Puterea in Relatiile Internationale.docx

8/21/2019 Puterea in Relatiile Internationale.docx

1/15

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………..2

Defnirea puterii în relaţiile internaţionale ………………….4

Viziunea sociologică ……………………………………………………..5

Caracteristicile puterii în relaţiile internaţionale ………...8

Balanţa puterii …………………………………………………………….2

Capacitatea de reînnoire a puterii în siste!ul internaţional ….."

Concluzii ……………………………………………………………………….5

Bi#liografe …………………………………………………………………..$

INTRODUCERE

Orice grup social organizat presupune existen a între membrii săi a unei multitudini deț

rela ii (de interese de solidaritate de atrac ie sau de con!lict" dintre care cele de putere au un rolț ț

aparte cu totul distinct !a ă de gama practic nelimitată a raporturilor sociale în grupurile umaneț


2/15

mari i complex strati!icate# Toate societă ile umane reprezintă re ele sociologice multiple deș ț ț

putere care se suprapun i se interesează#ș

$uterea se a!lă în epicentrul sistemului interna%ional# Concepte precum puteri regionale

mari puteri superputeri sau &iperputeri !ac parte din limba'ul de zi cu zi# Comportamentul

!iecărui stat ct )i dinamica sistemului interna%ional î)i au iz*orul în structura )i distribu%ia puterii

mondiale# +sa cum *om *edea în continuare puterea reprezintă o realitate multidimensională

întruct se mani!estă att ca obiecti* ct )i ca instrument al statelor#

$entru paradigma realistă puterea reprezintă cheia de boltă a relatiilor internaţionale#

Toate teoriile realiste considera că preocupările legate de putere balan%a de putere dinamica

puterii reprezinta motorul a!acerilor interna%ionale# $uterea reprezintă un instrument principal

dacă nu singurul pentru împlinirea intereselor na%ionale# Ca urmare teoriile realiste postuleazăcă statele sunt într,o continuă competi%ie pentru putere# Dar argumentele !olosite sunt di!erite de

la un curent la altul# -ans .orgent&au întemeietorul realismului clasic supranumit /realism al

naturii umane consideră că statele au o /po!ta nemarginită pentru putere/ întruct sunt conduse

de !iin%e umane care au /*oin%ă de putere/ încă de la na)tere )i în consecin%ă sunt permanent în

căutarea de oportunită%i pentru a prelua o!ensi*a )i a,)i impune domina%ia asupra altor state 1#

Dacă natura umană reprezintă cauza pro!undă a competi%iei pentru putere în *iziunea lui

.orgent&au anar&ia sistemului 'oacă acela)i rol în opinia lui 0enet& 1altz întemeietorul

realismului de!ensi*# 1altz postulează că de)i urmăresc în primul rnd supra*ie%uirea în sistem

!iind tentate să se comporte de!ensi* prin men%inerea balan%ei de putere statele pro!ită totu)i de

stimulentele pe care le o!eră sistemul interna%ional pentru a cstiga putere pe seama ri*alilor ori

de cte ori se i*e)te o asemenea oportunitate2# $e o aser iune asemănătoare se !undamentează )iț

realismul o!ensi* al lui 2o&n .ears&eimer care însă merge mai departe a!irmnd că anumite

caracteristici ale sistemului interna%ional îndeamnă marile puteri să se concureze pentru putere#

Realismul o!ensi* considera că scopul !undamental al unui stat este să de*ină &egemon în cadrul

sistemului adică un stat att de puternic înct să domine toate statele din sistem#

1 Hans Morgenthau - "Politics among Nations", Bucureşti, Ed. Policrom, 2007, p. 2082 Keneth Waltz - "Teoria politicii internaţionale", Bucureşti, Ed. Policrom, 2007, pp. 126-127

2


3/15

+st!el competi%ia pentru putere pare să !ie o dominantă a comportamentului sistemului

interna%ional de state competi%ie responsabilă pentru ma'oritatea marilor e*enimente care au

marcat istoria modernă în special razboaiele în care au !ost implicate marile puteri în ultimele

două secole )i ce*a mai precis de la războaiele !ranceze )i napoleoniene din 3456,3738 )i pna

acum#

$rima trasatură este că sistemul interna%ional este anar&ic alcătuit din state independente

!ără *reo autoritate deasupra lor 3# + doua este că statele în special marile puteri de%in o anumită

capacitate militară care le !ace reciproc periculoase pericol care este poten%at de cea de,a treia

caracteristică9 statele nu pot !i niciodată sigure de inten%iile celorlalte state# + patra trasatură a

sistemului interna%ional este că pentru state securitatea adică supra*ie%uirea este obiecti*ul

!undamental c&iar dacă la o prima *edere au obiecti*e precum prosperitatea pacea socială s#a#Cea de,a cincia caracteristică este că statele sunt actori ra%ionali care sunt con)tien i de mediulț

lor )i gndesc strategic despre cum să supra*ietuiască în acest mediu# :ntr,un sistem descris de

aceste cinci caracteristici statele au de ales între trei modele de comportament9 3" teama 6" / self

help/ sau auto,a'utorare )i ;" maximizarea puterii# Dacă statele mici sunt condamnate să aleagă

unul dintre primele două modele de comportament pentru marile puteri singura alegere

ra%ională este să *alori!ice orice oportunitate de a,)i spori puterea încercnd să a'ungă la situa%ia

ideală9 dobndirea &egemoniei#

Defnirea puterii în relaţiile internaţionale

$uterea reprezintă un concept central în rela%iile interna%ionale dar )i un instrument

!undamental de analiză în tiintele politice i sociale# De!inirea puterii s,a do*edit o sarcinăș ș

extrem de di!icilă întruct este un concept multidimensional cu sensuri multiple )i uneori

eluzi*e# Ca urmare există o multitudine de opinii re!eritoare la ce este puterea )i cum poate !i ea

masurată# $uterea a !ost studiată încă din zorii istoriei cunoscute# $laton +ristotel


4/15

puterii# Unii autori o *ăd ca !iind rela%ională în sensul că + îl in!luen%ează pe > al%ii ca !iind

comportamentală în sensul unui continuum de mi'loace de ac%iune mergnd de la atracti*itate

con*ingere plată coerci%ie# Unii insistă asupra puterii dată de resursele de%inute adică asupra

puterii poten%iale ca un concept mai larg care include dimensiunea militară economică socială

)i psi&ologică a unui stat al%ii asupra e!ectelor exercitării puterii )i condi%iilor în care exercitarea

puterii este încununată de succes# $uterea poten%ială rezultată din de%inerea unei cantită%i

oarecare de resurse este un concept clar intuiti* )i cuanti!icabil# .ai di!icil de de!init )i de

cuprins într,un model teoretic este puterea exercitată pentru că ea este rezultatul mai multor

categorii de !actori9 resursele de putere capacitatea internă a unui stat de trans!ormare a acestor

resurse în putere con'unctura în care se exercită caracteristicile subiectului asupra caruia se

exercită (caracterul rela%ional" s#a# +ceasta este principală di!icultate în de!inirea puterii9

extrema complexitate pe care i,o con!eră speci!icul sau rela%ional a aplicării contextuale a

*arietă%ii con%inutului a di*ersită%ii mecanismelor de ac%iune a conditionalită%ilor de e!icien%ă#

Nu există o de!ini%ie care să explice de ce o putere a a*ut cstig de cauză într,o situa%ie )i a e)uat

în alta#


5/15

di!eren%a constă în distinc%ia dintre capacitatea de a exercita puterea )i resursele de%inute pentru a

o putea exercita cu succes adică între o poten%ialitate )i o realitate adică între e!ecte )i resurse

ale puterii# Rummel in*estig&ează trei aspecte ale puterii exercitate9 moti*a%iile mecanismele )i

!ormele exercitării puterii#

:n opinia sa moti*a%iile care !ac posibilă exercitarea puterii sunt interesele poziti*e

interesele negati*e )i e!ectele constrngerii iar mecanismele prin care se exercită puterea sunt

amenin%area promisiunea persuasiunea legitimitatea admira%ia sau dragostea de%inerea

controlului asupra situa%iei )i oportunită%ilor#

:n opinia lui Rummel !ormele prin care se exercita puterea sunt (cu exemple din s!era

rela iilor interna ionale"ț ț 49

, Puterea neutră: capacitatea unui indi*id@entită%i de a produce e!ecte neinten%ionat

prin simplul !apt al existen%ei sau acti*ită%ii sale (ex# ziua na ională a unui stat determinăț

ac%iuni de !elicitare din partea autorită%ilor altor state"#

, Puterea în sine: capacitatea de a produce inten%ionat e!ecte în mediul în care

!unctionează@există un indi*id@entitate (ex# capacitatea Ucrainei de a executa lucrările de

amena'are a canalului >stroe"#

, Puterea fizică: capacitatea existentă de a a!ecta inten%ionat integritatea unui

indi*id@entităti (ex# existen a de baze militare americane în +sia de Nord Est"# :n s!eraț

rela%iilor interna%ionale puterea !izică este totuna cu puterea militară#

, Forţă: capacitatea utilizată de a a!ecta inten%ionat integritatea sau interesele unei

entită%i împotri*a *oin%ei acesteia (ex# atacul de la $earl -arbour"# :n s!era rela%iilor

interna%ionale !or%a pro*ine din exercitarea puterii militare dar )i a puterii economice (ex#

embargoul impus Cubei castriste de catre


6/15

, Puterea coercitivă: capacitatea de a !olosi amenin%area pentru a determina pe cine*a

să aleagă cel mai mic dintre două rele (ex# criza rac&etelor din Cuba9 /*a retrage%i

rac&etele nucleare sau *om ataca/"#

, Puterea de negociere: capacitatea de a !olosi promisiuni pentru a determina pe cine*a

să aleagă una dintre doua solu%ii@comportamente la !el de acceptabile (capacitatea

>ruxelles,ului de a impune statelor candidate unele condi%ionari nu tocmai con*enabile în

sc&imbul accederii în Uniunea Europeana"#

, Puterea intelectuală: capacitatea de a con*inge pe cine*a să creadă în ce*a sau să !acă

ce*a anume (ex# capacitatea de a con*inge !ostele state comuniste din centru )i estul

Europei să îmbra%iseze statul de drept )i economia de pia%ă" #

, Puterea autoritară: capacitatea de a apela la legitimitate pentru a con*inge pe cine*a

să !acă ce*a anume (rezolu%ia $arlamentului European care cere Italiei să se con!ormeze

reglementărilor comunitare în materie de drepturi ale omului în cazul amprentărilor

copiilor romi"#

, Puterea bazată pe altruism: capacitatea de a !ace apel la admira%ie sau dragoste pentru

a con*inge pe cine*a sa !aca ce*a anume (ex# acti*area +rticolului 8 al Tratatului N+TO

ca urmare a solidarizării statelor membre cu americanii după atentatele din


7/15

dintre ele )i corpora%ii/#% :n opinia lui


8/15

orict de mare ar !i ea nu contează în sistem dect dacă produce e!ecte#


9/15

în*rte în 'urul mani!estarilor de putere esen%iale att pentru latura descripti*ă ct si pentru cea

prescripti*ă a paradigmei realiste#

Caracterul relaţional al puterii

$recum în orice comunitate )i în sistemul interna%ional de state puterea este un ingredient

al rela%iilor dintre părtile componente ale sistemului adică dintre state# $uterea unui stat este

rele*antă numai dacă ea î)i găse)te utilitatea în rela%iile cu celelalte state# +pelnd la acela)i

exemplu puterea


10/15

întotdeauna de partea marilor di*izii sau a buzunarelor adnci#


11/15

anumit moment al istoriei rela%iilor interna%ionale# Orice modi!icare a distribu%iei de putere

modi!ică balan%a de putere# Ca să nu mai *orbim despre căderea regimurilor comuniste din

Europa Centrala )i de Est# :n special în perioada Razboiului Rece balan%a puterii era pri*ită ca o

stare de ec&ilibru în care puterea este distribuită în mod egal# $ornind de aici unii realisti sus%in

că stabilitatea este atinsă atunci cnd există o balan%ă egală al%ii sus%in dimpotri*ă că stabilitate

a*em atunci cnd una dintre păr%i are superioritatea ast!el înct cealaltă parte nu îndrăzne)te să

atace#

O altă utilizare a conceptului se re!eră la balan%a puterii ca politică de ec&ilibrare# >alan%a

puterii prezice că statele *or ac%iona ast!el înct să împiedice un stat să dez*olte suprema%ia

puterii# O asemenea predic%ie se bazează în principal pe comportamentul .arii >ritanii din

secolele al FIF,lea si al FF,lea !a%ă de Granta )i apoi de ermania# +ici ac%ionează două

supozi%ii !undamentale9 3" structura politicii interna%ionale este determinată de anar&ia sistemului

interna%ional de state )i 6" statele %in la independen%a lor mai presus de orice# +)adar pentru a se

prote'a de un poten%ial &egemon care le,ar putea amenin%a independen%a statele *or încerca să

ec&ilibreze să contrabalanseze puterea acestuia !ie prin dez*oltarea propriei capacitati militare

!ie prin !ormarea de alian%e cu alte %ări dispuse să se opună ascensiunii poten%ialului &egemon#

$olitica de ec&ilibrare a balan%ei de putere de)i una dintre cele mai eloc*ente în a!acerile

interna%ionale cunoa)te însă )i unele excep%ii ma'ore# +st!el puterile occidentale s,au aliat


12/15

Iar dacă mai trziu în perioada Razboiului Rece bipolaritatea s,a do*edit stabilă în sensul lipsei

razboiului între marile puteri ale sistemului#

Capacitatea de reînnoire a puterii în sistemul internaţional

Istoria este o nes!r)ită în iruire de cre teri )i descre)teri ale puterii unui stat în sistemulș ș

interna%ional# Imperii mari puteri superputeri au apărut pe scena mondială s,au mani!estat ct s,

au mani!estat dupa care au decăzut# :n ma'oritatea cazurilor au dispărut dintr,o cauză sau dintr,o

combina%ie de cauze9 pierderea unor războaie de an*ergură (Rusia a pierdut Razboiul Rece

ermania )i 2aponia au pierdut al doilea Razboi .ondial" !enomenul de over-strech (cazul

Imperiului Roman" măcinarea internă (cazul Imperiului Karist )i al Imperiului -absburgic"

incapacitatea de a !ace !a%ă competi%iei te&nologice cu alte puteri emergente (cazul C&inei încompeti%ia cu puterile europene sau cazul Imperiului Incas zdrobit de o mna de spanioli dota%i

cu pusti"# De aceea c&estiunea reînnoirii puterii este *itală pentru supra*ie uirea actorilor ț

interna%ionali# +ici nu este *orba de re!acerea puterii unui actor asa cum sunt cazurile Rusiei

C&inei ermaniei sau 2aponiei# Cu rare excep%ii , Uniunea


13/15

în procente bugetul apărării al


14/15

.ax 1eber de!inea puterea9 probabilitatea ca un !actor să !ie în stare în cadrul unei

anumite rela%ii sociale să,)i impună *oin%a în po!ida rezisten%ei pe care o întmpină# Robert

Da&l a!irma9 puterea este capacitatea de a sc&imba probabilitatea rezultatelor iar 0arl Deutsc&

*edea în ea aptitudinea de a !ace să se întmple lucruri care alt!el nu s,ar !i întmplat #

$entru 0ennet 1altz elementele puterii sunt rele*ante doar dacă statul ocupă o pozi ieț

critică în structura sistemului interna ional# ucure)ti 6BB8

3. Cătălin Turliuc storia !i teoria relaţiilor internaţionale#


15/15

1%

Puterea in Relatiile Internationale.docx

Documents

Transcript of Puterea in Relatiile Internationale.docx