alin. (1) şi (2), art.49 alin. (4) lit. c), art.49 alin. (5) lit. h), art.49 alin. (8), art.50 alin. (9), denumirea marginală a art. 53, art.53 alin. (2) lit. a), art.56 alin. (2) lit. f) şi i), art.56 alin. (3) lit. c), art.56 alin. (4) lit. a), art.71 alin. (1), art.71 alin. (3) lit. c), d), e) şi f), art.73, art.76 alin. (5), art.79, art.80, art. 81 alin. (2) şi (4), art.82, art.84 alin. (1), art.86 alin.(1) lit. f), art.101, art.115 alin. (1) lit. i), art.116 alin. (5), art.117 lit. b), art.118 alin. (3), art.121, art.123 alin. (1), art.129 alin. (4), art.133 alin. (2) lit. c) pct.11, art.142 lit. a), art.146 alin. (3), art.155 alin. (1), (2) şi (8), art.160 alin. (1) lit. b), art.160 alin. (2), art.163 lit. h), art.176, art.177 alin. (1), art.180 lit. a) şi b), art.183 lit. b), art.193 alin. (1) şi (2), art.200 alin. (1), art.201 alin. (1) lit. i), art.204 alin. (1) şi (4), art.205 alin. (5), art.208 alin. (1), (2) şi (3), art.215 alin. (2), art.242, art.250 alin. (1) pct.1, art.253 alin. (6), art.257 alin. (1) lit. g) şi j), art.267 partea introductivă a alin.(1), art.284 alin. (2) şi (4), art.286 alin. (3) şi (6), art.287, art.292; introduce pct.33 la art.7 alin. (1), lit. k) la art. 15 alin. (1), alin. (5) la art. 19, alin. (8) la art.22, alin. (4) la art. 28, lit. u1) la art. 42, lit. i1) la art.56 alin. (2), lit. r) la art.56 alin. (4), lit. e) la art. 69 alin. (1), lit. c) la art. 69 alin. (2), alin. (6) la art. 70, lit. g) la art. 71 alin. (3), art.1601, alin. (4) la art. 168, alin. (2) la art. 173, alin. (7) la art. 178, lit. i1) şi i2) la art. 183, alin. (3) la art. 184, alin. (31), (7) şi (8) la art. 185, art.2201, alin. (4) la art. 221, alin. (2) la art. 239, alin. (3) la art. 243, art.2441, alin. (11) la art. 270, art.2851, pct.431 la art. 298 alin. (1); abrogă art.20 lit. c), art.22 alin. (1) lit. g), art.31 alin. (4) şi (5), art.50 alin. (7), art.53 alin. (2) lit. d), art.102, art.119 alin. (2)(M. Of. nr. 793/27 aug. 2004) - O.G. nr. 94/2004 - introduce alin.(6) la art. 238 (M. Of. nr. 803/31 aug. 2004) - L. nr. 507/2004 - aprobă O.G. nr. 94/2004 şi introduce art. 1611, alin. (6) şi (7) la art. 238(M. Of. nr. 1080/19 nov. 2004) - L. nr. 494/2004 - aprobă O.G. nr. 83/2004 şi modifică art.19 alin. (3), art.23 alin. (1), art.23 alin. (2), art.38 alin. (1) şi (11), art.58 alin. (2) lit. a), art.86 alin. (1) lit. g), art.116 alin. (5), art.123 alin. (1), art.155 alin. (1), art.1601 alin. (2) şi (5), art. 175 alin. (1) lit. i), art.180 lit. b), art.183 lit. i2), art.185 alin. (2), (31),(4), (5) şi (8), art. 207 lit. k) şi n), art. 208 alin. (4) pct.7 denumirea produsului sau a grupei de produse, art.219 alin. (3), art.244, art.249 alin. (3), art.250 alin. (1) pct.2, art.256 alin. (3), art. 283, art.284 alin. (11), art.287, art.288; introduce alin. (11) şi (12) la art. 11, art.121, lit. r) la art. 21 alin. (4), lit. k) la art. 22 alin. (1), alin. (51) şi (52) la art. 185, alin. (71) la art. 185, alin. (11) şi alin. (5) la art. 221, alin. (71) la art. 284, titlul IX1 cu denumirea " Infracţiuni " după art. 296, art.2961 după titlul IX1; abrogă art.237 alin. (3), art.238, art.243, art.245, art. 298 alin. (1) pct. 431(M. Of. nr. 1092/24 nov. 2004)


- O.U.G. nr. 123/2004 - modifică art. 38 alin. (10), art. 2961 alin. (2) lit. c); introduce alin. (5), (6), (7) şi (8) la art. 6, alin. (12) la art. 284; abrogă art. 121, art. 2961 alin. (1) lit. a); suspendă aplicarea prevederilor art. 221 alin. (5) până la 1 iulie 2005(M. Of. nr. 1154/7 dec. 2004) - O.U.G. nr. 138/2004 - modifică art. 17,Titlul III - Impozitul pe venit cu art. 39- 95, art. 107; introduce alin. (6) la art. 104; abrogă art. 96 - 101(M. Of. nr. 1281/30 dec. 2004) - O.U.G. nr. 24/2005 – modifică art. 17, art. 19 alin. (3), art. 24 alin. (12), art. 42 lit. a) şi g), art. 43 alin. (2), art. 65 alin. (2) lit. a), art. 67 alin. (2), art. 67 alin. (3) lit. e) şi lit. g), art. 76, art. 77, art. 116 alin. (2) lit. a), art. 117 lit. a), art. 141 alin. (1) lit. k) şi m), art. 162 lit. g), art. 176, art. 177 alin. (1), art. 207 lit. k) şi m) şi art. 208 alin. (4) şi (5); introduce lit. s) la alin. (4) al art. 21, lit. g1) la art. 41, lit. k1) la alin. (4) al art. 55, lit. e1) la alin. (3) al art. 67, cap. VIII1 cu art. 771-773; introduce alin. (11) la art. 177; abrogă art. 21 alin. (3) lit. f), art. 30 alin. (5), art. 33, art. 141 alin. (1) lit. n), art. 141 alin. (2) lit. f) şi j), art. 142 lit. g), art. 200 alin. (1) lit. h), i), j) şi k) şi art. 201 alin. (1) lit. h), j), k) şi l)(M. Of. nr. 263/30 mar. 2005) - L. nr. 96/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 123/2004 şi modifică art. 284 alin. (12); suspendă, până la 31 decembrie 2005, aplicarea prevederilor art. 221 alin.(5)(M. Of. nr. 325/18 apr. 2005) - O.U.G. nr. 30/2005 - modifică art. III alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 24/2005(M. Of. nr. 367/29 apr. 2005) - O.U.G. nr. 45/2005 - abrogă art. I pct. 8, pct. 9 din O.U.G. nr. 24/2005 - referitor la modificarea art. 42 lit. g), pct. 12 - 16, pct. 19 - 21(M. Of. nr. 464/1 iun. 2005) - L. nr. 163/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. 138/2004 şi modifică art. 17, art. 19 alin. (3), art. 24 alin. (12), art. 41, art. 42 lit. a) şi g), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (4) lit. d) pct. 3, art. 48 alin. (5) lit. c) şi j), art. 57 alin. (4), art. 65 alin. (2) lit. a), art. 66 alin. (1) şi (4), art. 67 alin. (2), art. 67 alin. (3) lit. a), e) şi g), art. 67 alin. (4), art. 67 alin. (5), art. 76, art. 77, art. 80 alin. (3), art. 82 alin. (5), art. 83 alin. (4) lit. b), art. 84 alin. (2), denumirea marginală a art. 90, art. 90 alin. (1), art. 93, art. 109 alin. (2), art. 115 alin. (1) lit. k) şi m), art. 116 alin. (2) lit. a), art. 116 alin. (4) lit. a) şi b), art. 117 lit. a), art. 140 alin. (2) lit. a), art. 141 alin. (1) lit. k) şi m), art. 154, art. 161 alin. (7) partea introductivă, art. 162 lit. g), art. 175 alin. (1) lit. e), art. 175 alin. (2) lit. f), art. 176, art. 177 alin. (1), art. 201 alin. (1) lit. d), art. 207 lit. m) şi o), art. 208 alin. (4) şi (5), art. 209 alin. (3), art. 250 alin. (1) pct. 2, art. 270 alin. (11); introduce lit. s) la alin. (4) al art. 21, lit. n) la alin. (5) al art. 48, lit. k1) la alin. (4) al art. 55, alin. (41) la art. 66, lit. a1) - a3) la alin. (3) al art. 67, lit. c1) şi e1) la alin. (3) al art. 67, cap. VIII1 cu art. 771 - 773, alin. (31) la art. 80, alin. (31) la art. 83, lit. r) la alin. (7) al art. 161, alin. (11) la art. 177, alin. (3) la art. 187, denumirea marginală la art. 244 şi la art. 283; abrogă art. 21 alin. (3) lit. f), art. 30 alin. (5), cap. IV din titlul II, art. 91 alin. (4), art. 92, art. 115 alin. (1) lit. n), art. 141 alin. (1) lit. n) şi alin. (2) lit. f) şi j), art. 142 lit. g), art. 1601 alin. (2) lit. e), art. 200 alin. (1) lit. h), i), j) şi k), art. 201 alin. (1) lit. j), k) şi l), art. 207 lit. i), j) şi k), art. 298 alin. (2);abrogă O.U.G. nr. 24/2005(M. Of. nr. 466/1 iun. 2005) - L. nr. 164/2005 - respinge O.U.G. nr. 24/2005(M. Of. nr. 467/1 iun. 2005) - L. nr. 210/2005 – abrogă art.6 alin.(5)-(8)(M. Of. nr. 580/5 iul. 2005) - L. nr. 226/2005 - respinge O.U.G. nr. 30/2005(M. Of. nr. 630/19 iul. 2005) - L. nr. 227/2005 - respinge O.U.G. nr.45/2005(M. Of. nr. 630/19 iul. 2005) - L. nr. 247/2005 - modifică art. 258 alin. (6), art. 295 alin. (1); introduce art. 671, pct. 12, 13 şi 14 la art. 250 alin. (1), alin. (21) la art. 250, lit. o), p) şi r) la art. 257, alin. (7) şi (8)la art. 258(M. Of. nr. 653/22 iul. 2005) - D.C.C. nr. 568/2005 – suspendă pentru o perioadă de 45 de zile, prevederile art.III alin.(1)lit.a) şi b)din O.U.G. nr. 138/2004(termenul se împlineşte la 10 ian.2006, după care operează prevederile art.147 alin.(1) din Constituţie) (M. Of. nr. 1060/26 nov.2005) - O.U.G. nr. 203/2005 - introduce alin. (5) la art. 21 şi alin. (5) la art. 168(M.Of. nr. 1193/30 dec.2005) - O.U.G. nr. 21/2006 - modifică art. 258 alin. (6), art. 295 alin. (1)(M. Of. nr. 269/24 mar. 2006) - O.U.G. nr. 33/2006 - modifică art. 176, art. 177 alin. (1); introduce art. 121, art. 1581, secţiunea a 81-a cu art. 2061(M. Of. nr. 374/2 mai 2006) - L. nr. 162/2006 - aprobă O.U.G. nr.203/2005(M. Of. nr. 433/19 mai 2006) - L. nr. 314/2006- aprobă O.U.G. nr.21/2006(M. Of. nr. 617/18 iul. 2006) - L. nr. 317/2006- aprobă cu modificări O.U.G. nr.33/2006 şi modifică art. 1581(M. Of. nr. 624/19 iul. 2006) - L. nr. 343/2006 - modifică art. 7 alin. (1) pct.7, 8 şi lit. a) a pct.21, art. 12 lit. k) şi l), art. 15 alin. (2) lit. f), art. 20, art. 21 alin. (2) lit. e), alin. (3) lit. b), c), j) şi k) şi alin. (4) lit. c), m), p) şi s), art. 22 alin. (1) lit. d) şi h), art. 23 alin. (4) şi (7), art. 24 alin. (15), art. 27 alin. (5), art. 34, art. 35 alin. (1), art. 36, art. 42 lit. d) şi j), art. 43, art. 48 alin. (5) lit. a), g), h) şi alin. (6), art. 52 alin. (1) lit. d), art. 55 alin. (4) lit. k1), art. 57 alin. (2) lit. a) şi alin. (4), art. 60 alin. (3) şi (4), art. 65 alin. (1) lit. c) şi e) şi alin. (2), art. 66 alin. (1), (4), (5) şi (6), art. 67, art. 68, art. 69, art. 74 alin. (2) şi (3), art. 77 alin. (4), art. 771, art. 772, art. 81 alin. (3), art. 82 alin. (2), (3) şi (5), art. 83, art. 84 alin. (1)-(3), art. 86 alin. (2), art. 89 alin. (3), art. 93, art. 95, art. 103 lit. a), art. 107, art. 116 alin. (2) şi alin. (5), art. 117 lit. a), c), g) şi h), art. 118 alin. (2), titlul cap. I din titlul VI, art. 125, titlul cap. II din titlul VI şi art. 126, art. 127, titlul cap. IV din titlul VI, art. 128, art. 129, art. 130, art. 131, titlul cap. V din titlul VI, art. 132, art. 133, art. 134, art. 135, art. 136, art. 137, art. 138, art. 139, titlul cap. VIII din titlul VI, art. 140, titlul cap. IX din titlul VI, art. 141, art. 142, art. 143, art. 144, art. 145, art. 146, art. 147, art. 148, art. 149, titlul cap. XI din titlul VI, art. 150, art. 151, titlul cap. XII din titlul VI, art. 152, titlul cap. XIII din titlul VI, art. 153, art. 154, art. 155, art. 156, art. 157, art. 158, art. 159, art. 160, art. 161, art. 1611, denumirea titlului VII, art. 162, art. 163, art. 164, art. 166, art. 167, art. 168, art. 169, art. 173, art. 174 denumirea marginală şi alin. (1), art. 175, art. 176, art. 177 alin. (1) şi (11), art. 178, art. 179, art. 180, art. 181, art. 183, art. 184, art. 185, art. 186, art. 187, art. 188, art. 189, art. 190, art. 191, art. 192 alin. (6) şi (7), art. 193, art. 194, art. 195, art. 196, art. 197, art. 198, art. 199, art. 200 alin. (1) lit. e), art. 201 alin. (1), titlul secţiunii a 8-a din cap. I al titlului VII, art. 202 alin. (1) lit. b), art. 203, art. 204 alin. (3) şi (4), art. 205, art. 206, art. 207, art. 208, art. 209, art. 210, art. 211, art. 212, art. 213, art. 214, titlul cap. III din titlul VII, art. 215, art. 217, art. 218, art. 219, art. 220, art. 2201, titlul cap. Vdin titlul VII, art. 221, titlul cap. II din titlul IX, art. 249 alin. (2), (3) şi (5), art. 250, art. 251 alin. (1)-(3), (5), (7) şi (8), art. 253 alin. (2), (5) şi (7), art. 254 alin. (5), art. 255, titlul cap. III din titlul IX, art. 256 alin. (2) şi (3), art. 258 partea introductivă a alin. (2) şi alin. (3), (4), (7) şi (8), art. 260, art. 261 alin. (3), art. 263 alin. (2) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 265, titlul cap. XI din titlul IX, art. 284 denumirea marginală şi alin. (4), art. 285 denumirea marginală şi alin. (1) lit. c), art. 286 alin. (6), art. 287, art. 288 denumirea marginală, art. 292 alin. (1), art. 294 alin. (3); introduce lit. ţ) la art. 12, lit. l) la alin. (1) al art. 15, art. 201, lit. l) la alin. (1) al art. 22, art. 271, o anexă după art. 38 din cap. VII al titlului II, lit. a1) la alin. (4) al art. 55, alin. (21) la art. 57, art. 581, alin. (3) la art. 65, alin. (7) şi (8) la art. 66, alin. (8) la art. 70, lit. d) la art. 71, alin. (4) şi (5) la art. 74, lit. e) la alin. (1) al art. 78, alin. (31) la art. 91, art. 1071, lit. q) la alin. (1) al art. 115, alin. (51) şi (52) la art. 116, lit. i) şi j) la art. 117, alin.


(11) la art. 119, cap. III după art. 124 cu art. 1241 - 12417, cap. IV după art. 12417 cu art. 12418 - 12427, cap. V după art. 12427 cu art. 12428 - 12441, art. 1251 şi art. 1252, art. 1301, art. 1321 şi 1322, art. 1341 - 1343, art. 1381, art. 1391, art. 1441, art. 1471 - 1473, art. 1511 şi 1512, art. 1521 - 1524, art. 1531, art. 1551, art. 1561 - 1564, art. 1612, art. 1631, art. 1751 - 1754, secţiunea a 4-a după art. 185 cu art. 1851 - 1852, art. 1891, art. 1921, secţiunea a 51-a după art. 1921 cu art. 1922 - 1923, secţiunea a 52-a după art. 1923 cu art. 1924 - 19210, secţiunea a 53-a după art. 19210 cu art. 19211, art. 2001, cap. II1 după art. 214 cu art. 2141 - 2143, art. 2202 după titlul cap. V, art. 2211, anexele 1-5 după art. 2211, lit. c) la art. 247, alin. (81) la art. 251, alin. (11) la art. 252, alin. (31) la art. 253, alin. (7) la art. 254, alin. (5) şi (6) la art. 256, alin. (51) şi (52) la art. 258, alin. (61) la art. 259, alin. (4) la art. 261, lit. e) la art. 262, alin. (5) la art. 264, alin. (11) la art. 268, alin. (5) şi (6) la art. 268, alin. (3) şi (4) la art. 282, alin. (13) şi (14) la art. 284, alin. (4) la art. 285, alin. (7) la art. 286, lit. c) şi d) la alin. (2) al art. 294, art. 2941, art. 2951; abrogă lit. q) la art. 12, lit. e) şi f) ale alin. (1) al art. 22, alin. (6) al art. 27, alin. (41) al art. 66, art. 671, alin. (3) al art. 116, art. 1601, secţiunea a 81-a cu art. 2061, art. 290; în cuprinsul titlului IX sintagma "taxa asupra mijloacelor de transport" se va înlocui cu sintagma "impozitul pe mijloacele de transport"; se abrogă la 1 ianuarie 2007, prevederile titlului IV, art. 52 alin. (1) lit. f), alin. (2) lit. b) şi alin. (3) referitoare la termenul de virare reglementat potrivit titlului IV, precum şi art. 86 alin. (7) şi (8)(M. Of. nr. 662/1 aug. 2006) - O.G. nr. 43/2006- modifică art. 199 alin. (1) lit. d), în vigoare la data prezentei, care se aplică pânăla 31 dec. 2006(M. Of. nr. 722/23 aug. 2006)

Rectificare: M. Of. nr. 765/7 sep. 2006

Modificări : - H.G. nr. 1514/2006 - actualizează amenzile prev. la art. 294(M. Of. nr. 935/17 nov. 2006) - O.U.G. nr. 110/2006 - modifică art. 771 alin. (6), alin. (7) lit. a), art. 1071, art. 161 alin. (18), art. 2141 alin. (1), (2) şi (3), anexa 5 de la titlul VII; introduce alin. (131) la art. 34, anexa 4.1 la titlul VII(M. Of. nr. 1028/27 dec. 2006) - L. nr. 496/2006 - aprobă O.G. nr. 43/2006(M. Of. nr. 1047/29 dec. 2006)

�L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente M. Of. nr. 653/22 iul. 2005

Modificări : - O.U.G. nr. 127/2005 - modifică art. III al titlului VI(M. Of. nr. 851/21 sep. 2005)

Rectificare : M. Of. nr. 955/27 oct. 2005

Modificări : - O.U.G. nr. 209/2005 - modifică titlul I art. III şi art. V alin. (1), titlul VII art. 16 alin. (9) şi anexa; introduce lit. e) şi f) la alin. (2) al art. 9 din titlul VII, alin. (61) - (65) la art. 16 din titlul VII(M. Of. nr. 1194/30 dec. 2005)

Rectificare: M. Of. nr. 294/31 mar. 2006

Modificări : - O.U.G. nr. 50/2006- amână, până la 1 ian. 2008, data prevăzută la art. III din titlul XVI(M. Of. nr. 566/30 iun. 2006) - L. nr. 263/2006 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 209/2005 (M.Of. nr. 572/3 iul.2006) - O.U.G. nr. 114/2006 - modifică titlul XI art. 4, art. 8, art. 17 alin. (2); introduce alin. (2) la art. 1 din titlul XI, alin. (2) la art. 12 din titlul XI(M. Of. nr. 1031/27 dec. 2006)

�L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii M. Of. nr. 372/28 apr. 2006

Rectificare: (M. Of. nr. 391/5 mai 2006)

Modificări : - O.G. nr. 35/2006- abrogă art. 261 alin. (3)(M. Of. nr. 675/7 aug. 2006) - O.U.G. nr. 72/2006 - modifică art. 14, art. 16 lit. e), art. 48, art. 50 lit. d), art. 52, art. 54 alin. (1), art. 60 lit. f), art. 80 lit. a), b) şi d), art. 81, art. 93 alin. (5), art. 110 alin. (2), art. 153 partea introductivă şi lit. b), art. 192, art. 213 alin. (1) lit. b), art. 223 alin. (2) lit. e), art. 237 partea introductivă a alin. (1) şi lit. i) şi o), art. 256 alin. (3), art. 257 alin. (3), art. 262 alin. (1) lit. b), art. 285 alin. (3), art. 298 alin. (4), art. 299 alin. (1), art. 306 lit. a) şi b), art. 313, art. 339 lit. c), art. 359, art. 362, art. 863 lit. e); introduce lit. x) şi alin. (2) la art. 16, alin. (11) la art. 54, lit. r), s), t) şi u) la alin. (1) al art. 237 şi alin. (3), lit. d) la alin. (1) al art. 256, alin. (21) la art. 265, alin. (2) la art. 367; abrogă art. 272 alin. (2) lit. d), art. 350 alin. (3)(M. Of. nr. 803/25 sep. 2006)

Rectificare: (M. Of. nr. 823/6 oct. 2006)

Modificări : - O.U.G. nr. 88/2006 - modifică art. 259 alin. (3), art. 260 alin. (1) lit. a); introduce art. 2581(M. Of. nr. 941/21 nov. 2006) - O.U.G. nr. 104/2006 - modifică art. 190 alin. (3)(M. Of. nr. 1007/19 dec. 2006)


�O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor

M. Of. nr. 212/28 aug. 1992 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 11/1994 – M. Of. nr. 65/14 mart. 1994)

Rectificare: M. Of. nr. 225/10 sept. 1992

Modificări: – L. nr. 11/1994 (M. Of. nr. 65/14 mart. 1994)

Republicare: M. Of. nr. 75/23 mart. 1994

Modificări: – L. nr. 178/1998 – modifică art.47 (M. Of. nr. 388/13 oct.1998) – O.G. nr. 58/2000 – modifică art.2, art.4, art.5, art.7, art.9, art.20, art.24, art.26, art.33, art.38 lit.e, art.46, art.49, art.52 alin. (1), art.54; introduce alin. (2) la art.1, alin. (2) şi (3) la art.15, art.461, art. 462, art.501; abrogă art.38 lit.k, art.47, art.48, art.50, art.51, art.53, art.60 (M.Of. nr. 43/31 ian. 2000) – H.G. nr. 752/2001 – majorează valoarea amenzilor contravenţionale prevăzute la art.46 şi 461 (M. Of. nr. 471/17 aug.2001) – O.U.G. nr. 146/2001 – introduce art.502 (M. Of. nr. 738/19 nov.2001) – L. nr. 37/2002 – modifică art.1 alin.(2), art.2, art.3 lit.d, art.4, art.5, art.6 partea introductivă şi lit.b ale alin.(1), art.7, art.9, art.10 lit.a, art.12, art.13 alin.(1), art.15 alin.(2), art.17, art.19, art.20, art.25, art.26, art.28, art.29, art.30, art.31, art.32, art.33 partea introductivă, art.36, art.37 partea introductivă, art.38, titlul cap.VII, art.40 lit.a, titlul cap.VIII, art.42, art.43, art.46, art.461, art.49, art.501, art.54; introduce lit.g la art.10, alin.(2) la art.11, alin.(4) la art.15, art.381, 382, 383, 384, 385, 386, art.421, 422, 423,424, 425, 426, 427, art.561-562, art.581, art.591; abrogă art.27, art.57, art.59 (M. Of. nr. 91/2 febr.2002) – L. nr. 322/2002 – modifică art.422 partea introductivă, art.423, art.46 alin.(1) lit.c şi d, art.49, art.501, art.502; introduce alin.(2) la art.46, art.503 şi art.504 (M. Of. nr. 408/12 iun.2002) –O.U.G. nr. 84/2002 – introduce alin.(2) şi (3) la art.461, art.505 (M. Of. nr. 450/26 iun.2002) – L. nr. 37/2003 – introduce alin. (2), (3) şi (4) la art.461, alin. (2), (3) şi (4) la art. 49 (M. Of. nr.34/22 ian.2003) – L. nr. 449/2003 - abrogă la 1 ianuarie 2007 art. 14 alin. 1 şi art. 20 alin. 2.(M. Of. nr. 812/18 nov. 2003) - L. nr. 240/2004 - abrogă la 22 iulie 2004 art.42 - 427(M. Of. nr. 552/22 iun. 2004) - L. nr. 363/2005 - modifică art. 7 lit. a) liniuţa a 5-a, art. 7 lit. b) liniuţa a 5-a, art. 7 lit. c) liniuţa a 4-a, art. 20, art. 502 alin. 2 partea introductivă şi lit. a)(M. Of. nr. 1147/19 dec. 2005) - L. nr. 476/2006 - modifică art. 2 liniuţele a 22-a şi a 23-a, art. 7 lit. c) liniuţa a patra, art. 15 alin. 4, art. 26 alin. 2, art. 29 alin. 3, art. 385, art. 46, art. 461, art. 49 alin. 1; introduce lit. h) la art. 10, art. 141, alin. 2 la art. 16, alin. 3, 4 şi 5 la art. 20, art. 463, lit. h) la art. 58; abrogă alin. 2 al art. 14, alin. 7 al art. 502, alin. 2 al art. 504; sintagma "agent economic" se înlocuieşte cu sintagma "operator economic"(M. Of. nr. 1018/21 dec. 2006)

�O.G. nr. 26/1993 rivind Tariful vamal de import al României M. Of. nr. 213/31 aug. 1993 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 102/1994 – M. Of. nr. 321/18 nov. 1994)

Rectificare: M. Of. nr. 218/6 sept. 1993

Modificări: – O.G. nr. 14/1994 – înlocuieşte anexa nr. 1; abrogă art. 1 (M. Of. nr. 21/25 ian. 1994) – O.G. nr. 44/1994 – introduce la art. 5 un prim alineat (M. Of. nr. 241/29 aug. 1994) – L. nr. 102/1994 – modifică art. 8 ultimul alineat, art. 9; înlocuieşte anexa nr. 1; introduce la art. 5 un nou alineat (M. Of. nr. 321/18 nov. 1994) – L. nr. 98/1996 – abrogă parţial anexa nr. 2 (M. Of. nr. 234/27 sept. 1996) – L. nr. 105/1997 – abrogă art. 22 (M. Of. nr. 136/30 iun. 1997) – L. nr. 141/1997 – abrogă art. 2 – 4, art. 8 – 21, art. 23 – 36, parţial anexa nr. 2 (M. Of. nr. 180/1 aug. 1997) –O.U.G. nr. 30/1999 – modifică art.7 (M.Of. nr. 131/31 mart.1999) – L. nr. 129/1999 – modifică art.5, art.7 (M.Of. nr. 344/20 iul.1999) – O.U.G. nr. 127/1999 – completează art.5 lit.a cu un alineat (M.Of. nr. 455/20 sept.1999) – O.U.G. nr. 1/2000 – modifică alin. (2) al lit.a de la art.5 (M. Of. nr. 52/2 febr. 2000) – L.nr.128/2000 – modifică art.7 (M.Of. nr. 345/25 iul.2000) – O.U.G. nr. 188/2000 – modifică alin.(2) al lit.a de la art.5 (M. Of. nr. 561/13 nov. 2000) – H.G. nr. 439/2001 – modifică poziţia tarifară 3815.12.00 (M. Of. nr. 244/14 mai 2001) – L. nr. 576/2001 – abrogă modificarea efectuată prin O.U.G. nr.127/1999 (M. Of. nr. 679/26 oct.2001) – L. nr. 645/2001 – introduce un alineat la art.5 lit.a (textul este prevăzut de O.U.G. nr. 188/2000) (M. Of. nr. 758/28 nov.2001) – O.U.G. nr. 171/2001 – modifică denumirea şi clasificarea mărfurilor (M. Of. nr. 848/29 dec.2001) – O.U.G. nr. 204/2002 – modifică denumirea şi clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României si abroga O.U.G .nr.171/2001 (M.Of. nr. 957/27 dec. 2002) - O.G. nr. 36/2003 – încetează aplicabilitatea scutirilor de la plata taxelor vamale pentru unele poziţii tarifare, corespunzător modificărilor prevăzute pentru O.U.G. nr. 102/1999, L. nr. 42/1990, H.G. nr. 1.114/2001, până la 31 decembrie 2003 inclusiv(M. Of. nr. 68/2 febr.2003) – L. nr. 168/2003 - aprobă O.U.G. nr. 204/2002(M. Of. nr. 322/13 mai 2003)


–L. nr. 232/2003 – aprobă cu modificări O.G. nr. 36/2003 (M. Of. nr. 373/31 mai 2003) –O.G. nr. 59/2003 - abrogă art.5 lit. a) şi b), art.7 lit. e), f) şi g).(M. Of. nr. 615/29 aug. 2003) - O.U.G. nr. 90/2003 – înlocuieşte denumirea de Direcţia Generală a Vămilor cu denumirea Autoritatea Naţională a Vămilor(M. Of. nr. 712/13 oct. 2003) - L. nr. 608/2003 - modifică denumirea şi clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi abrogă O.U.G. nr. 204/2002(M. Of. nr. 928/23 dec. 2003) - L. nr. 39/2004 - aprobă cu modificări O.U.G. nr.90/2003(M. Of. nr. 238/18 mar. 2004) - H.G. nr. 803/2004 - modifică corespunzător(M. Of. nr. 495/2 iun. 2004) – O.U.G. nr. 94/2004 – modifică la 1 ian.2005 denumirea şi clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României precum şi taxele vamale aferente si abrogă L. nr. 608/2003 (M.Of. nr. 1115 şi 1115 bis/27 nov. 2004) - H.G. nr. 2.169/2004 - modifică în mod corespunzător(M. Of. nr. 1233/21 dec. 2004)

Rectificare: M. Of. nr. 1283/30 dec.2004

Modificări: - L. nr. 49/2005 - aprobă O.U.G. nr. 94/2004(M. Of. nr. 239/22 mar. 2005) - L. nr. 4/2006 - modifică denumirea şi clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora(M. Of. nr. 48/19 ian. 2006) - L. nr. 86/2006 - abrogă art. 7(M. Of. nr. 350/19 apr. 2006)

�O.G. nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar M. Of. nr. 206/30 aug. 1996 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 88/1997 – M. Of. nr. 107/30 mai 1997)

Modificări: – L. nr. 88/1997 (M. Of. nr. 107/30 mai 1997) – O.U.G. nr. 110/1999 (M.Of. nr. 313/30 iun.1999) – O.U.G. nr. 20/2000 (M. Of. nr. 129/28 mart. 2000) – L. nr. 301/2001 (M. Of. nr. 313/12 iun.2001)

Republicare: M. Of. nr. 141/25 febr.2002

Modificări : - L. nr. 571/2003 - abrogă prevederile privind impozitul pe profit din art. 47(M. Of. nr. 927/23 dec. 2003) - L. nr. 178/2004 - modifică art. 1 alin. (2), art.2, art.3, art.4 alin. (2), art.5 alin. (1) şi (2), art.6 alin. (4) şi (5), art.7 alin. (1), art.8 alin. (1)-(3), art.9 alin. (1), (2), (3), (5) şi (6), art.10 alin. (1) şi (2), art.12 alin. (1), art.14 alin. (1), art.15, art.16, art.17, art.18, art.19, art.20, titlul cap. VII, art.26, art.27, art.29, art.30 alin. (9), art.31, art.32, art.33, art.34, art.36, art.38, art.39, art.40, art.41 alin. (1), art.42, art.43 alin. (1), art.45, art.46, art.50, art.51; introduce alin. (3) - (6) la art.4, art.241, art.341, art.461; abrogă art.11, art.14 alin. (2) şi (4), art.35, art.37, art.47, art.49, art.52; înlocuieşte sintagmele "societate bancară/bancă" şi derivatele acestora cu sintagma "instituţie de credit"(M. Of. nr. 489/1 iun. 2004)

Rectificare: M. Of. nr. 844/15 sept.2004

Modificări : - L. nr. 238/2005 - modifică art. 4 alin. (3), art. 15 alin. (2) lit. b) şi alin. (3); introduce alin. (21) la art. 15(M. Of. nr. 672/27 iul. 2005) - O.U.G. nr. 23/2006 - modifică art. 2 alin. (1) lit. b), art. 2 alin. (2) lit. i), art. 5 alin. (1), art. 7 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (2), art. 9 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6), art. 12 alin. (1), art. 31 lit. a) pct. 7, art. 31 lit. b) pct. 1, 2, 3 şi 6, art. 32 alin. (1) lit. e) şi j), art. 33 lit. e) şi g), art. 39 alin. (2), art. 41 alin. (1), anexa; introduce alin. (4), (5) şi (6) la art. 7, alin. (11) la art. 9, alin. (51) la art. 9, pct. 9 şi 10 la art. 31 lit. a), pct. 101, 102 şi 103 la art. 31 lit. b), lit. b1) şi b2) la art. 33; abrogă art. 14 alin. (1); înlocuieşte, în cuprinsul ordonanţei, sintagma "directorul general" cu termenul "directorul"(M. Of. nr. 278/28 mar. 2006) - L. nr. 280/2006- aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr. 23/2006 şi modifică art. 4 alin. (3), art. 7 alin. (5)(M. Of. nr. 600/11 iul. 2006)

� O.G. nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional M. Of. nr. 320/28 aug. 1998 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 141/1999 – M.Of. nr. 355/27 iul.1999)

Modificări: – L. nr. 141/1999 (M.Of. nr. 355/27 iul.1999)

Republicare: M. Of. nr. 23/24 ian.2000

Modificări: – L. nr. 75/2002 (M. Of. nr. 74/31 ian.2002)

Republicare: M. Of. nr. 122/26 febr.2003


Modificări:

- O.U.G. nr. 98/2003- modifică art.31(M. Of. nr. 744/23 oct. 2003) - L. nr. 33/2004 - modifică art. 31 alin. (2); abrogă art. 31 alin. (4)(M. Of. nr. 237/17 mar. 2004) - L. nr. 120/2004 - modifică art.1, art.3 lit. c), art.8, art.9 alin. (1) lit. a), art.10 alin. (1),(2),(4) şi (5), art. 12 alin. (1), (3) şi (4), art.13, art.14, art.15 alin. (2) şi (3), art.16, art.17 alin. (2),(3) şi (4), art.18, art.20, art.21 lit. b), art.22 alin. (3), art.24 alin. (2) lit. a), art.25 alin. (1) lit. d), art.25 alin. (2) şi (4), art. 29 alin. (1) lit. d) şi h), art.32 alin. (1), (2) şi (3), art.36, art.39, art.40, art.41, art.42; introduce alin. (3), (4) şi (5) la art. 4, art.81, art.191, lit. h1) la art.21, alin. (2) şi (3) la art.21, alin. (5) la art.24, lit. b1) la art.28, lit. i) la art. 29 alin. (1), lit. d) şi e) la art. 34 alin. (1), art.431, art. 432, art.433(M. Of. nr. 408/6 mai 2004) - L. nr. 513/2004 - modifică art. 10 alin. (5), art. 22, art. 27 lit. a) şi b);introduce alin. (6) la art. 10(M. Of. nr. 1120/29 nov. 2004) - L. nr. 183/2005 - modifică art. 32 alin. (1)(M. Of. nr. 521/20 iun. 2005) - O.U.G. nr. 83/2005 - modifică alin. (6) al art. 10(M. Of. nr. 627/19 iul. 2005) - L. nr. 273/2005 - aprobă O.U.G. nr. 83/2005 (M. Of. nr. 907/11 oct. 2005) - O.U.G. nr. 139/2005 - abrogă art. 8 alin. (1) lit. a) teza a treia şi a patra(M. Of. nr. 939/20 oct. 2005) - O.U.G. nr. 177/2005 - modifică art. 10 alin. (6)(M. Of. nr. 1161/21 dec. 2005) - L. nr. 38/2006 - aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr. 139/2005(M. Of. nr. 206/6 mar. 2006) - L. nr. 149/2006 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 177/2005 şi modifică art. 10 alin. (6)(M. Of. nr. 431/18 mai 2006)

�O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii M. Of. nr. 39/31 ian.2000 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 246/2005 – M. Of. nr. 656/25 iul.2005)

Modificări: - O.G. nr. 37/2003 – modifică art.1 alin. (1), art.2 lit. d), art.17 alin. (3), art.19 alin. (3, art.27 alin.- (4, art.29 alin. (6), art.37, titlul cap. VI, art.38, art.39 alin. (2) şi (3), art.40, art.41 lit.b)şi f), art.42 alin.(2) şi alin. (4), art.45, art.47, art.48, art.51 alin. (1), art.56 alin. (2); introduce art.11, alin. (5) şi (6) la art. 6, lit.d) la art.7 alin.(2), lit. d) la art.17 alin. (2), art.381, alin. (11) la art. 39, art.40 1, alin.(2) la art. 41, art. 411, art.412; înlocuieşte sintagma „ bilanţ contabil ” cu” situaţii financiare anuale” (M. Of. nr. 62/1 febr.2003) - L. nr. 213/2005 - respinge O.G. nr. 37/2003(M. Of. nr. 597/11 iul. 2005) - L. nr. 246/2005 - modifică art. 1 alin. (1), art. 2 lit. c), art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (2), art. 13 alin. (2) - (4), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 27, art. 33, art. 34, art. 37, titlul Cap. VI, art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) şi (3), art. 40, art. 41 lit. a), e) şi f), art. 42 alin. (4), art. 43, art. 44, art. 45, art. 46 alin. (1) lit. f), art. 47, art. 48, art. 49 alin. (2), art. 51, art. 53, art. 55 alin. (1) lit. c), art. 56 alin. (2), art. 57, art. 61 alin. (4), art. 71 alin. (1), art. 74 alin. (2), titlul Cap. XI, art. 79 lit. b); introduce alin. (21) la art. 8, art. 131, lit. d) la art. 17 alin. (2), art. 271, art. 272, art. 341 - 343, art. 381, alin. (11) la art. 39; abrogă art. 41 lit. b)(M. Of. nr. 656/25 iul. 2005)

�O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică M. Of. nr. 643/30 aug. 2002 ( Aprobată cu modificări prin L. nr. 324/2003 - M. Of. nr. 514/16 iul. 2003 )

Modificări: - L. nr. 324/2003 - modifică art. 2, art. 6, art. 7 partea introductivă şi lit. c), art. 8, art. 12 alin.(1), art. 13, art. 15 alin. (2), art. 16 lit. c), art. 17, art. 18 alin. (1), (3) şi (4), art. 19 alin. (2) şi (4), art. 20, art. 23, art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 29,art. 31 alin. (4), art. 32, titlul cap. III, art. 33, art. 34, art. 35 alin. (2), art. 36, art. 38 lit. d), titlul cap. IV, art. 41 lit. b), art. 42 lit. a) şi c), art. 43 alin. (2), art. 44 alin. (1), art. 45, art. 46 alin. (2), art. 47, art. 48 lit. c), art. 49, art. 58 alin. (1), art. 60, art. 64 alin. (1), (2) şi (3), art. 65 alin. (2), art. 68, art. 71 lit. a),art. 73, art. 74 alin. (1) lit. b), art, 75 alin. (1), art. 76, art. 77, art. 78 alin. (2),art. 79 alin. (1) şi (3), art. 81 alin. (2), art. 84, art. 86 alin. (2) şi (5), art. 88,anexa; introduce lit. e) la art. 4 alin. (2), alin. (4) la art. 14, alin. (3) la art. 50, lit. l) şi m) la art. 58 alin. (3), art. 91; abrogă art. 9(M. Of. nr. 514/16 iul. 2003) -O.G. nr. 86/2003 - modifică art. 73 alin. (2); abrogă art. 49 alin. (2); suspendă până la 31 dec. 2004 aplicarea prevederilor art. 49 alin. (3)(M. Of. nr. 624/31 aug. 2003) - L. nr. 609/2003 – aprobă cu modificări O.G. nr. 86/2003 (M. Of. nr. 930/23 dec.2003) - O. G. nr. 38/2004 - modifică art. 18 alin. (4), art. 33, art. 34, art. 36 alin. (2) şi (3), art. 43 alin. (2) şi (3), art. 44

alin. (3), art. 67, art. 86 alin. (3), anexa; abrogă art. 88(M. Of. nr. 92/31 ian. 2004) - L. nr. 230/2004 –aprobă cu modificări O.G. nr. 38/2004 şi modifică art. 33, art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (3), art. 43 alin. (3), art. 67, art. 86 alin. (3), anexa (M. Of. nr. 506/4 iun. 2004) - O.G. nr. 94/2004 - suspendă aplicarea prevederilor art. 49 alin.(3) până la data de 31 dec.2005(M. Of. nr. 803/31 aug. 2004) - O.G. nr. 41/2005 - suspendă, până la data de 31 decembrie 2006, aplicarea prevederilor art. 49alin. (3)(M. Of. nr. 677/28 iul. 2005) - L. nr. 381/2005 - abrogă art. 84 alin. (2)(M. Of. nr. 6/4 ian. 2006) - L. nr. 97/2006- aprobă cu modificări şi completări O.G. nr.41/2005(M. Of. nr. 375/2 mai 2006) - O.G. nr. 58/2006- la 1 ian. 2007, modifică art. 24 alin. (1) şi (3), art. 25 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 47 alin. (1); introduce alin. (51) la art. 17(M. Of. nr. 746/31 aug. 2006) - O.U.G. nr. 88/2006 - modifică art. 49 alin. (3)(M. Of. nr. 941/21 nov. 2006) - L. nr. 499/2006 - aprobă cu modificări O.G. nr. 58/2006 şi modifică art. 25 alin. (1) lit. d)(M. Of. nr. 1051/29 dec. 2006)


�O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală M. Of. nr. 941/29 dec. 2003 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 174/2004 - M. Of. nr. 465/25 mai 2004 )

Modificări : - D.C.C. nr. 40/2004 (M. Of. nr. 229/16 mart.2004)

- L. nr. 174/2004 (M. Of. nr. 465/25 mai 2004)

Rectificare: M. Of. nr. 532/14 iun. 2004

Republicare: M. Of. nr. 560/24 iun. 2004

Modificări : - O.G. nr. 20/2005 -(M. Of. nr. 101/31 ian. 2005) - L. nr. 210/2005 – (M. Of. nr. 580/5 iul. 2005) - L. nr. 241/2005 - (M. Of. nr. 672/27 iul. 2005)

Republicare: M. Of. nr. 863/26 sept. 2005

Modificări : - O.U.G. nr. 129/2005 - modifică art. 133 alin. (3); introduce art. 1941, art. 1942, alin. (5) la art. 196(M. Of. nr. 887/4 oct. 2005)

Rectificare: M. Of. nr. 974/2 nov. 2005

Modificări : - O.U.G. nr. 165/2005 - modifică art. 126 alin. (3), art. 144 alin. (3) şi (6), art. 172 alin. (2) lit. a) şi alin. (4)(M. Of. nr. 1100/6 dec. 2005) - O.U.G. nr. 181/2005 - abrogă art. 83 alin. (3)(M. Of. nr. 1171/23 dec. 2005) - L. nr. 15/2006 – abrogă art.83 alin.(3)(M. Of. nr. 56/20 ian. 2006) - O.U.G. nr. 22/2006- introduce lit. c1) la art. 144 alin. (2)( M. Of. nr. 271/27 mar. 2006 ) - L. nr. 166/2006 - modifică art. 42, art. 95, art. 100 alin. (2) lit. c), art. 107, art. 112 alin. (3), art. 133 alin. (3), art. 179 alin. (4), art. 189 alin. (2) lit. c); introduce art. 521, art. 1351, lit. e1) la alin. (1) al art. 189.(M. Of. nr. 436/19 mai 2006) - L. nr. 158/2006 - aprobă cu modificări şi completări O.U.G. nr. 165/2005 şi modifică art. 18 alin. (4), art. 27 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b), art. 78 alin. (1), art. 84 alin. (6), art. 92 alin. (3) lit. e), art. 96 alin. (3) partea introductivă şi lit. b), art. 107 alin. (2), art. 110 alin. (2), art. 120, art. 126 alin. (2), art. 133 alin. (5), art. 146 alin. (1), art. 154 alin. (1), art. 158 alin. (4), art. 164 alin. (2), art. 185, art. 189 alin. (1) lit. b), art. 199; introduce lit. d1) la art. 25 alin. (2), art. 681, alin. (11) la art. 78, lit. d) la art. 79 alin. (3), lit. d1) la art. 92 alin. (3), lit. d) la art. 100 alin. (2), alin. (3) la art. 100, alin. (3)-(5) la art. 102, art. 1091, alin. (4)-(7) la art. 110, alin. (11) şi (12) la art. 116, alin. (11) la art. 154, alin. (11) la art. 163, alin. (71), (72) şi (9) la art. 164, art. 2001; abrogă art. 116 alin. (2) lit. b)(M. Of. nr. 444/23 mai 2006) - L. nr. 185/2006- respinge O.U.G. nr. 181/2005(M. Of. nr. 443/23 mai 2006) - L. nr. 338/2006 - aprobă cu modificări O.U.G. nr.22/2006 şi introduce lit. c1) la art. 144 alin. (2)(M. Of. nr. 629/20 iul. 2006) - L. nr. 343/2006- la 1 ianuarie 2007 abrogă art. 70 şi teza a doua a alin. (6) al art. 164(M. Of. nr. 662/1 aug. 2006) - O.G. nr. 35/2006- modifică art. 18 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c), art. 42, art. 44 alin. (3), art. 69 alin. (1) lit. e), art. 77, art. 102 alin. (5), art. 115 alin. (2), art. 137 alin. (3), art. 143 alin. (1), art. 157 alin. (1) lit. c), art. 158 alin. (11), art. 160 alin. (2), art. 172, art. 173, art. 185 alin. (2), art. 189 alin. (1) lit. e), art. 191 alin. (2), art. 195 alin. (4)-(9); introduce lit. a1) la alin. (1) al art. 31, alin. (3) la art. 36, alin. (4) la art. 58, art. 682, alin. (7) şi (8) la art. 109, art. 1092, alin. (5) la art. 111, alin. (51) la art. 112, lit. a1) la alin. (2) al art. 116, alin. (61) la art. 126, alin. (51) la art. 133, alin. (71) la art. 137, alin. (8) la art. 144, alin. (21) la art. 160, art. 1711 la cap. XII după art. 171 al cap. XI din titlul VIII, cap. XIII după art. 174 cu art. 1741-17426, alin. (4) la art. 184, alin. (31) la art. 189; abrogă art. 118 alin. (4), art. 130 lit. d), art. 137 alin. (4), art. 160 alin. (3), art. 164; abrogă, la 1 ianuarie 2007, art. 70(M. Of. nr. 675/7 aug. 2006)

Rectificare: (M. Of. nr. 742/31 aug. 2006)

Modificări : - L. nr. 505/2006- modifică art. 33 alin. (2), art. 42 alin. (11), art. 682 alin. (2), art. 81 alin. (4), art. 111 alin. (1)-(4),art. 158 alin. (4) lit. k), art. 158 alin. (7) lit. b), art. 158 alin. (11), art. 160 alin. (2), art. 17422, art. 190 alin. (1) lit. d) şi x); introduce lit. f) la alin. (5) al art. 112, alin. (52) la art. 112, alin. (12) şi (13) la art. 158, alin. (31) la art. 17420, alin. (11) la art. 200; abrogă art. 1711 alin. (4) teza a doua(M. Of. nr. 1054/30 dec. 2006)

�O.G. nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare

M. Of. nr. 90/31 ian. 2004 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 116/2004 – M. Of. nr. 353/22 apr.2004)

Modificări: - L. nr. 116/2004 – modifică art. I, art. III, art. IV, art.VIII, art.X; introduce art. XIII1 (M. Of. nr. 353/22 apr.2004) - L. nr. 174/2004 - abrogă art. IV alin. (1) - (5)(M. Of. nr. 465/25 mai 2004) - O.U.G. nr. 37/2004 - introduce alin. (9) la art. IV(M. Of. nr. 481/28 mai 2004) - L. nr. 358/2004 - aprobă O.U.G. nr. 37/2004(M. Of. nr. 835/10 sep. 2004)


�O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

M. Of. nr. 94/31 ian. 2004 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 215/2004 - M. Of. nr. 531/14 iun. 2004 )

Notă: Toate referirile la «Agenţia Naţională Sanitară Veterinară» şi la «Agenţia Română pentru Siguranţa Alimentelor» din legislaţia în vigoare se consideră ca fiind făcute la «Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor»."

Modificări : - L. nr. 215/2004 - modifică titlul, art. 2, art. 3, titlul cap. II, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, titlul cap. III, art. 9, art. 10, art. 11, art. 12, art. 13, art. 14, art. 15, titlul cap. V, art. 16, art. 17, titlul cap. VI, art. 18, art. 19, titlul cap. VII, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27, art. 28, titlul cap. IX, art. 29, art. 30, art. 31, titlul cap. X, art. 32, art. 33, art. 34, titlul cap. XI, art. 36, art. 37, art. 38, art. 39, titlul cap. XII, art. 40, art. 41, art. 42, art. 43, titlul cap. XIII, art. 44, art. 45, art. 46, art. 47, titlul cap. XIV, art. 48, art. 49, art. 50, art. 51, art. 52, art. 55, art. 56, art. 57, art. 58, art. 59, art. 60; introduce art. 61 - 69, art. 71, art. 121, art. 501, art. 511, art. 512, art. 571; abrogă art. 35, art. 53, art. 54; înlocuieşte anexele nr. 1-5 (M. Of. nr. 531/14 iun. 2004) - O.U.G. nr. 88/2004 - modifică art. 4, art. 5 lit. a), art. 18 alin. (5) şi (6), titlul cap. X, art. 32, art. 34, art. 48 alin. (7), art. 56 alin. (1), art. 571, art. 61, anexa nr.2; introduce alin. (3) la art. 64, alin. (3) la art. 50, alin. (11) la art. 56; abrogă art. 15 alin. (3), anexele nr. 3, 4 şi 5(M. Of. nr. 1053/12 nov. 2004)

�O.G. nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare M. Of. nr. 96/28 ian. 2005 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 146/2005 - M. Of. nr. 425/19 mai 2005 )

Modificări : - L. nr. 146/2005 - modifică art. 12 alin. (2) lit. b) şi d), art. 13 alin. (2), art. 14 lit. c), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a) şi d), art. 17 alin. (1) lit. h) şi k), art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (1), art. 26 alin. (2), art. 27 lit. d), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2) şi (3), art. 33, art. 36 din cap. I secţiunea a 6-a, art. I pct. 3 din cap. II secţiunea 1; introduce art. 51 la secţiunea a 4-a a cap. I, lit. d1) la alin. (1) al art. 17 din cap. I secţiunea a 6-a (M. Of. nr. 425/19 mai 2005) - O.G. nr. 41/2005 - abrogă art. 13 alin. (3) din cap. I secţiunea a 6-a (M. Of. nr. 677/28 iul. 2005) - O.G. nr. 28/2006 - modifică art. 23 alin. (1); introduce alin. (11) la art. 23 şi alin. (2) la art. 35(M. Of. nr. 89/31 ian. 2006) - L. nr. 97/2006- aprobă cu modificări şi completări O.G. nr.41/2005(M. Of. nr. 375/2 mai 2006) - L. nr. 266/2006- aprobă cu modificări şi completări O.G. nr. 28/2006(M. Of. nr. 580/5 iul. 2006)

�O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului M. Of. nr. 482/15 dec.1998 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 409/2001 – M. Of. nr. 398/19 iul.2001) (v. D.C.C. nr. 39/2004 (art.83 alin.(1))– M. Of. nr. 217/12 mart.2004)

Modificări: – O.U.G. nr. 64/1999 (M.Of. nr. 225/20 mai 1999) – O.G. nr. 54/1999 (M.Of. nr. 405/26 aug.1999) – O.U.G. nr. 193/1999 (M.Of. nr. 604/10 dec.1999) – O.U.G. nr. 38/2000 (M. Of. nr. 178/25 apr. 2000) – O.U.G. nr. 292/2000 (M. Of. nr. 706/29 dec.2000) – L. nr. 409/2001 (M. Of. nr. 398/19 iul.2001) – L. nr. 479/2001 (M. Of. nr. 609/27 sept.2001) – L. nr. 480/2001 (M. Of. nr. 609/27 sept.2001) – L. nr. 481/2001 (M. Of. nr. 609/27 sept.2001) – O.U.G. nr. 120/2001 (M. Of. nr. 625/4 oct.2001) – L. nr. 345/2002 (M. Of. nr. 371/1 iun.2002)

Republicare: M. Of. nr. 948/24 dec. 2002

Modificări: - D.C.C. nr. 39/2004 – suspendă pentru o perioadă de 45 zile prevederile art. 83 alin. (1) (M. Of. nr. 217/12 mart.2004) - O.U.G. nr. 23/2004 - modifică titlul, art.1, art.2, art.3, titlul Cap. II, art.9, art.12, art.42, art.75; abrogă art.4-8, art.34 alin. (1)(M. Of. nr. 359/23 apr. 2004) - L. nr. 149/2004 - abrogă art. 89 şi 90 (M. Of. nr. 424/12 mai 2004) - L. nr. 360/2004 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 23/2004(M. Of. nr. 838/10 sep. 2004) - O.U.G. nr. 43/2005 - modifică art. 86; introduce art. 851(M. Of. nr. 469/2 iun. 2005) - L. nr. 294/2005 - aprobă O.U.G. nr. 43/2005 (M. Of. nr. 959/28 oct. 2005) - O.U.G. nr. 207/2005 - modifică art. 851 alin. (3);introduce art. 421(M. Of. nr. 1193/30 dec. 2005) - L. nr. 184/2006- aprobă O.U.G. nr. 207/2005(M. Of. nr. 443/23 mai 2006) - L. nr. 292/2006- modifică art. 74 alin. (4); introduce alin. (5) - (7) la art. 74(M. Of. nr. 596/11 iul. 2006) - O.U.G. nr. 66/2006 – modifică art. 851 alin. (3)(M. Of. nr. 782/15 sep. 2006)


�O.U.G. nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor M. Of. nr. 457/27 iun. 2002 (Aprobată cu modificări prin L.nr. 591/2002 – M.Of. nr. 791/30 oct. 2002)

Modificări:

– L. nr. 591/2002 – modifică art.1 lit.a, art.2 alin.(1) lit.e, art.4 alin.(4), art.5 alin.(3), art.8, art.10, art.11, art.12 alin.(3), art.13 alin.(1) şi (4), art.14 alin.(2) lit.d, art.16 alin.(2) şi alin.(4), art.17 alin.(2) lit.e, art.26 alin.(3) lit.a şi alin.(5), art.30, art.31, art.34 alin.(2) şi (3), art.36 alin.(1) şi (4), titlul cap.VIII, art.44 lit.c, art.46 alin.(1) pct.2, 4 şi 15, art.55 alin.(2), art.66 lit.c; introduce alin.(4) la art.5, alin.(21) şi (22) la art.16, alin.(5) la art.36, lit.e la art.66 (M. Of. nr. 791/30 oct. 2002)

- L. nr. 510/2004 - introduce art. 621; abrogă art. 62 alin. (3); în tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, cu excepţia art. 8 alin. (1) şi (3), art. 9, art. 13 alin. (4), art. 45 lit. a), art. 46 alin. (1) pct. 21 şi 22, precum şi a art. 66 lit. c), d) şi e), sintagma ”Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei/ministerul de specialitate" se înlocuieşte cu abrevierea "IGCTI"(M. Of. nr. 1082/22 nov. 2004) - O.U.G. nr. 11/2005 - abrogă art. 38 alin. (2)(M. Of. nr. 179/2 mar. 2005) - L. nr. 239/2005 - modifică art. 41 alin. (1), art. 51, art. 56 alin. (1) lit. a), art. 58 alin. (1) şi (4); introduce alin. (7) la art. 4, cap. VIII1 cu art. 481 - 485, lit. h1 la art. 55 alin. (1); abrogă art. 3 alin. (1), art. 47, art. 48(M. Of. nr. 663/26 iul. 2005) - D.C.C. nr. 258/2006 - suspendă pentru o perioadă de 45 zile dispoziţiile O.U.G. nr. 11/2005 (termenul se împlineşte la data de 1 iunie 2006, după care operează prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie)(M. Of. nr. 341/17 apr. 2006) - O.U.G. nr. 70/2006 - modifică art. 2 alin. (1) lit. e) şi alin. (2), art. 4 alin. (2), (4) şi (6), art. 32, art. 34, art. 36 alin. (1) şi (3), art. 44 lit. i), art. 45, art. 46 alin. (1) pct.8, 11, 14 şi 22, art. 481- 485, art. 50 alin. (1), art. 51 alin. (2) lit. h) şi alin. (3), art. 55 alin. (1) lit. h1), art. 57, art. 59 alin. (1) şi alin. (5); introduce lit. f) la alin. (1) al art. 2, art. 31, art. 131, art. 341, alin. (2) la art. 44, art. 461 şi 462, art. 486 şi 487, la Cap. VIII1, după art. 485, lit. h1) - h4) la alin. (1) al art. 49, art. 491, alin. (2)-(9) la art. 52, alin. (61) la art. 58, alin. (31) la art. 59, art. 591, menţiunea privind transpunerea normelor comunitare după art. 67; abrogă art. 33 alin. (4), art. 59 alin. (2) lit. c); înlocuieşte în tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma "interferenţă perturbatoare" cu sintagma "perturbaţie prejudiciabilă"(M. Of. nr. 810/2 oct. 2006) - L. nr. 375/2006- respinge O.U.G. nr. 11/2005(M. Of. nr. 837/11 oct. 2006) - O.U.G. nr. 134/2006 - abrogă art. 37, art. 38, art. 40, art. 44, art. 46(M. Of. nr. 1046/29 dec. 2006) Notă: În cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele denumiri se înlocuiesc în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează: a) "Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii" şi "ANRC" cu "Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei" şi "ANRCTI"; b) "comunicaţii electronice" cu sintagma "comunicaţii electronice şi tehnologia informaţiei".

�O.U.G. nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale

M. Of. nr. 144/5 mart. 2003 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 569/2003 - M. Of. nr. 932/23 dec. 2003 )

Rectificare: M. Of. nr. 148/7 mart.2003

Modificări: -O.U.G. nr. 22/2003 - modifică art. 1, art. 2, art.3, art.4 alin. (3), art.6; introduce alin. (4), (5) şi (6) la art. 4; abrogă art. 8 (M. Of. nr. 252/11 apr.2003) -O.U.G. nr. 46/2003 – modifică art.10 alin.(4) (M. Of. nr. 420/16 iun.2003) -O.U.G. nr. 65/2003 - modifică art. 10 alin. (4) (M. Of. nr. 465/30 iun. 2003) -O.G. nr. 44/2003 - introduce alin. (11) la art.2 (M. Of. nr. 520/18 iul.2003) -O.G. nr. 63/2003 – completează art10 cu alin.(5)-(8) (M. Of. nr. 616/19 aug.2003) -O.G. nr. 69/2003 - introduce alin. (11) la art.7 (M. Of. nr. 618/30 aug.2003) - O.U.G. nr. 88/2003- modifică art. 2 alin. (1), art.2 alin. (4)(M. Of. nr. 708/10 oct. 2003) - O.U.G. nr. 124/2003 - modifică art.2 alin.(1), art.2 alin.(3), art.4 alin.(6); introduce alin.(8) la art.2(M. Of. nr. 919/22 dec. 2003) - L. nr. 562/2003 - respinge O.G. nr. 44/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 563/2003 - respinge O.G. nr.63/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 564/2003 - respinge O.G. nr.69/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 565/2003 - respinge O.U.G. nr.22/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 566/2003 - respinge O.U.G. nr.46/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 567/2003 - respinge O.U.G. nr.65/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 568/2003 - respinge O.U.G. nr.88/2003(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - L. nr. 569/2003 - modifică art. 1, art. 2, art. 3, art. 4 alin. (3), art. 6, art. 10 alin. (4); introduce alin. (4) - (6) la art. 4, alin (11) la art. 7, alin. (5) - (8) la art. 10, alin. (10) la art. 14; abrogă: art. 8, art. 12 pct. 1 - 3, art. 16(M. Of. nr. 932/23 dec. 2003) - O. G. nr. 27/2004 - introduce alin. (51) la art. 4(M. Of. nr. 88/31 ian. 2004) - L. nr. 36/2004 - aprobă O.U.G. nr.124/2003(M. Of. nr. 226/15 mar. 2004) - L. nr. 156/2004 - aprobă O.G. nr. 27/2004(M. Of. nr. 451/20 mai 2004) - O.U.G. nr. 34/2004 - modifică titlul, art.2 alin. (1) partea introductivă; introduce alin. (2) la art. 1; alin. (2) la art. 6.

(M. Of. nr. 474/26 mai 2004) - O.U.G. nr. 45/2004 - modifică art.2 alin. (2)(M. Of. nr. 536/15 iun. 2004) - O.U.G. nr. 49/2004 - introduce art. 101(M. Of. nr. 570/29 iun. 2004) - L. nr. 318/2004 - aprobă O.U.G. nr. 34/2004(M. Of. nr. 630/12 iul. 2004)


- O.G. nr. 80/2004 - modifică art.2 alin.(1) partea introductivă(M. Of. nr. 791/27 aug. 2004) - L. nr. 385/2004 - aprobă O.U.G. nr. 45/2004(M. Of. nr. 895/1 oct. 2004) - O.U.G. nr. 74/2004 - modifică titlul, art. 1 alin. (2), art. 6 alin. (2); introduce alin. (3) la art. 1(M. Of. nr. 924/11 oct. 2004) - L. nr. 437/2004 - aprobă O.G. nr. 80/2004(M. Of. nr. 994/28 oct. 2004) - L. nr. 484/2004 - aprobă O.U.G. nr. 49/2004 şi introduce alin. (4), (5), (6) şi (7) la art. 101(M. Of. nr. 1071/18 nov.2004) - L. nr. 507/2004 - modifică titlul , art. 1 alin. (2), art. 6 alin. (2); introduce alin. (3) la art. 1; abrogă O.U.G. nr. 74/2004 (M. Of. nr. 1080/19 nov. 2004) - O.U.G. nr. 119/2004 - modifică art. 2 alin. (1) partea introductivă; introduce alin. (4) la art. 1(M. Of. nr. 1151/6 dec. 2004) - L. nr. 12/2005 - respinge O.U.G. nr. 74/2004(M. Of. nr. 182/2 mar. 2005) - L. nr. 31/2005 - aprobă O.U.G. nr. 119/2004(M. Of. nr. 207/11 mar. 2005) - O.U.G. nr. 26/2005 - abrogă art. 13 şi art. 14(M. Of. nr. 296/8 apr. 2005) - O.U.G. nr. 69/2005 - modifică art. 2 alin. (1) partea introductivă, lit. a) şi lit. b), art. 2 alin. (4), art. 4 alin. (51) şi alin. (6), art. 7 alin. (1)(M. Of. nr. 573/4 iul. 2005) - L. nr. 244/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 26/2005(M. Of. nr. 637/20 iul.2005) - L. nr. 16/2006 - aprobă O.U.G. nr. 69/2005(M. Of. nr. 39/17 ian. 2006) - O.U.G. nr. 35/2006- introduce alin. (12) la art. 7 şi art. 16(M. Of. nr. 420/16 mai 2006) - L. nr. 401/2006 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 35/2006 şi introduce art. 151(M. Of. nr. 911/9 nov. 2006) - O.U.G. nr. 93/2006 - modifică art. 2 alin. (1) partea introductivă(M. Of. nr. 964/30 nov. 2006)

�O.U.G. nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale M. Of. nr. 266/25 mar. 2004 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 228/2004 - M. Of. nr. 493/1 iun. 2004 )

Modificări : - L. nr. 228/2004 - modifică art. 2 alin. (1) lit. a); introduce lit. n) la art.3 alin. (2), alin. (2) la art. 15, lit. d) la art. 23(M. Of. nr. 493/1 iun. 2004) - O.U.G. nr. 78/2004 - modifică art. 1 alin. (1) lit. d); introduce lit. d) la art. 5 alin. (3)(M. Of. nr. 969/21 oct. 2004)

Notă: Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea "Oficiul pentru problemele romilor" se înlocuieşte cu denumirea "Agenţia Naţională pentru Romi".

- O.U.G. nr. 79/2004 - modifică art. 3 alin. (2) lit. n); introduce art. 71(M. Of. nr. 981/25 oct. 2004) - O.U.G. nr. 140/2004 - modifică art. 1, art. 4; suplimentează numărul maxim de posturi prevăzut pentru aparatul de lucru al Guvernului, cu excepţia Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul(M. Of. nr. 1280/30 dec. 2004) - O.G. nr. 2/2005 - prorogă termenul prevăzut la art. 71 alin. (3) până la data de 30 septembrie 2005(M. Of. nr. 62/18 ian. 2005) - L. nr. 7/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 78/2004(M. Of. nr. 183/3 mar. 2005) - L. nr. 25/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 140/2004 şi modifică art. 9(M. Of. nr. 197/8 mar. 2005) - O.U.G. nr. 17/2005 - introduce lit. h) la alin. (1) al art. 1 şi lit. f)-m) la alin. (3) al art. 2; abrogă art. 2 alin. (1) lit. d) şi alin. (8) (M. Of. nr. 229/18 mar. 2005) - L. nr. 68/2005 - aprobă O.U.G. nr. 79/2004(M. Of. nr. 251/25 mar. 2005) - L. nr. 95/2005 - aprobă O.G. nr. 2/2005(M. Of. nr. 325/18 apr. 2005) - O.U.G. nr. 49/2005 - abrogă art. 2 alin. (3) lit. a) - e) şi alin. (4) (M. Of. nr. 517/17 iun. 2005)

Notă: în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile "Autoritatea Naţională de Control" şi "Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare" se înlocuiesc cu denumirile "Autoritatea de control a Guvernului" , respectiv "Departamentul pentru lupta antifraudă"

- L. nr. 198/2005 - aprobă cu modificări O.U.G. nr. 17/2005 şi modifică art. 2 alin.(3) lit.h) şi j); abrogă art.2 alin.(3) lit.i), k) şi l) (M. Of. nr. 550/28 iun. 2005) - O.U.G. nr. 74/2005 - introduce lit. h) la alin. (1) al art. 3 (M. Of. nr. 572/4 iul.2005) - O.G. nr. 25/2005 - modifică art. 71 alin. (2);abrogă art. 71 alin. (3)(M. Of. nr. 634/19 iul. 2005) - O.G. nr. 49/2005 - introduce alin. (31) la art. 5 şi lit. e) la art. 23 (M. Of. nr. 778/26 aug.2005) - L. nr. 309/2005 - aprobă O.G. nr. 25/2005(M. Of. nr. 994/9 nov. 2005) - O.U.G. nr. 173/2005 - modifică art. 8 alin. (2)(M. Of. nr. 1124/13 dec. 2005) - O.G. nr. 28/2006 - modifică art. 8 alin. (2)(M. Of. nr. 89/31 ian. 2006) - L. nr. 74/2006- aprobă O.U.G. nr. 173/2005(M. Of. nr. 288/30 mar. 2006) - L. nr. 64/2006- modifică art. 5 alin. (31)(M. Of. nr. 301/4 apr. 2006) - L. nr. 111/2006- aprobă cu modificări O.U.G. nr. 74/2005 şi introduce lit h) la art. 3 alin. (1)(M. Of. nr. 379/3 mai 2006) - L. nr. 266/2006- aprobă cu modificări şi completări O.G. nr. 28/2006(M. Of. nr. 580/5 iul. 2006) - O.U.G. nr. 75/2006 - modifică art. 71 alin. (2)(M. Of. nr. 811/2 oct. 2006) - O.U.G. nr. 133/2006 - abrogă art. 2 alin. (6)(M. Of. nr. 1042/28 dec. 2006) - L. nr. 498/2006 - aprobă O.U.G. nr. 75/2006(M. Of. nr. 1047/29 dec. 2006)

�O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei M. Of. nr. 642/20 iul. 2005 (Aprobată cu modificări prin L. nr. 87/2006 - M. Of. nr. 334/13 apr. 2006 )

Modificări : - O.G. nr. 6/2006 - prorogă, pentru o perioadă de 3 luni, termenul prevăzut la art. 19 alin. (5)(M. Of. nr. 79/27 ian. 2006) - L. nr. 87/2006- modifică art. 2 lit. b), d) şi f), art. 3, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 7, art. 8 partea introductivă a alin. (1), art. 11, art. 12, art. 13 lit. f), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. b), art. 16, art. 17 alin. (2) lit. e), f), h), i) şi m), art. 18 lit. a) şi c), art. 19, art. 20, art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23, art. 24 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (3) lit. a), b), d), e), f), h) şi n), art. 24 alin. (4) şi (5), art. 25, art. 27 alin. (2) lit. b) şi d), art. 28, art. 29, art. 30 lit. a), e) şi f), art. 31 lit. a), c), f) şi g), art. 32, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 alin. (1) şi


(3), art. 37, art. 38, art. 40; abrogă art. 6, art. 8 alin. (2) lit. e)(M. Of. nr. 334/13 apr. 2006) - L. nr. 118/2006 - aprobă O.G. nr. 6/2006(M. Of. nr. 403/10 mai 2006) - O.U.G. nr. 102/2006 - modifică art. 21 alin. (1) şi art. 36(M. Of. nr. 1004/18 dec. 2006)

�H.G. nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător M. Of. nr. 436/3 aug. 2001

Modificări : - H.G. nr. 1.578/2004 - modifică art.1 alin. (3), art.2, art.11 lit. b); introduce lit. l) la art. 10(M. Of. nr. 898/4 oct. 2004) - H.G. nr. 1.334/2004 - modifică art. 3 alin. (2), art. 9 alin. (1), art. 10 lit. a) şi e), art. 11; introduce alin. (11) la art. 1, alin. (2) şi (3) la art. 8, alin. (11), (12) şi (13) la art. 9, alin. (4) şi (5) la art. 9, lit. i) - k) la art. 10, anexele nr.4 şi 5; înlocuieşte anexele nr. 1-3 (M. Of. nr. 814/3 sep. 2004) - H.G. nr. 1.578/2004 - modifică art.1 alin. (3), art.2, art.11 lit. b); introduce lit. l) la art. 10(M. Of. nr. 898/4 oct. 2004) - H.G. nr. 164/2005 - modifică anexa nr. 4;abrogă art. 9 alin. (4)(M. Of. nr. 215/14 mar. 2005) - L. nr. 365/2006 - modifică în mod corespunzător art. 9 alin. (11); înlocuieşte anexa nr.4(M. Of. nr. 820/5 oct. 2006)

�H.G. nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului M. Of. nr. 485/7 iul. 2003

Rectificare: M. Of. nr. 531/24 iul.2003

Modificări : – H.G. nr. 1.071/2003 – abrogă art. 4 pct. 30(M. Of. nr. 664/19 sep. 2003) - H.G. nr. 1.465/2003 - modifică art. 17; introduce alin. (11) la art. 14 şi anexa nr. 4(M. Of. nr. 902/17 dec. 2003) - H.G. nr. 1.601/2003 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 33/15 ian. 2004) - H.G. nr. 209/2004 - modifică în mod corespunzător(M. Of. nr. 164/25 feb. 2004) - H.G. nr. 293/2004 - modifică în mod corespunzător anexa nr. 3(M. Of. nr. 253/23 mar. 2004) - H.G. nr. 892/2004- modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 546/18 iun. 2004) - H.G. nr. 957/2004 - modifică art. 4 alin. (1) pct.26, art.7 alin. (5); introduce lit. h) şi i) la art.3, alin.(12) şi (13) la art. 5, art.71; înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 565/25 iun. 2004) - H.G. nr. 1.115/2004 - completează în mod corespunzător(M. Of. nr. 694/2 aug. 2004)

Rectificare: M. Of. nr. 701/4 aug..2004

Modificări : - H.G. nr. 1.835/2004 - modifică art. 3 lit. h), art. 71; înlocuieşte anexele nr. 1, 2 şi 3(M. Of. nr. 1065/17 nov. 2004) - H.G. nr. 2.115/2004 - completează în mod corespunzător (M. Of. nr. 1192/14 dec. 2004) - H.G. nr. 2.296/2004 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 23/7 ian. 2005) - H.G. nr. 182/2005 - completează anexa nr. 3 (M. Of. nr. 254/28 mart.2005) - H.G. nr. 289/2005 - completează anexa nr. 3 (M. Of. nr. 353/26 apr.2005) - H.G. nr. 548/2005 - abrogă H.G. nr. 2296/2004(M. Of. nr. 534/23 iun. 2005) - H.G. nr. 575/2005 - modifică în mod corespunzător (M. Of. nr. 585/6 iul. 2005) - H.G. nr. 131/2006- modifică art. 7 alin. (5) şi (6), art. 71 alin. (1), anexa nr. 1(M. Of. nr. 98/1 feb. 2006) - H.G. nr. 1.461/2006 - modifică anexa nr.3(M. Of. nr. 882/30 oct. 2006) - H.G. nr. 1511/2006 - modifică art. 3 lit. b) liniuţa a patra şi lit. f), art. 4 alin. (1) pct. 1, 2, 12, 27, 40 şi 55, art. 5 alin. (3), art. 6, art. 7 alin. (5), art. 7 alin. (7); abrogă art. 7 alin. (6), art. 71 alin. (1), art. 12; înlocuieşte anexele nr. 1, 2 şi 3(M. Of. nr. 908/8 nov. 2006)

�H.G. nr. 744/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei M. Of. nr. 494/9 iul. 2003

Rectificare: M. Of. nr. 543/29 iul.2003

Modificări : - H.G. nr. 209/2004 - modifică în mod corespunzător(M. Of. nr. 164/25 feb. 2004) - H.G. nr. 927/2004 - modifică art. 8 alin. (1), art.9 alin. (2); înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 561/24 iun. 2004)


Modificări : - H.G. nr. 1.115/2004 - completează în mod corespunzător(M. Of. nr. 694/2 aug. 2004) - H.G. nr. 1.692/2004 - introduce lit. f) la art. 2, pct.52 la art. 3 alin. (1),alin. (3) şi (4) la art. 4, art. 101; înlocuieşte anexa nr. 1 (M. Of. nr. 990/27 oct. 2004) - H.G. nr. 1.899/2004 - modifică art. 3 alin. (1) pct.31, art. 10; înlocuieşte anexa nr.1(M. Of. nr. 1069/17 nov. 2004) - O.U.G. nr. 17/2005 - abrogă art. 3 alin. (1) pct. 49(M. Of. nr. 229/18 mar. 2005)


- H.G. nr. 267/2005 - modifică art. 2, art. 3 alin. (1) pct. 24, 25 şi 47, art. 12; introduce art. 11; abrogă art. 3 alin. (1) pct. 23, anexa nr. 2; înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 320/15 apr. 2005) - H.G. nr. 1.352/2005 - modifică art. 9 alin. (2), art. 101 alin. (4), anexa nr. 1;introduce alin. (41) la art. 101(M. Of. nr. 994/9 nov. 2005) - H.G. nr. 133/2006- modifică art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2), art. 101 alin. (4); înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 98/1 feb. 2006) - H.G. nr. 1.877/2006- înlocuieşte anexa nr. 1; abrogă art. 14(M. Of. nr. 13/9 ian. 2007)

�H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal M. Of. nr. 112/6 feb. 2004


Modificări : - H.G. nr. 783/2004 - înlocuieşte anexa la normele metodologice de aplicare a titlului IX (M. Of. nr. 482/28 mai 2004) - H.G. nr. 1.840/2004 - modifică titlul II pct. 6, pct. 23, pct. 26, pct. 28, pct. 50, pct. 53, pct. 63, pct. 83, pct. 110, titlul III pct. 47, pct. 54 liniuţa 18, pct. 58, pct. 84 lit. l), pct. 96, pct. 146, titlul V pct. 12 alin. (1) şi (2), pct. 15 alin. (1) şi (2), pct. 17 alin. (1), titlul VI pct. 2, pct. 13, pct. 18, pct. 23 alin. (1), pct. 25, pct. 26, pct. 27, pct. 28 alin. (1),pct. 43, pct. 54, pct. 55, pct. 68, pct. 69 alin. (6) şi (7), pct. 70 alin. (3) lit. b) şi alin. (4), titlul VII pct. 11, pct. 13 alin. (2), pct. 19 alin. (3), pct. 22 alin. (1), (3) şi (4), pct. 23 alin. (3), (4) şi (5), pct. 28 alin. (6), pct. 30, pct. 31 alin. (2), pct. 35 alin. (1), pct. 38 alin. (5), titlul VIII pct. 6 alin. (2), titlul IX pct. 26 alin. (1), pct. 210, pct. 245; introduce titlul I cu pct. 1-20, pct. 711-713 şi pct. 881 la titlul II, liniuţa 36 la pct. 3 şi o nouă liniuţă la pct. 145 din titlul III, alin. (10) şi (11) la pct. 2, pct. 91-94, pct. 111, pct. 141, alin. (11)-(13) la pct. 15, pct. 201 la titlul V, pct. 161 la titlul VI, pct. 141, alin. (41) la pct. 22, alin. (41) la pct. 23, lit. d) la pct. 23 alin. (17), alin. (19)-(22) la pct. 23, alin. (2) la pct. 24, alin. (91) la pct. 29,pct. 301, alin. (2) la pct. 32, alin. (2) la pct. 36, pct. 361, alin. (8)-(13) la pct. 38 şi anexele 22 şi 23 la titlul VII, pct. 71 şi pct. 72 la titlul VIII; abrogă pct. 86 lit. e) din titlul III, pct. 13 alin. (3) din titlul V, pct. 57 alin. (2) şi pct. 149 alin. (2) din titlul IX (M. Of. nr. 1074/18 nov. 2004) - H.G. nr. 84/2005 - modifică titlul II pct. 19, pct. 40, pct. 59-70, pct. 711, pct. 89, pct. 101, titlul III pct. 1-211, titlul IV pct. 5, titlul V pct. 3, pct. 8 alin. (1), pct. 12 alin. (9), pct. 13 alin. (1), pct. 14, pct. 15 alin. (2), titlul VI pct. 5, pct. 6 alin. (1), pct. 8 alin. (2), pct. 19, pct. 23 alin. (1), pct. 52, pct. 54 alin. (7) lit. f), pct. 56 alin. (3), pct. 58, pct. 59, titlul VII pct. 7, pct. 8 alin. (4) şi alin. (7), pct. 9 alin. (1), pct. 14 alin. (8) ultima teză, pct. 19, pct. 20 alin. (3) lit. a), alin. (4) lit. b), alin. (13), alin. (14) şi alin. (15), pct. 21, pct. 22, pct. 23, pct. 24 alin. (1), pct. 25 alin. (4), pct. 26 alin. (3) şi(4), pct. 26 alin. (6), pct. 28 alin. (11) şi (12), pct. 29 alin. (7), (8), (9) şi (91), pct. 42, titlul VIII pct. 72, titlul IX pct. 17, pct. 18 alin. (3), pct. 22, pct. 26 alin. (1), pct. 43, pct. 45, pct. 53, pct. 54, pct. 55, pct. 58, pct. 62 alin. (1) partea introductivă, pct. 72 alin. (3), pct. 73 alin. (2), pct. 75, pct. 77 alin. (1), pct. 77 alin. (6), pct. 88, pct. 122 alin. (2), pct. 131 alin. (1), pct. 139 alin. (1) şi (2), pct. 144 alin. (1) şi (5), pct. 146, pct. 147, pct. 205, pct. 208, pct. 209, pct. 215 alin. (2), (3) şi (13), pct. 221, pct. 222 alin. (1), pct. 224 alin. (1) partea introductivă, lit. c), e), f) şi i), pct. 237, pct. 238 alin. (2) lit. b), pct. 249, pct. 252 partea introductivă, pct. 255 alin. (1);introduce pct. 81, lit. d) la pct. 23, pct. 321, pct. 351, pct. 352, pct. 491, pct. 571, pct. 714-717 şi pct. 891 la titlul II, pct. 95, pct. 96, alin. (3) la pct. 10, alin. (71) la pct. 12 şi alin. (4) la pct. 15 din titlul V, pct. 162, pct. 521şi pct. 651 la titlul VI, pct. 41, pct. 42, alin. (8) la pct. 6, alin. (41) la pct. 8, pct. 91, pct. 111, alin. (6) la pct. 12, pct. 121, alin. (7) la pct. 15 şi alin. (41) la pct. 26 din titlul VII, pct. 11, alin. (3) la pct. 7 şi pct. 73 la titlul VIII, alin. (21) la pct. 61, lit. d) la pct 67, alin. (3) la pct. 73, alin. (11), (12) şi (21) la pct. 77, alin. (11) la pct. 116, alin. (31) la pct. 139, pct. 2191, alin. (2) la pct. 271 şi alin. (2) la pct. 282 din titlul IX;abrogă pct. 83 şi 84 din titlul II, pct. 29 alin. (10) şi anexele nr. 6, 7, 8, 9 şi 11 din titlul VII, pct. 71 din titlul VIII, pct. 19, pct. 197-204 şi pct. 258 din titlul IX;înlocuieşte cuvântul "rambursare" cu "restituire" la pct. 12 alin. (4), (5), (6) şi(7) titlul V şi anexele nr. 12, 14 şi 15 din titlul VII;suspendă, până la data intrării în vigoare a actului normativ de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing,republicată, precizările punctului 301 din anexă (M. Of. nr. 147/18 feb. 2005) - H.G. nr. 610/2005 - modifică titlul II pct. 16 şi pct. 97, titlul III pct. 38 liniuţele a 8-a şi a 15-a, pct. 39 liniuţa a 3-a, pct. 68 lit. a) liniuţa a 3-a, titlul V pct. 92, titlul VI pct. 36, pct. 52, pct. 57, titlul VII pct. 1 alin. (2) lit. g), pct. 8 alin. (4), pct. 12 alin. (5) şi (6), pct. 17 alin. (1), pct. 21 alin. (1), pct. 22 alin. (3) şi alin. (15) lit. a) şi b), pct. 23 alin. (2), (3), (7), (10) şi (20), pct. 29 alin. (7), pct. 33 alin. (2) şi (3), titlul VIII pct. 6 alin. (2), pct. 7 alin. (3);introduce un nou alineat la pct. 711 din titlul II, 3 liniuţe după liniuţa a 10-a la pct. 3, pct. 31, pct. 871, pct. 1401-1403, pct. 1441-1443 şi pct. 1511-15111 la titlul III, pct. 97-911 la titlul V, alin. (3) la pct. 23, pct. 341 şi pct. 591 la titlul VI, lit. h) la pct. 1 alin. (2), alin. (11) la pct. 5, pct. 51, pct. 52, alin. (42) la pct. 8, alin. (2) şi (3) la pct. 91, alin. (3) la pct. 11, alin. (6)-(8) la pct. 121, pct. 151, alin. (91) la pct. 19, alin. (151) şi (171) la pct. 22, alin. (251) la pct. 23, alin. (13) la pct. 28, pct. 301, alin. (51) şi (14) la pct. 38, pct. 411 şi pct. 412 la titlul VII, alin. (21) la pct. 6 şi alin. (4)-(6) la pct. 73 din titlul VIII;abrogă pct. 51 şi pct. 52 din titlul III, pct. 37 şi pct. 40 din titlul VI, pct. 7 alin. (2),pct. 23 alin. (16), (22) şi (23) şi pct. 301 din titlul VII,(M. Of. nr. 575/4 iul. 2005) - H.G. nr. 797/2005 - modifică şi înlocuieşte anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din L. nr. 571/2003(M. Of. nr. 725/10 aug. 2005) - H.G. nr. 580/2006 - introduce pct. 701 la titlul II (M. Of. nr. 400/9 mai 2006) - H.G. nr. 1.514/2006 - modifică şi înlocuieşte anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din L. nr. 571/2003 (M. Of. nr. 935/17 nov. 2006) - H.G. nr. 1.861/2006 - modifică titlul I cu pct. 1-41, titlul II pct. 5,pct. 14, pct. 18, pct. 19, pct. 24, pct. 351, pct. 352, pct. 41, pct. 42, pct. 62,pct. 70, pct. 715, pct. 81, pct. 891, pct. 92, pct. 98, pct. 99, pct. 100, titlul III pct. 3 liniuţa a 10-a şi a 33-a, pct. 9 prima liniuţă, pct. 39 prima liniuţă şi a 5-a, pct. 111, pct. 116, pct. 117, pct. 124, pct. 131, pct. 132, pct. 1401, pct. 1402, pct. 1403, pct. 144, pct. 1441, pct. 1442, pct. 1443, pct. 146, pct. 150, pct. 1512, pct. 1513, pct. 1514, pct. 1515, pct. 1516, pct. 1517, pct. 165, pct. 167, pct. 175, pct. 176, pct. 178, pct. 179, pct. 180, pct. 185, pct. 186, titlul V pct. 2 alin. (8), pct. 91, pct. 92, pct. 95, pct. 96, pct. 98, pct. 99, pct. 910, pct. 10 alin. (1) şi (2), pct. 15 alin. (1), (11) şi (12), pct. 17 alin. (1), titlul VI cu pct. 1-87 şi anexele nr. 1-3, titlul VII pct. 1, pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 41, pct. 42, pct. 5, pct. 51, pct. 52, pct. 6, pct. 7, pct. 8, pct. 9, pct. 91, pct. 11, pct. 12, pct. 121, pct. 13, pct. 14, pct. 15, pct. 17, pct. 19, pct. 20, pct. 21, pct. 22, pct. 23, pct. 25, pct. 26, pct. 28, pct. 29, pct. 30, pct. 301, pct. 31, pct. 33, pct. 37, pct. 42, titlul IX pct. 11 alin. (1) subpunctul A lit. a)-c), partea introductivă a subpunctului D şi lit. b), pct. 17 alin. (2), pct. 18 alin. (1), pct. 22 alin. (1), pct. 24, pct. 27, pct. 28, pct. 29 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3), pct. 33 lit. g), pct. 34 alin. (1) subpunctul A lit. i),


subpunctul B pct. 2 subpunctele 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4, pct. 3 şi alin. (2), pct. 38 alin. (2), pct. 53, pct. 54 alin. (2), pct. 55 lit. b), pct. 56, pct. 57, pct. 70, pct. 71, pct. 72, pct. 73 alin. (2), pct. 75, pct. 77 alin. (21), pct. 78 alin. (1) lit. b), pct. 82, pct. 90, pct. 91,pct. 92, pct. 107, pct. 109, pct. 134 alin.(2) şi (4), pct. 154, pct. 155 alin. (2), pct. 157, pct. 158 alin. (4), pct. 217, pct. 222 alin. (1), pct. 223, pct. 224 alin. (2), pct. 225, pct. 262, pct. 285, pct. 289 alin. (3);introduce pct. 82, un nou alin. la pct. 12, pct. 211-213, un nou alin. la pct. 48, un nou alin. la pct. 491, pct. 561, pct. 702, pct. 861, pct. 892 şi pct. 1001 la titlul II, o nouă liniuţă după liniuţa 37 la pct. 3, pct. 71, o nouă liniuţă după prima liniuţă la pct. 9, pct. 211, pct. 231, pct. 232, pct. 401, pct. 641, pct. 661, lit. n1)-n3) la pct. 68, o nouă liniuţă la pct. 77, pct. 1171, pct. 1351, pct. 1371, pct. 1431, pct. 1432, pct. 1444, pct. 1491, pct. 1501, liniuţa a 7-a şi a 8-a la pct. 152, pct. 1811 şi pct. 2011 la titlul III, pct. 31şi pct. 101 la titlul IV, pct. 81,pct. 912-914, alin. (10) la pct. 12, pct. 151, pct. 24-27 la titlul V, pct. 21, pct. 22, pct. 51.1-51.4, pct. 92, alin. (4) şi (5) la pct. 10, pct. 101, pct. 122, pct. 123, pct. 142, pct. 181-1811, pct. 191, pct. 211, pct. 221, pct. 302, pct. 311şi pct. 312 la titlul VII, lit. h1) la pct. 33, pct. 331, subpct. C la pct. 34 alin. (1), alin. (3) la pct. 45, lit. f) la pct. 52 alin. (1), alin. (4) şi (5) la pct. 54, alin.(21)-(23) la pct. 73, alin. (2) şi (3) la pct. 85, pct. 951, pct. 1061, pct. 1151, alin. (2) la pct. 120, alin. (5)-(7) la pct. 122, alin. (2) şi (3) la pct. 153, pct. 1591, alin. (3) la pct. 195, pct. 2151, pct. 2152, pct. 2192, pct. 2211, lit. c) la pct. 256 alin. (5) şi pct. 2901 la titlul IX;abrogă pct. 28, pct. 31, pct. 32 şi pct. 34 din titlul II, pct. 1518-15111şi pct. 172-174 din titlul III, pct. 94 din titlul V, pct. 111, pct. 151, pct. 24 alin. (2) şi pct. 361 din titlul VII, pct. 25, pct. 26, pct. 69, pct. 155 alin. (1) lit. b), pct. 210 lit. d), pct. 215 alin. (2)-(4) şi (13), pct. 221, pct. 240 şi pct. 270-278 din titlul IX;înlocuieşte sintagma "taxa asupra mijloacelor de transport" cu sintagma "impozitul pe mijloacele de transport" la pct. 93, 94, 95, 97, 98, 101, 105, 108, 110-115, 116-119, 122-127, 128, 129, sintagma "certificatul fiscal" cu sintagma "certificatul de atestare fiscală" şi "Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei" cu "Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor" la pct. 122-127 din titlul IX (M. Of. nr. 1044/29 dec. 2006)

�H.G. nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe M. Of. nr. 126/12 feb. 2004

Rectificare: M. Of. nr. 174/1 mar. 2004

Modificări : - H.G. nr. 796/2004 - modifică art.5 alin.(1), art.7 alin.(2), anexa nr.1(M. Of. nr. 474/26 mai 2004) - H.G. nr. 1.115/2004 - completează în mod corespunzător(M. Of. nr. 694/2 aug. 2004) - H.G. nr. 1.211/2004 - majorează corespunzător nr. maxim de posturi(M. Of. nr. 740/17 aug. 2004) - H.G. nr. 1.372/2004 - suplimentează nr. de posturi pentru serviciul extern al M.A.E. prevăzut la art. 12alin. (2)(M. Of. nr. 828/8 sep. 2004) - H.G. nr. 1.535/2004 - suplimentează schema externă de personal (M. Of. nr. 892/30 sep. 2004) - H.G. nr. 1.765/2004 - înlocuieşte anexa nr.1(M. Of. nr. 1029/8 nov. 2004) - O.U.G. nr. 17/2005 - modifică în mod corespunzător (M. Of. nr. 229/18 mar. 2005) - H.G. nr. 425/2005 - modifică art. 2 pct. 10, art. 2 pct. 20, art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (3), art. 12 alin. (2), art. 14 alin. (3), art. 15, art. 16, anexa nr. 2; introduce pct. 41 şi 42 la art. 2, lit. e) la pct. 19 al art. 2, alin. (3) la art. 3, art. 81, alin. (11) la art. 12, art. 171; abrogă art. 18; înlocuieşte anexa nr. 1; înlocuieşte, în tot cuprinsul hotărârii, sintagma ''atribuţii în domeniul relaţiilor economice şi comerciale'' cu sintagma ”atribuţii de expansiune economică''(M. Of. nr. 413/17 mai 2005) - H.G. nr. 716/2005 - abrogă art. 20(M. Of. nr. 649/22 iul. 2005) - H.G. nr. 177/2006- modifică art. 9 alin. (3), art. 12 alin. (2), anexa nr. 1(M. Of. nr. 142/15 feb. 2006) - H.G. nr. 636/2006- modifică art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (3), art. 12 alin. (2), art. 19; abrogă art. 7; înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 465/30 mai 2006)


Modificări : - H.G. nr. 1.162/2006 - majorează nr. de posturi prevăzut la art. 12 alin. (2)(M. Of. nr. 768/8 sep. 2006) - H.G. nr. 1.651/2006 – modifică art. 5 alin. (1); înlocuieşte anexa nr.1(M. Of. nr. 961/29 nov. 2006)

�H.G. nr. 408/2004privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor M. Of. nr. 285/31 mar. 2004

Modificări: - L. nr. 216/2004 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 494/1 iun. 2004) - H.G. nr. 1.895/2004 - modifică art. 1 alin. (4), art. 11; introduce lit. f) la art. 2, pct. 35 şi 36 la art. 3 alin. (1) ; înlocuieşte anexa nr.1(M. Of. nr. 1075/18 nov. 2004) - O.U.G. nr. 17/2005 - abrogă art. 5 alin. (4)(M. Of. nr. 229/18 mar. 2005) - H.G. nr. 308/2005 - modifică art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 17, art. 4 pct. I subpunctul 19, art. 4 pct. II subpunctul 15, art. 5 alin. (7), art. 10 alin. (1) şi (4), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. a), art. 16 alin. (2), art. 19; introduce lit. g) la art. 2, alin. (31) la art. 5, alin. (9) la art. 5, alin. (31) la art. 6; abrogă art. 4 pct. I subpunctele 20 şi 21, art. 10 alin. (6), (7) şi (9), art. 15 alin. (2), art. 17; înlocuieşte anexele nr. 1 şi 2(M. Of. nr. 336/21 apr. 2005) - H.G. nr. 459/2005 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 462/31 mai 2005) - H.G. nr. 136/2006- modifică art. 1 alin. (4), art. 3 alin. (1) pct. 12, art. 4 pct. I subpunctele 3, 4, 15 şi 16, art. 4 pct. II subpunctele 3, 21şi 29, art. 10 alin. (1) şi (4), art. 11; introduce subpunctele 31, 41 şi 151 la art. 4 pct. I, subpunctele 31, 32, 141, 142, 201, 30, 31 şi 32 la art. 4 pct. II, alin. (4) la art. 8; abrogă art. 3 alin. (1) pct. 13, art. 4 pct. II subpunctul 5, art. 4 pct. II subpunctul 22; înlocuieşte anexele nr. 1 şi 2(M. Of. nr. 98/1 feb. 2006) - H.G. nr. 1.255/2006 - modifică art. 6 alin. (1); înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 795/21 sep. 2006)


�H.G. nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" M. Of. nr. 105/1 feb. 2005


Modificare: - H.G. nr. 160/2005 - modifică patrimoniul(M. Of. nr. 215/14 mart. 2005) - H.G. nr. 277/2005 - modifică anexa nr. 4(M. Of. nr. 307/13 apr. 2005) - H.G. nr. 265/2005 - modifică art. 6 alin. (2) şi alin. (5), art. 10, art. 11; înlocuieşte anexele nr. 1-5(M. Of. nr. 318/14 apr. 2005) - H.G. nr. 1.029/2005 - modifică art. 10, anexa nr.1(M. Of. nr. 839/16 sep. 2005) - H.G. nr. 30/2006 - modifică şi completează anexa nr. 4(M. Of. nr. 40/17 ian. 2006) - H.G. nr. 1.088/2006 - modifică, la data semnării protocolului de preluare prevăzut la art. 8, anexa nr. 2 şi 4(M. Of. nr. 731/28 aug. 2006)

�H.G. nr. 78/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor M. Of. nr. 137/15 feb. 2005

Modificări : - H.G. nr. 520/2005 - modifică anexa nr.2(M. Of. nr. 516/17 iun. 2005) - H.G. nr. 625/2005 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 628/19 iul. 2005) - H.G. nr. 902/2005 - completează anexa nr. 2(M. Of. nr. 758/19 aug. 2005) - O.G. nr. 17/2006 - completează anexa nr. 2(M. Of. nr. 83/30 ian. 2006) - H.G. nr. 401/2006- modifică şi completează anexa nr. 2(M. Of. nr. 292/31 mar. 2006) - L. nr. 203/2006 - completează anexa nr.2(M. Of. nr. 452/25 mai 2006) - L. nr. 206/2006 - aprobă cu completări O.G. nr. 17/2006(M. Of. nr. 455/25 mai 2006) - H.G. nr. 1.089/2006- modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 730/25 aug. 2006) - H.G. nr. 1.088/2006- modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 731/28 aug. 2006) - H.G. nr. 1.188/2006- modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 776/13 sep. 2006) - H.G. nr. 1.857/2006 - modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 1035/28 dec. 2006) - H.G. nr. 1.899/2006- modifică art. 1 alin. (1), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5), art. 15 alin. (1) pct. 3, art. 18 alin. (2), anexa nr. 2; introduce alin. (11) la art. 1, pct. 51 la art. 5, alin. (2) la art. 5, alin. (11) la art. 9, art. 91, alin. (2) şi (3) la art. 12, art. 131; abrogă art. 6 alin. (1) pct. 40, art. 15 alin. (1) pct. 4, art. 17 alin. (2); înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 9/8 ian. 2007)

�H.G. nr. 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei M. Of. nr. 427/20 mai 2005

Modificări : - H.G. nr. 863/2005 - modifică art. 20, art. 25 alin. (6); introduce lit. ş) la pct. E al art. 4, anexa 1a; abrogă art. 4 pct. I lit. g); înlocuieşte anexa nr. 1(M. Of. nr. 715/8 aug. 2005) - H.G. nr. 1.230/2005 - modifică art. 4 pct. F lit. g), art. 24 alin. (1), anexele nr. 1 şi 2(M. Of. nr. 943/21 oct. 2005) - H.G. nr. 121/2006- modifică anexa nr. 2(M. Of. nr. 86/31 ian. 2006) - H.G. nr. 138/2006- modifică art. 24 alin. (1), anexa nr. 1(M. Of. nr. 98/1 feb. 2006) - H.G. nr. 771/2006- modifică art. 3 lit. d), art. 4 pct. B lit. i), art. 25 alin. (6) şi (7), anexa nr. 2; introduce alin. (4) la art. 15, alin. (21)-(24) la art. 22, alin. (21), (8) şi (9) la art. 25, anexa 21; înlocuieşte anexele nr. 1 şi 1_a(M. Of. nr. 544/23 iun. 2006) - H.G. nr. 1.070/2006 - modifică art. 10 alin. (1), art. 11, art. 18 alin. (1), art. 25 alin. (21) şi (7); înlocuieşte anexele nr. 1 şi 1a

(M. Of. nr. 714/21 aug. 2006) - H.G. nr. 1.878/2006 - modifică art. 4 pct. A lit. a) şi b), art. 18 alin. (1), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (7); introduce pct. L1 la art. 4; înlocuieşte anexele nr.1 şi 2; abrogă art. 11, anexa nr. 21(M. Of. nr. 1054/30 dec. 2006)


PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV

de-a lungul timpului

M E D A L I O N

Contribuţia de seamă a unor jurişti de marcă,

consilieri temporari ai Consiliului Legislativ interbelic,

la unificarea Codului penal şi a celui de procedură penală Sorin POPESCU Tudor PRELIPCEANU Preşedinte de Secţie consilier Consiliul Legislativ Consiliul Legislativ Între obiectivele de mare importanţă pe care şi

le-a propus Consiliului Legislativ interbelic s-a numărat unificarea codurilor, situaţie absolut necesară după războiul de întregire a ţării. Pentru ca „unificarea legislativă” să păstreze mai departe concepţia şi instituţiile juridice româneşti, s-a luat hotărârea ca baza acestei mari opere legislative să o constituie în continuare codurile Vechiului Regat. Acestora li se introduceau instituţii juridice noi, necesare şi utile, din alte coduri, moderne în momentul respectiv, ale unor ţări din Europa Occidentală. S-au avut în vedere şi instituţiile juridice din legislaţia provinciilor alipite. Astfel a fost cazul introducerii cărţilor funduare – funciare, cadastrale, existente atunci în Transilvania şi Bucovina. S-a ţinut cont de progresele realizate de ştiinţa juridică românească şi mondială. S-a urmărit revizuirea tuturor codurilor şi legilor existente din diferite părţi ale statului român, pentru a le pune în armonie cu Constituţia şi a asigura unitatea legislativă.

Misiunea redactării Codului penal şi a Codului de procedură penală a revenit Secţiunii I-a de drept public a Consiliului Legislativ. Încă din 1923, deci anterior înfiinţării Consiliului Legislativ, Ioan Ionescu-Dolj, care va deveni unul din membrii de bază ai acestui Consiliu, a format, după numirea sa în 1923 în funcţia de secretar general al Ministerului Justiţiei, o subcomisie dedicată exclusiv unificării dreptului penal şi a procedurii penale, operă căreia i-a dedicat cea mai mare parte a activităţii sale pe un număr mare de ani. În afară de Ioan Ionescu-Dolj, din această subcomisie au făcut parte: Iulian Teodorescu, George Vrăbiescu, Ioan Rădulescu, profesori în acea perioadă la Universitatea din Bucureşti, Vespasian V. Pella, profesor la Universitatea din Iaşi şi Osvald Teodoreanu, avocat.

După înfiinţarea, la 25 februarie 1925, a Consiliului Legislativ interbelic, sarcina redactării

codurilor mai sus menţionate a revenit acestei instituţii juridice care şi-a câştigat, cu timpul, o mare notorietate în ţară. De remarcat că aspecte edificatoare ale drumului parcurs până la definitivarea acestor două coduri au fost prezentate de primul prim-preşedinte al Consiliului Legislativ interbelic, Alexandru N. Gane, în rapoartele anuale privind activitatea acestei prestigioase instituţii juridice a ţării

Astfel, în discursul ţinut de prim-preşedintele Alexandru N. Gane, cu ocazia împlinirii primului an de la crearea Consiliului Legislativ, se preciza: Dar pe lângă proiectele de legi şi regulamente generale, Consiliul Legislativ mai are precum ştiţi şi sarcina grea de a prepara proiectele de unificare ale celor trei coduri cu procedurile lor deosebite. Unificarea Codului penal şi a procedurii penale cade în atribuţiunile Secţiunii I-a. Şi avem d-lor satisfacţia mare să putem anunţa că graţie muncii desfăşurate în această secţiune, Codul penal unificat este astăzi isprăvit, rămânând numai redactarea expunerii de motive şi ultimele revizuiri ale unei opere aşa de vaste. În acelaşi timp, cu începere încă de la sfârşitul lui septembrie 1926, o comisiune compusă din toţi consilierii temporari - d-nii Constantin Rătescu, Corneliu Chiseliţă, Matei Balş şi Iulian Teodorescu - lucrează la unificarea Codului de procedură penală, studiind până acuma partea generală a acestui cod.1

Un an mai târziu, Alexandru N. Gane aprecia în discursul său: Prin repartizarea lucrărilor de unificare conform legii noastre organice, Secţiunea I-a, în competenţa căreia cad legile de drept public, graţie activităţii ce a desfăşurat-o în cursul acestui an, a dus 1 Alexandru N. Gane: Discursul ţinut cu ocazia împlinirii primului an de la crearea Consiliului Legislativ. În „Curierul Judiciar” nr.7, 20 februarie 1927, p.3


Personalităţi ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului


cu bine şi până la capăt proiectul de unificare a Codului penal. Această lucrare vastă şi de o importanţă capitală, făcută în spiritul ultimelor date ale ştiinţei penale, e destinată să pună capăt haosului legislativ în care delictele şi pedepsele variau după localităţile unde erau săvârşite, deşi faptele erau comise în graniţele aceleiaşi ţări. Proiectul Codului penal e întovărăşit de o documentată expunere de motive, datorită preşedintelui secţiunii d-l Ionescu-Dolj. Nu voiesc să trec peste această lucrare terminată fără a aduce un omagiu de gratitudine pe lângă membrilor acestei secţiuni şi d-lor consilieri temporari d-nii Rătescu, preşedinte la Curtea de Casaţie, Chiseliţă, membru la Curtea de Casaţie şi profesorilor universitari d-nii Iulian Teodorescu şi V. V. Pella, cărora în bună parte le revine meritul acestei opere monumentale. Codul de procedură penală e în lucru înaintea unei comisiuni, sub prezidenţia colegului nostru G. Nedelcu şi avem toată speranţa ca înainte chiar de sfârşitul acestui an proiectul definitiv întocmit să fie înaintat Ministerului de Justiţie.2

În anul următor, Alexandru N. Gane arăta situaţia elaborării celor două coduri şi schiţa cuprinsul în mare al acestora: După un an şi ceva de activitate, Secţiunea I-a sub preşedinţia d-lui I. Ionescu-Dolj a terminat şi înaintat Ministerului de Justiţie proiectul Codului penal unificat, dimpreună cu o documentată expunere de motive, proiect în care s-a ţinut seamă de toate progresele ştiinţei penale, şi s-a pus în armonie cu dezideratele Congresului de drept penal ţinut la Bruxelles în 1926 şi ale conferinţelor internaţionale de la Varşovia şi Roma în vederea unei unificări pe cât mai largi posibile a dreptului penal. Acest proiect se găseşte astăzi în deliberarea Parlamentului. [...] În anul 1928, Secţiunea I-a a Consiliului, în unificarea legislaţiei de drept public, a început fără de întârziere lucrările Codului de procedură penală. O primă comisiune compusă din consilierul permanent d-l C. D. Anghel împreună cu d-nii C. Rătescu, preşedinte la Curtea de Casaţie, prof. Iulian Teodorescu, Corneliu Chiseliţă, consilier la Curtea de Casaţie şi Camil Demetrescu, consilier la Curtea de Apel, în calitate de consilieri temporari, asistaţi de d-l referent titular G. Vrăbiescu au revăzut o parte din textele anteproiectului lucrat la Ministerul de Justiţie, aducându-i însemnate modificări. Astăzi aceste lucrări sunt continuate de d-l preşedinte Ionescu-Dolj împreună cu d-l referent Vrăbiescu, care utilizând materialul strâns alcătuiesc un nou anteproiect în care îşi vor găsi locul noile tendinţe manifestate în doctrina şi în legislaţia celorlalte ţări. Până azi s-au întocmit textele anteproiectului referitoare la primele cercetări,

2 Alexandru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Discurs rostit la deschiderea celui de al 3-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Bucureşti, 1928, p.6.

urmărire, instrucţiune şi camera de punere sub acuzare. Partea privitoare la instanţele de judecată, căile de atac şi diversele proceduri speciale sunt în curs de întocmire şi vor fi cel mai târziu terminate până în câteva luni, după care anteproiectul supus aprobării plenului Secţiunii I-a va fi dat publicităţii pentru a primi critica juriştilor noştri, după care lucrarea va fi declarată definitiv terminată. Tot Secţiunea I-a mai lucrează în prezent un proiect de procedură pentru instanţele referitoare la judecarea minorilor.3

În discursul rostit la deschiderea celui de al 5-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Alexandru N. Gane făcea referire la înfiinţarea de instanţe speciale pentru minori, precum şi la unele măsuri preventive în legătură cu infracţionalitatea în rândul acestora: Secţiunea I-a, cu competenţa ei specială în materie de drept public, după ce a elaborat proiectul de Cod penal încă din anul 1927, a pregătit în acest an anteproiectul Codului de procedură penală, în o subcomisiune compusă din d-nii: preşedinte Ionescu-Dolj şi referent titular G. Vrăbiescu, anteproiect care urmează să fie adus chiar în cursul acestei luni în discuţiunile secţiunii respective. De asemenea, a sfârşit un anteproiect de lege pentru organizarea tribunalelor de copii şi adolescenţi, precum şi a instituţiunilor de ocrotire şi îndreptare. Tribunalele de copii şi adolescenţi ce se vor crea pentru supravegherea copiilor au mai ales un caracter educativ şi moralizator. Anteproiectul cuprinde măsurile predelictuale în contra criminalităţii infantile, precum şi întreaga parte procedurală, raportându-se în ce priveşte răspunderea delictuală a minorilor la dispoziţiunile prevăzute de Codul penal. Tribunalele de copii şi adolescenţi, fiind în strânsă legătură cu instituţiunile de educaţiune şi îndreptare ale acestora, măsurile ordonate, pentru a putea fi aduse la îndeplinire, anteproiectul de lege se ocupă şi de organizarea instituţiunilor de ocrotire şi îndreptare. Toată această importantă lucrare a fost elaborată de o subcomisiune sub preşedinţia d-lui consilier permanent George Nedelcu, dimpreună cu d-nii consilieri permanenţi Cezar Vârgolici şi C. D. Anghel, precum şi cu d-nii consilieri temporari C. Rătescu, C. Chiseliţă, prof. Iulian Teodorescu şi Camil Dimitrescu, asistaţi de rferenţii, d-nii Ioan Rădulescu şi C. G. Vasiliu, acesta din urmă ca referent al lucrării. Aceeaşi comisiune a început încă din luna noiembrie 1929 întocmirea dispoziţiunilor cazierului judiciar, care urmează să fie alăturat Codului de procedură penală.4

3 Alexanru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Discurs rostit la deschiderea celui de al 4-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Bucureşti, 1929, p. 5-7. 4 Alexandru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Discurs rostit la deschiderea celui de al 5-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Bucureşti, 1930, p.6-7.



În discursul din anul următor, 1931, Alexandru N. Gane sublinia că munca pentru redactarea noului Cod penal este aproape de final: Proiectul Codului penal este terminat şi depus în Parlament încă din anul trecut. El ne-a fost numai restituit pentru a fi pus de acord cu principiile noului proiect de procedură penală. Proiectul Codului de procedură penală, pregătit din anul trecut, urmează să treacă fără întârziere în deliberarea completului secţiunii. Dacă această formalitate neapărată nu s-a putut încă face, se datorează mai ales demarării neobişnuite a lucrărilor în legătură cu activitatea Parlamentului, care a absorbit tot timpul disponibil al acestei secţiuni, cu atât mai mult cu cât o asemenea lucrare de unificare cere o continuitate de activitate şi de preocupare. Totuşi, pentru a face un pas înainte, anteproiectul de procedură a fost din nou revizuit şi completat în comisiunea restrânsă ce l-a elaborat, urmând ca negreşit în primele luni ale acestui an, completul secţiunii să-i dea forma definitivă. Cu prilejul întocmirii acestui anteproiect, s-a făcut şi istoricul acestei proceduri la noi în lucrarea intitulată „Contribuţii la istoria justiţiei penale în Principatele Române” a d-lor consilier Filitti şi referent titular Suchianu, care ne-au dat şi istoria vechiului nostru drept penal. Cu aceste două mari lucrări, Secţiunea I-a îşi încheie activitatea sa cu privire la opera de unificare a codurilor cu caracter public. Tot în această direcţiune, Secţiunea I-a, în comisiune pusă sub preşedinţia d-lui consilier G. Nedelcu, a întocmit un proiect de lege pentru înfiinţarea cazierului judiciar, proiect care a fost înglobat în anteproiectul Codului de procedură penală.5

În acelaşi discurs, Alexandru N. Gane a ţinut să sublinieze că din toate codurile judecătoreşti, acela care va trebui să aibă precădere în unificarea legislativă este fără îndoială Codul penal, căci aici e interesată însăşi ordinea publică la stabilirea infracţiunilor şi la pedepsirea infractorilor, infracţiuni şi pedepse care nu pot diferi, după cum spuneam, dintr-un colţ de ţară în altul. Nu mai este în adevăr cu putinţă să mai avem în ţara noastră deosebiri de pedepse ca acestea: Furtul cu efracţie în Vechiul Regat să fie pedepsit cu maximum 5 ani închisoare corecţională (art.310), pe când în Ardeal să se pedepsească cu 10 ani muncă silnică! Furtul simplu la noi să se pedepsească cu 2 ani închisoare maximum, iar în Ardeal să poată fi pedepsit în anumite cazuri cu 10 ani muncă silnică (art. 340 modificat)! [...] Omorul săvârşit, în caz de adulter, de unul din soţi asupra celuilalt soţ sau complicelui său, în caz de flagrant delict în casa conjugală, în Vechiul Regat să fie

5 Alexandru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Discurs rostit la deschiderea celui de al 6-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Bucureşti, 1931, p.9-10.

scuzabil şi pedeapsa redusă la maximum 2 ani închisoare (art. 254), pe când în Ardeal pedeapsa să fie de 10 ani muncă silnică (art. 281)! Plăsmuirile de înscrisuri private în Vechiul Regat să se pedepsească cu 2 ani închisoare corecţională, iar în Ardeal cu 5 ani muncă silnică (art. 403)! Dar mai mult încă, iată alte exemple şi mai edificatoare în care vom vedea aceleaşi fapte nepedepsite în Vechiul Regat, pe când în Ardeal sunt pedepsite unele chiar cu pedepse criminale [penale]. Mituitorul, după Codul nostru penal nu se pedepseşte, pe când în Ardeal este pedepsit cu până la 5 ani închisoare (art. 470)! Tainicele luări la noi nu sunt considerate ca infracţiuni penale şi deci nu sunt pedepsite, iar dincolo, în Ardeal, se urmăresc la plângerea părţii vătămate şi se pedepsesc ca adevărate furturi cu 10 ani muncă silnică (art. 340 modificat)! Aşa că dacă întâmplător s-ar săvârşi în o familie din Vechiul Regat o tainică luare în Braşov, în timpul când îşi petrece acolo vacanţa de vară, autorul tainicei luări va putea lua 10 ani muncă silnică, pe când dacă fapta s-ar fi săvârşit în apropiere, la Predeal de exemplu, el nu riscă nicio penalitate. Asemenea deosebiri şi severitate în calificarea infracţiunilor şi în penalitate în graniţele aceleiaşi ţări sunt neadmisibile; sentimentul cel mai elementar de dreptate şi egalitate înaintea justiţiei cere neapărat încetarea unor regimuri de legiuiri penale aşa de diferite şi a căror existenţă nu se mai poate prin nimic justifica astăzi. Proiectului de Cod penal terminat de Secţiunea I-a a Consiliului Legislativ, încă de anul trecut, i se va cuveni cu siguranţă pasul în viitoarea noastră unificare legislativă.6

După încă un an, Alexandru N. Gane specifica: Secţiunea I de drept public, care a publicat, sunt acum trei ani, proiectul Codului penal, îi dă astăzi formă definitivă, pentru ca împreună cu proiectul Codului de procedură penală, de asemenea terminat, să poată fi supus cât mai neîntârziat dezbaterilor Corpurilor Legiuitoare, aşa că, până la sfârşitul acestui an chiar, unificarea legiuirilor penale va putea fi un fapt împlinit.7

În studiul Zece ani de activitate din volumul publicat cu prilejul împlinirii unui deceniu de activitate a Consiliului Legislativ, Alexandru N. Gane conchidea: Secţiunea I de drept public, în competenţa căreia cădea revizuirea Codului penal şi a procedurii penale, s-a achitat în mod definitiv de această însărcinare. Codul penal, revizuit din temelie şi pus la punct cu noile date ale ştiinţei penale, a trecut prin deliberarea şi votul Corpurilor Legiuitoare. Codul de procedură penală de asemenea a fost trecut prin votul Senatului şi se găseşte

6 Idem, p,10-11 7 Alexandru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Cuvântare rostită la deschiderea celui de al 7-lea an de activitate, Bucureşti, 1932, p.14.



astăzi în deliberarea Camerei Deputaţilor. Cu aceste coduri revizuite şi intrate în aplicare, se va pune capăt regimului legiuirilor penale diferite şi jignitoare în graniţele aceleiaşi ţări, jignitoare şi din punct de vedere al sentimentului de dreptate şi egalitate înaintea justiţiei.8

După o muncă de zece ani, Codul penal şi Codul de procedură penală au fost finalizate, au fost votate de Parlament şi transformate în legi care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. De altfel, noul Cod penal, cunoscut sub denumirea de Codul penal Carol al II-lea, a fost adoptat la 18 martie 1936. Noile coduri includeau puncte de vedere apărute în ştiinţa dreptului penal european la începutul secolului XX, acordând, de pildă, o atenţie sporită personalităţii infractorului. Unul din obiectivele urmărite o reprezenta o mai bună individualizare a pedepsei, dar şi o încercare de a urmări redresarea morală a infractorului în timpul execuţiei pedepsei. Din acest motiv penitenciarele au fost trecute în subordinea Ministerului Justiţiei, pentru ca judecătorul să poată urmări evoluţia condamnatului. A existat şi preocuparea de a adapta instituţiile penale la specificul poporului român. Secţiunea I, de drept public, a Consiliului Legislativ a adresat, în 1931, un apel tuturor intelectualilor români, istorici, sociologi, jurisconsulţi, literaţi sau scriitori, care, după cum se arăta în apel, cunoscând pe de o parte trecutul, iar pe de altă parte firea prezentă a poporului nostru, îşi dau seama de comandamentele penale care ar trebui legiferate în viitor. Aceştia erau rugaţi să comunice măsurile represive pe care le cunoşteau din trecut şi pe care le considerau potrivite cu firea şi obiceiurile poporului român. Cele două coduri dădeau o atenţie sporită criminalităţii infantile şi conţineau o procedură specială pentru judecarea minorilor, în care măsurile educative jucau un rol mai mare. Conţineau de asemenea măsuri de accelerare a procedurii penale, stăvilind practica de prelungiri indefinite ale termenelor de judecată, pentru evitarea pedepsei.

Redactorii cei mai activi şi mai importanţi ai acestor două coduri au fost preşedintele Secţiunii I-a a Consiliului Legislativ, mai târziu prim-preşedinte în perioada 1938 - 1943, Ioan Ionescu-Dolj şi referentul titular, mai apoi consilier, George Vrăbiescu. O contribuţie importantă la redactarea acestor două coduri şi-au adus-o şi consilierii permanenţi George D. Nedelcu, Cezar Vârgolici, C. D. Anghel şi D. P. Ispasiu, precum şi referenţii Ion Rădulescu şi Constantin G. Vasiliu, ce au ajuns la rândul lor consilieri. Meritul realizării acestor două coduri, ce reprezintă o veritabilă operă monumentală, a revenit şi consilierilor temporari Constantin G. Rătescu,

8 Alexandru N. Gane: Zece ani de activitate, în volumul Consiliul Legislativ. Zece ani de activitate 1926-1936, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, [1936], p.13.

preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Corneliu Chiseliţă, consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Camil Demetrescu, consilier la Curtea de Apel, profesorul şi avocatul de prestigiu Vintilă Dongoroz, I. Gr. Perieţeanu, H. Aznavorian, Mihail I. Papadopolu, N. Pavelescu, Matei Balş, precum şi profesorilor universitari Iulian Teodorescu, Vespasian V. Pella şi Traian Pop. De remarcat publicarea în 1937, la Bucureşti, de către Editura Librăriei SOCEC & Co., a Codului penal Carol al II-lea adnotat [1937] Vol. I: Partea generală art.1-183. Drept autori ai lucrării apar: H. Aznavorian, I. Ionescu-Dolj, Traian Pop, I. Gr. Perieţeanu, Mihail I. Papadopolu, Vintilă Dongoroz, N. Pavelescu, Const. G. Rătescu.

Am considerat că este importantă prezentarea în ordine alfabetică, în funcţie de datele pe care le-am putut depista, inclusiv la Biblioteca Academiei, a consilierilor temporari, mari specialişti în domeniul dreptului penal, fără contribuţia cărora Consiliul Legislativ interbelic nu ar fi putut duce la bun sfârşit importanta sarcină a realizării Codului penal şi a Codului de procedură penală, coduri de care ţara a avut mare nevoie după războiul de întregire. Date preţioase despre aceşti jurişti de seamă, din care o parte au avut preocupări multilaterale, inclusiv în domeniul cultural, am găsit şi în lucrarea Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, elaborată de Lucian Predescu, care a apărut în 1940 la editura bucureşteană „Cugetarea”.

O personalitate cu totul aparte a fost Hurmuz Aznavorian. S-a născut în 1888 la Trapezunt, în Turcia, şi s-a refugiat în 1906, împreună cu familia sa, la Constanţa, din cauza persecuţiilor la care erau supuşi armenii de către stăpânirea otomană a timpului, astfel că România a devenit patria sa de adopţiune. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat la Constanţa. La Bucureşti a terminat liceul „Sfântul Sava” şi şi-a luat bacalaureatul în 1910. Licenţa şi-a susţinut-o în 1913 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, pentru ca apoi să plece la Paris pentru a-şi da doctoratul.

Primul război mondial l-a prins în capitala Franţei unde era la studii. În calitate de corespondent al ziarului „Viitorul”, Hurmuz Aznavorian a activat pentru intrarea României în război, alături de Antantă. În 1918 a plecat din nou la Paris pentru a-şi susţine teza de doctorat. Între timp a fost şi secretarul delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Versailles.

După studiile de drept efectuate la Paris, Hurmuz Aznavorian a intrat în avocatură, domeniu în care a impresionat în mod deosebit. Un alt avocat de mare prestigiu, Mircea I. Manolescu, considera că ataşamentul lui Hurmuz Aznavorian pentru cultura franceză era pentru acesta aproape o superstiţie şi îi aprecia gustul pentru vârtejul ideilor, curajul şi fermitatea cu care s-a apărat împotriva oricărei



tehnicizări de natură să-i îngrădească spontaneităţile. Hurmuz Aznavorian avea, în opinia lui Mircea I. Manolescu, un spirit viu, dar dezorganizat şi boem, o înclinaţie pentru tot ce era inspiraţie fulgerătoare şi mai ales netehnicizată. Mircea I. Manolescu scria: Aznavorian este avocatul pe care îl domină talentul, temperamentul şi umoarea. De o umoare labilă, la el precumpăneşte agitaţia şi odihna ei, care se numeşte indiferenţa; dar ea nu durează mult. El nu este indiferent nici cu indiferenţii şi nu este liniştit nici faţă de linişte. Aznavorian este un artist. Şi cu asta am spus totul. 9 Acelaşi distins avocat, Mircea I. Manolescu, preciza: Am cunoscut entuziasmul acesta nesecat al lui Aznavorian, disponibilitatea aceasta de valenţe niciodată satisfăcute. Formula lui chimică, formula chimică a intelectului, a spiritului, a afectivităţii lui, dacă s-ar putea exprima, sunt sigur că nu ar avea forma aceea geometrică, de pildă hexagonală, ci ar avea întotdeauna mai multe valenţe libere, avide. Oamenii aceştia au în nările lor, de multe generaţii, mirosul de apă sărată şi de mare fără ţărmuri; aceste nări cu care ei adulmecă depărtările m-au impresionat întotdeauna.10

Prestaţia ca avocat a lui Hurmuz Aznavorian l-a determinat pe Ion G. Duca (fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi fost prim-ministru al României în perioada 14 noiembrie – 29 decembrie 1933) să-l atragă în viaţa politică. A fost ales deputat din partea Partidului Naţional Liberal în 1934, având o importantă contribuţie la viaţa parlamentară. În 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea, s-a retras din politică pentru a se dedica avocaturii. În activitatea sa profesională, Hurmuz Aznavorian s-a remarcat în mod deosebit prin contribuţia pe care şi-a adus-o la finalizarea noului Cod penal, sarcină ce a revenit Consiliului Legislativ interbelic. Această lucrare de mari proporţii a fost dusă la bun sfârşit de membri marcanţi ai Secţiunii I-a a Consiliului Legislativ şi de un număr de consilieri temporari – jurişti binecunoscuţi în lumea dreptului - ai acestei renumite instituţii juridice. Din rândul acestor jurişti de seamă a făcut desigur parte şi Hurmuz Aznavorian. El este şi autorul lucrărilor: Două probleme juridice, Bucureşti, 1915; Comercializarea dreptului civil, 1918 şi Tendinţe de unificare a dreptului privat, 1920.

În 1947, după schimbarea regimului politic în ţară ca urmare a intrării României în sfera de influenţă sovietică, Hurmuz Aznavorian a fost epurat din barou. Între 1950 şi 1953 a fost închis şi trimis la muncă forţată la Canal, iar apoi, pentru un an, i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bucovina. Calvarul său a

9 Mircea I. Manolescu: Arta avocatului. Şapte prelegeri, Bucureşti, Editura Humanitas,1998,p.261. 10 Idem, p.263

continuat în 1958, când a fost judecat alături de alţi fruntaşi liberali sub acuzaţia de a fi complotat împotriva statului A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, însă nu a supravieţuit regimului de detenţie. A încetat din viaţă în 1961, în închisoarea din Botoşani, iar locul unde a fost îngropat a rămas necunoscut.

O altă faţetă impresionantă a lui Hurmuz Aznavorian a reprezentat-o pasiunea sa pentru artă, fapt pentru care a devenit un colecţionar avizat. Preocupat de dobândirea unei culturi plastice solide, el şi-a luat atestatul de expert. A fost prieten statornic al mai multor artişti, printre care Gheorghe Petraşcu şi Nicolae Tonitza, a contribuit la consacrarea unor pictori, cum a fost cazul lui Alexandru Ciucurencu şi, ca un autentic şi împătimit colecţionar, şi-a îndreptat atenţia spre generaţia în curs de formare, care la acea vreme era reprezentată de Octav Angheluţă, Alexandru Padina, Adam Bălţatu, Ion Ţuculescu, Eugen Drăguţescu. Colecţia sa, însumând peste 300 de lucrări, era în epocă, ca urmare a pregătirii sale în domeniul picturii, una din cele mai ample şi mai exigent constituite. În cea mai mare parte, aceasta s-a risipit în anii în care Hurmuz Aznavorian a fost supus persecuţiilor politice. Au rămas din această colecţie 36 de lucrări, donate de fiica sa, Rodica Aznavorian Sfinţescu, şi soţul ei, Claudiu Sfinţescu, în anul 2000, Muzeului Colecţiilor de Artă din Bucureşti.

În discursul rostit la deschiderea celui de al 3-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, primul prim-preşedinte al acestei instituţii, Alexandru N. Gane amintea: În cursul acestui an [1927], Consiliul Legislativ a avut durerea să piardă doi din cei mai de seamă consilieri temporari, pe Matei Balş, membru la Curtea de Casaţie, [care a contribuit la elaborarea noului Cod de procedură penală] şi acuma în urmă pe Mihail Paşcanu, profesor la Universitate, ambii răpuşi în floarea vârstei, în plină activitate şi a căror lipsă o simţim adânc.11 Din păcate, în afară de preţioasele menţiuni făcute în rapoartele privind activitatea anuală a Consiliului Legislativ interbelic de către Alexandru N. Gane, fostul prim-preşedinte al acestei renumite instituţii juridice, nu am putut depista alte date concrete despre viaţa şi activitatea penalistului Matei Balş, descendent al unei ilustre familii de boieri români.

Vintilă Dongoroz s-a născut la 27 martie 1893 la Tecuci, judeţul Galaţi. Toată viaţa a păstrat un veritabil cult pentru mama sa Aglaie, născută Motaş, care s-a ocupat îndeaproape de educaţia sa. Şcoala primară a făcut-o, în perioada 1900-1904, la Bârlad. A învăţat la liceul „Unirea” din Focşani (1904-1912), pe care l-a absolvit ca şef de promoţie. Între 1912 şi 1915 a urmat a cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii

11 Alexandru N. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ. Discurs rostit la deschiderea celui de al 3-lea an de activitate a Consiliului Legislativ, Bucureşti, 1928, p.21-22.



din Bucureşti, unde a obţinut titlul de licenţiat cu unanimitate de bile albe. În perioada 1916 – 1919 şi-a continuat studiile de doctorat la aceeaşi facultate, fiind proclamat doctor în drept la 27 decembrie 1919, cu 5 bile albe cu elogii. Teza sa de doctorat, Dinamica socială a dreptului penal, anunţa vocaţia sa pentru ştiinţele penale româneşti, cărora li s-a consacrat cu fidelitate de-a lungul strălucitei sale cariere juridice şi universitare.

În 1915, după absolvirea Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, s-a înscris în baroul Ilfov, în care a profesat până în anul 1948, la început ca secretar al avocatului Radu Rosetti. Crezul său profesional de avocat şi penalist l-a mărturisit, în 1928, într-o pledoarie în faţa Curţii cu juraţi: un proces penal este un întreg de răspunderi [...]. Toate aceste răspunderi nu sunt puse decât în serviciul unui ţel: aflarea adevărului şi realizarea dreptăţii. Şi dreptatea în penal se concretizează în două postulate: să nu condamni niciodată pe un nevinovat; să nu dai niciodată o pedeapsă mai severă unui vinovat decât cea care corespunde cu justa lui vinovăţie.12 În perioada 1927 – 1933, a fost ales de trei ori consecutiv membru în consiliul de disciplină al baroului, iar când i s-a propus să devină decan al baroului, a refuzat. În 1948, s-au desfiinţat barourile şi în locul lor s-au constituit colegiile de avocaţi. Vintilă Dongoroz nu a fost inclus în colegiul Capitalei, trebuind, în consecinţă, să renunţe la meseria de avocat, care i-a adus numeroase satisfacţii profesionale în cursul timpului.

În 1922, s-a căsătorit cu Margareta D. Pompeiu, fiica marelui matematician român Dimitrie Pompeiu (1873–1954), membru al Academiei Române din 1934. Nu au avut copii, dar pe parcursul căsniciei s-au înţeles foarte bine. După decesul ei în 1960, Vintilă Dongoroz a rămas fidel amintirii ei.

La 28 iunie 1920 a obţinut, la Bucureşti, gradul didactic, onorific în învăţământul superior din acele timpuri, de docent. A ieşit primul la examenul de docenţă, fiind, prin urmare, abilitat docent universitar în specialitatea drept şi procedură penală la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. La 1 ianuarie 1929 a ajuns conferenţiar provizoriu şi apoi, la 1 iulie 1932, conferenţiar definitiv la aceeaşi facultate. Din 1936 a devenit profesor titular la Catedra de Drept Penal Comparat din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde a funcţionat până la 30 aprilie 1951, când a intrat în colectivul de cercetători al Academiei Române. Între 1928 şi 1936, a predat şi la Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative creată pe lângă Institutul de Ştiinţe Administrative, aflat, timp de mai mulţi ani, sub conducerea lui Paul Negulescu, precum şi la Institutul Superior de Ştiinţe Penale. Acest post i-a prilejuit o preocupare specială, care a generat o

12 “Biblioteca marilor procese”, vol. IX, 1928, p.322.

lucrare ştiinţifică nouă, adaptată la o nevoie specială: un curs de drept şi procedură penală, cu aplicaţie la funcţionarii publici, ce a văzut lumina tiparului în 1930. După cum s-a putut constata, a fost nu numai un avocat celebru, dar şi un dascăl cu vocaţie şi un excepţional om de ştiinţă. Prin toată fiinţa sa radia omenie şi bunătate. Contactul cu studenţii la Universitate, iar apoi cu tinerii cercetători i-a întreţinut tinereţea sufletească şi i-a accentuat înclinarea sa naturală spre dăruirea bogatelor sale cunoştinţe profesionale. De altfel, în ultima parte a vieţii, s-a preocupat de creşterea profesională a tinerilor, transmiţându-le cât mai mult din gândirea sa valoroasă. Se poate afirma că timp de şase decenii a lucrat cu devotament la zidirea şcolii penale române.

Vintilă Dongoroz a analizat lucid şi pătrunzător în lucrările sale (Drept penal. Partea specială – 1929, Cursul de drept şi procedură penală – 1930, Unitate şi pluralitate în ilicitul penal – 1931, Drept penal, 1939, Cursul de drept penal – 1942) fenomenul juridic din perioada interbelică. Aici se încadrează şi Tratatul de drept şi procedură penală în 5 volume – 1924-1927, care este de fapt o aducere la zi de către Vintilă Dongoroz a cursului de drept penal şi procedură penală a profesorului Ion Tanoviceanu. Vintilă Dongoroz a completat partea doctrinară, colaborând în acest scop cu Corneliu Chiseliţă (pentru legislaţia austriacă), Ştefan Laday (pentru legislaţia ungară) şi E. Decussară (pentru jurisprudenţă). Contribuţia lui Vintilă Dongoroz a fost masivă şi valoroasă: a adăugat 2622 de noi paragrafe de doctrină, însumând circa 2000 de pagini. Lucrarea a fost premiată de Academia Română, în sesiunea din 1928, cu premiul „Asachi”, în urma raportului elogios întocmit de academicianul Andrei Rădulescu. Vintilă Dongoroz considera că regulile de drept penal, prin însăşi raţiunea lor de a fi, erau destinate oamenilor şi aveau menirea de a ocroti pe oameni. A vedea, la acea dată, omul cu drepturile şi libertăţile lui în centrul legii penale şi a pune omul cu drepturile sale deasupra logicii juridice constituie o poziţie umanist-progresistă definitorie pentru V. Dongoroz, „mare profesor, mare om de drept”.13

Recunoscându-i-se deosebita sa valoare ştiinţifică, Vintilă Dongoroz a devenit, la 27 mai 1948, membru corespondent al Academiei Române, calitate pe care ulterior a pierdut-o. A fost post-mortem repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române la 11 mai 1994.

Vintilă Dongoroz a desfăşurat o muncă susţinută şi pe tărâmul operei legislative, devenind, în 1925, membru în Comisiunea de unificare legislativă, Subcomisiunea legilor penale. În aceeaşi perioadă, a

13 Ioan Gheorghiu: Evocare: Prof. univ. dr. docent Vintilă Dongoroz, în “Palatul de Justiţie”, serie nouă, nr.4, 1993, p.7.



fost ales membru al Societăţii de legislaţiune comparată din Paris şi secretar al secţiunii române de pe lângă această societate. De asemenea, a fost membru al grupului român al Asociaţiei internaţionale de drept penal. Vintilă Dongoroz a contribuit, în mare măsură, alături de specialiştii Consiliului Legislativ interbelic şi de alţi mari penalişti ai timpului, la finalizarea Codului penal şi a Codului de procedură penală din perioada interbelică, pentru ca mai târziu să cunoască satisfacţia ducerii la bun sfârşit a muncii la Codul penal şi la Codul de procedură penală, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969. Vintilă Dongoroz a realizat în ultimii ani ai vieţii sale, împreună cu alţi penalişti de valoare de la Institutul de Cercetări Juridice, două lucrări de mare amploare: Explicaţii teoretice ale Codului penal (4 volume, 1969-1972) şi Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală (două volume, 1975-1976). Aceste două lucrări de analiză şi sinteză prezintă întregul sistem al dreptului penal român într-o unitate de stil admirabilă şi surprinzătoare pentru o lucrare colectivă. Ele cuprind un vast material de referinţe istorice, de precedente legislative, de drept penal comparat. De remarcat că opera lui Vintilă Dongoroz, indiferent de evoluţia pe care o cunoaşte şcoala penală românească, reprezintă un far călăuzitor pentru orice cercetător român afundat în hăţişul dreptului penal.

Din 1932, revista „Jurisprudenţa Generală” a fost condusă, în calitate de director, cu deosebită competenţă, de profesorul Vintilă Dongoroz, ce a luat locul distinsului avocat Grigore Conduratu în această funcţie. De altfel, el a fost încă din 1923 prim-redactor al revistei „Jurisprudenţa Generală” şi a contribuit din plin la impunerea acestei publicaţii în viaţa juridică a ţării nu numai prin verificarea şi rânduiala materialului, dar şi prin redactarea unor note şi comentarii de substanţă. De remarcat că Vintilă Dongoroz a fost un colaborator constant al unor renumite publicaţii din domeniul dreptului ale timpului, precum: „Curierul Judiciar”, fiind, de altfel, cooptat în 1922 în comitetul de redacţie al acestei reviste, „Revista penală”, „Revista penitenciară”, „Tribuna Juridică”, reviste în care a publicat, începând din 1920, studii, articole şi adnotări. În 1923, Vintilă Dongoroz a intrat în comitetul de redacţie al revistei „Biblioteca marilor procese”, unde a rămas pe tot timpul apariţiei ei (1923-1931). În ultima parte a vieţii, a colaborat la publicaţia „Studii şi cercetări juridice” a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei.

Studiile sale au fost recenzate favorabil în Italia şi Franţa, în publicaţii precum „Rivista penale”, „La Scuola Umanista” şi „Revue Pénitentiaire”. De asemenea, Victor Dongoroz a fost apreciat de profesorii italieni Lanza şi Eduardo Massari, dar şi de Henri Prudhomme.

De la 1 mai 1951 până la 31 august 1954, a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific, iar de la

1 octombrie 1954 până la 1 februarie 1964, când s-a pensionat, ca şef al Secţiei de drept penal şi membru în consiliul ştiinţific al Institutului de Cercetări Juridice. În această perioadă a colaborat la ediţiile critice a două pravile: Pravilniceasca Condică şi Codul Calimach. Renumită a rămas comunicarea sa ştiinţifică Rânduieli privind dreptul penal în Pravilniceasca Condică (nepublicată), pe care a susţinut-o în 1953, ce prezenta un mare interes ştiinţific. De la pensionare până la decesul său, survenit la 18 martie 1976 la Bucureşti, Vintilă Dongoroz a activat la Institutul de Cercetări Juridice în calitate de consultant ştiinţific.

Unul dintre consilierii temporari marcanţi ai Consiliului Legislativ a fost Vespasian V. Pella, calitate în care a fost cooptat la întocmirea noului Cod penal al ţării din perioada interbelică. De remarcat că în iunie 1928, Vespasian V. Pella, ca raportor al proiectului de Cod penal în Camera Deputaţilor, a introdus în proiect infracţiunea de propagandă de război, reţinută de Codul penal în 1936 şi, la propunerea sa, Consiliul Legislativ a acceptat

A publicat mult, între lucrările sale, în afară de cele mai sus amintite, figurând: Reforma legislaţiei penale în Italia (în care discuta critic proiectul de Cod penal italian, elaborat de o comisie condusă de Enrico Ferri), 1921; Traficul de influenţă (studiu elogiat de Dimitrie Alexandresco), 1921; Specializarea magistraturii represive, 1922; Minorul ca subiect activ în abuzul de încredere, 1922; Câteva observaţiuni ... Bucureşti, 1922; Observaţiuni asupra delictului de speculă ilicită, 1923; Studii de drept penal, 1924; Considérations sur la partie générale d’un Code pénal, 1924; La prontezza della repressione e le decadenze nella procedura penale (studiu inclus în volumul comemorativ apărut cu prilejul semicentenarului publicaţiei italiene „Rivista penale”), 1925; Drept interprovincial penal, 1925; Memoriu, 1926; Observaţiuni asupra anteproiectului de Cod penal român, 1928; Introducere în studiul aprofundat al părţii speciale, 1928; Metoda tehnico-juridică în studiul penal, 1929; Pluralitatea infractorilor, 1929; Scuza provocării şi premeditare, 1929; Adnotaţiuni de drept şi procedură penală, 1930; Abuzul de încredere şi escrocherie, 1930; Pederastia faţă de legea penală, 1930; Amnistia. Caracter. Aplicaţiune, 1930; Formele imperfecte ale infracţiunilor, 1930; Competenţa penală, 1931; Comutarea detenţiei preventive, 1931; Concurs de infracţiuni, 1931; Observaţiuni ..., 1931; Omucidere prin imprudenţă. Concurs de cauze, 1931; Infracţiunile falimentare faţă cu legea lichidării judiciare, 1932; Despre escrocherie, 1933; Trădarea şi spionajul. Conceptul lor, 1933; Cauzalitatea psihică şi fizică în infracţiuni, 1933; Observaţiuni ..., 1934; Iarăşi câteva observaţiuni, 1934; Cursul de drept şi procedură penală, două ediţii: 1946 şi 1947, Problemele dreptului procesual penal, 1951 ş.a.



introducerea în Codul penal a unui capitol referitor la „Delictele contra siguranţei statelor străine, contra dreptului păcii şi relaţiilor internaţionale”.

Vespasian V. Pella s-a născut la 17 ianuarie 1897 la Râmnicu Sărat, într-o familie în care dreptul se afla la mare cinste. Tatăl său, Vespasian I. Pella, cu doctoratul în drept luat la Universitatea din Bruxelles, a fost avocat şi ziarist. A ajuns deputat liberal în 1901 şi primar al oraşului Râmnicu Sărat în perioada 1902-1904, iar din 1908, an în care s-a stabilit la Iaşi, a devenit conservator-democrat. În timp ce era elev la liceu, a redactat revista „Şcoala”. A fondat ziarul „Lumina” în 1895 şi a condus ziarul „Opinia”. A mai colaborat la publicaţiile „Democratul” şi „Voinţa Prahovei”.

După încheierea studiilor liceale, Vespasian V. Pella a urmat Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi. S-a înscris la doctorat la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, la profesorul Emile Garçon. Titlul de doctor în drept l-a obţinut cu teza: Des incapacités résultant des condamnations pénales en droit international, în care susţinea necesitatea recunoaşterii efectului universal al hotărârilor penale de condamnare în ce priveşte incapacităţile şi decăderile, pentru „a da pedepsei exemplaritate şi eficacitate şi pentru a-i recunoaşte o autoritate aproape universală”. Referindu-se la această lucrare, profesorul de drept internaţional A. Pillet, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, remarca faptul că Pella avea spiritul unui jurisconsult şi constata, cu o oarecare umbră de regret, că autorul se arăta mai mult penalist decât internaţionalist.

După studiile strălucite făcute la Paris, Vespasian V. Pella a devenit în 1921, după trecerea unui concurs exigent, profesor de drept penal şi procedură penală la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi. Cu prilejul reuniunii de la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris de la 28 martie 1924, în cadrul căreia s-a constituit Asociaţia internaţională de drept penal, a luat cuvântul şi Vespasian V. Pella. Iată cum l-a descris Simon Sasserath, unul dintre participanţii la adunarea menţionată: a apărut la tribună un bărbat foarte tânăr, cu un păr blond şi des, ochi limpezi, frunte inteligentă şi pe care cei mai mulţi dintre noi îl întâlneam pentru prima dată.14 În 1933, a intrat în activitatea diplomatică, fiind un apropiat colaborator al lui Nicolae Titulescu, şi a beneficiat, începând de la 1 februarie 1934, de concediu pe tot timpul însărcinărilor diplomatice, catedra sa de drept penal şi procedură penală fiind suplinită de profesorul Nicolae Buzea. Fiind, ca urmare a activităţii sale din domeniul diplomaţiei, din ce în ce mai legat de Capitala ţării,

14 Iulian Poenaru: Vespasian V. Pella: o viaţă dedicată ideii de justiţie internaţională, Bucureşti, Editura Lumina, 1993, p.13.

Vespasian V. Pella s-a transferat, de la 1 decembrie 1935, la catedra de drept penal şi procedură penală a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Şi-a onorat cariera de profesor universitar prin cursuri de înaltă ţinută profesională. O mărturie preţioasă a activităţii didactice pe care Vespasian V. Pella a desfăşurat-o la Bucureşti, una din puţinele rămase, de altfel, peste timp, aparţine lui Iosif Constantin Drăgan, marele om de cultură publicând-o în primul volum al lucrării sale Prin Europa, după cum urmează: Dreptul penal era predat de profesorul Vespasian Pella, pe care toţi îl consideram a fi o mare personalitate internaţională, întrucât funcţionase mulţi ani ca judecător la Curtea Internaţională de la Haga. Această consideraţie putea fi citită pe chipul tuturor auditorilor săi, stăpâniţi de respect şi seriozitate chiar din clipa în care profesorul Pella intra pe uşă, ajutându-se de un baston. În semn de salut, ne ridicam în picioare şi ne aşezam numai după ce el se aşeza pe scaun, îndărătul catedrei, începând cursurile sale magistrale. Îl urmăream cu mare atenţie, într-o linişte deplină.15

A mai predat la Academia de Drept Internaţional de la Haga (1926, 1930, 1935, 1939), la Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Paris (1927), la Institutul Universităţii de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (1928), la Universitatea Franceză din New York etc. Pregătirea sa didactică universitară, care implica studiu organizat, gândire sistematică şi sintetică, fineţe a raţionamentului juridic, şi-a pus amprenta asupra întregii sale activităţi şi asupra lucrărilor sale, caracterizate în marea lor majoritate prin ţinută ştiinţifică şi un stil cursiv şi atractiv. Preocupările de ordin didactic şi ştiinţific ale lui Vespasian V. Pella au fost completate de activităţi practice în alte domenii importante, fiind, între altele, membru al Consiliului general al învăţământului din România între 1925 -1930 şi membru al Consiliului superior penitenciar între 1929-1938.

A fost ales printre membrii a numeroase societăţi ştiinţifice din Anglia, Franţa, Italia etc. A fost, astfel, membru de onoare al Asociaţiei Legilor Internaţionale, al Asociaţiei Diplomaţiei Internaţionale, al Societăţii de Studii Legislative, al Societăţii de Legislaţie Comparată, al Societăţii Americane a Legilor Internaţionale, al Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală, al Societăţii generale a închisorilor de la Paris. În calitate de membru asociat al Academiei Diplomatice Internaţionale din Paris, a colaborat la Dicţionarul diplomatic elaborat sub egida acestei prestigiose instituţii.

În 1922, a intrat în viaţa politică, fiind ales deputat în Adunarea Constituantă a României şi apoi reales, în aceeaşi calitate, cu prilejul scrutinului parlamentar din 1927. În 1923, a activat ca deputat de

15 Idem, p.17-18



Maramureş. În Camera Deputaţilor s-a remarcat nu doar ca un mare orator, ci mai ales ca un remarcabil expert, contribuind nemijlocit la elaborarea a numeroase proiecte de legi, fiind unul dintre principalii colaboratori ai reputatului jurist Ion Theodor Florescu, în opera legislativă iniţiată de acesta în calitate de ministru al justiţiei (în perioada 19 ianuarie 1922 – 30 octombrie 1923).

În calitate de vicepreşedinte al Grupului interparlamentar român şi de membru al Consiliului de conducere al Uniunii Interparlamentare de la Geneva, Vespasian V. Pella a obţinut, începând din 1925, succese de prestigiu în cadrul conferinţelor interparlamentare care au avut loc la Washington, Ottawa, Berlin, Geneva, Madrid, unde s-a impus cu autoritate ca expert în materie. Leopold Boissier, secretar general al Uniunii Interparlamentare, îl denumea un pionier al dreptului şi apropierii între popoare. Ca o recunoaştere a operei juridico-diplomatice desfăşurată de tânărul profesor universitar, Grupul interparlamentar a propus Comitetului Parlamentului norvegian pentru atribuirea premiului Nobel pentru pace pe anul 1926 pe Vespasian V. Pella, pentru activitatea sa neobosită în propagarea ideilor pacifiste, pentru operele sale de mare valoare şi absolut originale.

Vespasian V. Pella a dublat juristul de prestigiu cu diplomatul de mare fineţe. Mai bine de zece ani, din 1927 şi până în 1938, a fost delegatul României la Societatea Naţiunilor. A avut şansa de a face parte din delegaţiile oficiale ale ţării noastre la sesiunile anuale ale Societăţii Naţiunilor, alături de Nicolae Titulescu (de a cărui preţuire s-a bucurat), Nicolae Petrescu-Comnen, Constantin Antoniade, George Oprescu, Elena Văcărescu, Dimitrie Drăghicescu şi de mulţi alţi fruntaşi ai vieţii politice şi cultural-ştiinţifice româneşti.16

Vespasian V. Pella a fost de asemenea preşedintele grupului român pentru Conferinţele balcanice, membru al delegaţiei României la Conferinţa dezarmării de la Geneva (1932-1934) şi raportor privind problema adaptării legislaţiei interne la stadiul dezvoltării vieţii internaţionale, preşedintele Comitetului român pentru înţelegere europeană, membru al Biroului Internaţional al Păcii, dar şi secretar general al Biroului Internaţional pentru Unificarea Dreptului Penal. Simon Sasserath, ajuns între timp vicepreşedinte al Biroului mai sus menţionat, referindu-se la Vespasian V. Pella, declara, cu prilejul sărbătoririi la Paris, la 28 decembrie 1938, a celei de a X-a aniversări a Biroului Internaţional pentru Unificarea Dreptului Penal: Toată lumea cunoaşte

16 Constantin I. Turcu: Centenar Vespasian V. Pella. Un mare european, în „Magazin istoric”, serie nouă, ianuarie 1997, p.50-51.

juristul, profesorul, autorul de opere juridice reputate şi apreciate pe bună dreptate, diplomatul eminent [...] Pella este bunătatea personificată, este omul care se preocupă tot timpul să fie de folos aproapelui său, să aducă servicii, să fie agreabil, să facă bine şi le face întotdeauna cu o putere de a uita extraordinară, cu un dezinteres absolut, pentru că Vespasian uită întotdeauna serviciile pe care le face Pella. [...] Pella şi-a consacrat viaţa operei de unificare a dreptului penal, care v-a fost descrisă de mai multe ori astăzi, pentru că el a înţeles că unificarea dreptului este cel mai important mijloc de a asigura opera de pace. El a înţeles că unificarea dreptului în toate disciplinele permite popoarelor să se înţeleagă mai bine, să se cunoască mai bine, în consecinţă de a se apropia mai bine şi se poate spune că înfăptuind opera de unificare a dreptului penal, domnul Pella a meritat să adauge la toate titlurile, pe care le avea deja, pe acela de mare european.17 Cu acest prilej, Vespasian V. Pella a fost sărbătorit pentru contribuţia sa de ansamblu la fundamentarea şi dezvoltarea dreptului penal internaţional. I s-a înmânat o medalie cu efigia sa, operă a sculptorului belgian P. Theunis şi în cinstea sa s-a publicat volumul Omagiu profesorului V. V. Pella18. Cu acest prilej, Megalos Caloyanni, judecător ad-hoc al Greciei la Curtea permanentă de Justiţie Internaţională şi trezorier al Biroului menţionat, preciza în evocarea pe care a făcut-o personalităţii lui Vespasian V. Pella că în persoana acestuia erau întrunite simultan virtuţi precum: idealul, încrederea, voinţa, inteligenţa, răbdarea, prudenţa şi perseverenţa.19 La rândul său, G. Ripert, atunci decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Paris, îl considera pe Vespasian V. Pella drept una din gloriile ştiinţei dreptului.

În ţară, Vespasian V. Pella a fost unul din reprezentanţii guvernului român la Conferinţa româno-ungară din 1928 pentru soluţionarea litigiului optanţilor, iar mai târziu a susţinut, ca reprezentant al guvernului român, poziţia şi cererile României în faţa tribunalului arbitral româno-bulgar, înfiinţat în temeiul Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, pentru interpretarea şi aplicarea acestuia.

De numele lui Vespasian V. Pella se leagă punerea bazelor dreptului penal internaţional. Este autorul unor studii de specialitate, de larg răsunet în ţară şi în străinătate, consacrate criminalităţii colective a statelor, cooperării internaţionale împotriva falsificării de monede şi a pirateriei, apărării păcii prin mijloace de drept internaţional. De altfel, pentru îndeplinirea unor variate misiuni în beneficiul ţării a fost delegat de către

17 Idem, p.50 18 Hommage au Professeur V. V. Pella, Paris, 28 decembrie, 1938. 19 Iulian Poenaru, op. cit., p.15



guvernul român, în 1929, la Conferinţa diplomatică a Societăţii Naţiunilor pentru reprimarea falsului de monedă, fiind şi raportor general al acestei reuniuni; în 1931 a participat la Conferinţa Societăţii Naţiunilor a Oficiilor centrale pentru reprimarea aceleiaşi infracţiuni; în 1930 a fost ales în Comitetul Societăţii Naţiunilor pentru punerea în armonie a Pactului Societăţii Naţiunilor cu Pactul Briand Kellog; în 1933 era reprezentant al României şi raportor al Conferinţei diplomatice pentru facilitarea circulaţiei internaţionale a filmelor educative; a fost raportor al celei de a V-a Comisii asupra chestiunii prevenirii crimei şi unificarea internaţională a dreptului penal, la sesiunile ordinare ale Adunării Societăţii Naţiunilor din anii 1931, 1932, 1933, 1935 şi 1936; în 1937 a devenit delegat al României şi raportor general al Conferinţei diplomatice a Societăţii Naţiunilor pentru adoptarea convenţiilor privind reprimarea terorismului şi crearea unei Curţi penale internaţionale, iar doi ani la rând, în 1936 şi 1937, a fost delegat supleant al României în Consiliului Societăţii Naţiunilor şi a mai fost de asemenea delegat permanent al României în Comisia consultativă pentru problemele sociale, membru în Comitetul pentru amendarea Pactului Societăţii Naţiunilor (1937), membru al Comitetului de experţi pentru reprimarea falsificării de monedă şi preşedinte al Comisiei generale pentru problemele juridice şi constituţionale a celei de a XIX-a Adunări a Societăţii Naţiunilor (1938). A depus o activitate susţinută ca membru al Comitetului juriştilor Societăţii Naţiunilor pentru reprimarea internaţională a terorismului, fiind şi raportorul acestui comitet în anii 1935-1937, dar şi în Comitetul juriştilor pentru reprimarea falsificării actelor de valoare. În articolul lui S. Sasserath intitulat Le Président Vespasian Pella, apărut în 1952 la Paris, în „Revue international de droit pénal”, se arăta: V. V. Pella era foarte ascultat la Societatea Naţiunilor. Şi aceasta într-un moment când excelente spirite erau încă sceptice când se anvizaja o cooperare mondială pentru pace şi mai ales când se preconiza sancţionarea crimelor contra umanităţii printr-o jurisdicţie penală internaţională. De remarcat că eforturile lui Vespasian V. Pella s-au concretizat în Convenţia pentru reprimarea falsificării de monedă, încheiată la Geneva în aprilie 1929 şi în Convenţiile asupra reprimării terorismului şi pentru crearea unei Curţi penale internaţionale, semnate la Geneva în 1937. De altfel, Pierre Bouzat, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal l-a considerat, în 1938, apostolul atât de generos al colaborării popoarelor.

20

Nicolae Titulescu l-a numit, la 2 noiembrie 1933, pe Vespasian V. Pella în funcţia de ministru plenipotenţiar şi delegat al României în Comisia Internaţională Permanentă a Regimului Apelor din

20 Idem, p.40

Bazinul Dunării, funcţie care ulterior i-a fost reconfirmată. A fost delegat guvernamental la Conferinţa de la Montreaux din 1936 privind regimul strâmtorilor şi la Conferinţa de la Lyon din 1937 pentru problemele mediteraneene. Vespasian V. Pella a mai fost ministru plenipotenţiar şi trimis extraordinar al României la Haga, începând din 1936, şi Berna, începând din 1943.

De remarcat că Vespasian V. Pella a contribuit la crearea instituţiilor de drept internaţional. Cu prilejul celei de a XXII-a Conferinţe interparlamentare, a prezentat planul unui Cod al infracţiunilor internaţionale, adoptat într-o Rezoluţie asupra represiunii internaţionale, ce cuprindea Principiile fundamentale ale unui Cod represiv al naţiunilor, fiind pentru prima oară când o instituţie internaţională îşi însuşea noţiunea de „stat criminal”. Una dintre problemele asupra căreia şi-a concentrat atenţia a fost cea a răspunderii statelor pentru agresiune în dreptul internaţional, fundamentând juridic responsabilitatea statelor pentru încălcarea acesteia. Încă din 1919 a conceput crearea unei instituţii având drept obiect examinarea răspunderii internaţionale a statelor, cu aplicarea unui sistem de garanţii juridice în scopul asigurării păcii mondiale prin prevenirea şi reprimarea oricărui atentat la securitatea popoarelor. De numele lui Vespasian V. Pella a fost legată iniţiativa, declanşată la primul Congres al Asociaţiei internaţionale de drept penal de la Bruxelles, din iulie 1926, pusă apoi sub auspiciile Societăţii Naţiunilor, privind unificarea dreptului penal şi crearea, în acest scop, a unei Conferinţe internaţionale care să discute şi să unifice principiile care se găsesc la baza proiectelor elaborate de către comisiile de specialitate şi să înscrie, în măsura posibilului, principiile comune pentru exercitarea represiunii, problemă căreia i-a consacrat o mare parte din activitatea sa. De altfel, în 1926, specialistul francez în drept internaţional André Weiss scria: În dreptul modern al Naţiunilor, în care după Grotius s-au înscris atâtea principii umanitare, Vespasian Pella a fost primul care a introdus noţiunea, deloc întrevăzută, a statului criminal şi i-a dat o precizare singulară.21 La propunerea lui Vespasian V. Pella s-a constituit, în 1928, un Birou Internaţional permanent al Conferinţei pentru unificarea dreptului penal, el devenind secretarul general al acestuia, precum şi promotorul şi organizatorul a opt reuniuni internaţionale ale Biroului, desfăşurate, până în 1947, la Varşovia, Roma, Bruxelles, Paris, Madrid, Copenhaga, Cairo şi din nou la Bruxelles.

Sub influenţa ideilor sale, Asociaţia Internaţională de Drept Penal a adoptat o atitudine favorabilă în vederea înfiinţării Curţii Criminale Internaţionale (La Cour Pénal Internationale et la

21 Ibidem, p.57



repression du terrorisme) şi elaborării unui Cod penal internaţional, cu redactarea căruia a fost însărcinat, acesta fiind aprobat în 1928. Vespasian V. Pella a propus, în decembrie 1934, crearea Curţii penale internaţionale, iar în aprilie 1935 a redactat primul text pentru înfiinţarea acesteia. În 1935, Vespasian V. Pella a întocmit Planul Codului represiv mondial, care prevedea crearea Camerei Criminale în cadrul Curţii Permanente de Justiţie Internaţională. Eforturile lui Vespasian V. Pella s-au concretizat, după cum am menţionat, prin adoptarea, la Geneva în noiembrie 1937, sub egida Societăţii Naţiunilor, a Convenţiei contra terorismului şi a celei ce instituia Curtea penală internaţională, fiind semnate de reprezentanţii a 16 state, dar, din păcate, ratificarea lor a fost împiedicată de declanşarea celui de al doilea război mondial. În opinia lui Sir John Fischer Williams, delegatul guvernului britanic la Conferinţa de la Geneva, adoptarea documentului privind crearea unei Curţi penale internaţionale a reprezentat pentru Vespasian V. Pella rezultatul triumfal al unei speranţe pe care a avut-o până într-atât în inimă şi în serviciul căruia, în timp îndelungat, a depus o energie neobosită.

22 Numele lui Vespasian V. Pella rămâne, aşadar, legat de ideea unei justiţii penale internaţionale permanente şi de definirea războiului de agresiune drept crimă. De altfel, în concepţia savantului român, dreptul internaţional trebuie să fie un drept al păcii şi nu un drept al războiului.23 Vespasian V. Pella a fost şi judecător la Curtea Internaţională de la Haga. În 1946, în cadrul reuniunii de la Paris a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, Vespasian V. Pella a devenit preşedintele acestei asociaţii, funcţie pe care a deţinut-o tot restul vieţii.

După cel de al doilea război mondial, Vespasian V. Pella a fost membru al Delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris, în perioada 1946-1947, şi, apoi, între 1947 şi 1948, reprezentant cu însărcinări speciale pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru ca în perioada 1948-1952 să devină expert şi consultant juridic al Naţiunilor Unite. În mai 1947 a fost invitat la Nürnberg, unde, în faţa elitei Tribunalului internaţional, a făcut o expunere asupra noilor sale teorii de drept penal internaţional, multe din ideile sale fiind, apoi, regăsite în sentinţele pronunţate de celebrul tribunal.24 De remarcat că, în 1947, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite l-a numit membru în Comitetul de jurişti chemat să elaboreze un proiect de convenţie pentru prevenirea şi reprimarea genocidului. În 1950, la solicitarea secretarului general al O.N.U., a întocmit 22 V. V. Pella – fondatorul dreptului internaţional penal, în “Palatul de Justiţie”, serie nouă, nr.8-9, 1992, p.11. 23 G. I. Chiuzbaian: Strategii riscante (I), în “Palatul de Justiţie”, serie nouă, nr.8, 2002, p.2. 24 Constantin I. Turcu, op. cit., p.52

Memorandum sur le projet de Code répressif des crimes contre la paix et la sécurité de l’humanité.

Ca urmare a prodigioasei sale activităţi în domeniile juridic şi diplomatic, Vespasian V. Pella a devenit, la 26 mai 1941, membru corespondent al Academiei Române, fiind repus în drepturi post-mortem, ca membru corespondent al Academiei Române, la 3 iulie 1990. Vespasian V. Pella a încetat din viaţă departe de ţară, la 24 august 1952, la New York, în urma unei congestii pulmonare, la vârsta de numai 55 de ani.

De remarcat că Vespasian V. Pella a avut, în tinereţe, preocupări literare, publicând poezii şi nuvele, dar şi eseuri, între care: Cercetări asupra sentimentului de apărare a speciei, Bucureşti, 1915 şi Urâtul în artă, Iaşi, 1916. În cursul timpului, Vespasian V. Pella a scris numeroase lucrări de mare valoare, precum: Delicte îngăduite (cu o prefaţă semnată de profesorul Iulian Teodorescu, rector la un moment dat al Universităţii din Iaşi, care considera că acest studiu făcea parte din capitolul mare al conflictului dintre dreptul penal şi morală), 1919; Des incapacités résultant des condamnations pénales en droit international (cu o prefaţă de Emile Garçon), Paris, 1920; Le délit de spéculation illicite, Paris, 1920; Specula ilicită de monede, 1921; Vagabondajul şi cerşetoria, Bucureşti, 1921; Explicaţiunea legii pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, 1923; Libertatea presei în noua Constituţie, Bucureşti, 1923; Pedeapsa cu moartea în legătură cu proiectul Constituţiei, 1923; Raport, 1923; Viaţa şi represiunea, Bucureşti, 1924; La criminalité collective des États et le droit pénal de l’avenir (în care V. V. Pella ridica problema delicată şi complexă a caracterului criminal al războiului de agresiune), 1925 şi 1926; La guerre d’agression et la constitution d’un droit repressif de nations, Union Interparlamentaire, Geneva, 1925; La Roumanie et le desarmement, Bucharest, 1926; La coopération des États dans la lutte contre le faux monnayage, Paris, 1927; Legea presei, Bucureşti, 1927; La répression de la piraterie, Paris, 1928; La codification du droit international, Bucarest, 1928; Vers l’unification du droit pénal par la creation d’un Institut international aupres de la Societé des Nations, Paris, 1928; La répression des crimes contre le pérsonalité de l’État, Paris, 1931; La protection de la paix par le droit interne. Adaptation des constitutions et des législations pénales au stade actuel du développement de la vie internationale, 1933; Poincaré et Barthou, 1934; L’Union Interparlamentaire et le Droit pénal international, Dijon, 1939; La guerre-crime et les criminels de guerre (reflecţii asupra justiţiei penale internaţionale, ce este şi ce ar trebui să fie, considerată de specialişti ca fiind opera de vârf a lui V. V. Pella), Paris, Geneva, 1946; Le Code de crimes contre la paix et la sécurité de l’humanité, în publicaţia



„Revue de droit international, de sciences diplomatiques et politiques”, Geneva , 1952; La vie jouridiques des peuples, vol. IV, Roumanie (în colaborare) (în acest volum, Vespasian V. Pella a fost autorul Elementelor de drept penal şi procedură penală), Paris, 1933; Expunere de motive..., Bucureşti, fără an. A fost autor a peste 84 de lucrări, dintre care aproape 50 priveau dreptul penal internaţional, multe dintre ele cu caracter de pionierat, între care se numărau şi cele scrise în engleză, franceză şi spaniolă, care au contribuit la cunoaşterea sa şi a ideilor sale dincolo de hotarele ţării.

Printre autorii Codului penal Carol al II-lea a figurat, la loc de cinste, şi Ion Grigore Perieţeanu, care făcea parte dintr-o veche familie boierească. S-a născut la 24 martie 1879 în Bucureşti, unde a urmat liceul şi Facultatea de Drept. Şi-a luat licenţa în drept în 1902, teza pe care a susţinut-o cu acest prilej având titlul: Excesele, cruzimile şi injuriile grave în materie de divorţ. Ca student a fondat „Societatea studenţilor în drept”, al cărei vicepreşedinte a fost, precum şi „Gazeta Juridică”.

După terminarea studiilor juridice, I. Gr. Perieţeanu a deţinut, până în 1905, funcţia de inspector în Poliţia Capitalei. La 29 ianuarie 1905 s-a înscris în Baroul Ilfov, iar între 13 aprilie 1907–septembrie 1908 a fost secretar general al Primăriei Capitalei. A fost membru al Partidului Naţionale Ţărănesc şi a fost ales deputat de Ilfov în perioadele: 22 decembrie 1928 - 30 aprilie 1931 şi 30 iulie 1932-18 noiembrie 1933, fiind totodată vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor între 20 iunie 1930 şi 15 noiembrie 1930, precum şi între 17 noiembrie 1930 şi 30 aprilie 1931. În perioada 7 iunie–11 august 1932, I. Gr. Perieţeanu a fost ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor în Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod. A aderat la „Frontul Românesc” şi a fost membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România în perioada 1923 – 1928, fiind reales în comisia menţionată în 1932. A fost ales vicepreşedinte al Uniunii Avocaţilor din România la 1 iulie 1934, apoi preşedinte al acesteia la 12 octombrie 1935, fiind reales în această funcţie la 20 februarie 1938, devenind totodată vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor. A fost avocat al Ministerului de Industrie şi Comerţ şi de asemenea membru al Consiliului de Disciplină al Baroului de Ilfov de 5 ori: 1923 – 1924, 1925 – 1927, 1928 – 1930, 1934 – 1936, 1939. A fost de asemenea preşedinte al Consiliului Superior al Avocaţilor Publici în perioada iunie 1933 – aprilie 1934. I. Gr. Perieţeanu a activat în cadrul Cercului de Studii penal-penitenciare şi de poliţie ştiinţifică. În iunie 1933, a ajuns membru al Institutului de Studii Legislative din Roma.

Vastele sale preocupări sunt evidenţiate de diferitele funcţii pe care le-a avut în cele mai diferite domenii: vicepreşedinte al Senatului; membru al Ateneului Român; preşedinte al Consiliului Superior al Cartelurilor, dar şi al Societăţii pentru protecţia animalelor; membru al Institutului de Ştiinţe Morale şi Politice din România; preşedinte al Confederaţiei Asociaţiilor de Profesionişti Intelectuali din România (C.A.P.I.R.); preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome a Căilor Ferate Române; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Anglo-Cehoslovace de Credit din Praga; preşedinte al Consiliului Superior al Regiei Autonome a Penitenciarelor şi Institutului de Prevenţie; vicepreşedinte al Asociaţiei Amicii Franţei; preşedinte fondator al Grupului Juridic Polono-Român; preşedinte al Grupului Juridic Italo-Român (1938) şi al Asociaţiei Japono-Române (1940)

În 1933, eminentul avocat I. Gr. Perieţeanu a devenit directorul „Curierului Judiciar”, una din cele

mai prestigioase reviste de drept din perioada interbelică. A făcut parte din Comitetul de direcţie al „Revistei de Drept Penal şi Ştiinţă Penitenciară” şi a fost de asemenea director al publicaţiilor „Biblioteca Marilor Procese” şi „Revista Cursurilor şi Conferinţelor Universitare”.

Conform aprecierilor cunoscutului epigramist Cincinat Pavelescu, magistrat de profesie, I. Gr. Perieţeanu a fost un epigramist, poet şi literat distins. De altfel, I. Gr. Perieţeanu a fost membru al Comitetului Societăţii Scriitorilor Români, profesor de psihologia sentimentelor la Academia de Artă Dramatică a lui Th. M. Stoenescu, director al Teatrului Naţional din Bucureşti în iulie 1930.

I. Gr. Perieţeanu a redactat lucrări juridice practice, precum: Manual teoretico-practic de poliţie judiciară, 1904 (în colaborare cu I. A. Dumitrescu); Poliţia de moravuri, 1905; Rolul poliţiei în statul modern, 1907; Legea asupra stării de asediu şi Constituţia, 1913; Concluzii, 1915 (în colaborare cu N. Mitescu); Un proces interesant, 1916; Casele de joc la noroc, 1916; Efectele rechiziţiunii, 1919 (în colaborare cu D. Hozoc); Apărarea colonelului Verzea, 1920; Medicii şi art. 137 Cod penal, 1921; Asupra unui caz de denunţare calomnioasă, 1921; Delirul de persecuţie şi interdicţia judiciară, 1922; Contractul de locaţiune şi casele de toleranţă, 1922; Codul închirierilor, 1922 (în colaborare cu Gr. Conduratu şi Al. Velescu); Închirierea sub regimul legii din 6 aprilie 1922; Noul Cod al închirierilor, 1923 (în colaborare); Art.1 Cod civil şi legea din 6 aprilie 1922; Pledoaria în procesul Livescu, 1925; Agenţii de legătură şi avant-gardele corupţiei, 1925; Responsabilitatea medicală din punct de vedere penal, 1926; Pentru artă, pledoaria în procesul artistei Maria Giurgea, 1928; Teatrele noastre naţionale, 1929; Apărarea Arabelei Armăşescu, 1930; Legea pentru organizarea teatrelor naţionale şi operelor, 1930; Modul de constituire al



instanţei de judecată după amnistierea faptei penale, 1931; Poliţia judiciară, 1931; Determinarea competenţei în materie de calomnie prin presă, 1932; Responsabilitatea civilă şi penală a medicilor, 1932; Legea liniştii publice, 1933 (în colaborare cu A. Fulga); Legea pentru controlul averilor, 1933 (în colaborare cu A. Fulga); Legea pentru suspendarea executărilor silite, 1933 (în colaborare cu A. Fulga); Dreptul de opţiune, 1933; Delavrancea, orator judiciar şi politic, 1934; De la Bară la Ministerul de Justiţie şi de la Ministerul de Justiţie la Bară, 1935; Ilicitul civil şi penal, 1936; Codul penal Regele Carol II, adnotat, 3 volume; 1936 – 1937, (în colaborare). I. Gr. Perieţeanu a fost şi autorul unor lucrări politico-sociale, precum: Dezorientare şi dibuiri, 1934; Frumuseţi naturale şi frumuseţi sociale, 1934; Turcia nouă, 1935; Discurs inaugural la Congresul avocaţilor, 1935; Discurs la dezvelirea plăcii comemorative a lui Avram Iancu, 1935; Impresii din Polonia, 1937; Prin Italia, Turcia şi Polonia, 1938; Din cartea veacurilor şi izbânzilor româneşti, 1939; Fericita aniversare a Constituţiei, 1940. Ca literat, s-a remarcat prin volumele: Originale şi traduceri, versuri, 1903 (în colaborare cu M. Mulţescu); În surdină, versuri, 1908; Urzici, epigrame, 1910; Opt portrete, versuri, 1913; Cântecul plopilor, versuri, 1928; Glasul apelor, sonete, cu ilustraţii de D. Ştiubei, 1932; Escale, sonete, 1938; în 1937 şi 1938 i-au apărut două volume de sonete în traducere franceză; Poezia mării, conferinţă, 1937; Elogiul mării, conferinţă 1938; I. Pillat, cântăreţul mării noastre, 1940; Prin cereşti vitralii, volum apărut în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, 1940. I. Gr. Perieţeanu a tradus de asemenea din limba franceză o serie de creaţii literare.

Dintre consilierii temporari implicaţi în procesul unificării Codului penal şi a celui de procedură penală, amintiţi în rapoartele anuale ale primului prim-preşedinte al Consiliului Legislativ, Alexandru N. Gane, a făcut parte şi Constantin G. Rătescu. S-a născut la 28 decembrie 1868 la Focşani, a absolvit liceul în 1885 la Bârlad, iar licenţa în drept a luat-o în 1893 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Din 12 iulie 1893 a activat ca judecător de ocol la Constanţa. Apoi, rând pe rând, a devenit: la 18 ianuarie 1895, substitut la Tribunalul Buzău, la 27 ianuarie 1896, procuror la Tribunalul Muscel, fiind transferat ulterior în această calitate la tribunalele Dâmboviţa, Tulcea şi Argeş. La 28 martie 1902 a ajuns judecător la Tribunalul Argeş, iar la 1 iulie 1903 jude-instructor la acelaşi tribunal. La 1 septembrie 1905 a devenit preşedinte de tribunal, pentru ca la 1 aprilie 1910 să ajungă consilier la Curtea de Apel din Craiova. La 23 decembrie 1910 a promovat în funcţia de prim-preşedinte al Tribunalului Ilfov, iar în perioada 4 ianuarie – 17 martie 1914 a fost delegat secretar general al Ministerului Justiţiei. A ajuns în continuare, la 15 martie 1914, consilier la secţia a II-a a Curţii de Casaţie, de la 1-14 decembrie 1916 a fost delegat din nou în funcţia avută de secretar general, revenind după aceea la Curtea de Casaţie. Între 18 septembrie 1925 şi 22 martie 1926 a deţinut încă odată delegarea amintită la Ministerul Justiţiei, fiind numit inspector pentru Curţile de Apel. La 5 august 1926 a fost promovat preşedinte la secţia II-a de la Înalta Curte de Casaţie, funcţie din care a demisionat la 26 martie 1938. A încetat din viaţă la 19 iulie 1938 la Merişani.

La unificarea Codului penal în perioada interbelică, acţiune desfăşurată sub egida Consiliului Legislativ, şi-a adus o contribuţie importantă profesorul universitar Traian Pop. Cunoscutul penalist ardelean s-a născut la 10 februarie 1885 la Şinca Veche, judeţul Braşov. Studiile liceale le-a făcut la Braşov, a urmat Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj şi a fost doctor în drept al Universităţilor din Cluj şi Viena. S-a remarcat şi în calitate de avocat. A participat, în 1919, după încheierea războiului de întregire a ţării, la reorganizarea justiţiei în Transilvania.

La 15 noiembrie 1919 a devenit agregat, iar la 15 februarie 1923 profesor titular. A suplinit la un moment dat la Catedra de Procedură Penală a Facultăţii de Drept din Cluj, pe care apoi a condus-o. A fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Cluj în perioadele 1925 – 1926 şi 1931 – 1932 şi prodecan între anii 1926 - 1927.

A făcut parte din comisiile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului şi a fost membru, în decursul anilor, al comisiei de unificare legislativă şi al „comisiei de trei”, care a redactat proiectul de Cod

penal (1933). A fost de asemenea membru al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal din Paris. Pentru meritele sale la redactarea Codului penal interbelic, pentru activitatea sa ştiinţifică şi didactică, Traian Pop a devenit, la 4 iunie 1948, membru de onoare al Academiei Române, calitate pe care ulterior a pierdut-o, dar a fost repus în drepturi ca membru de onoare al Academiei Române la 11 mai 1994.

A devenit membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi în această calitate a ajuns deputat în 1928 şi senator în 1932. La 1 februarie 1939 a fost numit ministru însărcinat cu întocmirea inventarului avuţiei publice. A decedat la 12 noiembrie 1960.

A fost autor al unor studii de legislaţie civilă şi penală. Dintre lucrările întocmite de el fac parte: Dicţionar juridic român-maghiar şi maghiar-român, Cluj, 1921; Dreptul penal, 3 volume, Orăştie-Cluj, 1921 – 1924; Curs de criminologie, Cluj, 1928; Drept penal procesual, 4 volume, 1946 – 1948.

Constantin G. Rătescu a fost şi autor al unor lucrări, precum: Complicitatea..., Bucureşti, 1893; Manualul legii pentru autentificarea actelor, 1928 (în colaborare); Manualul Curţilor cu Juraţi, 1929 (în colaborare cu N. Pavelescu); Codul de procedură



penală, 3 volume, 1929-1932 (în colaborare cu N. Pavelescu); Legi speciale, 1932 (în colaborare cu N. Pavelescu).

În procesul de redactare a noului Cod penal şi a celui de procedură penală din perioada interbelică, s-a implicat şi consilierul temporar al Consiliului Legislativ Iulian Teodorescu. Acest reputat jurist s-a născut la 5 martie 1872 la Craiova. În 1895 şi-a luat licenţa la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, cu acest prilej susţinându-şi teza intitulată Interdictele. Ulterior şi-a luat doctoratul în drept la Universitatea din Paris. A activat ca profesor de drept penal la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, unde a devenit decan.

A fost rector al Universităţii din Iaşi în perioada 1919 – 1920. S-a transferat în 1920 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde a funcţionat ca profesor de drept penal şi de procedură penală. A întemeiat seminarul de drept penal şi Institutul de ştiinţe penale din Bucureşti. A încetat din viaţă la 29 aprilie 1935.

Deşi nu a fost unul dintre consilierii temporari ai Consiliului Legislativ interbelic, Osvald Teodoreanu şi-a adus contribuţia la elaborarea, după războiul de întregire a ţării, a Codului penal şi a celui de procedură penală. A fost cooptat de Ioan Ionescu-Dolj, pe când viitorul prim-preşedinte al Consiliului Legislativ interbelic era secretar general al Ministerului Justiţiei, în subcomisia dedicată exclusiv unificării dreptului penal şi a celui de procedură penală. Osvald Teodoreanu a văzut lumina zilei la 23 noiembrie 1869 la Iaşi. A învăţat în perioada 1876 – 1884 la Liceul Naţional din Iaşi, iar în 1892 a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, cu acest prilej susţinându-şi teza Ceva asupra legitimării copiilor naturali. Pentru scurt timp a fost judecător de instrucţie şi a activat cu succes ca avocat. A colaborat la publicaţia „Opinia” din Iaşi, iar în perioada 1931 – 1932 a fost senator din partea judeţului Fălciu. A publicat o evocare din anii tinereţii, intitulată Un Crăciun duios, în „Adevărul literar şi artistic” ce apărea la Bucureşti. Soţia sa, Sofia Muzicescu Teodoreanu, fiica cunoscutului muzician moldovean Gavril Muzicescu, era profesoară de pian la Conservatorul din Iaşi. Între fiii săi s-au numărat renumiţii jurişti şi scriitori Ionel Teodoreanu şi Al. O. (Păstorel) Teodoreanu. Fiul mai mic, Laurenţiu Teodoreanu (Puiu) a murit în 1918, pe frontul francez, în primul război mondial. Osvald Teodoreanu a încetat din viaţă la 17 martie 1938 la Iaşi.

A fost autorul lucrărilor: Teoria sentinţelor fără durată determinată, 1901; Educaţia noastră socială, 1903; Chestiuni de drept penal şi ştiinţă penitenciară, 1904; Minoritatea în faţa legii penale, 1904; Judecătorul de ocol ca ofiţer de poliţie judiciară, Iaşi, 1909; Minoritatea în faţa legii penale, reeditare adusă la zi, 1928, Vademecum... fără an.

Finalizarea Codului penal şi a Codului de procedură penală în perioada care a urmat războiului de întregire a ţării s-a datorat în mare măsură, după cum am arătat, şi consilierilor temporari ai primului Consiliu Legislativ, provenind din rândurile marilor penalişti ai timpului. Aceste veritabile lucrări monumentale prezintă un real interes pentru societatea românească ce s-a edificat după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a pus din nou un mare preţ pe valorile democraţiei. Elaborarea şi conţinutul acestor veritabile opere în domeniul dreptului, care impresionează şi la ora actuală prin temeinicia lor, au servit drept model pentru specialiştii din prezent implicaţi în realizarea noului Cod penal şi a celui de procedură penală. Moderne şi de o actualitate remarcabilă, ele au avut o influenţă de seamă asupra întregii legislaţii penale din momentul de faţă şi în mod deosebit asupra Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Am încercat de asemenea să prezentăm personalitatea unora dintre autorii acestor lucrări interbelice atât de valoroase, a căror activitate a fost legată de cea a primului Consiliu Legislativ (1926 – 1948), în funcţie de datele pe care am putut să le găsim privind viaţa şi creaţia lor juridică, spre beneficiul tinerei generaţii de jurişti, care are menirea de a acţiona pentru consolidarea democraţiei, pentru dezvoltarea şi continua modernizare a ştiinţelor penale în România.

NOI APARIŢII EDITORIALE

REPERTORIUL LEGISLAŢIEI ROMÂNIEI

- EVIDENŢĂ OFICIALĂ -

(elaborat de Consiliul Legislativ)

Ediţia a XI-a

Bucureşti, Regia autonomă Monitorul Oficial, 2007, 1456 p.

În condiţii grafice deosebite şi într-un nou

format, Regia autonomă Monitorul Oficial a publicat recent cea de a XI-a ediţie a Repertoriului legislaţiei României: Evidenţă oficială, elaborat de Consiliul Legislativ.

După cum se ştie, Consiliului Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, îi revine, potrivit dispoziţiilor art.79 din Constituţia României, republicată, şi art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea sa organică nr.73/1993, republicată, pe lângă atribuţii de avizare şi de examinare a conformităţii actelor normative cu dispoziţiile Constituţiei României, obligaţia ţinerii evidenţei oficiale a legislaţiei României şi furnizării informaţiei necesare desfăşurării procesului legislativ.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. h) din aceeaşi lege, Consiliul Legislativ elaborează Repertoriul legislaţiei României – evidenţa oficială, precum şi varianta online a acestuia.

Această obligaţie constituţională şi legală are ca fundament principiul existenţei în România a unei singure evidenţe oficiale a legislaţiei, care să permită cunoaşterea exactă a situaţiei juridice a fiecărui act normativ, la un moment istoric dat.

Începând cu anul 2003, activitatea de evidenţă a fost informatizată integral, creându-se o aplicaţie informatică de evidenţă a legislaţiei, care a avut ca nucleu o bază de date.

A XI-a ediţie a Repertoriului Legislaţiei României, care apare după 1996 sub egida Consiliului Legislativ, este structurată, ca şi ediţiile precedente, în două părţi: PARTEA I – CRONOLOGICĂ care este, la rândul ei, formată din 4 capitole, precum şi PARTEA a II-a – INDEXUL ALFABETIC.

În cadrul Capitolului 1 din Partea I – Cronologică sunt cuprinse actele normative din perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2006, având funcţie de sine stătătoare, denumite acte normative de bază. Acestea sunt enumerate ţinând seama de ierarhia forţei lor juridice, cu respectarea principiului supremaţiei legii, actele organului legiuitor fiind urmate de actele normative subordonate, în executare, de reglementările şi actele altor autorităţi publice centrale.

Actele normative de bază sunt inserate cu toate elementele lor de identificare şi anume: categoria actului normativ, numărul şi anul adoptării/emiterii, titlul astfel cum a fost redactat iniţial sau în forma ultimei modificări şi, în final, numărul şi data Monitorului Oficial în care a fost publicat.

În situaţia în care un act normativ de bază este modificat, actul modificator este menţionat numai cu unele elemente esenţiale de regăsire şi plasat, după termenul „Modificări”, sub actul de bază.

În scopul cunoaşterii precise a conţinutului sintetic al intervenţiilor produse în structura actului de bază, actul modificator indică concret ce anume articole, alineate sau alte elemente structurale ale acestuia au fost modificate, completate, introduse sau abrogate. În suita modificărilor se menţin toate intervenţiile legislative care au avut loc asupra unui act normativ de bază, ca evenimente juridice, chiar dacă unele din acestea nu mai au legitimitatea de a fi aplicate în viitor, fiind temporare sau abrogate expres. Procedându-se astfel, se facilitează cunoaşterea tuturor intervenţiilor legislative ce au avut loc asupra actului normativ de bază.

În cazul în care actul de bază, modificat în timp, a fost republicat, la actele modificatoare anterioare republicării, înregistrate la actul de bază, nu s-au mai menţionat elementele din structura actului normativ de bază care au fost anterior


Noi apariţii editoriale


modificate, completate sau abrogate, întrucât forma republicată a actului de bază asigură informaţii precise despre noua sa configuraţie juridică.

În situaţiile în care au survenit în timp şi alte intervenţii legislative în structura unui act normativ, cum sunt rectificările, acesta sunt inserate la locul care le revin, după data Monitorului Oficial în care au fost publicate. În acelaşi mod s-a procedat şi pentru republicări.

La Capitolul 1 şi Capitolul 3 din Partea I – Cronologică, pentru actele normative de bază, considerate a fi abrogate implicit, s-a făcut o trimitere la noile reglementări în materia respectivă, cu semnul v. (vezi). Aceste aprecieri se limitează însă la acte normative asupra existenţei cărora nu sunt controverse, întrucât, astfel cum s-a arătat, în Repertoriu s-a operat numai cu intervenţiile legislative exprese.

Având în vedere caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi faptul că noua Constituţie prevede, la art.147, că dispoziţiile din legile, ordonanţele şi regulamentele Camerelor Parlamentului, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale fiind suspendate de drept, şi în actuala ediţie a Repertoriului au fost evidenţiate acele dispoziţii din cuprinsul actelor respective declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională, ca urmare a exercitării controlului posterior de neconstituţionalitate.

De asemenea, sunt evidenţiate şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au admis recursuri în interesul legii, făcându-se menţiunile corespunzătoare pentru actele normative şi dispoziţiile la care se referă. De remarcat că, în ultimii ani, aceste decizii s-au înmulţit în mod constant, ele aducând clarificări utile şi necesare în legătură cu interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii legale şi acţionând ca veritabile surse de drept.

În suita actelor normative cuprinse în Secţiunile 1.2, 1.3, 1.6, 1.7 şi 1.8 sunt înserate cronologic atât actele interne (naţionale), cât şi actele internaţionale la care România a devenit parte, prin ratificare, aderare, aprobare, acceptare sau alte modalităţi juridice echivalente.

Cuprinderea actelor internaţionale la care România este parte, în ordinea cronologică a actelor normative în vigoare, pe care organele competente le introduc în legislaţia naţională, reprezintă o aplicaţie în concret a principiului constituţional exprimat în art.11 din Constituţia României,

republicată, care prevede că „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

Ţinând seama că activitatea creatoare de ordine normativă, multilaterală ori bilaterală, este încorporată în substanţa actului internaţional şi că actul intern al României emis pentru operaţiunea de ratificare, aderare sau aprobare are funcţia unui act de recunoaştere a calităţii normative a acestuia, în spaţiul grafic al Repertoriului s-a rezervat locul de prim plan actului internaţional, actul intern (naţional) fiind înscris sub actul internaţional. În cazurile în care actul de ratificare, aderare sau aprobare conţine şi norme de natură organizatorică, această funcţie a fost preluată în descriptorii Repertoriului. Descriptorii pentru actele internaţionale au fost înscrişi cu un alt corp de litere şi anume cu cel italic.

Tot ca o excepţie de la regulile de selectare şi prezentare, în Capitolul 1 au fost cuprinse, ca acte de bază, şi unele acte care, potrivit titlului, par a fi numai acte modificatoare, deşi în structura lor normativă sunt instituite şi reglementări de sine stătătoare. La fel s-a procedat şi cu actele al căror titlu este mixt, din care rezultă clar cele două funcţii, de act modificator şi act de bază.

În Capitolul 2 sunt cuprinse actele modificatoare emise în perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2006, care au exclusiv sau parţial această funcţie.

Actele normative modificatoare au fost inserate, în mod sintetic, mai întâi, prin categoria actului, nr./an, M. Of. nr. /an şi apoi actele de bază modificate, prin indicarea categoriei şi numărului acestora.

Crearea acestui capitol, pentru actele normative cu funcţie de acte modificatoare, are rolul ca acestea să fie mai uşor identificate şi regăsite după criteriile categoriei actului şi numărului acestuia. De asemenea, el are şi funcţia de a realiza legătura între cele două fonduri legislative, din Capitolele 1 şi 3, atunci când modificarea a intervenit în perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2006 şi se referă la ambele aceste fonduri legislative.

În Capitolul 3 sunt cuprinse actele normative emise în perioada dintre anul 1864 şi data de 22 decembrie 1989, publicate în Monitorul Oficial/Buletinul Oficial, care sunt integral sau parţial în vigoare ori neabrogate expres (fondul legislativ vechi, aflat într-un constant şi accelerat regres).

În acest capitol, actele normative publicate în Monitorul Oficial/Buletinul Oficial au fost înscrise cu elementele lor de identificare şi cu modificările intervenite în structura lor normativă.



PARTEA A II-A a Repertoriului cuprinde INDEXUL ALFABETIC al actelor normative în vigoare, evidenţiate în Partea I, Capitolul 1.

Locul lor în Capitolul 3 reprezintă o excepţie de la regula prezentării în suita cronologică, istorică, a legislaţiei României, dat fiind rolul acestora – cu unele excepţii notabile – de restrânsă utilizare, deoarece în general regulile vechi, cu obligativitate generală, nu mai sunt adecvate noii ordini de drept instaurate după 22 decembrie 1989.

Indexul alfabetic conţine informaţii utile atât pentru actele normative interne (naţionale), cât şi pentru actele internaţionale la care România este parte. Cuvintele cheie (descriptorii) care caracterizează un asemenea act normativ sunt inserate, în funcţie de conţinutul lor juridic, în ordine alfabetică.

Excepţiile notabile menţionate au în vedere, în principal, vechile coduri: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul comercial, Codul penal, Codul de procedură penală şi altele, care au rămas încă în vigoare, deşi modificate substanţial şi repetat, pentru a corespunde noilor realităţi politice şi economico-sociale.

De asemenea, fiecare descriptor are, la rândul lui, atunci când este cazul, subdescriptori rezultaţi din legăturile sale fireşti, ca urmare a subsumării faţă de descriptorul aflat în vârful ierarhiei date.

Acest procedeu permite reprezentarea rapidă cu privire la ansamblul de norme, dependente unele de altele, în modalităţi multiple. Ca urmare, se realizează un cadru coerent şi logic în regăsirea conceptelor, categoriilor şi instituţiilor juridice, care permite trimiterea la normele din care fac parte şi care sunt menţionate în dreptul acestora prin categoria actului, număr şi an.

De la principiul că în Repertoriu sunt înscrise numai actele normative care au fost publicate în Monitorul Oficial/Buletinul Oficial s-au făcut şi câteva excepţii. Cităm în acest sens actele care se referă la diferite culte religioase şi actele normative nepublicate iniţial, dar care ulterior au fost publicate.

Capitolul 4 este alcătuit din totalitatea actelor normative abrogate expres în perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2006, precum şi din actele considerate a avea un caracter temporar şi care s-au epuizat în aplicare.

Repertoriul Legislaţiei României poate fi regăsit şi pe site-ul Consiliului Legislativ, la adresa www.clr.ro.

Începând cu 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţia României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor Tratatului de aderare (Legea nr. 157/2005).

O altă categorie de acte normative inclusă în acest capitol o constituie actele scoase din evidenţa fondului activ (SE), dintre care enumerăm:

a) acte normative care au în exclusivitate funcţia de act abrogator sau de respingere a ordonanţelor Guvernului. Aceste acte sunt trecute sub actul de bază care a fost abrogat expres, respectiv respins şi sunt evidenţiate şi separat sub simbolul (SE);

Noua ediţie a Repertoriului a fost elaborată de un colectiv al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului Legislativ, coordonat de Sorin Popescu, Preşedintele Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, în colaborare cu specialişti ai Departamentului de informatică legislativă din cadrul Consiliului Legislativ, condus de dr. Cristian Kevorchian.

b) acte normative sub condiţie, care şi-au încetat aplicabilitatea în momentul îndeplinirii condiţiei. Includem în această categorie acele acte care stabilesc validitatea lor până la data emiterii unui alt act normativ nominalizat expres în text.


Mircea Preda

Drept administrativ

Partea generală

Ediţia a IV-a,

Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2006, 356 p.

Aflată la a IV-a ediţie, lucrarea Drept administrativ – partea generală – (autor profesor universitar doctor Mircea Preda) reprezintă rezultatul unor eforturi susţinute de documentare, informare şi evaluare în teoria şi practica dreptului administrativ, a reglementărilor care-i constituie conţinutul, valorificând o îndelungată perioadă de gândire şi regândire a instituţiilor şi conceptelor de bază ale dreptului administrativ şi ale administraţiei publice, în strânsă corelare cu evoluţia reglementărilor de profil, înscriindu-se prin aceasta în categoria construcţiilor solide şi durabile de o incontestabilă valoare teoretică şi practică. Dreptul administrativ şi administraţia publică în general, domenii care din totdeauna au avut o strânsă legătură cu fenomenul politic în ansamblul lui, imprimându-i o “mobilitate” şi adaptabilitate la cerinţele etapei, se bazează, totuşi, pe principii constante, pe noţiuni şi concepte care au rezistat “valorilor” politice. Este şi motivul pentru care în doctrina şi practica occidentală de profil se afirmă, şi nu fără justificare, că “Guvernele vin şi pleacă, miniştrii se schimbă, dar administraţia rămâne”. Lucrarea de faţă reprezintă o ediţie nouă, actualizată pe baza reglementărilor în vigoare la data de 10 octombrie 2006, a jurisprudenţei, a practicii administrative şi a doctrinei de specialitate, fiind axată pe cele mai importante şi actuale probleme de larg interes pentru teoreticieni şi practicieni. Structurată pe opt capitole, lucrarea debutează prin definirea noţiunilor şi conceptelor de bază în materie: administraţie publică – administraţie de stat, activitate executivă – activitate administrativă, trăsăturile specifice şi izvoarele dreptului administrativ, statul şi unităţile

administrativ-teritoriale ca suport material şi cadru teritorial în care se înfăptuieşte administraţia publică şi se aplică normele dreptului administrativ, inclusiv autorităţile şi structurile reprezentative ale acestora, punând un accent aparte şi avansând idei originale referitoare la necesitatea şi oportunitatea îmbunătăţirii administrative a teritoriului României, la criteriile şi cerinţele care trebuie avute în vedere. Un spaţiu amplu este rezervat analizei funcţiei publice şi funcţionarului public, astfel cum aceste instituţii juridice sunt reglementate în prezent prin Statutul funcţionarilor publici şi prin celelalte reglementări: definirea acestor noţiuni, condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei publice, drepturile şi îndatoririle funcţionarilor publici, categorii de funcţionari publici, răspunderea juridică a acestora, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, managementul funcţiilor publice. Actul administrativ ca principală formă de activitate a autorităţilor administraţiei publice este analizat în cele mai importante elemente care îl caracterizează, fie că este vorba de actul administrativ de autoritate, de actul administrativ de gestiune sau de actul administrativ jurisdicţional, locul principal ocupându-l, totuşi, actul administrativ de autoritate (cerinţe de legalitate, procedura elaborării şi adoptării, inclusiv iniţierea lui de către cetăţeni, aplicarea, suspendarea, revocarea şi anularea acestor acte, cu efectele juridice pe care le produc aceste operaţii juridice). Într-un capitol distinct sunt redate principalele elemente care caracterizează proprietatea publică şi proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, ca suport material absolut necesar pentru îndeplinirea rolului şi atribuţiilor care revin




administraţiei publice, în ansamblul ei. Sunt redate principalele reguli care cârmuiesc modalităţile de dobândire a bunurilor din proprietatea publică (achiziţiile publice, exproprierea pentru cauză de utilitate publică, rechiziţiile în interes public şi trecerea unor bunuri din proprietatea privată în proprietatea publică), inclusiv regimul juridic specific al proprietăţii publice, precum şi ceea ce caracterizează, în esenţă, proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. Lucrarea continuă cu o temă specifică administraţiei publice - Controlul în administraţia publică - în care autorul, după ce înfăţişează scopul şi rolul controlului, precum şi formele în care acesta se exercită, pune în evidenţă specificitatea controlului exercitat de Parlament, a controlului exercitat de către autorităţi administrative, la nivel central şi local, inclusiv condiţiile de eficienţă ale controlului administrativ, precum şi controlul judiciar asupra administraţiei publice (de către instanţele de contencios administrativ şi cele de drept comun) şi controlul exercitat de organele de jurisdicţie administrativă. O analiză minuţioasă şi pertinentă priveşte instituţia Abaterii şi răspunderii contravenţionale, care defineşte, pe baza reglementărilor în vigoare, noţiunea şi trăsăturile contravenţiei, sancţiunile contravenţionale

aplicabile, procedura constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, inclusiv căile de atac, specificitatea executării fiecăreia dintre sancţiunile aplicate, precum şi prescripţia aplicării şi executării acestor sancţiuni. Lucrarea se încheie cu o serie de consideraţii care privesc centralizarea – descentralizarea şi autonomia în administraţia publică. Sunt prezentate, în mod distinct, avantajele şi dezavantajele centralizării şi ale descentralizării în administraţia publică, trăsăturile specifice ale deconcentrării în administraţie, precum şi ceea ce caracterizează unele regimuri “intermediare (mixte)” de administraţie publică, precum şi autonomia locală, ca principiu fundamental de organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale. Prin conţinutul său, prin selectarea problemelor şi fenomenelor investigate, prin metodologia şi stilul de prezentare, clar şi concis, bine fundamentat şi argumentat pe criterii ştiinţifice, lucrarea se înfăţişează ca o realizare de actualitate şi de larg interes nu numai pentru studenţii facultăţilor de drept, ci şi pentru teoreticienii şi practicienii de profil.

expert Adriana MĂNDICESCU


Mircea Preda, Benonica Vasilescu

Drept administrativ

Partea specială

Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2007, 334p.

De curând a ieşit de sub tipar lucrarea DREPT ADMINISTRATIV - Partea specială, ediţie actualizată pe baza legislaţiei în vigoare la data de 31 decembrie 2006, autori: prof. univ. doctor Mircea Preda şi lector univ. doctorand Benonica Vasilescu. Concepută la standarde academice şi structurată în patru părţi, lucrarea este destinată în egală măsură studenţilor de la Facultăţile de drept şi de la cele de administraţie publică, teoreticienilor şi practicienilor activităţii administrative. Lucrarea pune în evidenţă rolul şi principalele atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice centrale - Preşedintele României, Guvernul, ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate şi autorităţile administrative autonome (Partea I), precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale – consiliile locale, primarul, consiliile judeţene şi instituţia prefectului (Partea a II-a), precum şi raporturile juridice existente între toate elementele componente ale sistemului administraţiei publice, fie ele raporturi de subordonare ierarhică, de conlucrare sau de participare la realizarea administraţiei publice la nivel central sau local. Lucrarea realizează o analiză riguroasă pe criterii ştiinţifice şi în strictă concordanţă cu reglementările în vigoare ale sistemului autorităţilor administraţiei publice şi ale elementelor sale componente, abordând, totodată,

şi o serie de alte probleme adiacente, indispensabile înţelegerii corecte şi complete a funcţionării sistemului în ansamblul său. Între acestea, sunt de amintit cele care privesc modalităţile specifice în care participă la realizarea administraţiei publice centrale şi locale instituţiile publice, regiile autonome, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile (Partea a III-a), ca structuri organizatorice care se află în raporturi specifice cu autorităţile administraţiei publice. Un loc cu totul aparte este rezervat contenciosului administrativ, problemelor referitoare la soluţionarea conflictelor juridice născute din acte administrative, probleme cu care se confruntă frecvent autorităţile administraţiei publice pe de o parte şi persoanele fizice şi juridice pe de altă parte, şi care constituie obiectul de studiu în cea de a IV-a parte a lucrării. Valoarea teoretică şi practică a lucrării este relevantă şi în prefaţa sa, semnată de preşedintele Consiliului Legislativ domnul dr. Dragoş Iliescu, care subliniind importanţa acestei lucrări precizează că ea „conţine indubitabil o multitudine de idei valoroase, într-o analiză pe criterii ştiinţifice şi didactice, a tot ceea ce caracterizează azi esenţa administraţiei publice în România, racordându-se prin aceasta atât la deschiderile largi oferite de Legea fundamentală a statului – Constituţia - cât şi la legislaţia de profil a ţărilor europene, cu administraţie publică democrată, eficientă, în rândul cărora România se află în plin proces de integrare”.

expert Adriana MĂNDICESCU



Ion M. Anghel

Personalitatea juridică şi competenţele

Comunităţilor Europene/Uniunii Europene

Ediţia a II-a revăzută şi adăugită

Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2007, 304 p.

Recent a apărut la Editura Lumina Lex din Bucureşti Ediţia a II-a a lucrării dlui prof. dr. Ion M. Anghel, intitulată Personalitatea juridică şi competenţele Comunităţilor Europene/Uniunii Europene. Cartea încununează rezultatul eforturilor continue ale autorului pentru evidenţierea, aproape sub toate aspectele, a problematicii şi a evoluţiei raporturilor dintre ordinea juridică internă a statelor şi ordinea juridică comunitară. Apariţia noi ediţii a fost determinată, după cum subliniază autorul în introducere (Prima Verba), de necesitatea unei mai bune înţelegeri a celor două probleme – personalitatea juridică a Comunităţilor Europene/Uniunii Europene şi a competenţelor lor – dar şi de o mai tranşantă punere în evidenţă a specificului calităţii de subiect de drept a Comunităţilor Europene/Uniunii Europene vis-à-vis de aderarea României la această organizaţie. Subliniem faptul că personalitatea juridică reprezintă calitatea statelor/organizaţiilor internaţionale de a fi subiecte de drept internaţional, iar aceasta din urmă delimitează capacitatea lor juridică, stabilind ce fel de competenţe au Comunităţile Europene/Uniunea Europeană şi ce competenţe au statele membre ale acestora. În acest context, autorul aduce argumente de drept şi de fapt, pornind de la principiile dreptului internaţional şi ale dreptului comunitar, cu aplicabilitate la cazuri sau speţe din jurisprundenţa Curţii Internaţionale de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Prin această abordare, autorul a asigurat lucrării un interes practic de mare actualitate, deoarece numai prin cunoaşterea temeinică a statutului şi competenţelor unei organizaţii internaţionale atât de complexe cum este Uniunea Europeană se poate fundamenta, în deplină cunoştinţă de cauză, demersul politic şi juridic în

procesul integrării României în Uniunea Europeană şi se poate realiza armonizarea legislaţiei interne cu dreptul comunitar sau aplicarea directă a acestuia la realităţile româneşti.

Analizând personalitatea juridică şi competenţele Uniunii Europene atât prin prisma tratatelor constitutive (ca surse primare ale dreptului comunitar), astfel cum au fost modificate, completate ori adaptate, cât şi din punctul de vedere al reglementărilor cuprinse în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, document în curs de ratificare de către statele membre ale Uniunii Europene, pe planul reglementărilor de lege ferenda, autorul evidenţiază direcţia în care se conturează evoluţia instituţiilor comunitare.

Este de remarcat modalitatea în care autorul scoate în evidenţă mutaţiile suferite de-a lungul timpului de conceptele clasice ale dreptului internaţional, dar mai ales a celor din cadrul sistemului de drept comunitar, concluzionând, ca o primă dimensiune a efectelor intrării în vigoare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, că dreptul comunitar reprezintă temeiul, sursa şi criteriul acordării competenţelor, întrucât prin tratatele institutive se acordă competenţele Comunităţilor Europene/Uniunii Europene şi tot prin ele are loc renunţarea de către statele membre la exercitarea unor atribuţii suverane şi nu la înseşi atribuţiile respective.

Autorul susţine că esenţial este faptul ca, în acelaşi timp cu stabilirea competenţelor, să se determine raportul dintre jurisdicţia statelor părţi şi competenţele Uniunii, între dreptul internaţional al acestora şi dreptul comunitar, în cadrul căruia norma comunitară trebuie să fie prioritară normei naţionale, deoarece numai cu o asemenea poziţie de prevalenţă se poate asigura nu numai fundamentarea şi determinarea sferei competenţelor Comunităţilor Europene/Uniunii Europene, dar şi




autoritatea necesară fără de care nu se poate vorbi de Comunităţile Europene/Uniunea Europeană.

Referindu-se la dreptul comunitar, autorul relevă faptul că acesta, rezultat din angajamentele externe ale Comunităţilor Europene ca o formă de drept sui generis, se încadrează în ierarhia ordinii juridice comunitare la un nivel inferior dreptului comunitar primar, rezultat din tratatele constitutive, dar superior dreptului derivat rezultat din actele unilaterale ale instituţiilor comunitare emise în aplicarea tratatelor constitutive.

Un alt aspect al dezvoltărilor în noua ediţie a lucrării este modul logic, analitic şi argumentat în care autorul trece în revistă asemănările şi deosebirile dintre Comunităţile Europene/Uniunea Europeană ca organizaţie internaţională complexă şi alte organizaţii internaţionale, precum Liga Naţiunilor şi Organizaţia Naţiunilor Unite din punctul de vedere al apariţiei, succesiunii şi continuităţii personalităţii juridice a acestora vizavi de succesiunea statelor.

O deosebită atenţie este acordată condiţiei juridice speciale a României în cadrul relaţiilor sale cu Uniunea Europeană, pe de o parte, şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte, de la semnarea şi până la intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a României, subliniindu-se existenţa drepturilor şi obligaţiilor pentru toate părţile la acesta, ca pe o a doua dimensiune a efectelor intrării în vigoare a tratatului de aderare. În acest sens, autorul scoate în evidenţă aspectele teoretice şi practice privind clauzele de salvgardare cuprinse în art.39 din Protocolul (Actul) la Tratatul de aderare, prin invocarea argumentelor de drept internaţional şi susţinând că, în paralel cu obligaţiile pe care şi le-a asumat România până la intrarea în vigoare a Tratatului, au existat şi obligaţiile statelor membre ale Uniunii Europene de a ratifica tratatul şi de a nu crea României un tratament discriminatoriu faţă de negocierile de aderare a altor state.

Din punctul de vedere al autorului, clauzele de salvgardare prevăzute la art.39 din Protocolul (Actul) la Tratat nu erau relevante pentru intrarea în vigoare ca atare a acestuia, ci numai pentru data

prevăzută pentru intrarea în vigoare, întrucât cele mai multe dintre obligaţiile ce reveneau în special României erau deja executate înainte de ratificarea lui de către toate statele membre sau erau în curs de executare. O altă dezvoltare a noii ediţii o reprezintă aspectele legate de revizuirea acordurilor de comerţ şi cooperare economică încheiate bilateral de România cu alte state din afara Uniunii Europene, aflate în contradicţie cu angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană, ca efect al intrării în vigoare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Această dezvoltare are ca temei angajamentul României de a adera la acordurile încheiate ori semnate de Uniune şi de actualele state membre, dobândind pe baza lor, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi acestea de a aplica dispoziţiile acordurilor şi convenţiilor încheiate în comun de către Uniune şi actualele state membre, înaintea aderării României, cu excepţia Acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat cu Elveţia şi să adere la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Pacific, Caraibe şi Uniunea Europeană; de a aplica acordurile şi înţelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu terţe state.

Ca urmare, de la data aderării, România trebuie să se retragă din orice acorduri de liber schimb încheiate cu statele terţe, în măsura în care respectivele acorduri nu sunt compatibile cu obligaţiile asumate de ea prin Protocolul la Tratatul de aderare sau să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea incompatibilităţilor constatate.

Cartea oferă pagini de o temeinică cultură juridică, o profundă cunoaştere a problematicii puse în discuţie, ceea ce ne face să o recomandăm ca pe un izvor de informare şi documentare, nu numai pentru specialiştii în drept, dar şi pentru orice persoană care este conectată la procesul realizării integrării României la Uniunea Europeană.

consilier Victor DIACONU

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Articole din revistele de drept străine

intrate în Biblioteca Consiliului Legislativ

- Bibliografie adnotată∗ -

EUROPEAN PUBLIC LAW 1. BINDER, CHRISTINA. - International election observation by the OSCE and the human right to political participation = Monitorizarea alegerilor internaţionale de către OSCE şi dreptul omului la participare în viaţa politică. În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.133-158.

Autoarea argumentează că monitorizarea alegerilor internaţionale de către organisme supranaţionale, cum este cazul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), constituie un instrument preţios pentru aplicarea dreptului omului la participare în viaţa politică şi prezintă avantaje considerabile în comparaţie cu mecanismele tradiţionale de supraveghere a drepturilor omului, precum procedura plângerii individuale. În articol sunt evidenţiate, pe de altă parte, limitele şi problemele cu care se confruntă monitorizarea alegerilor internaţionale.

2. BIONDI, ANDREA ; HARMER, KATHERINE. - The European Union. 2005 in Luxembourg: Recent developments in the case law of the community courts = Uniunea Europeană. 2005 în Luxemburg: Evoluţii recente în jurisprudenţa tribunalelor Comunităţii Europene. În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.33-46.

Tribunalele Comunităţii Europene se confruntă în mod constant cu probleme constituţionale. Un impediment în activitatea lor îl reprezintă impasul în care se află adoptarea Tratatului Constituţional European de către statele membre ale Uniunii Europene. O linie de demarcaţie a competenţei supranaţionale a Uniunii Europene este foarte greu de trasat, iar Curtea Europeană de Justiţie a interpretat întotdeauna în mod liber limitele până la care se întind puterile Uniunii Europene. În acest context, se impune în special o reevaluare a situaţiei în domeniul relaţiilor externe şi a dreptului internaţional.

3. CAMERON, IAIN. - European Court of Human Rights: January 2005 - March 2006 = Curtea Europeană a Drepturilor Omului: ianuarie 2005 - martie 2006. În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.3-31.

Autorul trece în revistă activitatea desfăşurată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada ianuarie 2005 - martie 2006, remarcând creşterea constantă a numărului de petiţii ce i se adresează şi se pronunţă pentru aplicarea unei reforme mai radicale care să asigure mijloacele ce ar permite acestei Curţi să se concentreze mai mult pe speţele importante. În acest context, este amintit raportul lordului Woolf ce face o serie de referiri la îmbunătăţirile de procedură ce ar putea fi aduse, pentru eficientizarea activităţii Curţii mai sus amintite.

4. CUSTOS, DOMINIQUE. - New Caledonia, a case of shared sovereignty within the French Republic: Appearance or reality? = Noua Caledonie, un caz de suveranitate partajată în cadrul Republicii Franceze: Aparenţă sau realitate? În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.97-132.

În articol este dezbătută tema partajării suveranităţii, plecându-se de la cazul Noii Caledonii, teritoriu de peste mări al Franţei, care prin Acordul de la Nouméa, din 1998, împarte suveranitatea cu Republica Franceză. Pentru aplicarea în practică a acordului mai sus menţionat s-a adus un amendament la Constituţia Franţei, votat, de asemenea, în 1998, care introducea în Legea fundamentală franceză noţiunea de suveranitate partajată. Prin revizuirea din 2003 a Constituţiei Franţei s-a introdus, totodată, principiul subsidiarităţii, acordându-se guvernelor locale abilitatea de a emite reglementări.

5. ECKES, C. - Does the European Court of Human Rights provide protection from the European Community? - The case of Bosphorus Airways = Asigură Curtea Europeană a Drepturilor Omului protecţie în cadrul Comunităţii Europene? - Cazul companiei aeriene "Bosphorus". În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.47-67.

Speţa privind compania aeriană "Bosphorus" i-a oferit Curţii Europene a Drepturilor Omului posibilitatea să confirme, pentru prima dată, hotărârea sa de a proceda, cel puţin indirect, la revizuirea dreptului comunitar. În analiza pe care o face, autorul evidenţiază dorinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de a-şi extinde investigaţiile pe scară largă, pentru a-şi atinge obiectivul privind revizuirea dreptului comunitar în direcţia îmbunătăţirii protecţiei drepturilor omului.

∗ Lucrare realizată de expert Svetlana BACIU şi consilier Tudor PRELIPCEANU.


Referinţe bibliografice


6. FAHEY, E. - Reflecting on the scope of the European Union (scrutiny) Act, 2002 and parliamentary scrutiny in the draft Constitutional Treaty as to European integration and the Irish legal order = Reflecţii asupra domeniului Legii Uniunii Europene privind investigaţia, din 2002, şi asupra investigaţiei parlamentare prevăzută în proiectul Tratatului Constituţional[European] în ceea ce priveşte integrarea europeană şi ordinea juridică irlandeză. În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.85-96.

În proiectul Tratatului Constituţional European, se acordă o atenţie deosebită investigaţiei parlamentare. În opinia autorului, această investigaţie constituie subiectul unei reforme cu bătaie lungă la nivel european. El analizează reforma aplicată în Irlanda pe această temă. Autorul consideră că modelul ales pentru investigaţia parlamentară trebuie să joace un rol major inclusiv în privinţa regândirii imunităţii constituţionale.

7. HERLIN-KARNELL, ESTER. - Commission v. Council: Some reflections on criminal law in the first pillar = Comisia [Europeană] contra Consiliului [European]: Unele reflecţii privind dreptul penal din primul pilon. În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.69-84.

Autoarea remarcă în studiul ei că europenizarea dreptului penal este complexă şi compară acest proces cu alcătuirea fără întrerupere a unui mozaic colorat, piesele din compoziţia sa reprezentând legislaţia penală din ţările membre ale Uniunii Europene. De altfel, un grup de oameni de ştiinţă din cadrul UE lucrează, în momentul de faţă, la un program având drept obiectiv realizarea dreptului penal şi a procedurii penale la nivelul Comunităţii Europene. Misiunea lor se anunţă a fi de lungă durată.

8. LOHSE, EVA JULIA. - Fundamental freedoms and private actors - towards an 'indirect horizontal effect' = Libertăţile fundamentale şi actorii particulari - spre un "efect orizontal indirect". În: European public law. - Haga : Kluwer Law International, nr.1, 2007, p.159-190.

În ultima vreme, Curtea Europeană de Justiţie s-a confruntat cu speţe care ridicau aşa-numita problemă a "efectului orizontal direct" al libertăţilor fundamentale, libertăţi care, după cum precizează autoarea, nu se confundă complet cu drepturile fundamentale, în special în ce priveşte obiectivul lor de bază. Un ajutor important pentru soluţionarea acestor speţe îl poate aduce experienţa acumulată de dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene. Autoarea îşi exprimă speranţa că în viitor Curtea Europeană de Justiţie va recurge mai des la "tradiţia constituţională europeană", pentru a reuşi o abordare mai consistentă a problemei "efectului orizontal direct", cu respectarea particularităţilor dreptului comunitar.

JOURNAL OF LAW AND SOCIETY

9. - Democracy's empire: Sovereignty, law, and violence = Imperiul democraţiei: Suveranitate, lege şi violenţă. În: Journal of law and society. - Boston : Blackwell Publishing, nr.1, 2007, p.1-162.

Revista se axează pe o temă unitară, exprimată de titlul deosebit de sintetic al acestui număr: "Imperiul democraţiei: Suveranitate, lege şi violenţă". Specialistul Stewart Motha a fost ajutat în vederea abordării cât mai complete a temei pe care şi-a propus să o dezvolte de juriştii Jean-Luc Nancy, David Bates, Andrew Norris, Benjamin Morgan, Peter Fitzpatrick, Richard Joyce, Tshepo Madlingozi, Samera Esmeir şi Fleur Johns. În eseurile din acest număr se încearcă să se explice cum s-au format relaţiile dintre democraţie, suveranitate, lege şi violenţă. Volumul conţine o dezbatere asupra instituţiei democraţiei şi tratează conceptele de suveranitate, lege şi violenţă din punct de vedere juridic şi politic.

MODERN LAW REVIEW

10. ELLIOTT, CATHERINE ; THAN, CLAIRE DE. - The case for a rational reconstruction of consent in criminal law = Cazul reconstrucţiei raţionale a acordului în legislaţia penală. În: The Modern law review. - nr.2, 2007, p.225-249.

Referindu-se la situaţia din Marea Britanie, autoarele se pronunţă în favoarea unei legislaţii penale consistente şi pentru reconstrucţia raţională a acestei legislaţii atunci când este cazul. Cele două specialiste critică eşecul înregistrat de Parlamentul britanic în privinţa elaborării unei definiţii consistente pentru noţiunea de acord în cuprinsul Legii privind infracţiunile sexuale, adoptată în Marea Britanie în 2003. În acest context, sunt amintite standardele în materie impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

11. GOODALL, KAY. - Incitement to religious hatred: All talk and no substance? = Incitare la ură religioasă: Doar discuţii fără substanţă? În: The Modern law review. - nr.1, 2007, p.89-113.

Adoptarea în Marea Britanie a Legii privind combaterea urii rasiale şi religioase, din 2006, are o istorie tumultuoasă. După cum arată autorul, în ultimii 12 ani s-au făcut şase încercări în Parlamentul britanic pentru trecerea în ilegalitate a incitării la ură religioasă. Fiecare din aceste încercări s-a izbit însă de critici intense. Întrebarea pe care şi-o pune autorul este dacă, în momentul de faţă, când în sfârşit a fost adoptată o astfel de lege, poate fi eradicată incitarea la ură religioasă?

12. HIMSWORTH, C. M. G. - Devolution and its jurisdictional asymmetries = Delegarea puterii şi asimetriile jurisdicţionale. În: The Modern law review. - nr.1, 2007, p.31-58.

Autorul abordează problema delegării puterilor legislative şi executive de la Londra către diferitele părţi componente ale Marii Britanii şi constată că din cauza consecinţelor asimetrice produse cu acest prilej s-a înregistrat o creştere a divergenţelor politice. Referindu-se în mod special la Scoţia şi Ţara Galilor, autorul se concentrează pe consecinţele asimetrice ale delegării legislative, care se datorează diferenţelor jurisdicţionale din părţile componente ale Marii Britanii.



13. KENNY, MEL. - Standing surety in Europe: Common core or Tower of Babel? = Garant neclintit în Europa: Miezul comun sau Turnul Babel? În: The Modern law review. - nr.2, 2007, p.175-196.

În articol, autorul abordează iniţiativele Comisiei Europene îndreptate, în primul rând, spre crearea în Uniunea Europeană a unei singure pieţe în domeniul serviciilor financiare, dar şi în direcţia îmbunătăţirii coerenţei dreptului privat european. Autorul constată însă existenţa în UE a unor iniţiative naţionale divergente, şi în problemele mai sus menţionate, care amintesc, privitor la dezbinările apărute, mai degrabă de legenda Turnului Babel şi nu de unitatea şi armonizarea atât de necesare pentru Europa.

14. KING, JEFF A. - The justiciability of resource allocation = Justificarea alocării resurselor. În: The Modern law review. - nr.2, 2007, p.197-224.

Autorul explică şi interpretează cu multă coerenţă în acest articol diferitele abordări ale tribunalelor engleze cu privire la alocarea resurselor conform legislaţiei administrative şi a celei civile. Sunt analizate deciziile privind alocările discreţionare de resurse, dar şi impactul alocării resurselor. Autorul remarcă faptul că tribunalele evită doctrina nejustificării alocărilor de resurse, pronunţându-se în favoarea noţiunii mai flexibile a respectului judiciar.

15. KOSKENNIEMI, MARTTI. - The fate of public international law: Between technique and politics = Soarta dreptului internaţional public: Între tehnică şi politică. În: The Modern law review. - :nr.1, 2007, p.1-30.

Dreptul internaţional public se află în impas, aspect ce-l determină pe autor să considere că este necesar să se evite punerea accentului pe specializarea sa tehnică în detrimentul abordării realităţii politice. Autorul atrage atenţia asupra pericolului datorat tendinţei ce se manifestă de reducere a dreptului internaţional public la un mecanism creat pentru avansarea unor obiective funcţionale, ceea ce-l face vulnerabil la criticile specialiştilor care nu văd cu ochi buni transformarea sa într-un instrument pentru simpla aplicare a politicii de stat.

16. NOLAN, DONAL. - New forms of damage in negligence = Noi forme ale pagubelor datorate neglijenţei. În: The Modern law review. - nr.1, 2007, p.59-88.

Autorul cercetează noile forme ale pagubelor provenind din neglijenţă, care fie că au fost recunoscute ca atare de tribunalele britanice în ultimii ani, fie că urmează să fie recunoscute de acestea. În articol sunt studiate aspectele privind concepţia greşită referitoare la problema pagubelor, neglijenţa educaţională şi detenţia datorată neglijenţei.

17. POOLE, THOMAS. - Tilting at windmills? Truth and illusion in 'The Political Constitution' = În luptă cu morile de vânt? Adevăr şi iluzie în [articolul] "Constituţia politică". În: The Modern law review. - nr.2, 2007, p.250-277.

Autorul examinează în articol bogatele cunoştinţe din domeniul dreptului constituţional ale specialistului britanic John Griffith. Analiza se bazează pe conţinutul articolului 'Constituţia politică', în care John Griffith utilizează un stil radical. În mod deosebit este abordată, din perspectiva evoluţiilor recente, teza lui John Griffith care susţine că discursurile referitoare la drepturile omului nu fac decât să ducă la "coruperea" legii şi a politicii.

18. WARD, DANIELO L. - New carrots and sticks: Proposals for reform of CPR Part 36 = Noi politici de forţă: Propuneri pentru reformarea regulilor de procedură civilă, Partea 36. În: The Modern law review. - nr.2, 2007, p.278-293.

Partea 36 a Regulilor de procedură civilă din Marea Britanie constituie o componentă esenţială a procedurii civile engleze în ce priveşte cheltuielile de judecată, dar, în opinia specialiştilor britanici, este cazul să fie supusă reformei. De pildă, autorul se pronunţă în favoarea exceptării inculpaţilor de obligaţia de a efectua plăţi la tribunal şi pentru aducerea unor amendamente ce vizează protecţia financiară acordată reclamantului. Referitor la plata de despăgubiri, conform actualelor prevederi ale Părţii 36, autorul susţine că aceasta poate duce la crearea unor "stimulente perverse".

REVUE CRITIQUE DE DROIT INTERNATIONAL PRIVE

19. - Droit des personnes et droits de l'homme: Combinaison ou confrontation? = Dreptul persoanelor şi drepturile omului: asociere sau confruntare? În: Revue critique de droit international privé. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.743-776.

La ora la care drepturile omului, conform Curţii Europene a Drepturilor Omului, reflectă o convergenţă a punctelor de vedere în cadrul spaţiului ţărilor membre, iar criteriul comunităţii de viaţă în dreptul cuplurilor apare ca fiind numitorul comun al unor aspecte juridice variate, autorul îşi pune întrebarea dacă poate fi avut în vedere un drept comun al dreptului persoanelor şi al familiei în cadrul spaţiului european.

20. JAULT-SESEKE, FABIENNE ; ROBINE, DAVID. - L'interprétation du Règlement n°1346/2000 relatif aux procédures d'insolvabilité, la fin des incertitudes? = Interpretarea Regulamentului nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate, un sfârşit al incertitudinilor? În: Revue critique de droit international privé. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.811-831.

În urmă cu doi ani, scandalul "Parmalat" zguduia lumea afacerilor. Falimentul grupului "Parmalat" a dat ocazia Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene să precizeze, în punctele esenţiale, dispoziţiile Regulamentului n°1346/2000 cu privire la procedurile de insolvabilitate.

21. WILDERSPIN, MICHAEL. - La compétence juridictionnelle en matière de litiges concernant la violation des droits de propriété intelectuelle = Competenţa jurisdicţională în materie de litigii ce se



referă la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. În: Revue critique de droit international privé. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.777-811.

Articolul examinează problematica generală a competenţei internaţionale în materie de litigii ce se referă la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în special a brevetelor, şi analizează consecinţele potenţiale ale Deciziilor "GAT c. LUK" şi "Roche Nederland c. Primus şi Goldberg" ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

REVUE DE SCIENCE CRIMINELLE ET DE DROIT PENAL COMPARE

22. AZARI, HADI. - Le critère "Celebici" du cumul des déclarations de culpabilité en droit pénal international. Observations à la lumière de la jurisprudence récente des tribunaux pénaux internationaux pour l'ex-Yougoslavie et le Rwanda = Criteriul "Celebici" al cumulului declaraţiilor de vinovăţie în dreptul penal internaţional. Observaţii în lumina jurisprudenţei recente a tribunalelor penale internaţionale pentru ex-Yougoslavia şi Rwanda. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.1-22.

Criteriul reţinut pentru autorizarea condamnării multiple pronunţate de instanţele penale internaţionale pentru Ex-Iugoslavia şi Rwanda, datorită lipsei de reguli statutare în materie, înaintea deciziei "Celebici", varia de la o cauză la alta. Decizia "Celebici" emisă de Camera de Apel a pus capăt diversităţii soluţiilor reţinute în hotărârile anterioare emise de tribunalele ad-hoc, fiind degajat un criteriu, aprobat de tribunalele "ad-hoc" ulterior. Criteriul se aplică pentru a decide în ce caz este posibilă pronunţarea sau confirmarea condamnărilor multiple, datorită unor aceloraşi fapte, pe baza unor diferite dispoziţii statutare. Este analizată jurisprudenţa recentă a tribunalelor "ad-hoc", pentru a deduce conţinutul şi modul de aplicare a criteriului în cauză. De asemenea, autorul încearcă să răspundă la întrebarea dacă criteriul degajat poate fi considerat ca un principiu general al dreptului penal internaţional.

23. BUSSY, FLORENCE. - L'attraction exercée par les principes directeurs du procès civil sur la matière pénale = Atracţia exercitată de către principiile directoare ale procesului civil asupra materiei penale. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.39-56.

După părerea autorului, procedura penală se află de mai multe decenii în stare de criză permanentă, spre deosebire de procedura civilă care evoluează în mod regulat şi coerent pe cale reglementară. El crede totuşi că ar fi eronat să se considere că există o divergenţă sensibilă între principiile fundamentale care guvernează cele două proceduri şi i se pare oportun să se tragă învăţăminte din modificările recent intervenite în procedura civilă, în cadrul dezbaterii actuale asupra reformei procedurii penale. Aspectele prezentate de autor se referă la întinderea împrumutului făcut din procedura civilă acuzatorie în derularea procesului penal şi la motivele imposibilităţii de a transpune în materia penală modurile de reglare amiabilă a diferendelor de drept privat.

24. DREYER, EMMANUEL. - Pour une contraventionalisation des échanges illégaux "de pair à pair" = Pentru stabilirea unui regim de contravenţie pentru schimburile ilegale "peer to peer" (de la egal la egal). În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.57-72.

Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe în societatea informaţională ar trebui să permită îndiguirea contrafacerii pe Internet. Consiliul Constituţional francez a cenzurat totuşi mai multe din dispoziţiile penale ale legii. El s-a opus mai ales stabilirii unui regim contravenţional pentru schimbul ilegal de fişiere "peer to peer". Intrarea în vigoare a legii noi, la data de 11 august 2006, fără acest dispozitiv împiedică adaptarea răspunsului penal la această delincvenţă "domestică", iar autorul consideră că trebuie repusă problema stabilirii unui regim contravenţional.

25. DUMONT, HÉLÈNE. - Actualités du droit pénal canadien = Actualităţi din dreptul penal canadian. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.187-198.

Articolul examinează câteva aspecte ale receptării dreptului internaţional penal în dreptul canadian, în contextul şi în lumina unei hotărâri a Curţii Supreme a Canadei - "Mugesera c/Canada". Această hotărâre reprezintă un punct de reper al consideraţiilor prezentate de autor, care îşi propune să ilustreze faptul că legiuitorul canadian manifestă o mare receptivitate cu privire la aplicarea dreptului internaţional penal în dreptul intern. Curtea Supremă a Canadei integrează principiile şi regulile acestui drept în interpretarea dreptului intern.

26. PAPATHÉODORU, THÉODORE. - Actualités du droit pénal hellénique = Actualităţi din dreptul penal elen. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.199-202.

Anul 2006 a fost marcat de două iniţiative legislative importante în materie penală: cea care se referă la penalizarea hărţuirii sexuale la locul de muncă şi cea privind incriminarea violenţelor în familie. Cele două iniţiative au avut drept scop consolidarea drepturilor victimei, modernizarea cadrului legislativ grec, ţinând seama de directivele europene în materie şi introducerea de noi instrumente de exercitare a politicii penale şi de luptă contra discriminărilor.

27. SAAS, CLAIRE ; TRAUTMAN, SEBASTIAN. - Actualités du droit pénal allemand (2006) = Actualităţi din dreptul penal german (2006). În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.181-187.

În anul 2006, noul guvern federal a iniţiat proiecte de reformă deosebit de importante în ceea ce priveşte materia penală germană. A fost posibilă impunerea unei reforme a legii fundamentale, permiţând regionalizarea sistemului penitenciarelor şi au fost puse în aplicare alte proiecte legislative. Sunt abordate aspecte legate de dreptul penal material, de dreptul penal procedural, precum şi de dreptul penal internaţional.



28. WALTHER, JULIEN. - A justice équitable, peine juste? Vues croisées sur les fondements théoriques de la peine = La o justiţie echitabilă, o pedeapsă justă? Puncte de vedere asupra bazelor teoretice ale pedepsei. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé. - Paris : Dalloz, nr.1, 2007, p.23-38.

Este schiţat un tablou succint al diferitelor teorii ale pedepsei, al receptării lor în sistemul juridic francez. Autorul se referă pe larg la domeniul teoretic foarte elaborat al dreptului penal anglo-american, la teoria "juste-dû" sau "just-desert" şi corolarul acesteia - pedeapsa "meritată şi proporţională". Pe scurt, s-ar putea afirma că teoria postulează în legătură cu pedeapsa că aceasta trebuie să reflecte în mod proporţional caracterul blamabil al delictelor şi faptelor penale, pedeapsa fiind astfel un instrument al justiţiei înţeleasă ca echitate. Ţările care aplică această teorie au dezvoltat grile cuantificate ale pedepselor pentru a-l ghida pe judecător - "sentencing guidelines".

REVUE DU DROIT PUBLIC

29. CAMBY, JEAN-PIERRE. - 2007: le financement des campagnes électorales = 2007: finanţarea campaniilor electorale. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.21-32.

Regulile financiare vor avea de jucat un rol important în 2007, în Franţa. Cu excepţia donaţiilor persoanelor fizice, donaţii ce sunt plafonate şi declarate, a concursului partidelor politice, sursele de finanţare sunt, aproape în exclusivitate, împrumutul şi celelalte contribuţii personale care deschid dreptul la rambursare. Autorul consideră că unul din progresele democraţiei este asigurarea pe plan financiar a egalităţii de şanse între candidaţi, precum şi posibilitatea ca cetăţenii să "orienteze" ajutorul public, cunoscând care este costul campaniilor şi sursele de finanţare.

30. FROMONT, MICHAEL. - La révision de la Constitution et les règles constitutionneles intangibles en droit allemand = Revizuirea Constituţiei şi normele constituţionale intangibile din dreptul german. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.89-110.

Ororile nazismului au făcut ca cei care au redactat Legea fundamentală din 1949 să procedeze astfel încât democraţia liberală să nu poată fi suprimată printr-o simplă modificare a Constituţiei, ca în anul 1933. Autorul reaminteşte contextul istoric, referindu-se la ascensiunea lui Hitler, la legile adoptate care derogau de la Constituţie. Prin art.79, Constituţia nu mai poate fi modificată ca înainte, decât printr-o lege adoptată cu o majoritate de 2/3 din voturile din Bundestag (de asemenea, ca şi în cazul Constituţiei de la Weimar, de 2/3 din voturile din Bundesrat) şi în plus, numai printr-o lege care modifică în mod expres textul Legii fundamentale. Articolul analizează principiul limitării puterii de a schimba regulile constituţionale care rezultă din dispoziţiile art.79 al Legii fundamentale şi încearcă să delimiteze regulile constituţionale ce beneficiază de intangibilitate, cu ajutorul a 7 decizii ale Curţii Constituţionale federale.

31. GAUTHIER-LESCOP, LAURE. - Une résolution du Parlement pour lutter contre l'inflation normative = O rezoluţie a Parlementului pentru a lupta contra inflaţiei normative. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.111-130.

De la Consiliul Constituţional, Consiliul de Stat, trecând prin Guvern şi Parlament, toate instituţiile Franţei par să fie preocupate de fenomenul "inflaţiei legislative". În anul 2006, preşedintele Adunării Naţionale - Jean-Louis Debré - a prezentat o serie de 11 propuneri de rezoluţie având drept scop să modifice Regulamentul Adunării Naţionale, orientându-se spre "a legifera mai puţin pentru a legifera mai bine". Numai câteva din măsurile propuse, cele mai consensuale, sunt puse în aplicare. Autorul doreşte să realizeze o analiză a totalităţii propunerilor, pornind de la Rezoluţia nr. 582 din 7 iunie 2006 care modifică Regulamentul Adunării Naţionale, atât prin dispoziţii devenite definitive, cât şi prin propuneri respinse de către parlamentari sau cenzurate de Consiliul Constituţional.

32. LE ROUX, MYLÈNE. - La règle d'abstention financière des pouvoirs publics = Regula de abstenţiune financiară a autorităţilor publice. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.261-284.

În dezbaterea politică şi juridică de astăzi, relansată de proiectul de control statal aparţinând lui Nicolas Sarkozy şi de cea de-a 100-a aniversare a Legii de separare a Bisericii de Stat, este prezentă întrebarea dacă Legea din 1905 trebuie reformată în mod substanţial. Întrebarea face trimitere la problema raporturilor dintre autorităţile publice şi religie, în special în relaţiile financiare. Acestea din urmă sunt dominate de interdicţia pentru autorităţi de a finanţa cultele. Derogările de la regula de abstenţiune financiară a autorităţilor publice în materie de culte, multiplicate de legiuitor stau mărturie pentru grija permanentă de a sistematiza principiul de separare, adaptându-l la noi circumstanţe.

33. MATHIEU, BERTRAND. - La liberté d'expression en France: de la protection constitutionnelle aux ménaces législatives = Libertatea de exprimare în Franţa: de la protecţie constituţională la ameninţări legislative. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.231-260.

Libertatea de exprimare ocupă în cadrul sistemului drepturilor fundamentale un loc esenţial. Autorul îşi propune să prezinte drumul parcurs, pornind de la analiza bazelor constituţionale pe care se sprijină libertatea de exprimare şi analizează limitele impuse de legiuitor, cât şi logica în care acestea se înscriu.

34. MAUGUIN-HELGESON, MURIELLE. - Observations sur la production législative du Congrès américain = Observaţii asupra producţiei legislative a Congresului american. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.145-174.

Autoarea consideră interesant să prezinte o analiză a celei de-a 108-a legislaturi a Congresului american, care se prezintă cu un bilanţ de nu mai puţin de 498 de legi adoptate. Dacă se exclud legile bugetare, numai aproximativ 30 de texte pot fi considerate ca fiind majore în ceea ce priveşte indiciile extrase din procedura urmată, subiectele alese şi controversele



stârnite. După părerea sa, cea de-a 108-a legislatură ilustrează dificultatea de a adopta texte de amploare, precum şi fragilitatea poziţiilor apărate de către iniţiatorii acestora.

35. NAIM-GESBERT, ERIC. - Droit, expertise et société du risque = Drept, expertiză şi o societate a riscului. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.33-50.

Împotriva riscurilor mai ales biotehnologice, sanitare, de mediu, în scopul de a preveni, de a gestiona responsabilităţile, dreptul recurge la ştiinţă sub o formă specială - expertiza. Dacă în trecut dreptul s-a pronunţat în ceea ce priveşte ştiinţa (procesul lui Galileo Galilei), astăzi, invers, ştiinţa este aceea care se amestecă în drept. Aspectele la care se referă autorul se centrează în jurul riscurilor, incertitudinii şi statutului epistemologic al ştiinţei în relaţiile cu dreptul.

36. PASTOREL, JEAN-PAUL. - Collectivité territoriale et clause générale de compétence = Colectivitatea teritorială şi clauza generală de competenţă. În: Revue du droit public. – Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.51-88.

Articolul propune spre dezbatere mai multe aspecte legate de clauza generală de competenţă. Astfel, autorul se referă la absenţa fundamentului istoric al clauzei generale de competenţă, la contradicţia dintre clauza generală de competenţă şi noţiunea de stat unitar. De asemenea, el se referă la contradicţia dintre aceaastă clauză şi descentralizarea "à la française".

37. PINON, STÉPHANE. - Regard critique sur les leçons d'un "maître" du droit constitutionnel: le cas Adhémar Esmein = O privire critică asupra lecţiilor unui "maestru" al dreptului constituţional: cazul Adhémar Esmein. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.193-230.

"Părintele" fondator al disciplinei dreptului constituţional, istoric al dreptului, specialist în dreptul canonic, în dreptul roman, privatist eminent care a participat la conducerea revistei "Revue trimestrielle de droit civil", Adhémar Esmein este prezentat de autorul articolului în calitatea sa de "constituţionalist".

38. ROBERT, JACQUES. - La Revue du droit public aujourd'hui = "Revue du droit public" (Revista de drept public), astăzi. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.3-7.

Autorul prezintă unele consideraţii în legătură cu Revista de drept public ("Revue du droit public et de la science politique en France et à l'etranger"), referindu-se la scopul pe care aceasta şi l-a propus încă de la apariţie, în anul 1894. El trece în revistă modificările care vor trebui totuşi făcute în noul mileniu, păstrând aceeaşi abordare generalistă, dar favorizate fiind unele ramuri, precum şi unele modificări legate de prezentarea şi organizarea revistei.

39. ROBERT, JACQUES. - Les femmes et la politique = Femeile şi politica. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.7-20.

După cum mărturiseşte autorul, scopul articolului este cel de a schiţa o tipologie a "femeilor în politică". Considerând că acestea au o slabă prezenţă încă şi astăzi în instanţele oficiale din Franţa, el îşi propune să afle care sunt motivele care au dus la această situaţie. De asemenea, el îşi pune întrebarea dacă intruziunea femeilor în viaţa politică ar putea sau nu duce la o ameliorare sensibilă a funcţionării democraţiei franceze. Sunt evocate figuri de femei celebre care au marcat epocile în care au trăit, autorul considerând, de altfel, că femeile au o contribuţie importantă în domeniul politic. El aminteşte totodată de desemnarea d-nei Ségolène Royal - candidata oficială a Partidului Socialist la alegerile prezidenţiale din 2007, ceea ce pare să transforme peisajul politic francez şi avansează câteva reflecţii asupra actualităţii franceze în acest nou context.

40. WOEHRLING, JEAN-MARIE. - L'obligation d'édicter des mesures transitoires comme instrument de la protection des situations juridiques constituées (à propos de la sécurité juridique) = Obligaţia de a stabili măsuri tranzitorii ca instrument al protecţiei unor situaţii juridice constituite (în legătură cu securitatea juridică). În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.285-317.

Decizia "KPMG" a Consiliului de Stat reprezintă o etapă - limitată, dar semnificativă - a procesului angajat, la începutul anilor 1970, de redefinire a principiului de legalitate în sistemul judiciar al Franţei. După cum relevă Consiliul de Stat în raportul său, obiectivul de dezvoltare şi adaptare a legii la circumstanţe noi reprezintă o calitate esenţială a sistemului juridic. Aspectele comentate se referă la bazele juridice ale obligaţiei de a stabili măsuri tranzitorii, la diferenţa dintre securitatea juridică şi încrederea legitimă, precum şi la modalităţile de aplicare ale noului principiu privind obligaţia de a stabili măsuri tranzitorii. De asemenea, sunt analizate perspectivele de evoluţie şi problematica conexă.

41. YAMAMOTO, HAJIMÉ. - Les garanties constitutionnelles de l'autorité judiciaire et ses problèmes au Japon = Garanţiile constituţionale ale autorităţii judiciare şi probleme referitoare la aceasta în Japonia. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.175-192.

Datorită receptării ideilor constituţionale moderne occidentale, actuala Constituţie japoneză din 1946, conform principiului separaţiei puterilor, distinge clar trei puteri - legislativă, executivă şi judiciară. Conform Constituţiei japoneze, puterea este în principiu împărţită între trei organe - Dieta, Cabinetul şi tribunalele în frunte cu Curtea Supremă. Autorul îşi pune întrebarea dacă judecătorii japonezi gândesc şi acţionează în mod independent şi în practică. El îşi prezintă concluziile în legătură cu garanţia constituţională a puterii judiciare în Japonia şi pune în cauză independenţa judecătorului în cadrul autorităţii judiciare.

42. ZAGREBELSKY, GUSTAVO. - Cinquante ans d'activité de la Cour constitutionnelle italienne = 50 de ani de activitate a Curţii Constituţionale italiene. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées, nr.1, 2007, p.131-144.



Textul articolului, în fapt expunerea prezentată de profesorul Gustavo Zagrebelsky, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Curţii Constituţionale din Italia, se referă la aspecte legate de judecătorii constituţionali, un prilej de a reflecta, de asemenea, asupra viitorului.

REVUE FRANÇAISE DE DROIT CONSTITUTIONNEL

43. BENETULLIÈRE, SÉBASTIEN. - Justice sociale et espace public: l'exemple de l'"affirmative action" = Justiţie socială şi spaţiu public: exemplul "affirmative action". În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.57-119.

Dispozitivul "affirmative action" a fost conceput în prima jumătate a anilor '60 ca o măsură temporară al cărei obiectiv principal era de a accelera egalizarea condiţiilor dintre albi şi negri. Ca urmare a abandonării doctrinei juridice cunoscute sub numele "separaţi, dar egali", administraţia Lyndon B. Johnson stabileşte primele măsuri preferenţiale în favoarea minorităţilor rasiale, mai ales în educaţia publică, locuinţe sociale etc. După părerea autorului, chiar dacă "affirmative action" apare, în multe privinţe, ca fiind o politică justă, politica judecătorului constituţional american tinde să nege necesitatea unui spaţiu public deschis şi aplicarea unei veritabile democraţii deliberative.

44. BUTLER, ANDREW. - L'actualité constitutionnelle dans les pays de "common law" et de droit mixte = Actualitatea constituţională în ţările de "common law" şi de drept mixt. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.175-188.

Articolul prezintă evoluţiile dreptului public în Noua Zeelandă, în perioada 2005-2006. Evenimentul major a fost reprezentat de alegerile generale din 2005, aspectele prezentate în articol fiind legate de acest subiect.

45. CHALTIEL, FLORENCE. - Droit constitutionnel européen 2004-2006 = Drept constituţional european 2004-2006. În: Revue française de droit constitutionnel. – Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.161-174.

Principiul priorităţii dreptului comunitar este recunoscut şi aplicat de către judecătorul constituţional francez. Dar există un anumit număr de incertitudini jurisprudenţiale, care ridică problema dialogului existent între jurisdicţiile supreme ale ordinii juridice naţionale şi ale ordinii juridice europene.

46. GÉLARD, PATRICE. - L'actualité constitutionnelle en Russie, dans les Etats de la CEI et de l'Europe centrale et orientale et dans les pays toujours ou anciennement communistes (2005-2006) = Actualitatea constituţională din Rusia, din statele CSI şi ale Europei centrale şi orientale, precum şi din ţările care sunt în prezent sau au fost comuniste (2005-2006). În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.189-208.

Cronica prezintă actualitatea constituţională din Rusia, statele CSI, unele state din Europa centrală, precum şi din ţările care sunt în prezent sau care au fost comuniste, pe perioada 2005-2006. Sunt prezentate aspecte legate de politica prezidenţială, actualitatea legislativă şi jurisprudenţială din Rusia, alegerile din CSI, Ungaria, Slovacia etc.

47. JACQUÉ, JEAN-PAUL. - Droit constitutionnel national, Droit communautaire, CEDH, Charte des Nations Unies. L'instabilité des rapports de système entre ordres juridiques = Drept constituţional naţional, Drept comunitar, Carta Europeană a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite. Instabilitatea raporturilor de sistem între ordinile juridice. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.3-38.

Existenţa unor interacţiuni între sisteme juridice diferite, dar suprapuse a suscitat dintotdeauna interesul doctrinei. Dificultăţile existente în raporturile dintre sisteme au afectat în principal dreptul constituţional naţional, dreptul comunitar, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Naţiunilor Unite. Conflictele în raporturile de sistem, după părerea autorului, reprezintă o realitate contencioasă inevitabilă. Soluţia constă în acceptarea altor sisteme, dar cu rezerve în ceea ce priveşte câteva principii fondatoare în ordinea juridică respectivă.

48. LATIF, MOHAMED ABDEL. - La constitutionnalité de la loi sur la justice constitutionnelle au Koweït = Constituţionalitatea legii asupra justiţiei constituţionale în Kuweit. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr.69, 2007, p.209-220.

Instituţia justiţiei constituţionale din Kuweit, după părerea autorului, reprezintă una din inovaţiile remarcabile ale Constituţiei din 1962. Scopul articolului este de a răspunde la întrebarea în ce măsură dispoziţiile legislative asupra organizării şi funcţionării justiţiei constituţionale din Kuweit vor putea satisface exigenţele constituţionale.

49. SUSANI, NADINE. - Une aporie de la justice constitutionnelle française: l'impuissance du Conseil constitutionnel face à l'inconstutionnalité de l'actuel découpage électoral pour les élections législatives de 2007 = O dificultate a justiţiei constituţionale franceze: incapacitatea Consiliului Constituţional în raport cu neconstituţionalitatea actualului decupaj electoral pentru alegerile legislative din 2007. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France, nr. 69, 2007, p.145-160.

La data de 7 iulie 2005, Consiliul Constituţional francez a lansat un nou apel pentru remodelarea circumscripţiilor electorale. Este vorba de a restaura principiul de egalitate al cetăţenilor la vot, ca urmare a lipsei de adaptare, încă din 1968, a circumscripţiilor la evoluţiile demografice. Autorul se referă la mai multe aspecte, printre care şi la imposibilitatea controlului de constituţionalitate al legii privind organizarea alegerilor legislative şi la reformele care permit remedierea.



REVUE INTERNATIONALE DE DROIT COMPARE 50. AGUILERA VIEIRA, ICYAR DE ; COSTA CERQUEIRA, GUSTAVO VIEIRA DA. - L'influence du Code de commerce français au Brésil (Quelques remarques sur la commémoration du bicentenaire du Code français de 1807) = Influenţa Codului comercial francez în Brazilia (Câteva observaţii asupra comemorării bicentenarului Codului francez din 1807). În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.27-77.

Autorii consideră că influenţa Codului comercial francez din 1807 asupra elaborării Codului comercial brazilian din 1850 merită reamintită. Codul comercial brazilian s-a inspirat din cel francez, dar a suferit şi alte influenţe. Dreptul comercial brazilian a evoluat destul de independent faţă de soluţiile propuse de dreptul comercial francez, reformat în mod constant. Autorul remarcă de asemenea că dreptul comercial brazilian este marcat de o puternică originalitate şi se pare că ar putea fi depăşit de noul drept al întreprinderii stabilit de Codul civil din 2002.

51. BERNARD-MAUGIRON, NATHALIE. - Vers une plus grande indépendance du pouvoir judiciaire en Egypte? = Spre o mai mare independenţă a puterii judiciare în Egipt? În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.79-105.

Legea nr.46 din 1972 asupra puterii judiciare în Egipt a fost amendată în iunie 2006, după o lungă confruntare între judecătorii "reformişti", reuniţi în Clubul judecătorilor, pe de o parte, şi organele guvernamentale sau pro-guvernamentale, pe de altă parte, cum sunt Ministerul de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Diverse proiecte de amendamente au fost pregătite de părţile vizate. Articolul analizează influenţa amendamentelor introduse în 2006, prin compararea cu propunerile conţinute atât de proiectul Clubului judecătorilor din 1991 (amendat în 2004), cât şi de cel al Ministerului de Justiţie din 2005. Se pune întrebarea dacă "Legea asupra puterii judiciare" astfel revizuită consolidează independenţa (şi autonomia) judiciarului.

52. CIVININI, MARIA GIULIANA. - Le statut du magistrat en Italie = Statutul magistratului în Italia. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.7-25,.

Articolul descrie evoluţia sistemului italian, parcursul acestuia pentru a garanta independenţa magistraturii şi calitatea justiţiei, de la naşterea Republicii la reforma guvernului Berlusconi. Sunt abordate aspecte precum separarea carierelor sau a funcţiilor, garanţii de indepedenţă pentru Parchet, derularea carierei, responsabilitatea civilă şi disciplinară a magistratului în calitatea sa de autor al unei decizii de justiţie, evaluarea profesionalismului. Este vorba de aceleaşi probleme cu care se confruntă magistratura franceză, fapt care şi explică interesul autorului pentru a şti cum au fost ele rezolvate într-o ţară apropiată.

53. DEROSIER, JEAN-PHILIPPE. - La dialectique centralisation/décentralisation. Recherches sur le caractère dynamique du principe de subsidiarité = Dialectica centralizare/descentralizare. Cercetări asupra caracterului dinamic al principiului de subsidiaritate. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.107-140.

Principiul de subsidiaritate în sensul său normativ şi dinamic oferă posibilitatea de a regla dialectica centralizare/descentralizare, permiţând o variaţie a gradului de descentralizare care operează conform unor reguli constituţionale. Articolul prezintă principiul de subsidiaritate ca pe un element de răspuns la dialectica centralizare/descentralizare şi face referire la un caz particular ilustrând această dialectică.

54. TAILLON, PATRICK. - Pour une redéfinition du référendum consultatif = Pentru o redefinire a referendumului consultativ. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.143-156,.

Scopul studiului este de a analiza dificultăţile practice pe care le ridică definiţia tradiţională a referendumului consultativ. Articolul se bazează pe o analiză comparativă a sistemelor în care referendumurile sunt denumite "consultative", precum în Canada, ţările scandinave şi Regatul Unit. Autorul consideră că se impune o reformulare a distincţiei între referendumul consultativ şi cel decizional.

55. TAXIL, BÉRANGÈRE. - Les critères de l'applicabilité directe des traités internationaux aux Etats-Unis et en France = Criteriile aplicabilităţii directe a tratatelor internaţionale în Statele Unite şi în Franţa. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée, nr.1, 2007, p.157-178.

Criteriile aplicabilităţii directe a tratatelor internaţionale sunt în mod fundamantal aceleaşi în Franţa şi în SUA. Totuşi, metodele judecătorilor diferă; în practică invocarea tratatelor este mai uşor recunoscută în Franţa decât în SUA. Articolul se referă la criteriul obiectiv al normativităţii, la natura precisă şi completă a normei între interpretarea politică şi judiciară. Un alt aspect comentat este cel privind criteriul subiectiv al destinatarului.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT COMMERCIAL ET DE DROIT ECONOMIQUE 56. LAMARCHE, THIERRY. - La notion d'entreprise = Noţiunea de întreprindere. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.709-732.

Întreprinderea este o noţiune modernă, în pofida faptului că acest cuvânt este vechi şi având la început un alt sens decât cel prezent. Recent, el a fost asociat cu activităţile economice, în principal pentru a desemna o acţiune, iar în secolul XX a



căpătat sensul complet instituţional actual, când a apărut, astfel, un veritabil concept. Autorul analizează mai multe aspecte, propunând o abordare juridică ce integrează analiza economică.

57. PIERRE, NATHALIE. - Appréciation et pouvoirs du comité d'entreprise lors du déclenchement et de la poursuite de la procédure d'alerte = Apreciere şi capacităţi ale comitetului de întreprindere în cursul declanşării şi continuării procedurii de alertă. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.733-756.

În anul 1984, legiuitorul francez a introdus în dreptul întreprinderilor aflate în dificultate conceptul de procedură de alertă. În cursul primei etape a procedurii, cea de declanşare, comitetul ia cunoştinţă de fapte care pot afecta situaţia economică a întreprinderii şi poate cere explicaţii angajatorului. Procedura este continuată dacă nu s-a obţinut un răspuns satisfăcător, apoi poate fi elaborat un raport. Pe baza concluziilor acestuia poate fi declanşată etapa de sesizare a organului însărcinat cu controlul şi supravegherea persoanei juridice. Se nasc întrebări privind marja de apreciere a comitetului în declanşarea şi continuarea procedurii, precum şi privind mijloacele de care dispun conducătorii întreprinderilor pentru a se opune aplicării unei astfel de proceduri. Autorul consideră oportună soluţia controlului judiciar al deciziei comitetului de întreprindere. Sunt expuse criteriile care permit realizarea controlului, aplicarea acestuia făcând obiectul unor precizări.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT EUROPEEN

58. ATZENI, ROSSELLA. - L'article 13 de l'Accord de Cotonou et la compétence communautaire en matière de conclusion d'accords de réadmission = Articolul 13 al Acordului de la Cotonou şi competenţa comunitară în materie de încheiere de acorduri de readmisie. În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, 621-647.

În anul 2000 a fost încheiat un Acord de cooperare între Comunitatea Europeană şi ţările ACP (Africa, Caraibe şi Pacific) la Cotonou (Republica Benin), acord având drept scop reglarea raporturilor economice, precum şi cooperarea tehnică şi financiară între părţi, urmând Convenţiei de la Lomé IV bis. Intrat în vigoare la 1 aprilie 2003, acordul indică o nouă abordare a politicii europene faţă de parteneriatul cu ţările ACP, vizând promovarea integrării progresive şi armonioase a acestora în economia mondializată. Articolul examinează principiile fundamentale care guvernează Acordul de la Cotonou, analizând dispoziţiile art.13, consacrat migraţiilor, respectiv implicaţiile acestei norme în raport cu necesitatea de a asigura o mai bună gestiune a fluxurilor migratoare ce provin din ţările ACP spre Uniunea Europeană.

59. DAMOISEAU, NADÈGE. - La portée du projet de Traité européen pour les DOM/ROM = Importanţa proiectului de Tratat European pentru departementele şi regiunile de peste mări (DOM/ROM). În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, 649-672.

Tratatul care instituie o Constituţie pentru Europa a fost primit favorabil de departamentele şi regiunile de peste mări ale Franţei. Europa a recunoscut acestei categorii o apartenenţă regională care le avantajează şi le oferă şi un plus de autonomie. Noile contribuţii ale proiectului de Tratat european nu pot fi suficiente însă pentru a garanta perenitatea, ţinând cont de proba timpului şi de efectul statistic. Astfel, articolul se referă la noile contribuţii juridice în lumina integrării comunitare ce accentuează forţa juridică inegală a DOM/ROM-urilor, ca parte integrantă a Republicii Franceze şi ca regiuni ultraperiferice. De asemenea, el apreciază mizele juridice interne, noile contribuţii juridice neinfluenţând ordinea constituţională care rămâne nemodificată, în schimb aducând atingere ordinii socio-economice. Fără a exclude fiecare dintre colectivităţile de peste mări, analiza este consacrată în special colectivităţilor antileze.

60. MASSON, BÉNÉDICTE. - L'harmonisation des conditions du regroupement familial: la Cour fait la leçon sur le titre IV CE = Armonizarea condiţiilor de reîntregire a familiei: Curtea de Justiţie şi titlul IV CE. În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.673-686.

Autorul, preocupat de condiţia străinilor, problemă ce suscită în Franţa o mobilizare fără precedent, se referă la o decizie a Curţii de Justiţie din Luxemburg. Aceasta, statuând asupra recursului în anulare introdus de Parlamentul European contra Directivei privind reîntregirea familiei, a realizat o analiză a dreptului străinilor de a duce o viaţă de familie. Două din trei dispoziţii controversate autorizează statele membre să aducă restricţii în privinţa cererilor de reîntregire a familiei în favoarea unui copil minor. Autorul consideră decizia ca fiind importantă nu atât din punctul de vedere al analizei asupra reîntregirii familiei, ci, mai ales, datorită clarificărilor pe care le aduce în ceea ce priveşte dimensiunea comunitară a subiectului. Directiva se numără printre actele normative adoptate pe baza titlului IV CE, astfel cum este acesta integrat de Tratatul de la Amsterdam pentru a elabora un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

61. PETIT, YVES. - A la recherche de la politique européenne de l'énergie = În căutarea politicii europene în domeniul energiei. În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris : Dalloz, nr.4, 2006, p.593-620.

Uniunea Europeană are în prezent dificultăţi în ceea ce priveşte elaborarea politicii în domeniul energiei. Consiliul European şi Comisia Europeană sunt conştiente de necesitatea de a integra noua politică energetică în politica externă a UE. Dar elaborarea unei politici europene a energiei s-a lovit şi se loveşte în continuare de numeroase obstacole. Elaborarea acesteia are inevitabil o dimensiune externă puternică, care se bazează pe o piaţă internă ce funcţionează eficient. Uniunea Europeană trebuie, în consecinţă, să integreze interesele sale energetice în politica sa externă şi nu să se doteze cu o politică energetică care să se limiteze la o simplă coordonare a politicilor energetice ale statelor membre.



Cărţi recent achiziţionate de

Biblioteca Consiliului Legislativ

- Bibliografie indexată∗ -

1 - ALEXANDRU, IOAN ; CĂRĂUŞAN, MIHAELA; GORJAN, ILIE.- Dreptul administrativ în Uniunea Europeană : Drept administrativ comparat. Drept administrativ al Uniunii Europene / Ioan Alexandru, Mihaela Cărăuşan, Ilie Gorjan..[etc.] ; Coordonator prof.univ.dr. Ioan Alexandru. - Bucureşti, 2006. 440 p. ISBN 973-758-053-2 : 40 lei.

SUBIECT: drept administrativ; drept administrativ european; drept comparat; Uniunea Europeană; spaţiu administrativ european; spaţiu public european; administraţie publică; proporţionalitate; egalitate; nediscriminare; libera circulaţie a persoanelor. 341.217(4)UE:342.9/D82

2 - ANGHEL, ION M. Personalitatea juridică şi competenţele Comunităţilor Europene/Uniunii Europene / Prof.univ.dr. Ion M. Anghel . - ediţia a 2-a revăzută şi adăugită. - Bucureşti, 2007. 304 p. ISBN 973-758-071-9 : 30 lei.

SUBIECT: drept internaţional; subiect de drept; personalitate juridică; drept comunitar; drept european; Comunităţile Europene; Uniunea Europeană; România; aderare; Constituţie Europeană. 341.217(4)UE:341.2/A58

3 - Codul de procedură civilă: revăzut şi actualizat. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2007. 252 p. - (Lex). ISBN 973-758-065-8 : 27 lei.

SUBIECT: drept procesual civil; Cod de procedură civilă. 347.91/.95(498)(094.4)/C60

4 - Codul muncii : OUG nr.65 din 29 iunie 2005; Legea nr.371 din 13 dec.2005; OUG nr.55 din 30 aug.2006. Legea sindicatelor: Legea nr.54 din24 ian. 2003. Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2007. 288 p. - (Lex). ISBN 973-758-074-0: 30 lei.

SUBIECT: Codul muncii; dreptul muncii; sindicat; contract colectiv de muncă; legislaţie. 349.2(498)(094.4)/C60

5 - DIACONU, ION. Manual de drept internaţional public / Dr. Ion Diaconu. - Bucureşti, 2006. 372 p. Bibliogr. p.4. ISBN 973-758-048-6 : 30 lei.

SUBIECT: drept internaţional public; subiectele dreptului internaţional; drept diplomatic; drept consular; teritoriu; populaţie; răspundere internaţională. 341.1/.8/D36

6 - DIACONU, NICOLETA. Drept internaţional privat : Curs universitar / Nicoleta Diaconu. - ediţia a 3-a. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2007. 406 p. ISBN 973-758-046-X : 35 lei.

SUBIECT: drept internaţional privat; conflict de legi; persoană fizică; persoană juridică; norme conflictuale; contract internaţional; competenţă ; arbitraj; legislaţie. 341.9/D36

7 - Diplomaţi ai României / Coordonatori : Ion M. Anghel, Valeriu Tudor, Lucian Petrescu, Petre Tănăsie. - Bucureşti, 2007. 352 p. Antetitlu : Asociaţia Ambasadorilor şi Diplomaţilor de Carieră din România. ISBN 973-758-072-6 : 30 lei.

SUBIECT: România; diplomaţie; Ministerul Afacerilor Externe; drept diplomatic; relaţii internaţionale. 341.7(498)/D51

8 - Freedom of association of workers and employers in the countries of the European Union / Coordonator Fernando Valdés Dal-Ré . - Madrid : Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales, 2005. 753 p. - (Colection Informes y estudios. Serie General ; nr.19). ISBN 84-8417-221-X. ∗ Lucrare realizată de Eliza ORBESCU, expert la Consiliul Legislativ



SUBIECT: drept european; dreptul muncii; Codul muncii; libertate de asociere; angajat; angajator; dreptul muncii comparat. 349.2(4)/F89

9 - IANCU, GHEORGHE. Drept constituţional şi instituţii politice / Conf.univ.dr. Gheorghe Iancu. - ediţia a 4-a revizuită şi completată. - Bucureşti, 2007. 536 p. Bibliogr. la sfârşitul capitolelor. ISBN 973-758-054-0: 30 lei.

SUBIECT: drept constituţional; constituţie; constituţionalitate; cetăţenie; drepturi şi libertăţi; stat; partid politic; sistem electoral; parlament; preşedinţie; autoritate judecătorească; Curtea Constituţională. 342.2/I-25

10 - In honorem Corneliu Bîrsan - Liviu Pop : Culegere de studii dedicată domnului prof.univ.dr. Corneliu Bîrsan şi domnului prof.univ.dr. Liviu Pop . - Bucureşti : Editura Rosetti, 2006. 541 p. ISBN 973-7614-22-4 : 45 lei.

SUBIECT: drept civil; bunuri; obligaţii civile; succesiune; drept comercial; dreptul muncii; drepturile omului. 347(498)/I-49

11 - IRINESCU, TEODORA. Dicţionar de drept comunitar european / Teodora Irinescu. - Iaşi : Casa Editorială Demiurg, 2005. 346 p. - (Colecţia Dicţionar ; 3). Bibliogr. p. 335. ISBN 973-8076-84-6 : 50 lei.

SUBIECT: drept comunitar; dicţionar explicativ. 341.217(4)UE(038)/I-80

12 - IRINESCU, TEODORA. Lingvistică juridică / Teodora Irinescu. - Iaşi : Casa Editorială Demiurg, 2003. 192 p. - (Colecţia Lingua ; 15). Bibliogr. p.175. ISBN 973-8076-43-9 : 15 lei.

SUBIECT: drept; tehnică juridică; limbaj juridic; terminologie juridică. 340.11/I-80

13 - IRINESCU, TEODORA. Normă şi abatere de la normă în terminologia juridică penală şi civilă românească / Teodora Irinescu. - Iaşi : Casa Editorială Demiurg, 2004. 172 p. - (Colecţia Lingua ; 17). Bibliogr. p. 157. ISBN 973-8076-54-4 : 15 lei.

SUBIECT: drept; tehnică juridică; terminologie juridică; semanticâ. 340.11/I-80

14 - PITULESCU, ION ; MEDEANU, TIBERIU. Drept penal : Partea generală ; Conform modificărilor aduse prin Legea nr.278/2006 / Dr. Ion Pitulescu, dr. Tiberiu Medeanu. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2006. 528 p. Bibliogr. p.521. ISBN 973-758-035-4 : 38 lei.

SUBIECT: drept penal. 343.3/P69

15 - PREDA, MIRCEA ; VASILESCU, BENONICA. Drept administrativ : Partea specială. Ediţie actualizată pe baza legislaţiei în vigoare la data de 31 decmbrie 2006 / Prof.univ.dr. Mircea Preda, lector univ.drd. Benonica Vasilescu. - Bucureşti, 2007. 336 p. ISBN 973-758-062-1 : 33 lei.

SUBIECT: drept administrativ; administraţie publică centrală; administraţie publică locală; instituţii publice; regie autonomă; asociaţie; fundaţie; federaţie; contencios administrativ. 342.9(498)(075.8)/P90

16 - PREDA, MIRCEA. Drept administrativ : Partea generală / Prof.univ.dr. Mircea Preda. - ediţia a 4-a. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2006. 358 p. ISBN 973-758-045-1 : 33 lei.

SUBIECT: drept administrativ; administraţie publică; funcţie publică; funcţionar public; act administrativ; proprietate publică; răspundere administrativă; autonomie locală. 342.9/P90

17 - RĂDULESCU, SORIN M. ; BANCIU, DAN; DÂMBOEANU, CRISTINA. Justiţia restaurativă. Tendinţe şi perspective în lumea contemporană / Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Cristina Dâmboeanu. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2006. 304 p. ISBN 973-758-038-9 : 25 lei.

SUBIECT: drept penal; infracţiune; justiţie reparatorie; justiţie restaurativă; justiţie comunitară; justiţie retributivă; delincvenţă juvenilă; drept comparat. 343.2/R18

18 - The gender dimensions of social security reform / Editor Elaine Fultz ; International Labour Office. - Budapest : International Labour Office, 2006.

Vol.2 : Case studies of Romania and Slovenia / Editor Elaine Fultz ; International Labour Office. - Budapest : International Labour Office. - 2006. SUBIECT: România; Slovenia; dreptul muncii; piaţa muncii; securitate socială. 349.2/G30

ISSN 1583-3178

Consiliul Legislativ - Bucureşti, Palatul Parlamentului, Corp B1, Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, Sector 5, Cod poştal 050711 Tel: 313.66.08 fax: 311.29.35 website: www.clr.ro

Colegiul ştiinţific: Dragoş Iliescu, Preşedintele Consiliului Legislativ Sorin Popescu, Locţiitorul Preşedintelui Consiliului Legislativ, Preşedintele Secţiei de Evidenţă Oficială a Legislaţiei şi Documentare Nicolae Turcu, Preşedintele Secţiei de Drept Privat Mircea Preda, Preşedintele Secţiei de Drept Public, ad-interim Andrei Popescu, Şeful Departamentului pentru Armonizarea Legislaţiei cu Reglementările Uniunii Europene Cristian Kevorchian, Şeful Departamentului de Informatică Legislativă, ad-interim

Colegiul de redacţie: Sorin Popescu (coordonator) Victoria Ţăndăreanu (redactor responsabil) Svetlana Baciu Tudor Prelipceanu

Tipografia: S.C. „Lumina Tipo” s.r.l., str. Luigi Galvani nr.20bis, sector 2, Bucureşti

Punctele de vedere exprimate în această publicaţie nu reprezintă analize oficiale asupra legislaţiei, ci doar opinii personale ale autorilor.

http://www.clr.ro/

R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE CONSILIUL ... · emise în baza legilor de...

Documents

Transcript of R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE CONSILIUL ... · emise în baza legilor de...