Punti Camioane Si Autobuze

8/9/2019 Punti Camioane Si Autobuze

1/52

CAPITOLUL 2

PUNTI PENTRU AUTOCAMIOANE SI AUTOBUZE

2.1. Punti pentru autocamioane

2.1.1. Punti din pate pentru autocamioane

Puntile din spate ale autocamioanelor pot fi:

- punti motoare simple;- punti motoare duble;

- punti suplimentare de sprijin (nemotoare).

Acestea din urma pot fi cu rotile in contact permanent cu calea, sau cucontact temporar al rotilor cu calea (numai cand autocamionul este

incarcat). Uneori, pentru a mari manevrabilitatea, ele pot fi si punti de

directie, cu actionare hidraulica si comanda electronica.Cea mai simpla solutie de montare si de hidare a puntii pe cadru este

prin intermediul arcurilor lamelare ale suspensiei, care au rol dublu:!. element elastic al suspensiei;". preiau fortele si momentele de reactie.

#n fiura ".! se pre$inta montarea si hidarea puntii motoare din spate

a unui autocamion %A& prin intermediul arcurilor lamelare parabolice. 'econstata ca suspensia puntii este pereva$uta cu amorti$oare hidraulice si bara

stabili$atoare. eaturile arcului cu luneronul sunt: in fata articulatie fia,iar in spate rea$em alunecator. Arcul suplimentar este tot parabolic, iar

leaturile sale cu loneronul sunt temporare (cand autocamionul este

incarcat) si reali$ate sub forma de rea$eme alunecatoare. 'uspensia estepreva$uta cu amorti$oare, bara stabili$atoare si tampoane limitatoare de

cursa.

!


2/52

&i.".!.*hidarea puntii motoare spate prin intermediul arcurilor

lamelare parabolice ale suspensiei (%A&)

#n fiura "." se pre$inta montarea si hidarea puntii motoare din spatea unui autocamion ++ & !" prin intermediul arcurilor lamelare

parabolice in '/. 'i in acest ca$ suspensia puntii este preva$uta cu

amorti$oare si bara stabili$atoare.

&i.".".*hidarea puntii motoare spate prin intermediul arcurilor

lamelare parabolice in '/ (++)

"


3/52


4/52

&i.".1.Punte motoare spate cu mecanism patrulater lonitudinal de

hidare si brat triunhiular superior central: !-element elasticpneumatic; "-bara de reactie inferioara; 1-rinda suport pentru pernele

de aer; 2-brat triunhiular simetric dispus central superior; 3-amorti$or; 4-supapa de relare a suspensiei pneumatice; 5-bara

stabili$atoare.

&iecare bara de reactie inferioara este articulata de loneronul cadrului

prin intermediul unui suport, eecutat prin turnare din otel, asamblat prin

nituri sau suruburi de loneron. *rinda suport pentru pernele de aer,eecutata prin turnare din otel, este montata cu doua bride sub trompa

carterului puntii. #n partea centrala, sub flansa, rinda este preva$uta cu un

suport de prindere a articulatiei barei de reactie ", iar in partea din spate cuun suport pentru montarea barei stabili$atoare. Aceasta este montata prin

partea sa centrala pe rin$ile suport prin bucse din cauciuc, iar prin partilelaterale este articulata de loneroanele cadrului prin doua bielete. Pernele deaer au suportul superior montat pe cate o flansa dispusa sub loneronul

cadrului. Amorti$orul este montat inclinat spre fata, deasupra trompei

carterului puntii, articulat la ambele capete, cu un suport la capatul superiorfiat pe fata eterioara a loneronului si un suport la capatul inferior reali$at

pe corpul placii de prindere a bridelor.+ariantele constructive ale acestei solutii sunt diferite prin modul de

reali$are si de montare al rin$ii suport pentru pernele de aer, prin reali$area

suportului de leatura dintre barele de reactie laterale si loneron, prinmontajul si leaturile barei stabili$atoare, prin constructia si montajul

suportului superior al pernei de aer pe loneron.

#n fiura ".2 este pre$entat mecanismul de montare si de hidare alpuntii motoare din spate cu patru elemente elastice pmeumatice folosit pe

unele autocamioane ++.

2


5/52

&i.".2.6ecanism de montare si de hidare al puntii motoare din spate++. A, si 7 sunt cote de relaj pentru suspensia pneumatica

'olutia are urmatoarele particularitati: rinda suport pentru pernele deaer este eecutata din tabla din otel prin ambutisare si sudare; suportul

pentru bara de reactie laterala este in forma de triunhi asamblat prin sudura;bara stabili$atoare este articulata prin partile laterale de rinda suport, iar

prin partea sa centrala este leata prin doua bielete de loneroane; flansa de

sub loneron pentru montarea suportului superior al pernei de aer esteconsolidata de un suport consola fiat pe fata loneronului; amorti$orul este

montat vertical in spatele trompei carterului.

#n fiura ".3 este pre$entat mecanismul de montare si de hidare alpuntii motoare din spate cu patru elemente elastice pneumatice si patru

amorti$oare folosit pe unele autocamioane 608C0%0'.

&i.".3.6ecanism de montare si de hidare al puntii motoare din spate

608C0%0'

3


6/52

'olutia are urmatoarele particularitati: rinda suport pentru pernele deaer in eecutie turnata este simetrica si imbraca partial trompa, are o

eometrie simpla deoarece bridele de prindere pe trompa carterului puntii sefiea$a la partea inferioara pe o placa separata, care serveste drept suport si

pentru articulatiile barelor de reactie si a barei stabili$atoare; fiecare roata

are doua amorti$oare montate vertical, fata-spate in raport cu puntea;suportul pentru bara de reactie laterala de constructie turnata are forma de

9/, se asea$a pe loneron cu o suprafata mare (riiditate mare prinderii);

flansa de sub loneron pentru montarea suportului superior al pernei de aereste consolidata cu un suport lateral; bara stabili$atoare, articulata cu partea

centrala pe placa separata, are bieletele de capat montate pe fetele eterioare

ale loneroanelor si deci o lunime mai mare.#n fiura ".4 este pre$entat mecanismul de montare si de hidare al

puntii motoare din spate cu patru elemente elastice pneumatice si douaamorti$oare folosit pe unele autocamioane %A&.

&i.".4.6ecanism de montare si de hidare al puntii motoare din spate%A&

'olutia are urmatoarele particularitati: rinda suport pentru pernele de

aer in eecutie turnata este nesimetrica (bratul din fata este mai scurt fata decel din spate) si include suportii pentru articulatiile barelor de reactie, a partii

centrale a barei stabili$atoare si a amorti$orului; suportul pentru bara de

reactie laterala in eecutie turnata are forma de +/; amorti$orul este montatvertical in fata puntii; flansa de sub loneron pentru montarea suportului

pernei de aer are o consolidare specifica; bara stabili$atoare este articulata cu

partea centrala de rinda suport si cu bielete de capat dispuse pe eterior delonjeron.

4


7/52

solutie moderna de hidare a puntilor motoare simple pentru

autocamioane cu patru perne de aer a fost pre$entata de &. 0a consta ininlocuirea bratului triunhiular superior cu un brat in / cu patru articulatii

la capete, cele din fata fiate pe cadru, cele din spate fiate pe carterulcentral al puntii. Acest brat preia si functia barei stabili$atoare. 'e

micsorea$a nivelul superior al loneroanelor (si nivelul suprafetei utile) in

conditiile pastrarii ar$ii la sol si se reduce masa ansamblului puntii cu circa"< =. Aceasta constructie este pre$entata in fiura ".4.A.

&i.".4.A.Punte motoare spate cu brat superior in / cu patruarticulatii (&)

%aca se folosesc doua elemente pneumatice pe punte sistemele demontare si de hidare ale puntii motoare sunt diferite.

solutie este folosirea mecanismului patrulater dispus lonitudinal,

cu o confiuratie specifica pentru un element pneumatic pe roata, asa cum sevede din fiura ".5.

5


8/52

&i.".5.6ecanism de montare si de hidare al puntii motoare din spatecu doua perne de aer tip patrulater lonitudinal %A&

Particularitatile constructive ale solutiei sunt: bratele inferioare care

sustin puntea in partea lor centrala au o constructie masiva, sunt articulate lacapatul din fata de loneroane prin suporti masivi, iar la capatul din spate au

suporti pentru montarea pernelor de aer; bratele superioare sunt reali$ate subforma unui brat triunhiular simetric dispus central, articulat la varf de

carterul central al puntii, iar la ba$a de cadru; amorti$oarele, cate unul pe

fiecare roata, sunt montate vertical in spatele puntii, intre bratul inferior siloneroane; bara stabili$atoare este dispusa deasupra puntii, este articulata

prin partea centrala de loneroane si la capete prin bielete scurte de trompele

carterului puntii. alta solutie este utili$area de semilamele parabolice. 0le au si rol de

elemente elastice, astfel ca suspensia poate fi considerata mita, adica cu

elemente elastice din metal si cu elemente pneumatice. Constructia este detipul punte riida trasa prin doua brate lonitudinale fiate pe rinda puntii

si articulate in fata de loneroane. 'emilamelele parabolice suport sunt

articulate la capatul din fata de suporti fiati pe loneroane, sustin in partea

centrala puntea dispusa deasupra lamelelor printr-un sistem de bride, iar princapatul din spate cu lunime mica sustin elementul elastic pneumatic.'uportul superior al pernei de aer se montea$a pe o flansa fiata pe

loneron. Pe partea inferioara a loneronului, in $ona trompei carterului se

montea$a un suport cu un tampon limitator de cursa. 8eactiunile transversalesunt preluate de semilamele, iar momentele de reactie solicita suplimentar

pernele de aer cu forte verticale. Aceasta solutie este pre$entata in fiura ".>.

>


9/52

&i".>.'istem de montare si de hidare a puntii motoare cu douaperne de aer prin semilamele elastice parabolice ('CA?#A)

'olutia se foloseste la autocamioane mici si mijlocii si poate aveadiferite variante in functie de confiuratia lamelei suport pentru elementul

pneumatic si de confiuratia lamelei elastice.

#n fiura ".@ se pre$inta sistemul de montare si de hidare cusemilamela parabolica de sustinere si lamela elastica parabolica folosit de

80?AU9. 'uspensia puntii are doua amorti$oare montate in fata puntii siinclinate spre fata precum si bara stabili$atoare.

@


10/52

&i.".@.'istem 80?AU9 de montare si de hidare a puntii motoare

spate cu doua perne de aer

#n fiura ".!< se pre$inta sistemul de montare si de hidare al puntii

motoare din spate cu semilamela parabolica de sustinere si semilamela

parabolica elastica folosit de %A&. Amorti$oarele, cate unul pentru fiecareroata, sunt dispuse in spatele puntii si montate putin inclinat spre fata.

&i.".!


11/52

balansier/, care consta in amplasarea puntilor la capetele a doua parhii cu

brate eale dispuse lonitudinal, articulate in partea centrala pe cadru. Acestsistem conduce la solutii constructive diferite intre ele prin modul de

reali$are al parhiilor balansier si prin elementele elastice ale suspensiilorcelor doua punti.

'olutia clasica de punte motoare dubla (tandem) cu balansier foloseste

drept rin$i balansier doua arcuri lamelare simetrice (pot fi si arcuriparabolice), fiate in partea centrala pe cate o articulatie cilidrica montata pe

un a transversal, iar cu capetele sprijinite pe carterele celor doua punti

motoare. &ortele si momentele de reactie sunt preluate de doua mecanismecu bare dispuse lonitudinal. #n fiura ".!! se pre$inta constructia unei astfel

de punti.

&i.".!!.Punte motoare dubla cu arcuri lamelare balansier/ (#-

!1!): ! si !2-arcuri lamelare balansier/; "-suporti pentru hidareacapetelor arcurilor pe punte; 1-placa superioara de fiare a arcului; 2-

brida de fiare a arcului; 3-niplu de resare; 4-capac de inchidere a

articulatiei balansierului; 5-inel elastic de po$itionare a corpuluiarticulatiei; >-aul balansierului; @-corpul articulatiei; !


12/52

&ortele transversale sunt preluate de capetele arcurilor lamelare si de

suportii lor de hidare montati pe trompele carterelor puntilor.#n fiura ".!" se pre$inta constructia unei punti motoare duble cu

balansier, la care doua arcuri monolamelare din materiale compo$ite suntmontate in sistem balansier (asemanator cu constructia precedenta), iar

fortele si momentele de reactie sunt preluate de mecanisme lonitudinale cu

bare (patru mecanisme), bratele superioare fiind reali$ate sub forma detriunhiuri dispuse central pentru preluarea si a fortelor transversale.

&i.".!".Punte motoare dubla tip balansier cu arcuri din materiale

compo$ite (6A?)

#n fiura ".!1 se pre$inta constructia unei punti motoare duble, la carepuntile sunt articulate la capetele rin$ilor balansier, iar acestea sunt montate

prin partea lor centrala preva$uta cu un suport piramidal pe loneroane prin

intermediul a cate doua arcuri din cauciuc tip bloc in + solicitate laforfecare. %oua brate triunhiulare montate central la partea superioara a

puntilor formea$a cu rin$ile balansier mecanismele lonitudinale cu bare

care preiau intaral fortele si momentele de reactie. &iecare roata are cate unamorti$or montat inclinat.

!"


13/52

&i.".!1.Punte motoare dubla tip balansier cu arcuri din cauciuc tipbloc in + (80?AU9)

#n fiura ".!2 se pre$inta constructia unei punti motoare duble, la carepuntile sunt articulate la capetele rin$ilor balansier, iar acestea sunt

articulate prin intermediul unor suporti speciali in partea centrala a doua

arcuri lamelare montate clasic pe loneroanele cadrului. %oua bare dereactie dispuse central deasupra puntilor formea$a impreuna cu rin$ile

balansier mecanismele lonitudinale cu bare care preiau fortele lonitudinalede reactie si momentele lor. &ortele transversale sunt preluate de arcurilelamelare.

!1


14/52

&i.".!2.Punte motoare dubla cu rin$i balansier si arcuri lamelare

dispuse clasic; schema de functionare (&8% CA?A%A)

#n fiura ".!3 se pre$inta o constructe asemanatoare ca principiu, dar

care foloseste drept elemente elastice cate doua arcuri din cauciuc pentrufiecare rinda balansier. Arcurile din cauciuc pot fi inlocuite eventual cu

perne de aer tip diaframa.

&i.".!3.Punte motoare dubla cu rin$i balansier si arcuri din cauciuc

(&8% CA?A%A)

Puntile motoare spate fractionate cu suspensie independenta sunt

folosite pentru autocamioane cu capacitate marita de trecere. Un eemplu

devenit clasic este autocamionul 9A98A, care are punti motoare fractionatecu brate oscilante transversale si suspensii independente, fie cu arcuri

lamelare montate in sistem balansier pentru puntile din spate, fie cu bare detorsiune dispuse lonitudinal pentru puntea din fata. rani$area sasiului

echipat al autocamionului 9A98A !2> este pre$entata in fiura ".!4.

!2


15/52

&i.".!4.rani$area sasiului echipat al autocamionului 9A98A !2>

#n fiura ".!5 este pre$entata puntea motoare din spate, fractionata, cumecanisme patrulater de hidare cu brate neeale dispuse transversal, cu

!3


16/52

arcuri elicoidale si amorti$oare dispuse coaial in interiorul arcurilor. Puntea

este destinata unui autocamion de teren.

&i.".!5.Punte fractionata cu mecanism patrulater transversal cu brateneeale (#&')

Autocamioanele de teren cu destinatie speciala trabuie sa dispuna de o

mibilitate deosebita in terenuri dificile. Un autocamion repre$entativ alacestei ame este 6ercedes-7en$ U?#6*, iar deplasarea lui in teren

dificil este pr$entata in fiura ".!>.

&i.".!>.Autocamionul U?#6* in teren dificil

!4


17/52

'e constata ca deosebita mobilitate in teren dificil este in principal

asiurata de constructia puntilor si a suspensiilor. Puntile riide, au cate unarc elicoidal si un amorti$or pe fiecare roata si pot oscila in plan transversal

cu un unhi de 1


18/52

&i."."


19/52

-laarele dintre pivot si bratele fu$etei, laare de alunecare (bucse din

bron$), etansate spre rinda cu simerinuri, inchise spre eterior cu capace,unul din acestea (de obicei cel inferior) preva$ut cu niplu de unere, cu canal

de unere in lunul pivotului;-incarcarea verticala se transmite de la bratul inferior al fu$etei la rinda

printr-un laar aial (de obicei rulment aial), iar relarea jocului aial se

face cu saibe de relaj dispuse intre rinda si bratul superior al fu$etei;-levierele sistemului de directie se montea$a pe fu$eta astfel: levierul de

comanda al fu$etei din stana pe bratul superior al fu$etei, iar levierul

trape$ului de directie pe bratul inferior;-butucul rotii se sprijina pe aul fu$etei prin doi rulmenti cu role conice,

unul mai mare in interior si altul mai mic in eterior, stranerea laarului se

face cu piulita crenelata din capatul aului fu$etei asiurata cu splint;-un surub asiurat cu contrapiulita este filetat in corpul fu$etei pe interior si

serveste la relarea bracarii rotii, pumnul rin$ii fiind preva$ut cu un bosajde sprijin.

#n fiura "."! se pre$inta constructia ansamblului fu$eta-pivot-rinda

si laarul rotii folosit de 80?AU9, la care capacele de inchidere ale

laarelor pivotului sunt simple discuri introduse in ale$ajele din bratelefu$etei si asiurate cu inele elastice interioare, iar levierele directiei se

montea$a pe bratele fu$etei in auri conice, sunt asiurate cu pene disc sisunt stranse cu piulite cu autoasiurare.

!@


20/52

&i."."!.Ansamblul pivot si laar roata (80?AU9): A-saiba de

relaj a jocului aial; 7-surub de relare a bracajului; C-traductorA7'.

constructie asemanatoare foloseste si 608C0%0' pe

autocamioanele 'erie !@2>. &ata de solutia precedenta aceasta are

urmatoarele deosebiri: este preva$ut un niplu de resare si pentru laarulpivotului superior, montat la capatul unei conducte scurte pentru a usura

accesul; levierele de directie sunt montate prin flanse cu doua suruburi pe

bratele fu$etei; confiuratia rin$ii este diferita in $onele de capat (acesteasunt drepte si nu arcuite). Aceasta constructie este pre$entata in fiura "."".

&i."."".Constructia puntii din fata 608C0%0'

&iarea pivotului in pumnul rin$ii se poate face si pe con prinimpinerea pivotului de jos in sus. astfel de constructie, folosita de

#+0C, este pre$entata in fiura "."1. aarele dintre pivot si bratelefu$etei sunt cu rulmenti cu ace dubli (cate doi rulmenti pentru fiecare laar),fara inele (rolele ac rulea$a direct pe fusurile pivotului si in ale$ajele din

bratele fu$etei). aarul superior este inchis cu un capac asiurat cu inel

elastic interior in ale$ajul bratului si preva$ut cu niplu de unere. aarulinferior este inchis cu un capac masiv fiat in suruburi pe bratul fu$etei care

contine si cala de relaj a jocului aial dintre fu$eta si rinda. &ortele

"


21/52


22/52


23/52

&i."."3.aarele si fiarea pivotului la ++: !-antretoa$a cu

uler; "-capac superior in forma de calota; 1-saibe de relaj; 2-surubpentru relarea bracarii rotii; A-saibele de relaj; 7-antretoa$a cu

uler.

solutie deosebita de reali$are a laarului aial pentru preluarea

fortelor verticale este folosita de %A& pe autocamionul & 23 si estepre$entata in fiura "."4. 'e foloseste tot un pivot conic, dar cu stranere

prin impinere de jos in sus, forta de stranere fiind eercitata de capacul

inferior masiv reali$at corp comun cu levierul trape$ului de directie. #ntrecorpul levierului capac si capatul inferior al pivotului este montat un rulment

aial cu bile pentru preluarea fortelor verticale.

"1


24/52

&i."."4.aarele si fiarea pivotului la %A& & 23: !-fu$eta; "-capacsuperior; 1 si @-inele de etansare; 2-laar superior de alunecare; 3-

levier de comanda al fu$etei; 4 si 5-mansete de etansare; >-laar

inferior cu rulmenti cu ace; !


25/52

&i."."5.6ontarea si hidarea puntii din fata prin arcurile lamelare ale

suspensiei (++)

%aca se foloseste suspensia pneumatica, se adopta solutia de montare

si de hidare a puntii din fata cu mecanism patrulater cu bare, dispuslonitudinal si cu bara transversala Panhard pentru preluarea fortelortransversale. astfel de constructie este pre$entata in fiura ".">. 'uspensia

puntii are cate un amorti$or pe fiecare roata si bara stabili$atoare montata cu

partea sa centrala pe rinda puntii si articulata la capete prin bielete verticalecu lonjeroanele cadrului.

"3


26/52

&i.".">.6ontarea si hidarea puntii din fata cu mecanisme patrulater

dispuse lonitudinal si cu bara Panhard (++); -cota de relare a

pernei de aer.

Observatii: !


29/52

transmisia principala cu o sinura treapta, este echipata cu mecanism de

franare cu disc ventilat si placheti cu actionare pneumatica, rin$ile suportpentru pernele de aer dispuse lonitudinal au capetele arcuite spre eterior,

astfel ca pernele de aer si amorti$oarele sunt dispuse in fata si respectiv inspatele rotilor. 6ecanismul de hidare al puntii este format din doua bare de

reactie lonitudinale dispuse sub aa puntii si articulate la un capat de partea

centrala a rin$ii suport, iar la celalalt capat de structura portanta acaroseriei. 7ratul triunhiular central este alcatuit din doua bare montate

inclinat, articulate la un capat printr-un suport special de partea superioara a

carterului central al puntii, iar la celalalt capat de structura portanta acaroseriei. 9oate barele de reactie au capetele de bara asamblate prin filet si

asiurate cu bride elastice de corpul barei.

"@


30/52

&i.".1


31/52

&i.".1!.Punte motoare spate pentru autobu$ urban cu podea

semicoborata (60?A8#?#)

Pentru autobu$ele urbane cu podea coborata pe toata lunimea

autobu$ului se foloseste puntea motoare tip P89A. astfel de puntereali$ata de & este pre$entata in fiura ".1". Puntea se numeste P89A

deoarece partea centrala este mult arcuita in jos (!!" mm intre nivelulsuperior al trompei din stana si aa rotilor). Aceasta se reali$ea$a folosind o

transmisie principala in doua trepte, chiar daca valoarea lui i< nu o impune si

un reductor cilindric in butucul rotii dispus pe verticala. 8aportul detransmitere reparti$at rupului conic are valoare redusa, ceea ce permite ca

diametrul eterior al coroanei sa fie redus, iar solicitarile diferentialului si

prin aceasta si dimensiunile lui deasemenea reduse. Carterul central estedeplasat mult in stana. %antura transmisiei principale este hipoida cu

deplasarea pinionului de atac in sus. Unhiul rupului conic poate fi de @


32/52

&i.".1".Punte motoare tip P89A (&)

vedere in spatiu (1%) a puntii motoare tip P89A este pre$entata

in fiura ".11.

1"


33/52

&i.".11.+edere 1% a puntii P89A &

Puntea motoare spate fractionata cu suspensie independenta sefoloseste foarte rar la autobu$ele urbane. 'inura solutie de acest fel

cunoscuta, este puntea autobu$ului urban cu lunimea de !! m si podea

semicoborata 'A+#06 'C!


34/52

&i.".12.Puntea motoare din spate fractionata cu suspensie

independenta 'A+#06 'C!-

flansa disc pentru montarea rotii.

Constructia clasica a laarului si a butucului rotii pentru o puntemotoare spate cu mecanism de franare cu tambur este pre$entata in fiura

".2@ si se carecteri$ea$a prin urmatoarele: trompa puntii are sectiune

tubulara pentru a permite montarea arborelui planetar cu flansa; stranerealaarului cu rulmenti conici diferiti se face cu piulita si contrapiulita separate

prin saiba cu pana; pe flansa butucului se po$itionea$a tamburul cu suruburi

cu cap inropat; pre$oanele pentru montarea rotilor jumelate fiea$a sitamburul de flansa butucului; trompa puntii este preva$uta cu o flansa pentru

fiarea talerului mecanismului de franare.

2>


49/52

&i."[email protected] si butuc de roata motoare spate de constructie clasica

(#+0C)

constructie asemanatoare se foloseste si in ca$ul puntii motoare cu

reductor planetar in butucul rotii, asa cum se vede din fiura ".3


50/52

&i.".3


51/52

&i.".3".aar cu rulment dublu monobloc si butuc pentru roata

motoare (%A&): !-arbore planetar; "-surub pentru fiarea arboreluiplanetar; 1-piulita speciala pentru stranerea rulmentului; 2-disc de

presiune; 3-rulment dublu monobloc; 4- pre$on de roata; 5-butuculrotii; >-saiba elastica de interior; @-disc ventilat de frana; !


52/52

&i.".31.aar cu rulment compact simplu si butuc pentru roatamotoare (6A?): !-arbore planetar; "-simerin; 1-butucul rotii; 2-

coroana A7' care include si simerinul interior de etansare; 3-

traductor A7'; 4-disc ventilat de frana; 5-tija filetata pentru relareajocului din mecanismul de franare; >-rulmenti cu role conice; @-piulita

crenelata de stranere a rulmentilor; !

Punti Camioane Si Autobuze

Documents

Transcript of Punti Camioane Si Autobuze