Pupaza Din Tei Povestire

3
Povestire pupaza din tei Ion Creanga este considerat un genial creator de povesti in stil popular. Minunatele povestiri din « Amintiri din copilarie » il au ca personaj central pe Nica, un simbol al neatamparului baietesc, stapânit de o stare de veselie si fericire continua. Copilaria lui Nica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu joaca adecvate vârstei. « Pupaza din tei » relateaza un episod din viata copilului, care traieste cu parintii si fratii sai, in satul natal Humulesti. Nica era nemultumit ca mama il trezea dimineata prea devreme cand se auzea pupaza cantand. De aceea, se hotaraste sa scape cu orice chip de ea. Nica inceara sa prinda pupaza, care era ceasornicul satului, urcandu-se in copac. O apuca, dar aceasta reuseste sa scape. Aducandu-si aminte ca are de dus mancare oamenilor angajati la camp, se dadu jos din pom. Scapand de lingurari, care il aîteptau infometati si nervosi, Nica se intoarse din nou la tei, prinse pupaza, o lega de picior si o ascunse in podul casei. Insa cineva l-a vazut, iar a doua zi matusa Mariuca a venit si i-a spus mamei lui Nica. Speriindu-se ca ar putea fi pedepsit, Nica lua pupaza si se duse in targ sa o vanda. Un mosneag se arata interesat de ”gainusa” lui, intrebandu-l cat costa. Insa Nica lasa

Transcript of Pupaza Din Tei Povestire

Povestire pupaza

Povestire pupaza din tei Ion Creanga este considerat un genial creator de povesti in stil popular.

Minunatele povestiri din Amintiri din copilarie il au ca personaj central pe Nica, un simbol al neatamparului baietesc, stapnit de o stare de veselie si fericire continua. Copilaria lui Nica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu joaca adecvate vrstei. Pupaza din tei relateaza un episod din viata copilului, care traieste cu parintii si fratii sai, in satul natal Humulesti. Nica era nemultumit ca mama il trezea dimineata prea devreme cand se auzea pupaza cantand. De aceea, se hotaraste sa scape cu orice chip de ea.Nica inceara sa prinda pupaza, care era ceasornicul satului, urcandu-se in copac. O apuca, dar aceasta reuseste sa scape. Aducandu-si aminte ca are de dus mancare oamenilor angajati la camp, se dadu jos din pom. Scapand de lingurari, care il ateptau infometati si nervosi, Nica se intoarse din nou la tei, prinse pupaza, o lega de picior si o ascunse in podul casei. Insa cineva l-a vazut, iar a doua zi matusa Mariuca a venit si i-a spus mamei lui Nica. Speriindu-se ca ar putea fi pedepsit, Nica lua pupaza si se duse in targ sa o vanda.Un mosneag se arata interesat de gainusa lui, intrebandu-l cat costa. Insa Nica lasapretul la aprecierea acestuia. Prefacandu-se ca o cauta de oua, mosneagul dezlega ata de la picior si ii dadu drumul. Suparat, baiatul incepu sa se certe cu batranul, cerandu-i sa-i plateasca marfa.Apelativele folosite de mosneag in dialogul cu Nica sunt intr-o gradatie ascendenta: Baiete; nepoate; tc.Astfel el isi exprima revolta fata de indrazneala copilului, de a vinde pasarea.Cineva din targ il recunoscu pe baiat,spunandu-i batranului ca il cunoaste pe tatal lui. Auzind de tata, Nica o lua la fuga spre Humulesti. Acasa afla de la fratii sai ca parintii erau plecat la targ si ca furtul pupezei a revoltat tot satul. Fratii il considera nevinovat pentru ca nu stiu adevarul.Toata lumea a rasuflat ususrata cand a auzit, a doua zi dimineata, pupaza cantand.Pentru a se impaca cu matusa Mariuca, mama lui NIca a pregatit bucate alese, invitand-o la masa. Iar Nica a scapatnepedepsit din toata intamplarea. Amintirile autorului sunt pline de umor.Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza, foloseste interjectii, exclamatii, regionalisme, vorbe de duh. Umorul are ca surs, n primul rnd, comicul de situaie, cci unele ntmplri sunt hazlii prin nsi natura lor. Este realizat prin folosirea unor expresii si cuvinte, zicale si termeni familiari, care redau frumusetea neamului romanesc.Umorul lui Creang are calitatea de a pune n eviden dragostea fa de oameni, el privete cu ngduin micile defecte omeneti.