10 parti de vorbire

SUBSTANTIVUL = numeste obiecte

VERBUL =exprima actiuni ,stari ,dorinte -a dori ,a face ,a dormi, a merge ,a scrie ,a lucra , a gusta

ADVERBUL =exprima imrejurari

ARTICOLUL=insoteste unele parti de vorbire

ADJECTIVUL = exprima insusiri , caracteristici

PREPOZITIA = exprima relatii in propozitii

PRONUMELE = inlocuieste numele

CONJUNCTIA = exprima relatii in fraza sau propozitie

NUMERALUL =exprima numere

INTERJECTIA = sugereaza stari, imita sunete

VERBUL FELURILE VERBULUI

I Predicative Copulative Auxiliare

II Personale Impersonale Unipersonale

III Regulate Neregulate Compuse

IV Tranzitive Intranzitive Dublu tranzitive

VERBUL PREDICATIV = formeaza singur predicat verbal in propozitie si are inteles de sine statator printre ele este si verbul A FI

SENSURILE PREDICATIVE ALE VERBULUI A FI

-a merge ,a se duce Aseara am fost la teatru. - a arata , a indica Cat este ceasul ?-a merge , a calatori , a umbla El este prin oras.-a proveni , a se trage , El nu este din neamul acesta . -a costa , a valora Cat este metrul de stofa ?-a se intampla , a se petrece Ce este acolo?- a se afla , aexista , a trai , a locui In casa este o persoana. -a insemna , a semnifica Ce este cand ti se zbate ochiul?- a se afla , a se duce , a merge , a sta Sora mea este in Moldova -a se afla , a se numara , a figura Si el este printre premianti - a se pastra , a dainui , a exista Obiceiul este din mos-stramos .-a dura Cate minute este o ora la scoala .

SENSURILE PREDICATVE ALE VERBULUI A IESI

- a se tipari , a se edita , a se publica , a aparea O noua carte a iesit pe piata .-a rasari , a se ivi , Florile nu au iesit inca . -a se decolora Culorile au iesit la spalat . -a se desfasura Ora a iesit bine .-a se plimba , a merge In fiecare seara el iesea in oras -a se ivi , a aparea Mircea ii iesea in fata .-a depasi Desenul iesise din contur -a se imprima , a se intipari Scrisul iesise pe foile caietului .-a rezulta , a aparea Unind punctele a iesit un desen .-a scapa I-a iesit un pantof din picior .-a pleca a parasi El a iesit din clasa .-a se clasa , a se clasifica A iesit pe locul doi .

VERBUL COPULATIV = nu formeaza singur predicatul , el face legatura dintre S si o a alta parte de vorbire . Este copula - cuvant de legatura , formeaza cuplet cu alt cuvant . Deci este verb de legatura . Cupletul rezultat poarta numele de PREDICAT NOMINAL

PREDICAT NOMINAL = verb copulativ + nume ( predicativ )- cuvant care formeaza P impreuna cu vb copulativ

Verbele copulative sunt polisemantice

a fi - când NU are sensul de: a exista, a se afla, a se găsi, a se întâmpla, a se petrece, a merge, a proveni, a costa, a trăi;

a părea - când este personal; a deveni - este TOTDEAUNA copulativ; a ajunge - când are sensul de: a deveni; a ieşi - când are sensul de: a deveni; a se face - când are sensul de: a deveni; a rămâne - când NU are sensul de: a sta; a însemna - când NU are sensul de: a nota, a scrie, a face un

semn; a reprezenta - când se poate înlocui cu: a fi; a se numi - când NU are sensul de: a purta un nume; a se chema - când are sensul de: a purta un nume;

a deveni (este întotdeauna copulativ)a se naștea constitui

PREDICATUL Predicat verbal (PV)

Ex. Eu sunt la şcoală. Mâine merg la examen.

Predicat nominal (PN)

Ex. Mama este frumoasă. El s- a făcut medic.

Predicatul verbal = este un verb la un mod personal ( indicativ , conjunctiv , etc. )Cum il intalnim? 1 sub forma unui verb la un mod si timp 2 sub forma unei locutiuni verbale -un grup de cuvinte in care se afla un verb ex. - a-si da sufletul ( a muri ) a-si baga mintile in cap ( a se cuminti ) a ajunge la sapa de lemn (a saraci ) a da de veste ( a instiinta ) a o lua la fuga ( a fugi ) a o scalda ( a raspunde evaziv ) a da pe din doua ( a injumatati ) a da de-a dura ( a rostogoli )

a se da huta ( a se legana) a baga de seama ( a observa , a fi atent ) a baga in seama ( a da atentie ) a-i parea rau ( a regreta ) a da ajutor ( a ajuta ) a se lua la harta ( a se certa ) a-si aduce aminte ( a-si aminti ) Cand, in analiza gramaticala, se intalnesc locutiuni verbale, func. sint. este de PV si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului.Intre locutiunile verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire . De ex. Ii lua pe toti la rost .Isi bate foarte rau joc de el .Sta adeseori de vorba cu prietenul .

3 sub forma unui adverb care tine loc de predicat numit - adverb predicativ ( ca si sa )

ex- fireste (ca ) negresit (ca ) pesemne (ca )

poate (ca ) probabil (ca ) sigur (ca )

desigur (ca ) aproape(ca ) binenteles (ca )

imposibil ( sa ) natural (ca ) mai ( sa )

Sunt numite si adverbe regente fiindca au f. s. de PV in propozitie ,fie singure,fie cu verbul copulativ a fi Restul nu intra in categoria acestora , ci sunt adverbe de mod cu f. s. de NP , cu verbul copulativ eliptic . In enuntul PROBABIL VA VENI adverbul de mod are f. s. de C C de MOD .

4 sub forma unei locutiuni adverbiale - un grup de doua sau mai multe cuvinte care are rolul unui adverb - loc. adv. predicativa ex cu siguranta (ca ) , cu certitudine (ca ) , de buna seama (ca ) fara gluma (ca) fara indoiala ( ca ) fara doar si poate (ca ) nici vorba (ca) de prisos ( sa ) nici poveste ( ca ) nici pomeneala (ca ) intr-adevar , nici gand (ca )

Adverbele si locutiunile adverbiale de mod, predicative, au calitatea de regenti ai propzitiilor subiective Aceste locutiuni sunt predicate verbale intucat in fata lor nu poate sa apara verbul copulativ a fi Cand nu sunt urmate de conj. CA , ele raman adverbe de mod cu f. s. de C C de MOD . DESIGUR VINE . POATE VA VENI MAINE . VA VENI NEGRESIT .

5 sub forma unei interjectii( predicative) -cuvinte prin care se exprima senzatii , sentimente , chemari , sau imita sunete -ele pot fi inlocuite cu un verb -tine locul unui predicat , poate forma P ex iata Iata un pom ! -sunt apropiate de verbe iacata - au prezente in ele actiuni iaca - pot fi urmate de subordonate hai, haide Haide mai repede ! na , uite zau Zau ca va veni !

pot fi onomatopee Pupaza zbrr! pe-o dugheana Broscoiul hustiuliuc ! in iaz . Pasarea tusti ! din mana lui . El pleosc! una peste spate .

6 sub o forma a verbului a fi - cand acesta inseamna a exista , a se afla

Predicatul nominal se formează : 1 2 PN este o constructie gramaticala

Cornel a rămas neschimbat .

vb. copulativ + nume predicativ (adj.)

1. Verbul copulativ = nu formeaza singur predicatul , el face legatura dintre S si o a alta parte de vorbire . Este copula - cuvant de legatura , formeaza cuplet cu alt cuvant . Deci este verb de legatura . Cupletul rezultat poarta numele de Predicat nominal . Verbul a deveni este intotdeauna verb copulativ. Verbul a fi este cel mai frecvent folosit verb copulativ provenit din verb predicativ . Ex. a fi a parea a deveni a ajunge a iesi a se face a ramane a insemna a reprezenta a se numi a se chema a se naste a constitui

2. Nume predicativ = cuvant care formeaza P impreuna cu verbul copulativ (cu o copula ) - este cuvant simplu sau apar mai multe cuvinte ( multiplu ) - orice parte de vorbire (cuvant ) care are sens - adj. , locutiune adjectivala , subs. locutiune sustantivala ,pronume , numeral , verb , adverb interj.

PP PR

VERB COPULATIV + NUME PREDICATIV

Cornel a rămas 1/ cum îl ştiam. 2/

vb. copulativ este – predicat nominal incomplet

1- propoziţie principală, regentă pentru propoziţia nr. 22 -propoziţie subordonată predicativă

Enunţul de mai sus este o frază în care locul numelui predicativ este ţinut de propoziţia numărul doi; aceasta se numeşte propoziţie subordonată predicativă (PR).

Propoziţia subordonată predicativă este cerută de un verb copulativ din propoziţia regentă.

Operaţia de înlocuire a unei părţi de propoziţie (nume predicativ) printr- o propoziţie cu acelaşi înţeles (prop. subord. PR) se numeşte expansiune (dezvoltare).

PP PR Pasiunea lui era 1/ să colecţioneze timbre.2/

vb. copulativ

Operaţia de înlocuire a unei propoziţii subordonate (PR) printr- o parte de propoziţie cu acelaşi înţeles (NP) se numeşte contragere.

PN Pasiunea lui era colecţionarea timbrelor.

vb. copulativ + NP

Propoziţia subordonată predicativă se introduce în frază prin: pron. relative: care, cine, ce adv. relative: unde, când, cum pron. şi adj. pron. nehotărâte: oricare, oricine, orice conjuncţii subordonatoare: că, să, dacă, ca....să

PP Întrebarea lui este 1/ cine ce care PR

unde va veni. 2/ când cum dacă