CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul X nr. 6 (240) 31 martie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Simþul umorului se moºteneºte

genetic

“Sunt profund legat ºi ataºatde aceastã brigadã”

- Puþini dintre cititorii noºtri cunoscfaptul cã v-aaþi început cariera militarãîn cadrul Regimentului 34 Mecanizat„Constanþa” ale cãruitradiþii de luptã Brigada34 Infanterie „VasileLupu” le continuã?

- Sunt unul dintreofiþerii profund legaþi ºiataºaþi profesional, dar ºisentimental de aceastãbrigadã. Prin faptul cã

aproape întreaga mea carierã militarã seconfundã cu aceastã mare unitate.

Cu unele mici excepþii, când amurmat cursurile UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „CarolI” sau când mi-am desfãºuratactivitatea în Comandamen-tul 9 Operaþional „Dobro-gea” ºi respectiv, Comanda-mentul 2 OperaþionalÎntrunit de la Buzãu.

((ppaagg.. 66))

FFiiee zzii ssaauu nnooaappttee,, ffiiee vvaarrãã ssaauu iiaarrnnãã,, îîiivveeddeemm ppee ººoosseelleellee þþããrriiii.. SSuunntt iinnccoonnffuunnddaabbiilliipprriinn ffoorrmmaa ººii ccuullooaarreeaa aauuttoovveehhiiccuulleelloorr ppee ccaarreellee ccoonndduucc.. IIaarr lliitteerraa „„AA”” ccaarree llee aauutteennttiiffiiccããaappaarrtteenneennþþaa llaa iinnssttiittuuþþiiaa mmiilliittaarrãã eessttee îînnsseemmnnuulllloorr ddee iiddeennttiiffiiccaarree..

RReecc rreeeerree ºº ii mmeedd ii ttaa þþ ii ee

Batalionul 43 Transport se aflãdislocat în garnizoana Roman. Defapt, prin dispunerea sa este cea mainordicã unitate din compunereaCorpului 1 Armatã Teritorial. Ca sãajungi din Bucureºti la Roman ai deparcurs aproximativ 350 de km pedurata a cinci ore de mers cu trenul.

Trenul depãºeºte Adjudul ºi se îndreaptãcãtre Bacãu. Pe fereastra vagonului unde mãaflu se vãd într-o pãdure, clãdiri care, de la opoºtã, aratã a fi militare. Vãzându-mã cu câtinteres mã holbez la ele, vecinul meu de scaunîmi spun cã au fost ale armatei. Dar, acumfuncþioneazã acolo un stabiliment pentru cei

care carã apã înbutoiul fãrã fund.

Trecem ºi deBacãu. O altã pãdureºi o altã împrejmuireîn care se vãd clãdiridupã acelaºi tipar.Acestea sunt bineîngrijite.

((ppaagg.. 77))

““MMeerreeuu uutt ii ll ii ””““MMeerreeuu uutt ii ll ii ””

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Programul de Promovare aArtei Contemporane Româneºt i

în Uniunea Europeanã

Pe Sistemul de Transmisiuni al ArmateiRomâniei, STAR, au fost apelaþi ofiþerii de relaþiipublice, maiorul Daniel BURLACU ºi cãpitanulAdrian GÂTMAN. Lucrau la machetele unor docu-

mente pentru relaþionareacu mass-media din zonalor de responsabilitate, dela Tallil. Dupã aproape oorã de comunicare strictjurnalisticã, s-a conturatun text cu semnificaþii ºiinteres,...

Pe botul de deal, într-un dans ameþitor cu soarelefurat de genuna umbrei, subunitatea Batalionului 26Infanterie îºi ocupã locul în dispozitivul de acþiune.Pentru doar ºase ore, suficiente ca sã rezolve situaþiiletactice create pentru „Plutonul în apãrare pe poziþii”.Plutonierul Daniel FRATOªTIÞEANU comandãscurt, clar ºi puternic cele trei grupe de infanterie, fãrãtransportoare amfibii în dotare.

În contextul politicilor culturale europene ºinaþionale, Ministerul Culturii ºi Cultelor anunþãlansarea Programului „Promocult 2008”, Programulde Promovare a Artei Contemporane din Româniaîn Uniunea Europeanã.

“Promocult 2008” are ca principal obiectiv pro-movarea valorilor culturale contemporane din Româniaprin intermediul proiectelor ºi acþiunilor culturale dindomeniul artelor vizuale, artelor spectacolului, filmuluiºi culturii scrise,...

La 12 aprilie 1861 începea pe continentul nordamerican, Rãzboiul de Secesiune. Desfãºurat peparcursul a patru ani vaopune Nordul industria-lizat Sudului sclavagist.Pentru a vedea cum sedesfãºurau ostilitãþilemilitare, þãri de pe conti-nentul european, ºi nunumai, ºi-au trimis la faþalocului observatori mili-tari.

IIddeeii nneeººaabblloonnaattee

Români participanþi larãzboiul civil nord american

(1861-1865)

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

DDiinn IIrraakk,,Transmit oamenii de imagine

- aaffiirrmmãã ccoommaannddaannttuull BBrriiggããzziiii 3344 IInnffaanntteerriiee,, ccoolloonneelluullVVaassiillee HHEERRMMEENNEEAANNUU -

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

OTTAWA - Planuri secrete ale departamentului canadi-an antiterorism, gãsite la coºul de gunoi (MEDIAFAX).Autoritãþile canadiene au demarat o anchetã în legãturã cugãsirea planurilor noilor sedii ale unitãþii militare de elitã pen-tru combaterea terorismului într-o pubelã, a anunþat ministrulpentru siguranþã publicã, Stockwell Day, citat de Reuters. Cele26 de planuri fãceau parte din unul din cele ºapte dosare aleMinisterului Apãrãrii pe care un trecãtor le-a gãsit peste maimulþi saci de gunoi, pe o stradã din Ottawa. Celelalte ºasedosare lipsesc în continuare. Planurile, pe care trecãtorul le-adat jurnaliºtilor de la ziarul Ottawa Citizen, conþin schemeledetaliate ale etajului clãdirii, ale panourilor electrice ºi depo-zitului pentru roboþii programaþi sã detecteze agenþii chimici ºibiologici. SOFIA - Bulgaria îºi va reduce efectivele mi-litare cu 8.000 de persoane pânã în 2009. Guvernul bulgar adecis reducerea cu 20 la sutã a efectivelor armatei, respectiv8.000 de militari, dintre care zece generali ºi 1.400 de civili,înainte de 1 ianuarie 2009, pentru a ajunge la 31.000 de per-soane, în cadrul unui efort de modernizare a forþelor armate,relateazã AFP. Planul trebuie aprobat de Parlament undeGuvernul de coaliþie de centru-stânga dispune de o largãmajoritate. Circa 750 de militari bulgari se aflã în prezent înmisiune în strãinãtate, dintre care 420 în Afganistan ºi 155 înIrak, unde pânã în prezent 13 ºi-au pierdut viaþa. Bulgaria, carea aderat la NATO în 2004, a suprimat serviciul militar obliga-toriu la sfârºitul lui 2007. În timp ce aceastã þarã, cu o popu-laþie de 7,7 milioane de locuitori, dispune de una dintre celemai mari armate pe cap de locuitor din Alianþã, militarii profe-sioniºti au salariile cele mai mici, cu circa 180 de euro pe lunã.Resursele eliberate ca urmare a reducerii efectivelor vor per-mite o creºtere a salariilor cu 39 la sutã începând cu 1 ianuarie2009, potrivit Guvernului. PARIS - Nicolas Sarkozy aanunþat trimiterea a încã 1.000 de militari francezi înAfganistan. Preºedintele francez, Nicolas Sarkozy l-a anunþatpe premierul britanic, Gordon Brown, cã Franþa intenþioneazãsã trimitã încã 1.000 de militari în estul Afganistanului,informeazã The Times, în ediþia electronicã. Membri ai Cabi-netului au declarat pentru cotidianul britanic cã Sarkozydoreºte sã sublinieze, în acest fel, angajamentul Franþei faþã deAlianþã, cu ocazia vizitei sale de stat în Marea Britanie.Desfãºurarea de trupe franceze suplimentare va oferi o dovadãconcretã cã Franþa vrea cu adevãrat sã punã bazele unei noirelaþii cu NATO ºi va reprezenta un sprijin semnificativ pentruoperaþiunile din Afganistan, asigurând ºi menþinerea angaja-mentului altor þãri. Franþa dispune deja de 1.900 de militari înAfganistan. IERUSALIM - Acord ruso-israelian pentrulivrarea de transportoare blindate cãtre forþele pales-tiniene. Rusia a ajuns la un acord cu Israelul privind livrareade transportoare blindate pentru forþele de securitate alepreºedintelui palestinian, Mahmoud Abbas, au anunþat oficialiisraelieni, citaþi de Reuters. Israelul a fost de acord, în noiem-brie, sã permitã livrarea a maximum 50 de vehicule cu blindajuºor, dar acordul a fost blocat ulterior, ca urmare a solicitãriipalestiniene de înarmare a vehiculelor. Oficiali israelieni auafirmat cã ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ºi pre-mierul israelian, Ehud Olmert, au convenit, în cursul uneiîntâlniri avute joi, ca vehiculele sã fie livrate fãrã armament.Israelul a fost de acord iniþial cu livrarea a 25 de vehicule blin-date, afirmând cã ulterior ar putea fi autorizatã livrarea altor 25de vehicule în cazul în care forþele de securitate palestinienevor demonstra cã realizeazã progrese în ceea ce priveºteexercitarea controlului în Cisiordania. Vehiculele au fostoferite Autoritãþii Palestiniene cu câþiva ani în urmã, însãtransferarea lor a fost blocatã dupã ce gruparea islamistãHamas a câºtigat alegerile din ianuarie 2006. Forþeleaeriene israeliene îºi suspendã antrenamentele cu avioanede tip F-16. Forþele aeriene israeliene ºi-au suspendat antre-namentele cu avioanele de vânãtoare americane de tip F-16 I“Soufa” (Furtunã, în ebraicã), în urma descoperirii unui pro-dus cancerigen în cabina acestora, a anunþat vineri un purtãtorde cuvânt, citat de AFP. Decizia “a fost luatã ca urmare a plân-gerilor piloþilor privind existenþa unor mirosuri ameþitoare încabinã”, a precizat purtãtorul de cuvânt într-un comunicat.Analizele au indicat “prezenþa unei substanþe cancerigene”,potrivit aceleiaºi surse. Comandamentul armatei aeriene atransmis aceste informaþii societãþii americane Lockheed Mar-tin, care produce aceste aparate. Israelul a început sã îºiprimeascã avioanele de tip F-16 I “Soufa” în februarie 2004.Acestea sunt menite sã devinã principalele aparate ale floteisale aeriene. Ele au, potrivit experþilor, o razã de acþiune depânã la 1.500 de kilometri, ceea ce le permite sã vizeze obiec-tive îndepãrtate fãrã a trebui alimentate în zbor. Forþele aerieneau comandat 102 aparate de acest tip concepute pentru arãspunde nevoilor sale, în valoare de pânã la 4,5 miliarde dedolari. În total, cu cele 102 aparate de acest tip ºi cu cele 230de tipul F-16 Fighting Falcon, deja în funcþiune, armata aeri-anã va dispune la finalul livrãrii, de 332 de aparate F-16, for-mând a doua flotã ca mãrime cu aparate de acest tip, dupã ceaa Statelor Unite, potrivit experþilor militari. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 6/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

La 1 aprilie, Batalionul 32 Infan-terie „Mircea”, purtãtor al tradiþiilorRegimentului 32 Infanterie „Mircea”,împlineºte 125 de ani de istorie.

125 de ani de evenimente istorice,de fapte ºi acþiuni scrise în cãrþile deistorie militarã autohtonã rezoneazãcu emoþiile noastre primare cu aceeaºi

intensitate, pe care o descria ºi MironCostin în cronicile sale: „Nemurireaoamenilor s-ar stinge, dacã nu amavea în cuget lucrurile trecute”.

Ofiþerii, subofiþerii ºi soldaþii Re-gimentului 32 Infanterie „Mircea”ne-au învãþat prin pildele lor povesteaumanismului.

La Mãrãºeºti, acolo, în triunghiulde foc, din vara anului 1917, atacurilelor la baionetã au înãlþat borna pentruhotarul românesc, dãltuitã întru pere-nitate prin cvintetul memorabil „Peaici, nu se trece!”.

Drumurile spre est, cele care audus cãtre Stepa Kalmucã, ori CotulDonului, au devenit itinerare de glorieºi jertfã ale unei unitãþi, despre carespunem astãzi, simplu, un regiment, oistorie.

Militarii Batalionului 32 Infanterie„Mircea” cunosc faptele vechi ºi leagãtrecutul de prezent. Misiunea inter-naþionalã din Afganistan este argu-mentul pentru istoria de odinioarã,pentru imaginea naþionalã actualã ºipentru pacea mondialã în viitor.

Aici, în cetatea Banatului, arhitec-turã care a prins viaþã prin forþa luiMircea cel Bãtrân, s-au nãscut un re-giment, o legendã ºi s-a scris cu literede-o ºchioapã ISTORIA. Cu mintea,cu inima, cu arma ºi cu încrederea cãlibertatea noastrã înseamnã sã putemtotul pentru noi înºine.

Locotenent-colonel Cristian DINULICÃ

Se m i n a r u ld e s f ã º u r a ts ã p t ã m â n a

trecutã la sediul Mi-nisterului Apãrãrii i-a gãsit la lucru petoþi consilierii din armatã, cei carecoordoneazã activitatea maiºtrilormilitari, subofiþerilor ºi gradaþilor vo-luntari.

Lucrãrile au fost conduse de cãtreplutonierul-adjutant TiberiuNICOLAU, consilierul ministruluipentru problemele maiºtrilor militari,subofiþerilor ºi gradaþilor voluntari.Din partea eºaloanelor superioare, auparticipat Corneliu DOBRIÞOIU,secretar de stat ºi ºef al Departamen-tului pentru Politica de Apãrare ºiPlanificare, generalul-locotenent dr.Mihail ORZEAÞÃ, locþiitorul ªefuluiStatului Major General, generalul debrigadã dr. Ion PÂLªOIU, ºef alDirecþiei Operaþionalizare, Generareºi Evaluare Forþe din Statul MajorGeneral. Discursurile au fost conce-pute ºi susþinute cu probe, dovezi,argumente ºi exemple din cotidianulsubofiþerilor, maiºtrilor militari ºigradaþilor voluntari. S-au arãtat ºireuºitele consilierilor din categoriilede forþe (terestre, aeriene ºi navale) înceea ce priveºte imaginea socialã acelor cu trese de maiºtri, subofiþeri,gradaþi ºi soldaþi voluntari. Proiectelede consolidare a statutului celor con-sideraþi ajutoarele ofiþerilor au fostpuse pe rol. Unele au rãmas la stadiulde intenþie conceptualã sau chiar lacel de machetã. Din cauza resurselorlimitate sau, pur ºi simplu, pentru cã

nu s-au pretat la specificul instituþieimilitare. Altele sunt în curs de a fiaprobate ºi materializate în marileunitãþi ºi unitãþile Armatei României.Care sunt acestea? Cele care au caobiective operaþionale formarea,instruirea, educarea ºi problemelesociale direcþionate pe maiºtrii mili-tari, subofiþerii ºi gradaþii voluntaridin armatã. Ce a fost important laseminarul consilierilor? Mai întâi fap-tul cã s-au fãcut publice programelede lucru ale unor oameni care vor sãfacã ceva. Acel ceva, numit simplu.Imagine. Apoi s-au împãrtãºit expe-rienþe, impresii, modele ºi lecþiiînvãþate între participanþi, între par-

ticipanþi ºi liderulconsilierilor, plu-tonierul-adjutantT i b e r i u

NICOLAU, între participanþi ºireprezentanþii conducerii instituþieimilitare. Dacã a fost nevoie de un ast-fel de management educaþional? Par-ticipanþii au afirmat cã era nevoie de oîntrunire cu un asemenea impact. Plu-tonierul-adjutant Tiberiu NICOLAUeste convins de faptul cã „obiectivelecomunicãrii instituþionale nu se potdefini decât în contexte ºi în situaþiide comunicare. Nu putem emite pre-tenþii, indiferent de ce naturã sunt,dacã noi nu facem nimic pentru a ni leîmplini. Când ai acþiune, obligatoriugãseºti ºi reacþiune.”

Plutonier-major Lucian IRIMIACorespondent „Observatorul militar”

CCoonnssiilliieerree ppeennttrruu ccoonnssiilliieerrii

Un regiment, o istorie

Comisia de specialitate din Corpul 1 Armatã Teritorial„General Ioan Culcer” a acordat militarilor din structurileBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” titlul de specialist de clasãîn arma infanterie. Sãptãmâna trecutã, pe durata a trei zile,în sãlile de specialitate, la simulatoare, în poligoanele deinstrucþie, ofiþerii, subofiþerii de infanterie au fost evaluaþila cunoaºterea principiilor ºi regulilor de tragere cu arma-mentul din dotare, la rezolvarea unor situaþii tactice denivel pluton, companie, batalion, dar ºi la însuºirea stan-dardelor de întocmire a documentelor de conducere ºi statmajor. Nu au existat nereuºiþi ºi nici nu au apãrut incidentepe durata desfãºurãrii probelor practice. ªeful comisiei,colonelul Constantin CÃRÃMIDARU, a precizat cã „sta-tul major al marii unitãþi a pregãtit în condiþii foarte bune

activitatea de verificare ºi evaluare. Testele teoretice, vari-etatea modelelor practice le-au stimulat participanþilor do-rinþa de a se întrece cu ei înºiºi. Au fost acordate punctajemaxime, dar ºi unele, la limitã. Nu am avut în intenþie sãaccentuãm doar partea teoreticã sau pe cea practicã. Amurmãrit, prin formularea subiectelor, sã cunoaºtem reali-tatea pregãtirii, sã evidenþiem pe cei cu potenþial, sã refor-mulãm metodele de predare-învãþare, pe cele practic –aplicative pentru a diminua din stângãciile pe care le-amînregistrat la câþiva executanþi. Mi-ar plãcea sã cred cãobiectivul nostru a fost perceput ºi de cãtre cei care auobþinut specialitãþile de clasã. Anume, cel potrivit cãruia,ca sã conduci mai întâi trebuie sã înveþi sã conduci, iar casã execuþi, mai întâi ai nevoie sã-þi însuºeºti noþiunile, sã-þi exersezi priceperile ºi sã-þi perfecþionezi deprinderile”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Infanteriºtii au dat clasã

Fruntaºul Ionuþ SANDU din Batalionul 300 Infan-terie „Sfântul Andrei” a cãzut la datorie în misiunea dinAfganistan. La doar 29 de ani, destinul i-a rupt firulmãrþiºorului ºi l-a ridicat la rangul de înger în pagoda luiDumnezeu.

Fapta lui de arme rãmâne pictatã pe icoana sfântã înculori de recunoºtinþã veºnicã ºi semnatã cu picãturasângelui, simbolul jertfei ºi pildei.

Un tânãr, un tatã, un soþ, un militar, un camarad alnostru a trecut într-o lume aparte, mult prea devreme.Numele lui se va ridica odatã cu aura supremã a legen-dei ºi ne va purta afectele spre graniþele regreteloreterne.

Dintr-un mãrþiºor furat de discul soarelui parºiv, ne-a mai rãmas amintireaunui chip frumos ºi a unui curaj care a depãºit demult hotarul biruinþei. Suntemalãturi de familia îndureratã, de bravii lui camarazi aflaþi în misiune la Qualat ºine rugãm la bunul Dumnezeu sã-l aibã în pace ºi sã-l þinã în armura de aur pecare o poartã eroii.

Dumnezeu sã-ll odihneascã!

România va fi gazda su-

mmitului NATO, în celde-al 59-lea an al exis-

tenþei Alianþei Nord-Atlantice. Va fi cel maimare summit din istoria Alianþei, dar ºi ceamai mare, cea mai importantã reuniune deacest gen, care a fost organizatã vreodatã înRomânia. E clar cã nivelul de participare, cãnumãrul mare de ºefi de stat ºi de guverncare vor fi aici, la Bucureºti, impune luareaunor mãsuri de securitate fãrã precedent înRomânia, dar obiºnuite la astfel de reuniuniîn lume.

Agenda summit-ului NATO de laBucureºti este foarte ambiþioasã ºi princi-palele teme de dezbatere vor viza extindereaAlianþei, operaþiunile NATO în Afganistanºi în Kosovo, scutul de apãrare antiaerianã ºicapacitatea Alianþei de a face faþãprovocãrilor de tip neconvenþional, precumatacurile cibernetice ºi capacitatea Alianþeide a se implica în asigurarea securitãþii ener-getice. S-ar putea ca preºedintele Putin sã iaparte la Consiliul NATO-Rusia, care se vadesfãºura pe 4 aprilie, pentru prima datã dela înfiinþarea acestuia în 2002. Iatã, deci, unalt semn care face diferenþa dintre reuniunilela nivel înalt ale Alianþei Nord-Atlantice depânã acum ºi summitul de la Bucureºti.

Dupã încheierea Rãzboiului Rece, nu aexistat întâlnire de vârf în cadrul AlianþeiNord-Atlantice în care sã nu se discute pro-blema extinderii NATO, deoarece este unadin principalele instituþii care furnizeazãsecuritate la nivel regional ºi iatã, acum,global. În mod natural, acolo unde existãspaþii de insecuritate, NATO trebuie sã îºiaducã partea sa de contribuþie pentru stabi-lizarea ºi furnizarea de securitate. Balcaniisunt o zonã cu un pronunþat deficit de secu-ritate ºi stabilitate. Problema este dacãactorii din Balcani sunt ºi pregãtiþi din punctde vedere al compatibilitãþii militare, alvoinþei politice ºi al capacitãþii societãþii de aintegra valorile care stau la baza AlianþeiNord-Atlantice. Din ceea ce s-a vãzut pânãacum, sunt trei actori. Este vorba de Albaniaºi Macedonia din componenþa fosteiIugoslavii, pentru cã existã o provincie ºi aicieste o disputã între Grecia ºi aceastã fostãrepublicã iugoslavã, dar ºi de un alt stat -Croaþia. Problema este dacã aceste state vorreuºi sã intre în NATO la acest summit.

Extinderea NATO înseamnã negociere,tatonare a raporturilor de putere ºi de interesºi cu actorii care sunt dispuºi mai mult saumai puþin sã accepte o asemenea extinderenaturalã, aº spune eu, a Alianþei Nord-

Atlantice. Aici am în vedere Federaþia Rusã,dar poate ºi alþi actori, care, deocamdatã, nus-au afirmat ca jucãtori importanþi în aceastãzonã a lumii - mã gândesc la China - carepercep extinderea NATO ca o prezenþã carele-ar pune în pericol interesele proprii.NATO a întreþinut o politicã a echilibruluicu Federaþia Rusã.

În Balcani, dincolo de factorii de crizã,mult mediatizaþi, etnici, religioºi, avem de-aface ºi cu anumite psihofixaþii ºi anumitestereotipii de ordin socio-cultural ºi istoric,care fac sã aparã unele praguri greu de sur-montat. Serbia se percepe la ora actualã onaþiune, un stat asediat. Existã, sã spunem, ºiîn Bosnia-Herþegovina contradicþii generatede însuºi mozaicul de etnii care alcãtuiescacest stat atipic în centrul Europei. Prinurmare, sunt dificultãþi ºi ele trebuie depãºiteprin forþa politicã ºi raþionamentul politic.

CSAT ºi securitatea summit-ului NATO

Marþi, 25 martie 2008, Consiliul Supremde Apãrare a Þãrii a fost convocat pentru adiscuta mãsurile de securitate în vedereasummit-ului NATO. Conform unui comuni-cat al Preºedinþiei remis agenþiei ME-DIAFAX, pe ordinea de zi a ºedinþei Consi-liului au fost incluse: stadiul realizãriimãsurilor de securitate stabilite pentru orga-nizarea ºi desfãºurarea summit-ului NATO,concepþia privind misiunile, organizarea,conducerea, instruirea ºi întrebuinþareaforþelor pentru operaþii speciale din ArmataRomâniei ºi evoluþia riscurilor ºiameninþãrilor teroriste în teatrele de operaþiiîn care Armata României are desfãºurateforþe. Membrii CSAT au discutat ºi despreproiectul de Hotãrâre a Guvernului privindorganizarea ºi funcþionarea CentruluiNaþional de Conducere a Acþiunilor deOrdine Publicã, despre proiectul de Legepentru modificarea ºi completarea Legii nr.80/1995, privind statutul cadrelor militare,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,precum ºi un raport referitor la finalizareaprocesului de modernizare ºi transformarestructural-funcþionalã a Serviciului Românde Informaþii. În ºedinþã s-a abordat rolulSistemului Naþional Unic pentru Apeluri deUrgenþã - 112 în cadrul sistemului de ma-nagement al crizelor ºi raportul ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii privind activi-

tatea desfãºuratã în anul 2007. Comanda-mentul Naþional pentru Securitatea Summit-ului NATO - Bucureºti 2008 (CNSS) s-aîntrunit sãptãmâna trecutã realizând evaluãriale mediului de securitate din perspectivasummit-ului NATO. Potrivit unui comunicatal CNSS, dat publicitãþii, evaluãrile au fostprezentate CSAT, care a analizat ºi oportuni-tatea ridicãrii nivelului de alertã teroristã lagalben - moderat (informaþiile disponibileºi evenimentele recente evidenþiazã faptul cãexistã risc general de producere a unoratentate teroriste ºi se estimeazã cã un aten-tat este posibil).

Pregãtirile pentru summit-ulNATO de la Bucureºti au

intrat pe ultimii metriPregãtirile pentru summitul NATO de la

Bucureºti au intrat pe ultimii metri. Serviciulde Pazã ºi Protecþie a pus la punct ultimeledetalii pentru a asigura transportul în sigu-ranþã pentru delegaþiile oficiale. Pe de altãparte, Jandarmeria a mobilizat peste 8000 deoameni pentru a menþine ordinea în timpulcelor trei zile în care capitala va gãzdui sum-mitul.

467 de automobile Mercedes ºi dubiþeFord alcãtuiesc Parcul de maºini pus la dis-poziþie de Serviciul de Pazã ºi Protecþie pen-tru delagaþiile oficiale care vor participa lasummitul NATO din capitalã. ªefii de dele-gaþii vor avea parte de un tratament special:ei vor fi transportaþi în condiþii maxime desecuritate în 70 de limuzine Mercedes blin-date. Maºinile blindate rezistã la gloanþe depistol mitralierã calibru 7,62, grenade de

mânã ofensive-defensive ºi oricebombã artizanalã care se poate con-strui. În plus, este dotatã cu un sis-

tem de stins incendii cu 12 duze ºi 2 buteliide agent extinctor. Sunt prevãzute, deasemenea, cu un sistem de recirculare a aeru-lui, care, în momentul în care depisteazã,intrând de afarã, aer infestat, pune în funcþi-une sistemul de ventilaþie, ºi o butelie de aerproaspãt, aflatã sub bordul maºinii asigurândaerul necesar în habitaclu, prin crearea uneisuprapresiuni astfel încât sã nu mai poatãpãtrunde aer de afarã. Anvelopele pot rula pepanã, pânã la ieºirea din zona de acþiune.Nici elementele de confort nu au fost negli-jate.

La summitul NATO vor fi prezenþi 55 deºefi de stat ºi de guvern, printre carepreºedintele SUA, George Bush, ºi omologulsãu rus, Vladimir Putin. Delegaþiile oficialevor sosi în Capitalã începând cu data de 1aprilie. Sunt aºteptaþi sã soseascã ºi 6.500 dedelegaþi ºi jurnaliºti.

În Parcul Izvor ºi în Palatul Parlamentu-lui, unde vor avea loc lucrãrile reuniuniiNord-Atlantice, au început deja sã patrulezeechipaje ale SPP ºi ale Jandarmeriei. Pentruasigurarea securitãþii acestor spaþii, patrulede jandarmi au detectoare de metale, staþii ºicâini dresaþi.

Jandarmeria Românã este pregãtitã ºi vaacþiona împreunã cu celelalte structuri abili-tate, dacã vor izbucni conflicte deosebit deviolente.

Aproximativ 35.000 de membri ai SPP,SRI, M.Ap., MIRA, STS sunt implicaþi înasigurarea securitãþii participanþilor la su-mmit-ul NATO. Mãsurile luate, între carerestricþionarea traficului rutier ºi pietonal, înspecial, în perimetrul Palatului Parlamentu-lui, unde se vor desfãºura lucrãrile summit-ului în zilele de 3 ºi 4 aprilie, vor afecta, fãrãîndoialã, locuitorii Bucureºtiului, care au fostrugaþi de cãtre autoritãþi sã înþeleagã de ce afost nevoie de aºa ceva. Tocmai în ideea de alimita pe cât posibil disconfortul produsbucureºtenilor, va fi instituit un culoar unicde deplasare a coloanelor oficiale, de la Aero-portul „Henri Coandã” din Otopeni pânã încentrul capitalei. La sfârºitul acestei sãp-tãmâni, sâmbãtã, pe 29 martie, va avea locsimularea realizãrii mãsurilor din perioadasummit-ului, inclusiv, prin realizarea acestuiculoar unic. Pe traseele pe care se vor deplasacoloanele oficiale se vor verifica ºi se vor si-gila apoi toate locurile în care ar putea fiamplasate dispozitive explozive, inclusivguri de canalizare ºi coºuri de gunoi. (P.I.)

Securitate ºi parteneriat pentru secolul XXI

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008

Pagina 3

Pe Sistemul de Transmisiuni al Armatei României,STAR, au fost apelaþi ofiþerii de relaþii publice, maiorulDaniel BURLACU ºi cãpitanul Adrian GÂTMAN.Lucrau la machetele unor documente pentru relaþionareacu mass-media din zona lor de responsabilitate, de laTallil. Dupã aproape o orã de comunicare strict jurnalis-ticã, s-a conturat un text cu semnificaþii ºi interes, atâtpentru unitatea dislocatã, Batalionul 151 Infanterie„Lupii negri”, cât ºi pentru toþi cei care nu cunosc încã cepresupun misiunile de prevedere a consecinþelor, de ana-lizã a tendinþelor ºi de îndrumare a liderilor, specificecompartimentului într-un spaþiu diferit de cel autohton.

PPrroodduusseellee aauu aajjuunnss llaa þþiinntteeEchipa de relaþioniºti publici a Batalionului 151 Infan-

terie „Lupii negri” a ajuns în teatrul de operaþii al Iraku-lui cu lecþiile foarte bine cunoscute. Pe formatelepregãtite din þarã, s-au inserat informaþiile de interes pen-tru subunitãþile proprii, pentru cei din afara bazei militareºi pentru cei din exteriorul graniþelor, mai precis, pânã înAustralia. Datele au fost procurate prin sursele deschise,dar ºi prin participarea directã la ºapte misiuni de patru-lare, escortã ºi însoþire. Dupã doar douã sãptãmâni, lideriicomunitãþii locale au vizitat baza militarã a românilor ºi

au facilitat schimburi de experienþe în domeniile social ºicultural. Iniþiativa de a realiza produse pentru comuni-carea internã a fost primitã cu bucurie de cãtre ofiþerii,maiºtrii militari, subofiþerii ºi gradaþii voluntari ai bata-lionului. Printr-o implicare serioasã a decidenþilor, s-areuºit realizarea unui sistem informaþional suplu ºi viabil.Cu baza proprie de date, dar ºi cu facilitãþile tehnice per-formante, s-a reuºit o mediatizare bunã, atât în þarã, cât ºiîn zona de responsabilitate, astfel încât am reuºit sãdifuzãm acele mesaje, potrivit cãrora, Armata Românieiîºi înþelege ºi aplicã prevederile inserate în ordinele deacþiune în afara graniþelor proprii. Odatã ajunse produse-le noastre la publicul irakian, am mãsurat ºi registrelereactive. Militarii noºtri sunt priviþi cu simpatie, sunt aju-taþi sã-ºi îndeplineascã misiunile în zonã, sunt acceptaþiîn comunitãþile cu maturitate socialã ºi recunoscute în ie-rarhia meritelor.

CCoonntteeaazzãã ººii pprrooiieecctteellee,, ddaarr mmaaii mmuulltt ccoonntteeaazzãã ffaapptteelleeAm întocmit multe proiecte cu specific de relaþii pu-

blice. Dar nu ne-am oprit aici. Ne-au interesat comba-tanþii. Lor le-am creat o piaþã de imagine în mod continuuprin articolele trimise presei noastre militare scrise ºicelei audiovizuale. Ne-am implicat în construirea unorlocuri de deconectare pentru participanþii la misiune. Zil-nic, împreunã cu locþiitorul comandantului, cu medicul,cu psihologul ºi cu preotul îi vizitãm pe militarii planifi-caþi pentru misiunile de lungã duratã. Îi informãm în legã-turã cu tot ceea ce s-a petrecut în zonã în ultimele 24 deore ºi profitãm la maximum de modelul de asistenþã creatpentru managementul stresului psihic. Împreunã cu mem-brii echipei de comandã, am gãsit posibilitãþi pentru sti-mularea moralã ºi materialã a executanþilor. Comandanþiide subunitãþi, militarii din subordinea lor ne simt aproapede ei. ªi nu am fãcut nimic în plus, decât am comunicatcu ei ºi le-am transmis cã <<Cine controleazã un momentde furie scapã de o sutã de zile de durere>>.

Suntem de o lunã în misiune ºi nu am reuºit sãrelaþionãm cu reprezentanþii media autohtone. În oricecaz, spectrul mediatic de aici este mai puternic decât înþarã. ªi, sã nu uitãm încã ceva. Cultura pentru valorile deautoritate ºi registrul lingvistic dominant. Batalionul 151Infanterie „Lupii negri” se aflã pentru a doua oarã în Irak.De experienþele multora dintre combatanþi, a beneficiat ºicompartimentul relaþii publice. Pentru noi, conteazãproiectele, dar mai mult conteazã faptele.

Cãpitan Adrian GÂTMAN

Din I rak ,

Transmit oamenii de imagine

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008Pagina 4

I d e i n e º a b l o n a t ePe botul de deal, într-un dans ameþitor cu soarele furat

de genuna umbrei, subunitatea Batalionului 26 Infanterieîºi ocupã locul în dispozitivul de acþiune. Pentru doar ºaseore, suficiente ca sã rezolve situaþiile tactice create pentru„Plutonul în apãrare pe poziþii”. Plutonierul DanielFRATOªTIÞEANU comandã scurt, clar ºi puternic celetrei grupe de infanterie, fãrã transportoare amfibii îndotare. Subofiþerul aleargã de la flancul drept la cel stângal plutonului, verificã ce au reþinut din misiune trãgãtoriila puºtile mitralierã ºi aruncãtoarele de grenade antitanc,îi înmâneazã schema cu reperele ºi distanþele comandan-tului de aruncãtor calibru 82 mm, aflat în sprijinul sub-unitãþii. „FRATOªTIÞEANU are minte de matematician,forþã de boxer, voinþã de rugbist ºi omenie de înger, inter-vine cãpitanul Cristinel RÃDUCU, ofiþerul de legãturãal batalionului. La semnele ºi semnalele conducãtoruluide exerciþiu, locotenentul Constantin STANCIU, seamenajeazã locaºurile de tragere, se contureazã ºanþurilepentru legãtura între grupe, acþioneazã elementele decercetare ale adversarului, nimicesc forþele care sedesfãºoarã, se apropie ºi atacã limita dinainte a apãrãrii,se ocupã ºi punctul de sprijin de rezervã, din cauzã cã,inamicul, isteþ mai peste poate, a reuºit sã ajungã în inte-

riorul dispozitivului de acþiune, pe la flancul drept. Agi-taþi ca Niagara în furie, supþi din cauza caloriilor împru-mutate vântului sãlbatic, infanteriºtii nu se feresc sãspunã ce au trãit ºi au simþit pe timpul rezolvãrii situaþieitactice.

Plutonierul Bogdan DOROBANÞU estecomandantul grupei lansare, la sistemul anti-tanc 9K-111 (FAGOT). Recunoaºte cã „O zifãrã instrucþie îþi rãpeºte experienþa câºtigatãîntr-un an. Simt nevoia sã citesc, sã învãþ de laceilalþi ºi sã exersez la instalaþii. Am lansate12 rachete pânã acum. La complexul de antre-nament, am înregistrate peste 1000 de ore deexersãri în trei ani. Dacã îmi foloseºte? Da.Pentru gândirea mea, pentru siguranþa subor-donaþilor”. „Asupra tancului, ochiþi pe antenaradio, trei, cu grenade foc!” îl sfãtuieºte plu-tonierul Valentin MATEI pe trãgãtorul laAG-7, care tocmai ºi-a terminat locaºul detragere ºi rampa necesarã pentru executareafocului. De pe mâinile înroºite de frig, AG-istului îi ies câteva aºchii strânse din furiapãmântului rãscolit cu lopata micã. Priveºteprin înãlþãtorul mecanic, deblocheazã sigu-ranþa ºi... trimite o „grãsunã” asupra macheteitanc. Sergentul-major Giani FURIª facespectacol cu seriile trase în cascadã prin

mitraliera de calibru7,62 mm. Loveºteprin secerare patruobiective alergândºi douã uºor adãpos-tite. Iese din locaºulde bazã, aleargãcinci metri ºi ocupão poziþie parþialamenajatã în dreap-ta unui boschet.Banda îi esteaproape gata.Rãmâne cu ultimeletrei cartuºe. Pe careºi le rezervã pentru„mamã ºi copil”,þinta mitralierãnr.10. Trage la cen-tru. Nimic. Mutãþeava cu câtevagrade spre dreapta.Fixeazã patul în

u m ã r .Ocheºtecalm. A închis ochiul director din pricinabobului de apã lãsat cu greutate. Îi spunelocotenentul STANCIU cã a îndeplinit misi-unea ºi îi face semn sã revinã în dispozitiv.Giani FURIª vorbeºte repede, ca mitralierape care o þine de mânerul þevii. Dã imediatvina pe crãcane, care l-au trãdat. „Este celmai bun ochitor, a câºtigat douã premii con-sistente la concursurile pe unitate. Niciodatãnu spune cã <<îi pare rãu!>>, ci doar <<mul-þumesc pentru cã m-aþi criticat, aºa ºtiu ce amgreºit>>, îi face portretul cãpitanul SilviuIORDAN, ofiþer în statul major al batalionu-lui. Cu aruncãtorul calibru 82 mm, nu-i atâtde uºor sã îndeplineºti misiunile. Dar când îlvezi pe caporalul Alin DOBRE cum

mânuieºte aparatele de ochire, eºti sigur cã lovitura vapleca exact în locul pe care îl vrea comandantul sub-unitãþii sprijinite. Locotenentul Constantin STANCIUsolicitã sã-i fie neutralizat un punct de comandã. Nureuºeºti sã auzi bine sfârºitul comenzii, cã vezi cum

echipa de servanþi se culcã la pãmânt, pentru cã aºa seface, atunci când se spune „aruncãtor, pentru prima lovi-turã!”. Revin pe poziþie cei patru servanþi ale cãror auto-mate sunt îndreptate spre intersecþia drumurilorforestiere, din apropierea „cotei 57”. Alin DOBREurmãreºte prin lunetã câmpul de acþiune. Mânuieºtevolanele mecanismelor de ochire. Se opreºte ºi spune„Gata”. Servantul cu bomba intervine. Lovitura cade pelocul marcat pe hartã prin douã coordonate: 35-46.

„Alin DOBRE are o mânã de bijutier, ochi de acvilã ºigândire de informatician”, crede plutonierulFRATOªTIÞEANU care îl cunoaºte foarte bine din douãmisiuni internaþionale. Bilanþul cãpitanului RÃDUCU nuconþine mai mult de ºase rânduri notate în agenda ºi eastrãpunsã, parcã, de sãgeþile vântului.

„Bine la regia exerciþiului de pluton. Foarte bine laexecutanþii grupelor, în special, cei de la armamentulprincipal. Se mai putea completa schema punctului desprijin, dar o lãsãm ca sarcinã didacticã. Avem încredereîn plutonul de aruncãtoare. Felicitãri ochitorului. Auriscat mult cu ieºirea în decor cei de la plutonul lansare.

Temperaturile scãzute influ-enþeazã negativ traiectoriarachetei. Dar, în fine. Situaþias-a rezolvat, aºa cum s-a dorit lapregãtirea ei, încã de ieri, însala de briefing”.

Infanteriºtii cãliþi în celezece misiuni internaþionale îºischimbã direcþia de acþiune.Spre poligonul de tragere. Pen-tru reglajul armamentului. Totuleste ca pe tabla de ºah. Cu pioni,trãgãtorii, cu regele, cãpitanulSilviu IORDAN, conducãtorultragerii ºi cu pãtratele colorate,aliniamentele cu þinte de reglaj.„ªtiu pe de rost ce problemetehnice are fiecare armã. Amstabilit sã tragem cu puºtilemitralierã câte 20 de cartuºe.Determinãm prin procedeelesimple noile puncte de ochire.Apoi intervenim la reglarea

mecanicã a aparatelor”. Pentru locotenentul ConstantinSTANCIU, cea mai interesantã i s-a pãrut secvenþa cureglarea puºtilor semiautomate cu lunete.

„Îþi trebuie fineþe. Ca sã realizezi coincidenþelepunctelor, este nevoie de cel puþin doi oameni care sã aibãaceleaºi particularitãþi de ochire. Pentru doar douã arme,am lucrat patru ore ºi am tras 60 de cartuºe. Eficienþã?Maximã.

Este trecut de orele 10.00. Cãpitanul IORDAN încãmai aleargã la þinte. Noteazã numele trãgãtorilor, seriilearmelor, determinã punctele medii ale loviturilor, ordonãsã fie acoperite gãurile din þintele de reglaj. Verificãlunetele, stabileºte sã fie ordonate pe serii, dar separate dearme. I se adreseazã în glumã locotenentului STANCIU:„Nu ºtiam eu, de ce a trebuit sã visez azi-noapte petardeºi fum. Am uitat de misiune, pentru câteva ore, cred. Oareîn aceastã noapte, ce voi mai visa? Cã am fãcut o treabãbunã, aºa este, Costele?” Ideile infanteriºtilor din Bata-lionul 26 nu au nimic ºablonat. Sunt scrise cu penelulobservaþiei participative. Din peniþa lui, s-au nãscutportrete de luptãtori, crochiuri de misiune, traiectoriiindividuale ºi terapii cu sãgeþi de vânt. Când? Sãptãmânatrecutã, într-un poligon ascuns dupã un deal îndrãgostitde o domniºoarã cu suflet de olteancã, Dealul-Fetii.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUFoto: cãpitan Cristinel RÃDUCU

Exemplul pe care l-am gãsit laPiatra Neamþ într-o documentare deamploare m-a frapat. De ce? Dincauzã cã, pentru întâia datã, am vãzutcum este rezolvatã problema recon-versiei personalului militar disponi-bilizat. Aproape 80 de foºti militari,ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi20 de civili cu „ex” în faþã sunt per-formanþi la o firmã al cãrei obiect deactivitate se numeºte „mobilã pentruexport”. Cine a avut iniþiativa ma-nagerialã? Nimeni altul decât locote-nent-colonelul(r) Ioan CHIRILÃ,fost comandant de unitate în garni-zoana cu renume în turism ºi în lite-raturã, prin descrierile inedite ale luiCalistrat Hogaº. Accesul în firmã seface, ca la orice instituþie militarã,prin documente de acces, menþiuni înregistre, iar serviciul se desfãºoarã înture, potrivit planificãrilor meticulosconcepute. Serviciul registraturã estedimensionat ºi îºi face simþitã impli-

carea prin atribuþii similare sistemu-lui militar. Birourile plan-producþiesunt conduse de cãtre foºti ofiþeri destat major ale cãror componente nudiferã prea mult faþã de cele pe carele-am avut odinioarã. Parcul autofuncþioneazã „la secundã”, iar pla-nurile de mentenanþã pot concura dinpunctul de vedere al acurateþii cucele de la marile unitãþi de profil.Managerul general, Ioan CHIRILÃ,mi-a arãtat fluxul tehnologic. Estegreu sã gãseºti o neregulã, chiar dacãar fi sã iei în calcul echipamentul,curãþenia la locurile de muncã, oricerinþele ergonomice. Interlocutorulmeu zâmbeºte ºi mã încurajeazã prindiscursul sugestiv: „Cine vrea, ºtie.Când stai sã te gândeºti, sigur nu facinimic. Am profitat de relaþia mea cupatronul. I-am promis, în urmã cu doiani, cã îi fac o firmã <<boboc>>. Laînceput, nu a crezut. Mi-a dat mânãliberã. În douã sãptãmâni, printr-un

concurs draconic, i-am angajat pe toþicei care aveau statutul de <<re-zerviºti>>. Sunt mulþumit cã am rea-lizat ceva extraordinar. Anume, i-ampus pe foºtii mei colegi în locuripotrivite ºtiinþei ºi experienþei lor.Sunt salarii bune, tichete de masã, iarfirma se dezvoltã vãzând cu ochii.Foarte mulþi dintre cei de aici ºi-auangajat ºi rudele apropiate”. Spune,în glumã, bineînþeles cã „atunci cândvor fi prea multe rude, vom face ofirmã separatã. Nu vom aºtepta per-formanþe imediat. Dar, dupã un an,poate doi, îi vom aduce la niveluldorit. Important este sã nu-i înde-pãrtãm pe oameni. Aºa am înþeles eureconversia, aºa am fãcut-o. O fibine? O fi rãu? Ce spui, ziaristule?”.

Am spus cã nimeni nu a fãcutceea ce este acum la Piatra Neamþ.Dar, va vrea oare cineva sã-l imite peex-colonelul Chirilã? (C.D.C.)

TToonn ºº ii mmoonnoottoonn

R e c o n v e r s i a , m i t s a u r e a l i t a t e ?

Pe timpul acþiunilor militare, se poateajunge ºi la situaþia în care informaþiile seprocurã din interogarea prizonierilor.Lucrãrile de specialitate au proiectate, pânãacum, ipoteze potrivit cãrora tehnicile deinfluenþare a subiecþilor pot fi de naturãdiplomaticã, adaptate la tiparul comunicãriimoderne, dar ºi coercitive. Articolul îºi pro-pune sã aducã în discuþie comunicarea su-gestivã în munca de exploatare informativã aprizonierilor. Din raþiuni de spaþiu publicis-tic, dar ºi din bun-simþ conceptual, ampreferat prefixul „o abordare”.

Ce garanþii ale succesului am avea? Maiîntâi psihologia cognitivã cu postulatele eiprobate pe grupe de subiecþi aflaþi înipostaze de la cele mai uºoare ºi pânã la celemai greu suportabile. Completãm recuzitacercetãrilor ºi cu modelele de sugestionareaplicate în campaniile lui Napoleon

Bonaparte, dar ºi pe timpul conflictelor dinVietnam, Israel, Irak, Kosovo.

Autorul sugestiei (heterosugestivul) areca prioritate cunoaºterea „tabloului” dinmintea celui pe care îl exploateazã informa-tiv, adicã, prizonierul. Pentru el, strategiilede construcþie a mesajelor sunt complexe,dacã are inteligenþã peste medie ºi simple,dacã are un coeficient inferior. Omul devinesensibil, atunci când imaginea de sine îi estesubevaluatã sau depreciatã serios. Prin con-strucþiile de semnificaþii gen „la funcþia ºicompetenþa pe care le-ai avut, sigur cunoºtimai mult decât vrei sã spui”, îi atragi atenþiaºi nu este preocupat sã-ºi fãureascã propriileconstructe personale. Stimularea imaginaþieiprin procedee la îndemânã, de exemplu, con-struirea unei istorii a unei picturi sau o altãreprezentare plasticã, spune multe despreinventarul personalitãþii subiectului, a

gândirii lui creative. O con-cluzie de apreciere la superla-tiv poate sã-i stimuleze sub-conºtientul ºi sã intervinã cuo informaþie pertinentã ºi au-tenticã. Tactica „faþã în faþã”stimuleazã comunicarea su-gestivã ºi îi creeazã alocu-torului sentimentul de egalitate în faþa emi-torului.

Mesajele sugestive trebuie construite cusimplitate, cu realitate, aºa încât sã-iprovoace receptorului (prizonierul) atenþia,înþelegerea, acceptarea, pãstrarea noii po-ziþii, acþiunea de a difuza informaþia. Proce-sul de exploatare informativã are aceeaºipretenþie de aplicare precum persuasiunea.Începe cu dezvãluirea intenþiei persuasive(spune ce vrea), argumenteazã mesajul(adversarul trebuie cunoscut mai bine decâtne ºtim noi înºine), repetiþie ºi redundanþã(cererea informaþiei, dar într-un alt nivelsemantico-logic), armonizarea comunicãriiemoþiilor (dacã ne spui ceea ce avem nevoie,

îþi respectãm doleanþele ºi îþi asigurãm pro-tecþia apropiatã). Atitudinea alocutorului(receptorului) este condiþionatã de valorilesale primitive, de cele ale autoritãþii, de celederivate, de concepþia de sine. Pentruanchetator, sunt necesare aptitudinile decomunicare, dar ºi cele de a se stãpâni pesine. Confucius credea cã „persoana careridicã prima tonul este cea care pierde”.

Am preferat sã vorbim despre comuni-carea sugestivã în exploatarea informativã aprizonierilor, din cauzã cã are certitudineasuccesului. Care, bineînþeles niciodatã nu vaveni de la sine, ci dupã o investiþie ºtiinþificãuriaºã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008

Pagina 5

Comitetul pentru buget al Bun-destag-ului german a aprobat achiziþiaa 405 noi vehicule de luptã a infan-teriei Puma destinate Bundeswehr.Primele vehicule de serie ar urma sãintre în serviciu în 2010. Printre avan-tajele vehiculelor de luptã Puma seaflã: motorul de mare putere, de 800KW, transmisia decuplatã de carcasã,o turelã telecomandatã ºi muniþia pro-gramabilã. Puma poate fi echipat cu 2nivele de protecþie. În configuraþia debazã poate fi transportat la bordulviitorului avion de transport militarA400m. De asemenea, poate fi uºorreconfigurat pentru protecþie mãritãprin adãugarea unor elemente dinblindaj, transportate separat.

PUMA a luat startulConceptul vehiculului PUMA este

unic, modular, cu numeroase caracte-ristici care îl fac, potrivit realizatorilor,cel mai sigur ºi mai protejat vehicul deluptã al infanteriei din lume. VVLLIIPPUUMMAA combinã într-un modexcepþional douã cerinþe ale blin-datelor: înaltã mobilitate tacticã ºistrategicã, pe de-o parte, protecþie ºiputere de foc maximã, pe de altã parte.Rezultatul obþinut se prezintã într-omanierã optimã ºi într-un singur sistem

de armã cu performanþe înalte, capabilde a reacþiona adecvat ºi flexibil înorice moment, în orice locaþie ºi laorice nivel de intensitate. Pentrurealizarea acestor obiective, s-au adop-tat soluþii inovatoare în ceea cepriveºte protecþia echipajului, arma-mentul pentru asalt ºi apãrare, capaci-tatea de a acþiona în rãzboiul electro-nic, ºi adaptarea interfeþelor pentru sis-temele de comandã, control ºi infor-maþii. Cu acest profil de luptãtor profe-sionist, PUMA este de departe unvehicul capabil, nu numai de a luptaalãturi de redutabilul tanc Leopard 2,dar ºi de a fi transportat la bordulaeronavelor în teatrele de operaþii.Acest obiectiv a dus la realizarea adouã nivele de protecþie, A ºi C. Îngama cu nivel de protecþie A – variantade bazã, transportabil aerian ºi cu pro-tecþie împotriva efectelor minelor te-restre, a armelor NBC, precum ºi obunã protecþie balisticã. Pentru aatinge protecþia de nivel C (în luptã)pot fi adãugate elemente suplimentare

de blindaj, module, care sunt trans-portate separat ºi care se fixeazã deblindajele vehiculului imediat ce aces-ta a ajuns în teatrul de operaþii.

În cockpitUtilizarea tehnologiilor de protecþie

de ultimã generaþie au condus lacrearea unui spaþiu de maximã sigu-ranþã, pentru un echipaj format din treipersoane ºi o grupã de ºase infanteriºti.Soluþiile tehnice adoptate au fãcutposibilã eliminarea postului de luptãdin turelã, de altfel ºi cel mai vulnera-bil. Ca rezultat al acestor noi idei, doarcamera de luptã necesitã maximã pro-tecþie, obþinându-se astfel reducereasubstanþialã a masei vehiculului. Com-partimentul comun, climatizat, oferãexcelente condiþii pentru proiectareaoptimã, ergonomicã a posturilor deluptã a membrilor echipajului carebeneficiazã de facilitãþile aparaturii decomunicaþii cu circuit închis.

O atenþie deosebitã s-a acordat pro-tecþiei împotriva minelor terestre.Podeaua realizatã din douã straturi estespecial proiectatã pentru a absorbiunda de ºoc produsã de suflulexploziei. În plus, pentru protejareaechipajului, scaunele sunt suspendatede curele din nylon, nu fixate pe podea.

AtotvãzãtorulSistemul de vedere principal al

comandantului este un ppeerriissccoopp rroottaattiivvnn xx 33660000, similar cu cel al unui sub-marin, produs de Zeiss, stabilizat inde-pendent. Dispune de canal optic devedere pe timp de zi, care poate trans-fera imaginea cãtre toate monitoareledin interiorul vehiculului prin inter-mediul unei camere video CCD. Unfascicul de fibrã opticã transmite ima-ginea cãtre ocularul ochitorului. Sis-temul de vedere al ochitorului, cu canalde vedere optronic pe timp de zi, este,de asemenea, stabilizat independent.Ambele sisteme optice sunt echipate ºicu aparaturã de identificare cu imaginetermalã ºi telemetru laser. Conceptulinovativ de control ºi supravegherepentru transmiterea optronicã ladiferitele monitoare din vehicul per-mite echipajului sã evalueze real situ-aþia de pe câmpul tactic. Mai mult,aceste imagini pot fi transmise con-comitent eºalonului superior ºi/sau

altor vehicule. Armamentul turelei are,cu siguranþã, o caracteristicã specificãnoului vehicul de luptã german. Po-ziþionarea centralã a canalului de fibrãopticã a impus ca armamentul princi-pal al vehiculului, un tun automat de30 mm, produs de RMW Oberndof sãfie poziþionat în afara centrului turelei.Sistemul optic al ochitorului este mon-tat lângã tun ºi se roteºte odatã cu el.Aceastã configuraþie oferã VLI PUMAo capacitate de detectare-distrugereasemãnãtoare cu cea a principalelortancuri de luptã existente: în cazul încare comandantul descoperã prinperiscop o þintã inamicã, el transmiteimaginea ochitorului, turela se roteºteautomat cãtre þintã, iar aceasta poate fiatacatã în timp ce comandantul cautãurmãtoarea þintã cu periscopul sãuindependent.

FIRE!Armamentul principal este un tun

automat total stabilizat, de calibru 30mm de tipul MMKK 3300//AABBMM fixat peturelã. Aceastã armã a fost proiectatãpentru atacarea þintelor de la mare dis-tanþã ºi din miºcare. 200 de lovituri cu2 tipuri de muniþie sunt oricând gata dea fi folosite. Alte 200 de lovituri suntdepozitate în interiorul vehiculului.Datoritã sistemului dual de încãrcareeste posibilã tragerea alternativã cucele douã tipuri de muniþie, fãrã a finecesarã schimbarea benzii.

Mitraliera jumelatã MG-4, calibru5,56 mm, este utilizatã ca armamentsecundar. În permanenþã, 1.000 decartuºe sunt pregãtite pentru tragere ºi,în plus, mai existã încã 1.000 decartuºe, rezervã, depozitate în interi-orul vehiculului. Opþional, în funcþiede condiþiile câmpului de luptã, pot fimontate aruncãtoare de grenade saulansatoare de rachete antitanc ghidate.

Diesel PowerMobilitatea deosebitã pe câmpul de

luptã este asiguratã de un avansatmotor DDiieesseell HHPPDD ((hhiigghhppoowweerr ddeennssii-ttyy)) ddee 1100 cciilliinnddrrii care dezvoltã 880000 kkWW(1.070 CP) llaa 44..225500 rrppmm. Comparativcu motoare similare, motorul vehiculu-lui de luptã PUMA este semnificativmai mic ºi mai uºor, cu înalte perfor-manþe ºi cu o putere specificã de pânãla 2255 kkWW//tt ((3333,,55 CCPP//tt)).

Mobilitatea tacticã este asiguratã ºide noul sistem de propulsie, decupla-bil, pe 5 galeþi. Suspensia hidropneu-maticã permite atenuarea ºocurilor ºivibraþiilor.

Alte caracteristici:Greutate maximã: 43 t; greutate

proprie nivel protecþie A - 31,45 t;greutate proprie nivel protecþie C - 40t.

Dimensiuni (Lxlxh): 7,33m x3,71m x 3,05m.

Viteza maximã: 70 km/h.Autonomia: maximum 600 km.Armament- tun automat MK 30-

2/ABM calibru 30mm; mitralierã MG-4 calibru 5,56mm.

Locotenent-colonel (r) Emanuel BÃRBULESCU

Vehiculul PUMA la l inia de s tart

KOSOVO. RRoommâânniiii ººttiiuu ddiinn iissttoorriiaa aauuttoohhttoonnãã ccãã,, îînnaannuull 11338888,, ddoommnniittoorruull MMiirrcceeaa cceell BBããttrrâânn aa ccâ⺺ttiiggaatt oobbããttããlliiee ccuu BBaaiiaazziidd FFuullggeerruull,, llaa KKoossoovvooppoolliiee ((CCââmmppiiaaMMiieerrlleeii)).. CCee ss-aa îînnttââmmppllaatt ddee aattuunnccii,, ddeeccrriippttããmm îînn rrâânn-dduurriillee ddee mmaaii jjooss,, pprriinn aapprreecciieerrii,, eevviiddeennþþiieerrii,, iinntteerrpprreettããrrii ººiiaaccttuuaalliizzããrrii,, ccaarraacctteerriissttiiccii oobblliiggaattoorriiii îînnttrr-uunn ccoommeennttaarriiuu..

Coordonate geograficeProvincia Kosovo este identificatã imediat pe conturul

hãrþii, adicã, între portul Bar (Marea Adriaticã) ºi Skopje(Macedonia), o zonã supusã permanentelor dispute întreSerbia, Muntenegru ºi Albania, încã din perioada rãzboiu-lui balcanic, 1912-1913. Populaþia se estimeazã la 2 mi-lioane de locuitori (90% albanezi ºi doar 7% sârbi). Cam130.000 de sârbi sunt dispuºi la nord faþã de râul Ibar.Studiile europene scot la publicare date, potrivit cãrora,mai mult de 70.000 locuiesc la sud, în comunitãþi rurale,învecinate cu localitãþile albaneze. Religia dominantã estecea islamicã. Urmeazã ortodoxismul ºi catolicismul. Koso-vo traverseazã o perioadã grea, economic. Este sub dina-micile fireºti, cu rata ºomajului mai mare de 50%.Demografia a crescut, mai ales, în rândul populaþieialbaneze.

F i lmu l con f l i c tu lu iS-a redimensionat geopolitica Balcanilor de Vest. For-

mula „noua Iugoslavie”, cu protagonistã, Serbia, comple-tatã ºi de Muntenegru, constituitã în anul 1992, redeschide„situaþia Kosovo”. Provincia ºi-a pierdut statutul deautonomie în 1989, ca urmare a promovãrii lui SlobodanMiloºevici. Ideea majoritãþii albaneze a fost aceea de a pro-mova independenþa, cu atributul suprem în recuzita luiIbrahim Rugova, liderul Alianþei Democratice (septembrie1990). Serbia, Croaþia ºi Slovenia s-au înscris în ecuaþiaconflictului zonal. Pentru Kosovo a fost scânteia violenþelorla scarã realã. Gruparea Armatã de Eliberare din Kosovo(UCK) a avansat o strategie de câºtigare a independenþeiprin violenþe (1992). Se acutizeazã confruntãrile dintresârbi ºi forþele UCK, la începutul anului 1998. Aproape30% din teritoriu a fost ocupat de UCK. Oficialii de la Bel-grad nu au acceptat varianta albanezilor ºi au decis „purifi-carea etnicã”. 1.500 de locuitori au cãzut în perioada con-flictelor. Mulþi, aproape 400.000 de cetãþeni au luat caleamigraþiei.

Ecouri în cancelariile lumiiIntrã pe rol Consiliul de Securitate ONU. Emite

rezoluþia cu numãrul 1199 (septembrie 1998). Se cerea oretragere a forþelor sârbe din zonã. Serbia ºi Muntenegruºi-au schimbat ritmul de ofensivã. S-au pus pe monito-rizarea provinciei. Nu s-au putut evita ciocnirile ºimasacrele. SUA, Italia, Franþa, Germania, Marea Britanie,aflate în gruparea de contact, iniþiazã negocierile. Trata-tivele de la Rambouillet din februarie 1999 îndulcesc puþinstarea conflictualã. Spunem puþin, din cauzã cã a intervenitNATO. Orgoliile se ascut. Nimeni nu a vrut sã mairecunoascã rezoluþiile ºi tratatele anterioare. Pânã când,Alianþa ºi-a impus punctele de vedere. Cu greu, Miloºevicia acceptat imperativele rezoluþiei ONU, dar s-a trezitpãrãsit de ajutorul Moscovei. Anul 1999, la 9 iunie, a fostinterpretat ca o ºansã pentru menþinerea pãcii, prin consti-tuirea dualismului NATO-KFOR. Incidentele care aurãmas în memoria afectivã a omenirii au fost cele de laPriºtina ºi Kosovska, când albanezii au ripostat împotrivaminoritãþii ºi a autoritãþilor internaþionale.

Criza kosovarã ºi discursurile

puterilorNaþiunile Unite ºi

OSCE au supervizatalegerile municipale ºi pecele legislative din 2000ºi 2001. Rugova câºtigãmandatul de preºedinte.

Are atribuþii limitate, pânã în martie 2004, când 50.000 dealbanezi cer mutarea responsabilitãþilor la proprii lideri. LaPriºtina, s-a propus transferul competenþelor din sferaONU la structurile locale. Serbia ºi reprezentanþii comu-nitãþii internaþionale au respins doleanþele kosovarilor.

În loc de concluziiSã ne amintim de experienþele ºi modelele din istorie. O

victorie nu înseamnã întotdeauna o permanentã stare deconfort social. S-a întâmplat aºa, pentru cã s-a vrut. Impor-tant este pânã când? (C.D.C.)

Kosovo, un impact

al Rãzboiului Rece

Discursuri pe o temã datã O abordare a comunicãri i sugest ive

în interogarea prizonier i lor

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31martie 2008Pagina 6

CMYK

- Domnule locotenent-ccolonel, vã rog sã comentaþi despretipologia misiunilor unitãþii, în actuala formulã structuralã.

- Spectrul misiunilor batalionului a rãmas acelaºi, atât lapace, la crizã propriu-zisã, cât ºi la rãzboi. Nici o schimbare,pânã acum, nici la misiunile internaþionale. Am rezolvat ceea cenoi am spus demult, chiar când ne aflam în teatrele de operaþii.Sã-i avem în vedere pe subofiþeri. Sã le asigurãm accesul încarierã, cel puþin pânã la gradul de plutonier-adjutant. Este unstimulent material, profesional ºi, dacã vreþi, o reproducþie aforþei combative. Pot sã mi-i formez în profesiune pe cei tineri.Stãm bine ºi la gradaþi profesioniºti. Ne-am încadrat funcþiileprevãzute la nivelurile de execuþie într-un procent mulþumitor.Pot sã afirm faptul cã, atât la Statul Major, cât ºi la subunitãþi,sunt create premisele îndeplinirii misiunilor pe timp de pace ºia celor internaþionale. Deja, pânã acum, cu noua formulã struc-turalã, am desfãºurat cinci exerciþii de amploare, patru instruc-taje metodice demonstrative ºi avem prevãzut un antrenamentde stat major. Pentru tinerii ofiþeri, în special cei de la sub-unitãþi, perspectiva în carierã încã nu s-a conturat. Vor mai fiîntârzieri la avansãrile în grade. Suntem optimiºti. Avem spri-jin din partea comenzii de la marea unitate. Am reuºit sãmenþinem în batalion forþa de coeziune ºi spiritul concurenþei.Ceea ce, credem noi, cã este la fel de important ca ºi lansareaunei nave la apã.

- Va mai fi de actualitate sintagma „prin cumul” în ceea cepriveºte îndeplinirea atribuþiilor la nivelurile executanþilor?

- Da. Numai la specialitãþile sensibile, cum ar fi protecþiamuncii, relaþii publice, relaþii civili-militari, asistenþã juridicã.Susþin ideea potrivit cãreia, domeniile sunt ºi nu pot fi angajaþiofiþeri, doar de dragul de a fi cineva nominalizat prin ordinul dezi. ªansa este cã sunt posibilitãþi sã asigurãm fluxul infor-maþional ºi aici. Împreunã cu ajutoarele mele, am decis cã esteun beneficiu instituþional, dacã folosim cadrele cu experienþã ºipe cele cu studii apropiate de cerinþele fiºelor posturilor. Din

câte apreciem, la volumulde documente care trebuieîntocmite mã refer, putemieºi la timp pe aliniamen-tul misiunii ordonate.Deocamdatã, cei careasigurã funcþii prin cumulsunt stimulaþi moral ºicointeresaþi material prinformele prevãzute înlegile ºi regulamentelemilitare. Bineînþeles, atâtcât þine de competenþacomandantului.

- Au fost situaþii decontestare a califica-tivelor acordate înaprecierile de serviciu decãtre subordonaþi?

- Din fericire pentru mine, nu. Cred cã este meritul deci-denþilor iniþiali, dar ºi al celor care au materializat concepþia deapreciere. Atunci când îi ºtii pe oameni din toate punctele devedere, îþi vine uºor sã vorbeºti despre ei. Am urmãrit sã nuprimeze conflictele de motive. Poate cã ele sunt singurele inad-vertenþe ale muncii de apreciere. Ne-am ferit sã etichetãmoamenii pe criterii subiective. Am intervenit cu fermitate, acolo,unde prin natura atribuþiilor, au apãrut ºi bariere în comunicare.Mi-am implicat în acþiunea de redactare a aprecierilor de servi-ciu principalele ajutoare: locþiitorul comandantului, consilierulpsiholog, ºeful personalului, medicul unitãþii. Am avut perma-nent pulsul subordonaþilor. Departe gândul de a ne lãuda. Credcã ne-a maturizat psihic, profesional ºi social specificul misiu-nilor internaþionale. Îl cunosc pe fiecare, de la pistolarul sub-unitãþii de asigurare ºi pânã la primul meu locþiitor, cum

gândeºte, ce perspective are ºi cum va reacþiona la stimulii pu-ternici. Poate aici a fost ºansa noastrã, aceea de creatori ai uneiimagini naþionale.

- Cum evaluaþi activitãþile inserate în planul de achiziþiipublice pentru anul 2008?

- Compartimentul specializat este instruit ºi are experienþãîn ceea ce priveºte activitatea în sine. Algoritmii de lucru suntfoarte bine decriptaþi ºi nu am avut disfuncþii sistemice. Con-semnãrile comisiei de audit intern sunt argumentele pozitive.Avem experienþa partenerilor de misiune. Am înþeles prio-ritãþile ºi semnificaþiile gestionãrii corecte a resurselor. Nu pro-movãm cliºee mentale anoste. Suntem deschiºi la comunicare,la transparenþã ºi la adevãr. Subordonaþii de la achiziþii ºtiu cãnu pot fi deasupra legii. Ca sã putem raporta „gata de misiune!”,avem nevoie de iniþiativã, de fermitate ºi de curaj. Dar toatenumai în sprijinul legii. Eludarea ei înseamnã suferinþã pentrunoi, dar ºi pentru alþii.

- Dacã ar fi sã gândiþi un plan de imagine instituþionalã, cuce aþi începe?

- Cu cele zece misiuni internaþionale. Cu datele înscrise înjurnalele de acþiune, cu aprecierile ºi evidenþierile coman-danþilor militari ai armatelor aliate, dar, nu în ultimul rând, cuexperienþele subordonaþilor. De pe agendele mele de misiune,pentru fiecare misiune am întocmit câte una, pot sã spun cãtreizeci de publicaþii din lume au vorbit despre Craiova ºi noi,patru ore ºi treizeci de minute s-au emis în eter cu mesajeledespre misiunile „Scorpionilor roºii”, iar peste o mie delocuitori îºi pãstreazã în arhivele sentimentale fotografiile ºicadourile primite cu dedicaþiile noastre. Poate cã nu este oimagine suficient dimensionatã, dar poate fi un început. Camaºa ne-am începe propriul plan de imagine instituþionalã.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

“Nu promovom c l i ºee mentale anoste ”

- Puþini dintre cititorii noºtri cunosc faptulcã v-aaþi început cariera militarã în cadrulRegimentului 34 Mecanizat „Constanþa” alecãrui tradiþii de luptã Brigada 34 Infanterie„Vasile Lupu” le continuã?

- Sunt unul dintre ofiþerii profund legaþi ºiataºaþi profesional, dar ºi sentimental deaceastã brigadã. Prin faptul cã aproape întrea-ga mea carierã militarã se confundã cu aceastãmare unitate.

Cu unele mici excepþii, când am urmatcursurile Universitãþii Naþionale de Apãrare„Carol I” sau când mi-am desfãºurat activi-tatea în Comandamentul 9 Operaþional„Dobrogea” ºi respectiv, Comandamentul 2Operaþional Întrunit de la Buzãu.

Timp de aproximativ 20 de ani, activitateamea de militar s-a desfãºurat în garnizoanaTopraisar. Am pornit de la funcþia de coman-dant pluton, urmatã cea de comandant com-panie ºi comandant de batalion în cadrul Regi-mentului 34 Mecanizat, al cãrui ºef de statmajor am devenit ulterior.

Odatã cu transformarea regimentului înBrigada 34 Mecanizatã am fost numit pefuncþia de ºef de stat major al acesteia. Ulteri-or, am îndeplinit funcþia de locþiitor al coman-dantului de brigadã.

Astãzi, la o anumitã etapã a carierei melemilitare, mã regãsesc în onoranta, dar ºiresponsabila funcþie de comandant al Brigãzii34 Infanterie.

- Brigada 34 îºi are rãdãcinile puternicînfipte în solul dobrogean, de unde ºi sunteþi,de loc?

- Într-adevãr ºi eu sunt dobrogean. De loc,sunt din localitatea Topolog, judeþul Tulcea.Aº dori sã spun cã beneficiez de un avantaj, ºianume, acela cã mã cunosc subordonaþii ºi euîi ºtiu, la rândul meu. La fel de bine cunosc ºiunitãþile din compunerea brigãzii. Lucrez cuaceºtia pe baza transparenþei. Nu poate nimenisã îmi reproºeze cã am aterizat de undeva dinafara structurii la comanda acestei brigãzi. Iarsubordonaþii mei sunt mândri cã cineva dinmijlocul lor, plecat de la baza carierei militarea ajuns sã comande aceastã mare unitate.

- Fiind o mare unitate de generare –regenerare a forþei, care sunt prioritãþile pen-tru acest an?

- Brigada 34 se aflã în categoria MarilorUnitãþi sau a structurilor de generare – regene-rare a forþei, dar ea are ºi o mare parte de sar-cini operaþionale. Spre exemplu, pentru acestan principalele obiective ale brigãzii sunt: dez-voltarea ºi menþinerea nivelului de operaþio-nalizare a structurilor destinate pentru iniþiati-va SEEBRIG; intensificarea pregãtirii Bata-lionului 2 Infanterie ºi a celorlalte structuri dinbrigadã pentru atingerea nivelului de instruirenecesar îndeplinirii misiunilor specifice petimpul desfãºurãrii summit-ului NATO dinacest an; organizarea ºi desfãºurarea progra-mului de pregãtire a Batalionului 341 Infan-terie în vederea atingerii nivelului de ope-raþionalizare structuralã ºi acþionalã necesarpentru participarea la misiunea „Iraqi Free-dom” care se va desfãºura în Teatrul de Ope-

raþii din Irak; ºi, nu în ultimul rând, instruireaºi menþinerea nivelului de pregãtire ºi a capa-citãþii de reacþie adecvatã a comandamentuluibrigãzii ºi a celorlalte unitãþi din subordine.

- Pânã în prezent, marea unitate pe care ocomandaþi a acumulat o bogatã experienþã înteatrele de operaþii. Vã propun sã vorbim peaceastã temã.

- Deºi suntem o brigadã de generare –regenerare a forþei, Brigada 34 Infanterie estesingura mare unitate de acest gen din cadrulForþelor Terestre care se poate mândri cã a rotitbatalioanele de infanterie în teatrelede operaþii.

Avem o experienþã bogatã înacest sens. Începând cu anul 1995,Batalionul 2 Infanterie a participat lacinci misiuni de menþinere a pãcii înAngola, Albania, Bosnia-Herþego-vina ºi Kosovo, precum ºi la douãmisiuni în Teatrele de Operaþii dinIrak ºi Afganistan. Batalionul 2Infanterie a fost prima unitateromâneascã care a avut în subordineoperaþionalã (pe timpul desfãºurãriimisiunii în Afganistan) o companiede militari americani.

Batalionul 495 Infanterie s-aînapoiat din misiune din Teatrul deOperaþii din Irak în vara anului tre-cut.

Batalionul 341 Infanterie a participat cutoate cele trei companii la misiunea ROFNDdin Kosovo. A avut ºi o participare în Teatrulde Operaþii din Afganistan, iar, în acest an, aºacum am precizat anterior, se pregãteºte pentruo nouã misiune. De aceastã datã, în Teatrul deOperaþii din Irak.

- Anterior aþi fãcut referire la iniþiativaSEEBRIG?

- Brigada 34 Infanterie a fost nominalizatãsã asigure personalul ºi tehnica cu care Româ-nia s-a angajat la nivelul miniºtrilor Apãrãrii sãcontribuie la iniþiativa SEEBRIG. Din acestmodul fac parte un batalion de infanterie,respectiv, Batalionul 341 Infanterie, o com-panie de geniu ºi subunitãþi de cercetare ºitransport de nivel pluton, însemnând un efectivde peste 500 de militari.

Aceste forþe au fost declarate complet ope-raþionalizate în anul 2003. De atunci, anual, elesunt evaluate de cãtre Comandamentul SEE-BRIG pentru verificarea menþinerii niveluluide operaþionalizare. Anul trecut activitatea deevaluare s-a desfãºurat în luna noiembrie decãtre o echipã de evaluatori condusã de cãtrecomandantul SEEBRIG, general de brigadãdoctor Iosif Virgil BÃLÃCEANU care a avutaprecieri deosebite.

Anul acesta, o nouã evaluare a SEEBRIG-ului este planificatã la finele lunii mai, înpoligonul CINCU, pe timpul desfãºurãrii exer-ciþiului de simulare combinatã cu Batalionul341 Infanterie.

- Încadrarea cu personal rãspunde ce-rinþelor curente ale marii unitãþi?

- Din nefericire, încadrarea cu personal nueste cea mai bunã ºi nu ne satisface la ora actu-

alã. Avem o încadrare deficitarã cuprinsã între50-70%, în condiþiile în care trebuie sãdesfãºurãm aceleaºi activitãþi ca ºi structurilecare beneficiazã de o mai bunã încadrare decâtnoi.

Aceasta presupune un efort susþinut dinpartea personalului, dar, totodatã, aici se poatevedea mãiestria ºi arta unor comandanþi deunitãþi ºi a unor ºefi de structuri din cadrulbrigãzii. Poþi sã îþi îndeplineºti obiectivele însituaþii dificile nu numai atunci când ai totulasigurat de-a gata.

- Cum apreciaþi calitatea din punct devedere al pregãtirii militare a soldaþilor ºigradaþilor voluntari?

- Instruirea, dupã cum bine ºtim, reprezin-tã o componentã importantã a structurilorArmatei României. Din pãcate, instrucþia nueste conceputã ºi desfãºuratã într-o concepþieunitarã. Existã opinii ºi diferenþe cu privire lainstruirea structurilor NATO, pe de-o parte ºiinstruirea structurilor non NATO. Eu aº vrea sãapreciez faptul cã Armata României face parteîn întregul ei din NATO. Nu avem unitãþiNATO ºi unitãþi non NATO. De aceea, proce-sul de instruire trebuie sã fie unitar. Pentru cã,unitãþile de generare – regenerare completeazãcu personal unitãþile dislocabile destinate pen-tru NATO. Cu atât mai mult se impune, ca ºiaceste unitãþi, sã beneficieze de aceleaºi proce-duri, sã facã instruirea personalului dupã direc-tiva de planificare a exerciþiilor. Acest lucrueste însã limitat de unele aspecte printre careaº semnala faptul cã nu toate unitãþile au încãlocuri special amenajate unde sã depozitezemanualele ºi instrucþiunile necesare instruirii.

Totuºi, instrucþia în cadrul brigãzii sedesfãºoarã într-o asemenea manierã. Noipunem accent deosebit pe acest fapt. Laultimele verificãri ºi evaluãri, activitatea a fostbine apreciatã. Mai întâmpinãm greutãþi pelinia instruirii pe categoriile de tehnicã pe carese vor duce aceºti militari sã completezeunitãþile destinate pentru NATO. Vã dau unexemplu. Militarii din cadrul brigãzii se instru-iesc pe transportoare amfibii blindate, model71 ºi 77 ºi se duc sã completeze unitãþi dislo-cabile care sunt dotate cu maºina de luptã ainfanteriei. Transmisioniºtii se instruiesc pestaþii radio „Panther” ºi lucreazã la unitãþile pe

care le completeazã pe staþii „Harris” sau altetipuri de staþii radio interoperabile cu NATO.Din acest punct de vedere, am propus ºi am ºiraportat comandantului C. 1 A. Trt. ca, înparte, în unele unitãþi ale brigãzii, sã fiedetaºate anumite categorii de tehnicã care suntdestinate, prin planuri, sã completeze unitãþiledislocabile.

- La începutul lunii aprilie, în Bucureºti seva desfãºura summit-uul NATO. Cu ce forþeparticipã Brigada 34 Infanterie la aceastãactivitate?

- Suntem implicaþi în activitatea desecurizare a evenimentelor ce se vor desfãºurape timpul summit-ului cu o parte din forþeledislocate în garnizoana Bucureºti, îndeosebipentru asigurarea suportului logistic ºi admi-nistrativ. Toate forþele participante la aceastãactivitate au parcurs pânã în prezent etapele depregãtire ºi, la acest moment, sunt gata pentruevaluarea finalã care se va desfãºura înainteaînceperii summit-ului.

- Care sunt punctele tari ale acestei mariunitãþi?

- Ne putem mândri prin faptul cã brigadaare anumite puncte tari pe care se poate bizuiîn orice moment. În primul rând, rezultatelebune ºi foarte bune obþinute în îndeplinireaplanului cu principalele activitãþi la evaluãri ºicontroale. În anul 2007 am obþinut calificativulfoarte bine la controlul pe linie de mobilizareexecutat de cãtre Statul Major General. Anulacesta am obþinut foarte bine la exerciþiul deverificare a capacitãþii de reacþie imediatã decãtre Statul Major al Forþelor Terestre. Deasemenea, am primit calificativul foarte bine lacontrolul Corpului 1 Armatã Teritorial din lunaianuarie. În al doilea rând, experienþa acumu-latã în misiunile executate în Teatrele de Ope-raþii nu ne-o poate lua nimeni. Este pusã în va-loare pe timpul activitãþii de instruire înperioada în care ne aflãm.

În al treilea rând, trebuie menþionatã par-ticiparea la iniþiativa regionalã cu forþele pecare le-am prezentat mai înainte.

- Cum se contureazã viitorul Brigãzii 34Infanterie?

- În viitorul apropiat, Brigada 34 Infanterieva continua sã aibã un rol important ºi un statutbine definit în structura de forþe armate aleRomâniei. În luna mai vom primi noile state deorganizare, care vor fi mai echilibrate din acestpunct de vedere ºi vom încerca sã selecþionãmmilitari ca sã îi încadrãm cu atenþie. Ulterior,apreciez urmãtoarele oportunitãþi pentrubrigadã. Aceasta sã fie inclusã în ciclul degenerare – regenerare prin redistribuirea depersonal ºi achiziþii de tehnicã nouã. Brigadasã rãmânã în continuare în compunerea depace a viitoarei Divizii 1 Infanterie, ca mareunitate de generare – regenerare a forþei. Iarinstruirea forþelor sã se facã pe tehnicã ºiechipamente moderne, similare celor din înzes-trarea unitãþilor pe care le completeazã. Chiardacã brigada nu poate fi dotatã cu aceastã ca-tegorie de tehnicã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

“ S u n t p r o f u n d l e g a t º i a t a º a t d e a c e a s t ã b r i g a d ã ”- a f i rmã comandan tu l B r igãz i i 34 I n fan te r i e , co lone lu l Vas i l e HERMENEANU -

- interviu realizat cu locotenent-ccolonelul Gabriel TOMA, comandantul Batalionului 26 Infanterie -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 6(240) din 31martie 2008

Pagina 7

CMYK

FFiiee zzii ssaauu nnooaappttee,, ffiiee vvaarrãã ssaauu iiaarrnnãã,, îîii vveeddeemm ppee ººoossee-lleellee þþããrriiii.. SSuunntt iinnccoonnffuunnddaabbiillii pprriinn ffoorrmmaa ººii ccuullooaarreeaaaauuttoovveehhiiccuulleelloorr ppee ccaarree llee ccoonndduucc.. IIaarr lliitteerraa „„AA”” ccaarree llee aauu-tteennttiiffiiccãã aappaarrtteenneennþþaa llaa iinnssttiittuuþþiiaa mmiilliittaarrãã eessttee îînnsseemmnnuull lloorrddee iiddeennttiiffiiccaarree..

RReecc rreeeerree ºº ii mmeedd ii ttaa þþ ii eeBatalionul 43 Transport se aflã dislocat în garnizoana

Roman. De fapt, prin dispunerea sa este cea mai nordicã uni-tate din compunerea Corpului 1 Armatã Teritorial. Ca sãajungi din Bucureºti la Roman ai de parcurs aproximativ 350de km pe durata a cinci ore de mers cu trenul.

Trenul depãºeºte Adjudul ºi se îndreaptã cãtre Bacãu. Pefereastra vagonului unde mã aflu se vãd într-o pãdure, clãdiricare, de la o poºtã, aratã a fi militare. Vãzându-mã cu câtinteres mã holbez la ele, vecinul meu de scaun îmi spun cãau fost ale armatei. Dar, acum funcþioneazã acolo un stabili-ment pentru cei care carã apã în butoiul fãrã fund.

Trecem ºi de Bacãu. O altã pãdure ºi o altã împrejmuireîn care se vãd clãdiri dupã acelaºi tipar. Acestea sunt bineîngrijite. Numai gardurile care le înconjoarã sunt ceva maiînalte. Amabil, vecinul de cãlãtorie mã lãmureºte din nou. ªiaceste clãdiri au aparþinut armatei. Acum însã acolo este unloc de meditaþie pentru bãieþii certaþi cu legea.

DDuurree rreeaa ii ss ttoo rr ii ee iiTrenul ajunge în gara Roman. Pe peron, O.R.P.-istul

batalionului, locotenentul Petre CHIRIAC, mã aºteaptã.Licenþiat în filozofie, în anul 2002, adeptul lui Descartes aales cariera armelor. Este un produs al sistemului deînvãþãmânt militar pe filierã indirectã. Diferenþele nu se vãdînsã. Dupã modul cum se comportã îþi demonstreazã cã esteun veritabil ofiþer de infanterie.

Pornim cãtre sediul batalionului. Pe strada care duce launitate se lucreazã de zor la refacerea ei. Se pun borduri, sepietruieºte ºi se asfalteazã. Doar, anul acesta, va fi un anelectoral!

Trecem pe lângã un grup de clãdiri dezafectate, caredupã forma construcþiei aratã a fi cazãrmi de dupã Rãzboiulde Independenþã. În faþa acestora, lãsat în pãrãsire se aflã unmonument în formã de obelisc care ar fi trebuit sã aibã învârf o acvilã cu aripile desfãcute. Pe frontispiciul monumen-tului, cuvintele care se mai vãd, cu greu te mai pot lãmuri înamintirea cãrui eveniment istoric a fost înãlþat.

„„CCaazzaarrmmaa OOii ttuuzz””Pãtrundem pe poarta unitãþii. ªi aici se poate vedea pe

viu istoria. Clãdiri vechi cu un format specific sfârºitului desecol XIX pe care numai în fotografiile de epocã ai ºansa sãle mai vezi.

Deasupra intrãrii principale a unei clãdiri esteinscripþionatã denumirea de „Cazarma Oituz”. Dar nu aicivoi intra. Semnul de armã specific celor de la transporturileauto (roata ºi ciocanul) mã readuce în actualitatea cotidianã.

Suntem aºteptaþi de cãtre comandantul batalionului,locotenent-colonelul Jan ANDREI. Semnul de armã pe careîl poartã pe epolet aratã cã este tanchist. Comandantulunitãþii îmi declarã cã, dacã aº fi venit cu o sãptãmânã maidevreme, aº fi avut posibilitatea sã vãd întreg batalionul detransport ieºit în teren pe timpul desfãºurãrii unui exerciþiude alertã. Dar ºi atunci când nu are activitãþi de transport,personalul batalionului are de lucru. Repararea ºiîntreþinerea tehnicii auto din dotare este o activitate perma-nentã pe care voi avea posibilitatea sã o vãd în desfãºurare,pe viu.

În momentul în care ies din biroul comandantului, observsteagul de identificare al batalionului pe care este scris în la-tinã „SEMPER UTILIS” (“Mereu Utili”).

OO ccaabb ii nnãã rr ii dd ii ccaa ttããTraseul propus de comandant ne duce cãtre parcul auto al

u n i t ã þ i i .Remizele pecare le vãd,au adãpos-tit, începândcu anul1968, tehni-ca de luptãcare se aflaîn dotareaCentrului deI n s t r u i r eE c h i p a j eMaºini deLuptã, care

a funcþionat în actuala locaþie a Batalionului 43 Transport.La intrare, în parcul auto, pe un panou aflat la exterior,

sunt dispuse o mulþime de eprubete în care se aflã probele cuantigel care aparþin autovehiculelor care ies zilnic în cursã.Pe un suport vãd aºezate numeroase bare de tracþiune rigidã,

vopsite în alb ºi roºu, necesare tractãriitehnicii, atunci când aceasta se defecteazã.

Intrãm în remiza celor de la mentenanþã. Îninteriorul ei atmosfera este tipicã unui atelierauto unde se fac reparaþii curente.

Lângã un autocamion forfota este în toi.Privind activitatea care se desfãºoarã îmi treceprin minte vechea zicalã a automobiliºtilor mi-litari: „O capotã ridicatã, doi bocanci afarã, senumeºte maºinã militarã”. De aceastã datã, numai este ridicatã capota, ci cabina. Aflat subea, maistrul militar clasa a II-a, GabrielCUCIUC, ajutat de caporalul Florin GHI-ROAGà lucreazã de zor. Reparaþia trebuie ter-minatã în cursul zilei. Maºina va fi predatã lasubunitate, iar în locul ei va intra la reparat oalta, care aºteaptã la rând.

PPrreecc ii zz ii ee ºº ii ff ii nnee þþeeÎn apropierea remizei celor de la mentenanþã se aflã Ate-

lierul de Prelucrãri Mecanice. În faþa unui strung aflat înfuncþiune, urmãrind cu atenþie cum este prelucratã o piesã,se aflã personalul civil contractual Ionel TOFÃNICÃ.

Aºtept ca strungarul sã îºi termine de prelucrat piesa ºiatunci când în atelier se lasã liniºtea, aflu ce face acolo.

„În cadrul acestui atelier executãm tot felul de piese deschimb care se folosesc la retuºurile autocamioanelor dindotare cu sprijinul utilajelor pe care le avem. Facem reparaþiicurente. Sunt în armatã de douãzeci de ani”, îmi declarãmeºterul care se ocupã cu precizia ºi fineþea pieselor nece-sare pentru buna funcþionare a maºinilor.

Într-un colþ, aºezatã pe un butuc mare de lemn troneazã

o veche ºi mare nicovalã. Alãturi, sprijinit ºi aflat în repausse aflã un baros imens. „Aici îmi fac orele de sport. ªtiþi cemuºchi se fac la baros?”, îmi mai declarã zâmbitor strun-garul.

CCee ll mmaa ii aavvuu tt dd ii nn uunn ii ttaa tteeRefuz politicos invitaþia ºi mã îndrept cãtre depozitul de

materiale auto asupra cãruia în fiecare zi sunt aþintite privi-rile tuturor automobiliºtilor din unitate. În interiorul depozi-tului îl gãsesc pe maistrul militar clasa a II-a, IonelPIETRARIU, ºeful depozitului de materiale auto. Este con-siderat de colegi ca fiind cel mai avut din unitate. Într-ade-vãr, meºterul este foarte bogat. Iar aceasta nu se datoreazãfaptului cã a câºtigat vreun pot la 6/49 sau a primit vreomoºtenire de la un unchi din America, ci gestiunii pe care oare în primire de la armatã. Pe rafturile aflate în depozit suntmii de repere care, luate per ansamblu, duc la o cifrã cumulte zerouri.

La fel ca un bibliotecar care cautã printre rafturi o carte,ºi meºterul se descurcã cu rapiditate în depozit, în cãutareavreunui reper sau ansamblu solicitat de cãtre cei din echipade mentenanþã. ªtie cu precizie locul fiecãruia. Dupã spuse-le celor care aºteaptã la intrare, lângã gardul despãrþitor, ºinoaptea fãrã luminã îþi gãseºte ceea ce îi soliciþi. Aºa debine îºi cunoaºte averea pe care o are în responsabilitate.

DDiinn ccee îînn ccee mmaa ii rraa rr iiPeriplul meu gazetãresc continuã. De aceastã datã, îl am

ca ghid pe comandantul Companiei 1 Transport, cãpitanulIulian GAFTON, care mã conduce cãtre locul unde este dis-pusã tehnica de auto a companiei.

Pe locul de parcare a tehnicii, pe plutoane, vãd o varietatede autovehicule, fiecare având o destinaþie precisã în pri-vinþa misiunii de transport pe care ar putea sã o primeascã.Chiar dacã nu este nouã, întreaga tehnicã de auto a sub-unitãþii este bine întreþinutã. ªi asta, se datoreazã în princi-pal ºoferilor care o au în primire.

Lângã un autocamion DAC 6x6 îl gãsesc pe conducã-torul auto Gheorghe CIOROVEA. Este angajat ca personalcivil contractual la armatã de 12 ani. Înainte a lucrat la cei dela M.I.R.A. Verificã cu atenþie autocamionul. Oricând poateprimi ordin sã iasã în cursã.

Comandantul de companie îmi spune cã este unul dintrecei mai buni ºoferi pe care îi are la companie. ªi cã ºi-ar maidori sã mai aibã asemenea oameni în subordine.

Din pãcate, sunt din ce în ce mai rari. Iar cei care vin în

unitate ºis u n trepartizaþiau o expe-r i e n þ ãr e d u s ã .Un bunconducã-tor autocapabil sãcircule pedrumurilep u b l i c e ,la volanulunui auto-c a m i o n

militar, în condiþiile în care traficul auto pe ºosele înre-gistreazã o cotã ridicatã de la o zi la alta, nu se formeazãimediat ce a parcurs cele 30 de ore de condus. Este nevoie detimp ºi, mai ales, de experienþã practicã.

„„LLoocc ddee mmoonnaass tt ii rr eeºº ii ddee ppoommeenn ii rree””

În curtea unitãþii frigul devine din ce în ce mai pãtrunzã-tor. Privesc cerul care este acoperit de nori grei ºi întunecaþi.Vântul începe sã batã cu putere. O.R.P.-ul batalionului îmispune cã nordul ºi-a deschis porþile.

Ne îndreptãm cãtre locaþia unde îmi voi încheia docu-mentarea. ªi anume, acolo unde credinþa ºi-a regãsit din noulocul pe care l-a avut dintotdeauna printre militarii din gar-nizoana Roman. Mai precis, voi vizita biserica militarã cuhramul „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril”.

Ajungem la poarta unitãþii unde se aflã biserica. De stra-jã la intrare, un civil, angajat al unei firme de pazã, ne veri-ficã documentele, îºi anunþã ºeful, apoi ne permite accesul.ªoferul maºinii cu care mã deplasez îl salutã politicos cu „Sã

trãiþi domnule maior!”. Depãºim punctul de acces. Înurma noastrã, paznicul trage cu putere de poartã. Aflu dela ºofer cã acesta a fost cadru al armatei ºi cã a trecut înrezervã în condiþiile binecunoscutei Ordonanþe de Guvernnumãrul 7/1998. Comentariile sunt de prisos.

În faþa bisericii, preotul militar al garnizoanei Roman,Ionel BUCUR ne aºteaptã. Privesc cãtre locaºul de cultcare se aflã în plinã refacere, atât la exterior, cât, mai ales,la interior.

Pãtrundem în pridvorul bisericii unde este amenajat ºiun mic punct muzeistic în care sunt expuse odoare bi-sericeºti valoroase. La loc de cinste este expus „SfântulAntimis”. Deasupra acestuia, pe perete se aflã tabloul cuofiþerii Regimentului 14 Dorobanþi, realizat în anul 1933.

Aflu de la preotul militar cã biserica militarã a garni-zoanei Roman a fost lãcaºul de cult unde a oficiat ultimulepiscop militar al Armatei Române, doctorul PartenieCIOPRON. Mai aflu cã, în perioada cuprinsã între anii1949-2006, clãdirea bisericii a avut mai multe destinaþii:depozit de materiale, salã de sport, magazie.

În prezent lucrurile au revenit la normal. La 29octombrie 2006 s-a fãcut sfinþirea bisericii. De atunci ºi

pânã astãzi s-au desfãºurat lucrãri de refacere. Cu toate cãs-a lucrat cu dãruire mai este mult de lucrat la sfântul lãcaº.

Ajungem în altar, unde doi muncitori lucreazã la ten-cuirea pereþilor. În curând va începe cea mai grea ºi dificilãoperaþiune de refacere. Pictura întregii biserici. Preotul parea fi optimist în privinþa desfãºurãrii lucrãrilor de restaurare.Asta, la prima vedere. Ochii însã îi spun altceva. Mai aremulte lucruri de fãcut pânã la finalizare. Are încredere îndivinitate ºi sperã în sprijinul enoriaºilor sãi.

Documentarea mea se încheie. Pornesc cãtre poartã. Deaceastã datã, gãsim la post un alt civil care se salutã cordialcu ºoferul maºinii ce mã va duce cãtre garã. Aflu cã civilula fost ºi el cadru al armatei, având gradul de locotenent-colonel. Impactul pe care îl simt la aflarea unei asemeneaºtiri are pentru mine efectul unei bâte care m-a lovit înmoalele capului. Realitatea efectului rezultat în urma proce-sului de reformã a instituþiei militare în aceastã garnizoanãeste mai mult decât elocventã.

Aºtept pe peron sosirea trenului care mã va duce în ca-pitalã. În depãrtare se vede o luminã care se apropie cuvitezã. Trenul soseºte ºi opreºte în garã. Mã grãbesc sã mãîmbarc. Pe peron, rãmâne O.R.P.-ul care îmi face cordial cumâna. Din uºa vagonului care se pune în miºcare, îl privescîncã o datã. Este tânãr ºi are viitorul în faþã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

„M e r e u u t i l i ”

Cauza tuturor patimilor este împãtimirea, nãzuinþa care neleagã de aparenþele vãzute ale lucrurilor ce ne fãgãduiesc multºi nu ne dau nimic sau foarte puþin.

Desigur, fiecare persoanã ºi fiecare situaþie are circum-stanþele ei specifice ºi particulare, încât n-am putea spune cãexistã un model rigid de împãtimire. Sfânta Scripturã ºi SfinþiiPãrinþi aratã mai multe descrieri ale procesului de împãtimire.Una din acestea este oferitã de Teodor al Edesei: „Fiecareînvoire a gândurilor noastre cu o dorinþã opritã, adicã atracþiehedonistã, este pãcat. La început gândurile noastre prin carepasiunile încep sã întunece mintea, apoi sufletul se supune laatracþie, incapabil sã reziste luptei. Acesta este urmat de ceeace numim consimþãmânt (învoire), care este pãcat. Când eldureazã pentru o perioadã de timp, atunci el provoacã ceea cenumim o patimã”.

Într-un sens, „patimile sunt sursa faptelor noastre rele”. Înaltul, ele sunt rezultatul, sãvârºirea obiºnuitã a rãului. În primulsens, patimile reprezintã „partea instinctivã ºi iraþionalã asufletului omenesc”. În al doilea sens se referã la înþelegereapatimii „Ca o condiþie înrãdãcinatã a rãului”, „stãpânirea spiri-tului uman de cãtre boala moralã”.

În ascetismul ortodox (asceza este „omorârea morþii” dinnoi, ca sã elibereze firea de sub robia ei), sunt termeni specialicare sã denote diversele efecte exercitate de duhurile releasupra sufletului omenesc. Sunt gândurile sau imaginile,ridicându-se din regiunile cele mai de jos ale sufletului, dinsubconºtient. Apoi este seducerea sau ispita, adicã, prezenþaunui gând strãin, sosit din afarã ºi introdus de o voinþã ostilã înconºtiinþã. Pãcatul propriu-zis începe odatã cu „unirea”, adicã

alipirea minþii de gândul sau imaginea strecuratã.Pentru a duce lupta împotriva duhurilor rele se cere raþiunii

o subþirime pentru a le surprinde ºi o tenacitate neobositã pen-tru a nu se lãsa în stãpânire de ele ºi din primul moment sã res-pingã miºcarea poftei ce rãsare în conºtiinþã ca ea sã nu devinãpatimã. A alimenta o poftã înseamnã a o aprinde ca pe o flacãrãcare nu se mai poate stinge niciodatã.

Pãcatul este ca o piatrã de moarã care ne trage întotdeaunaîn jos. ªi dacã cedãm în faþa lui, îl vom dori mereu. Cugetareatrebuie sã ia atitudine pentru a alunga gândul pãcatului dinprima clipã.

Împãtimirea atrage dupã ea în exterior toate puterile noas-tre sufleteºti. Ea este cleiul care ne lipeºte de suprafaþa exte-rioarã a lucrurilor, ca la ultima realitate, este rob al lumii ºi esteatras într-o existenþã opacã, fãrã sens, care sfârºeºte în moarte.

Prin împãtimire se împleteºte cu lumea ºi îºi consumã exis-tenþa în aºteptarea ºi cãutarea de plãceri ºi în teama de dureriprezente ºi viitoare. Aceste aºteptãri ºi temeri sunt lanþurilerobiei, produse de împãtimire. Când grija pentru lucruri nu-lmai frãmântã, aceste lanþuri se rup, omul scapã de patimi ºi,dupã cum spune un mare preot, – „Domnul locuieºte în el”.

Omul pãtimaº, fiind legat de lucruri prin grijã, nu mai estedisponibil pentru Dumnezeu. Pãcatul ascunde faþa lui Dum-nezeu (cf. Isaia 59,2). Nu poate fi nici o legãturã acolo undeeste pãcatul. „Precum nu este putinþã a-ºi vedea cineva faþa saîn apã tulbure, aºa ºi sufletul de nu se va curãþa de gândurilestrãine nu poate sã se roage cu mintea”.

Omul împãtimit este un om de voinþã, dar de o voinþã con-trarã, care alege rãul, manifestat sub forma „bunului rãu” –„adicã rãul poleit în bine”.

Colonel(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008Pagina 8

Literatura clasicã francezã îi aranjeazã la loc de cinste înenciclopedia proprie pe cei trei mari creatori: Jean BaptistePocquelin (Moliere), Jean de la Fontaine ºi Jean Racine.Naraþiunile lor zugrãvesc o societate, propun corecþii socialeºi psihologice, influenþeazã cultura universalã ºi au actuali-tate. Redãm lapidar biografiile celor trei „j” pe care le-aamdecupat din arhivele istoriei literare universale.

Moliere (Jean Baptiste Pocquelin)Fondeazã în anul 1643 „Ilustrul Teatru”. Viaþa i se trans-

formã într-o luptã adevãratã, pentru a-ºi monta propriile piese.Cu „Tartuffe”, de exemplu, a deranjat practicile vremii. Cinciani, între 1664 ºi 1669, devine interzis la publicare ºi hulit, caimagine ºi simbol. Energia sa creatoare nu se disipeazã.Reuºeºte sã dea viaþã personajelor cu proximitãþile timpului ºilocului în „Preþioasele ridicole”, „ªcoala bãrbaþilor”,„Pisãlogii”, „ªcoala femeilor”, „Critica ªcolii femeilor”,„Tartuffe”, „Don Juan”, „Mizantropul”, „Avarul”, „Burghezulgentilom”, „Vicleniile lui Scapin”, „Femeile savante”, „Bol-navul închipuit”. Dacã aþi vizionat vreuna dintre piesele de

teatru anunþate, nu aþi rãmas convinºi de autenticitate?Jean de la FontaineReþine pe de rost creaþia lui Esop. Preferã Parisul pentru tot

ceea ce înseamnã viaþa, în general, viaþa culturalã, în special.Devine prietenul preferat al lui Fouquet, intendentul general dela Finanþele Publice. Influenþa relaþiei se simte imediat ce iesela rampã cu „Poveºti”, scrisã în 1668. Continuã cu ºapte vo-lume din „Fabule” în 1668. Dupã zece ani, în 1678, apare cuvolumele de la VII la XI din aceleaºi „Fabule”.

Jean Racine are preferinþã pentru dramaturgie. O stu-diazã la Port Royal ºi o aplicã, pentru întâia oarã, în drama„Andromaca” (1667). Succesul îl face sã-ºi ascutã pana gân-durilor fantasmatice. „Fedra”, a doua piesã dramaticã, devineun eºec în etnografia receptorilor ºi a criticilor. Rezistã presiu-nilor informaþiilor de tot felul. κi completeazã recuzita perso-najelor cu acþiunile de amploare ºi duratã din: „Tebaiada”,„Alexandru cel Mare”, „Andromaca”, „Britannicus”,„Berenice”, „Baiazid”, „Mitridate”, „Ifigenia”, „Fedra”,„Esther”, „Attalie”. Pentru ce îi mai pasioneazã astãzi pe criticiscriitura lui Racine? Cel puþin pentru stilul simplu, concret ºivioi al limbii, dar ºi pentru nobleþea spiritului care i-a rãmas înperenitate drept mantia unui profil integru.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CARNETCULTURAL

Muzeul Militar Naþional

DDeesspprree îîmmppããtt iimmiirreeCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Vasile IFTIME ºi-a scos la mezat a patra creaþiepoeticã, prin volumul „Claustrofobii sentimentale”apãrut la editura „Axa” în anul 2008. ªi-a lansat celepeste 46 de poezii, sãptãmâna trecutã, la Cercul Militardin Botoºani, în ºedinþa de lucru a cenaclului „ConstantinDracsini”. Plutonierul-major Vasile IFTIME este, înacelaºi timp, îndrãgostit, vesel, trist, cãutãtor al unorrãspunsuri despre libertate, existenþã, comunicare.Metaforele lui sunt explicite, hiperbolele devin terapiicognitive, iar comparaþiile se înscriu cel mult într-un for-

mat A 5, aºa cum singur orecunoaºte în capitolul al doileadin volum, prin sugestia simplã„Exist cel mult în format A 5”.Recomandãrile scriitorilor ºipoeþilor de notorietate, GelluDORIAN, Lucian ALECSA,Radu ALDULESCU, VlãduþSCUTELNICU ne avertizeazãcã avem de-a face cu un poet întoatã obsesia cuvântului.Autorul preferã imagini poeticeperfect plastice, iar sferelesemantice ºi semnificaþiilemesajelor dau culoare comu-

nicãrii emoþiilor. „Claustrofobii sentimentale” este ocarte care meritã cititã pentru a câºtiga un beneficiu spi-ritual. Ne place sã-i dezvãluim intenþia de persuasiune aautorului, marcatã, chiar de la început, prin titlul „Claus-trofobii sentimentale”. Atitudinea cardinalã a poetuluieste aceea de a decripta o lume închisã într-un om.Devine prin matricea lui interpretativã un terapeut inter-relaþional, dar ºi un psihanalist pasionat sã exploreze „„ddeeccee-uull”” nostru interior. Cât de mult îºi traduce intenþia înrealitate? Cât rãmâne doar un fin constructor de sugestii?Poate dupã ce cãutãm în versurile sale, cu iambii urcãtoriºi rimele împerecheate ieºirea din labirintul emoþiilorasociate ºi afectelor, vom afla secretul ascuns într-un omrafinat ºi împãtimit de amorul pentru Minerva. (C.D.C.)

Car tea d in v i t r i nã

Poet cu un singur sens

Codul bune lor sc r i i tur i

Cei tre i “ j ”

În contextul politicilor culturaleeuropene ºi naþionale, Ministerul Culturiiºi Cultelor anunþã lansarea Programului„Promocult 2008”, Programul de Pro-movare a Artei Contemporane dinRomânia în Uniunea Europeanã.

“Promocult 2008” are ca principalobiectiv promovarea valorilor culturalecontemporane din România prin inter-mediul proiectelor ºi acþiunilor culturaledin domeniul artelor vizuale, artelorspectacolului, filmului ºi culturii scrise,asigurând creatorilor oportunitatea dea-ºi face cunoscutã opera ºi sprijinindprezentarea acesteia în statele membreale Uniunii Europene.

Bugetul total al Programului „Pro-mocult 2008” este de 5 milioane lei,suma maximã care poate fi acordatã unuiproiect fiind de 400.000 lei.

Prin „Promocult 2008” nu se acordãfinanþãri nerambursabile pentru produ-cerea de bunuri culturale, ci doar pentruexploatarea sau promovarea bunurilorculturale deja existente. Finanþarea ne-rambursabilã se acordã pentru acþiuni ºiproiecte derulate în intervalul 9 mai – 1decembrie 2008.

Perioada de trimitere a ofertelorculturale: 15 martie – 14 aprilie 2008.Calendarul programului: 15 martie -Anunþul public privind deschidereasesiunii de selecþie pentru 2008; 14aprilie – data limitã de trimitere a ofer-telor culturale (Cererea completatã on-line ºi anexele trimise prin poºtã); 15aprilie – 28 aprilie – verificarea eligibi-litãþii ofertelor culturale ºi evaluareaacestora; 28 aprilie – anunþarea rezul-tatelor; 28 aprilie – 2 mai – depunereacontestaþiilor; 5 - 7 mai – soluþionareacontestaþiilor; 7 mai – publicarea rezul-tatelor finale; 9 mai – 1 decembrie –derularea proiectelor conform con-tractelor încheiate. Cererea definanþare nerambursabilã se com-pleteazã pânã la data de 14 aprilie 2008numai on-line prin accesareahttp://www.finantare.cultura-net.ro ºi

va primi un cod de identificare. Anexele,inclusiv documentele care atestãîntrunirea condiþiilor de participare laselecþie, se trimit prin poºtã, cu confir-mare de primire, în plic închis, pânã ladata de 14 aprilie 2008, data poºtei, peurmãtoarea adresã: Administraþia Fondu-lui Cultural Naþional, Calea Dorobanþilornr. 99 A, etaj II, biroul 201, sector 1,Bucureºti, cod poºtal 010561. A semenþiona pe plic: „Promocult 2008” ºicodul de identificare a cererii definanþare nerambursabilã. Informaþiisuplimentare:promocult@cultura.roºi/sau tel 0747126337. Download:Ghidul solicitantului 2008. Cererea definanþare nerambursabilã se completezãon-line. Ea poate fi modificatã de cãtresolicitant oricând, pe baza codului deînregistrare primit, pânã pe data de 14aprilie.

Programul „Promocult 2008” acordãfinanþãri nerambursabile ºi pentruproiectele din domeniul arhitecturii, înaceleaºi condiþii ca ºi pentru celelaltedomenii, respectiv, pentru promovareaproiectelor ºi lucrãrilor de arhitecturã.Pot fi finanþate expoziþii de proiecte dearhitecturã (planuri, secþiuni, machete,planºe, fotografii), prezentãri demachete, concursuri precum ºi orice altemanifestãri/ evenimente care au ca scoppromovarea arhitecþilor români contem-porani, precum ºi a proiectelor ºilucrãrilor acestora. Ele se încadreazã ladomeniul: arte plastice.

Repartizarea judeþelor pe cele optregiuni precizate în cererea de finanþaresunt: 1. Nord - Est: Bacãu, Botoºani,Iaºi, Neamþ, Suceava, Vaslui; 2. Sud -Est: Brãila, Buzãu, Constanþa, Galaþi,Tulcea, Vrancea; 3. Sud: Argeº,Cãlãraºi, Dâmboviþa, Giurgiu, Ialomiþa,Prahova, Teleorman; 4. Sud - Vest: Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt, Vâlcea; 5. Vest:Arad, Caraº-Severin, Hunedoara, Timiº;6. Nord - Vest: Bihor, Bistriþa-Nãsãud,Cluj, Maramureº, Satu Mare, Sãlaj; 7.Centru: Alba, Braºov, Covasna, Harghi-

ta, Mureº, Sibiu; 8. Bucureºti: Ilfov,Municipiul Bucureºti.

Solicitantul semneazã contrac-tul de finanþare cu Ministerul Cul-turii ºi Cultelor. Diferenþa dintresolicitant ºi partener rezultã din faptulcã solicitantul devine astfel beneficia-rul finanþãrii nerambursabile în timpce partenerul realizeazã anumite acti-vitãþi din proiect ºi contribuie parþialcu resurse financiare sau umane laatingerea obiectivelor pe care le vapropune proiectul. Partenerul nu estebeneficiarul finanþãrii nerambursabileºi nu relaþioneazã cu autoritateafinanþatoare.

Societãþile comerciale sunt eligi-bile, potrivit Ordonanþei Guvernuluinr. 51/ 1998 privind îmbunãtãþirea sis-temului de finanþare a programelor ºiproiectelor culturale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, pentru progra-mul Promocult 2008.

Solicitantul poate sã obþinã fonduride la orice autoritãþi ale admnistraþieipublice centrale sau locale, instituþiipublice care au ca obiect de activitateºi finanþatoare, cu excepþia celor aflateîn subordinea MCC, pentru a se evitadubla finanþare.

Dacã solicitantul este o instituþiepublicã aflatã în subordinea Minis-terului Culturii ºi Cultelor, nu poatesolicita finanþare nerambursabilã încadrul programului Promocult 2008.Solicitantul poate trece ºi siglele altorautoritãþii finanþatoare pe materialelepromoþionale asociate proiectelor.

Producþiile artistice nu sunt eligi-bile.

Onorarii pot primi creatorii/ artiºtiiºi alte categorii de persoane în bazalegii drepturilor de autor ºi a drep-turilor conexe.

Remuneraþii pot primi colaboratoriiunui proiect, care nu sunt titularii unordrepturi de autor sau drepturi conexepe baza unor convenþii de prestãri ser-vicii, în temeiul Codului civil. (P.I.)

Programul de Promovare a Artei ContemporaneRomâneºt i în Uniunea Europeanã

Un prim muzeu militar a fost organizat într-o clãdirede lângã Arsenalul Armatei. Prin decretul din 1923 emisde regele Ferdinand se autoriza înfiinþarea unui muzeumilitar al neamului românesc la Bucureºti. Acesta afuncþionat ani în ºir într-o veche cazarmã bucureºteanãdin strada Izvor. Dupã 1988, muzeul a fost transferat înfosta cazarmã a regimentului de infanterie, devenit întretimp comandamentul trupelor de grãniceri.

Muzeul este mai mare decât ar pãrea, privit din faþa-da de pe strada Mircea Vulcãnescu, strãjuitã de busturilevoievozilor ºi conducãtorilor români. Pe lângã impresio-nanta galerie sculpturalã a voievozilor militari, muzeuldispune de colecþii complete de armament ºi tehnicã deluptã, uniforme ºi alte mãrturii privind participareaarmatei române la evenimentele înscrise în istoriaRomâniei. În perimetrul muzeului existã ºi un magazin demachete ale aparatelor de zbor militare.

Muzeul Militar este o surprizã neaºteptat de plã-cutã. Este înainte de toate un muzeu de istorie, chiar maiplãcut vizitatorului decât Muzeul de Istorie Naþionalã,unde lapidariumul nesfârºit îþi taie orice chef sã mai trecide rãzboaiele dacilor.

Linia temporalã începe odatã cu rãsãritul instinctuluide apãrare/conservare/ vânãtoare al omului primitiv, carevenea de la supermarket trãgând dupã el o pulpã demamut ºi cu toporul de silex pe umãr striga din gurapeºterii: „Wiiiilmaaaa, I’m hoome!”

Exponatele trec (foarte frumos aºezate, luminate ºiexplicate) prin istoria militarã veche, medievalã,ajungând, la etajele superioare, la cea modernã ºi con-temporanã.

Obiectele expuse merg de la documente vechi, zapise,acte, diplome, fotografii, armament, uniforme, machete,hãrþi, pânã la tancuri ºi avioane în mãrime naturalã.

Pe lângã cele 2 etaje ale clãdirii din faþã, parcultehnic, din spate, are zeci de maºinãrii de rãzboi la care teuiþi cu fascinaþie, cu o urmã de teamã ºi puþinã adrena-linã. Tunuri (antiaeriene, antitanc, obuziere, aruncãtoarede mine), elicoptere de luptã, tancuri, mai vechi ºi mainoi, (probabil chiar în stare de funcþionare).

În pavilionul de aviaþie ºi cosmos se aflã avionul luiCoandã! Pe lângã asta, ce atrage cel mai mult atenþia, estemodulul de coborâre al navetei SOIUZ, cu care a zburat(planat) în 1981 Dumitru Prunariu.

Te poþi holba în burþi de avioane, poþi clipi nas în nascu turbinele ºi cu gurile de tun. Existã ºi un pavilion deatelaje, harnaºamente ºi accesorii de cãlãrie, unul de uni-forme ºi armament (unde sunt expuse doar câteva sutedin miile de arme din colecþie.

Este o colecþie imensã ºi fascinantã a istoriei, pe timpde pace ºi rãzboi, imaginativ pusã la cale, care stã la dis-poziþia curiosului de la 9.00 la 17.00 (mai puþin lunea).Muzeul închiriazã ºi recuzitã ºi puteþi face ºi fotografii: 1leu poza (se numãrã la ieºire). Taxa de intrare: 5 lei. (P.I.)

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008

Pagina 9

La 12 aprilie 1861 începea pe continentul nord ame-rican, Rãzboiul de Secesiune. Desfãºurat pe parcursul apatru ani va opune Nordul industrializat Suduluisclavagist. Pentru a vedea cum se desfãºurau ostilitãþilemilitare, þãri de pe continentul european, ºi nu numai, ºi-au trimis la faþa locului observatori militari.

Totodatã, marea masã a populaþiei care emigra cãtreSUA, oferea Armatei Unioniste necesarul de elementuman pentru încadrarea propriilor unitãþi. Atât printreobservatori, cât ºi printre emigranþi s-aau aflat ºi românicare au luptat pentru cauza Nordului aboliþionist.

OObbsseerrvvaattoorruu llFormarea Armatei Române Moderne dupã realizarea

Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, nu aînsemnat doar unificarea celor douã armate (valahã ºimoldoveneascã), dotarea cu echipament ºi armament lacerinþele timpului, ci ºi însuºirea cunoºtinþelor necesarepentru ducerea acþiunilor de luptã. Statul român a încer-cat sã rezolve aceastã situaþie prin trimiterea a numeroºiofiþeri la studii în strãinãtate sau ca observatori militari pelângã o armatã aflatã în conflict. În aceastã situaþie se varegãsi ºi cãpitanul Emanoil BOTEANU.

Nãscut în anul1836 ºi proveninddintr-o familie cutradiþie în domeni-ul militar, EmanoilBOTEANU vaabsolvi ªcoala Mil-itarã de Ofiþeri dinBucureºti cugradul de sublo-cotenent în anul1856, continuându-ºi apoi studiile laªcoala de StatMajor din Franþa.A fost avansat lagradul de locote-nent (1859) ºi apoila cel de cãpitan(1862). În anul1863 este repartizat la Regimentul 7 Infanterie de Linie,de unde a fost transferat la începutul anului urmãtor(1864), ca ofiþer în Statul Major General al Ministeruluide Rãzboi.

În calitate de ofiþer de Stat Major, în anul 1864, cãpi-tanul Emanoil BOTEANU a fost trimis de cãtre domni-torul Alexandru Ioan Cuza, ca observator pe frontul nord-american al Rãzboiului de Secesiune (1861-1865). Repar-tizat pe lângã Armata de pe Potomac – condusã de gene-ralul George Gordon Meade, ofiþerul român a cunoscutîndeaproape armata nordistã, participând în anul 1865 labãtãlia de la Fortul Stadman. Lui îi aparþin singurelemãrturii ale unui militar român despre rãzboiul civil nordamerican, deoarece cãpitanul Emanoil BOTEANU atrimis de pe frontul american o serie de reportaje care aufost publicate în revistele cu specific militar din þarã(„România militarã” ºi „Monitorul Oastei”).

Ca o dovadã a participãrii la rãzboiul de secesiune,într-o fotografie de epocã, cãpitanul Boteanu apareechipat (într-o anumitã mãsurã) cu elemente de echipa-ment specifice Armatei Unioniste. Purtarea respectiveiuniforme se poate explica ºi prin faptul cã, purtând uni-forma armatei române (care era copiatã dupã modelulfrancez) care se deosebea ca nuanþã de culori ºi croialã decea a nordiºtilor, ofiþerul român ar fi trezit suspiciuni înrândul combatanþilor, fiind expus ºi mai mult pericolului.

În septembrie 1865, cãpitanul Boteanu revine înRomânia, unde este avansat la gradul de maior. Pentru oscurtã perioadã (17 martie – 30 aprilie 1867), maiorulEmanoil Boteanu va îndeplini funcþia de comandant alFlotilei Române. La sfârºitul lunii aprilie a aceluiaºi an,este transferat din cadrul Flotilei la Statul Major General.

A îndeplinit ulterior funcþii de conducere în alteunitãþi ale armatei române, luptând în Rãzboiul de Inde-pendenþã. A trecut în rezervã cu gradul de colonel, în anul1893. În acelaºi an a fost avansat la gradul de general debrigadã în rezervã. A încetat din viaþã în anul 1897.

CCoonnssuu ll uu ll ggeenneerraa llParticipanþi la revoluþia din anii 1848-1849, numeroºi

români transilvãneni, au trebuit sã îºi pãrãseascã þara, dincauza înfrângerii revoluþiei paºoptiste, emigrând în SUA.Printre aceºtia se va afla ºi viitorul general al armateiamericane, George Pomutz.

S-a nãscut la 31 mai 1818, într-o familie româneascãdin oraºul Gyula aflat în comitatul Bekes (astãzi pe teri-toriul Ungariei). Familia Pomutz se pare cã provine dinsatul Sãcele (jud. Braºov) de unde bunicul sãu, DinicãPomutz a plecat pe meleaguri vestice în cãutarea unuidestin mai bun, din cauza condiþiilor dificile de trai dinTransilvania de atunci. Copilul a fost botezat de cãtrepreotul ortodox din Gyula, cu numele de George Pomutz.Actul de botez se pãstreazã ºi în microfilm de cãtre Bi-serica Mormonilor din Salt Lake City, Utah, SUA.

Pãrinþii, români de religie ortodoxã, având posibilitãþi

materiale, i-au asigurataccesul la învãþãturã,încât a putut urmacursurile unei ªcoliMilitare din Viena(Austria) ºi din SaintEtienne (Franþa). Vaurma ºi dreptul, astfelcã, la terminarea studi-ilor universitare civile,a devenit procurorregal, iar mai târziu îºiva deschide un birou deavocaturã.

La izbucnirea Re-voluþiei de la 1848,având vârsta de 30 deani ºi aflat sub influ-enþa miºcãrii de înnoiri politice ºi sociale care a cuprinsîntreaga Europã, a participat la revoluþia paºoptistãungarã, iar la scurt timp s-a înrolat ca voluntar în armataungarã. O perioadã de timp îºi va desfãºura activitatea casecretar al guvernatorului fortului Komarom.

Unitatea militarã în care a luptat a obþinut o serie devictorii în luptele din vara anului 1849, iar Pomutz a fostavansat la gradul de cãpitan. Entuziasmul lui pentru re-voluþia ungarã se poate explica prin faptul cã educaþia luis-a sãvârºit în ºcoli ungureºti.

George Pomutz a pãrãsit fortãreaþa de la Komarom înperioada 1-3 octombrie 1849, dupã ce a fost cuceritã decãtre armata austriacã. Spre sfârºitul anului 1849, pentrua scãpa de condamnarea hãrãzitã lui de guvernul imperi-al, s-a refugiat mai întâi în Italia ºi apoi în Prusia. Fiindîncã tânãr ºi fãrã obligaþii, a ales sã emigreze în SUA.

Împreunã cu un mic grup de foºti revoluþionari,George Pomutz a pãrãsit portul Hamburg, ajungând înNew York la 24 februarie 1850. La data de 15 martie1855, George Pomutz a obþinut cetãþenia Statelor Uniteale Americii. Fire întreprinzãtoare, el a cumpãrat terenuriîntinse de pãmânt. La începutul rãzboiului de secesiune,Pomutz putea fi considerat un om bogat: era proprietarulunor întinse suprafeþe de pãmânt, avea o fermã, realizavenituri frumoase din concesionarea unor exploatãriminiere, construise o ºosea pentru o mai bunã circulaþie învestul încã sãlbatic.

În anul 1861, Pomutz va explica necesitatea caUngaria sã demonstreze un tratament mai bun faþã deminoritãþile sale etnice, precum ºi nevoia de cooperare cuPrincipatele Unite ale Moldovei ºi Valahiei. Aceste ideinu au mai putut fi dezvoltate, din cauza izbucniriiRãzboiului de Secesiune din America, rãzboi care adivizat nordul aboliþionist de sudul care dorea menþinereasclaviei. El a cerut sã se înroleze ca voluntar în ArmataUniunii.

Este acceptat în anul 1861 ca locotenent în cadrulRegimentului 15 Infanterie din Iowa. A fost apreciat înmod particular datoritã calmului ºi curajului sãu. Adevenit erou încã din viaþã prin faptele sale de arme dinluptele de la Stilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Sava-nnah.

În vara anului 1863 este avansat lagradul de maior, iar, apoi, în mai 1864, laînceputul bãtãliei pentru oraºul Atlanta,generalul Frank P. Blair îl aduce laCartierul General al Armatei Nordiste ºiîl avanseazã la gradul de „Provost Mar-shall” al Regimentului 17 Infanterie. Înaugust 1864, Pomutz cere permisiunea sãse reîntoarcã la Regimentul 15 InfanterieIowa, i se aprobã transferul ºi i se oferãcomanda Regimentului, fiind avansat lagradul de locotenent-colonel.

Cu privire la capacitãþile militare alelui George Pomutz în bãtãlia de laAtlanta, generalul Walter O. Greshau,comandantul Brigãzii a 3-a Infanterie dincompunerea cãreia fãcea parte ºi regi-mentul lui Pomutz, preciza: „L-am întâl-nit pe Pomutz; un brav ºi curajos ofiþercare se bucura de o mare popularitate înrândul camarazilor ºi soldaþilor sãi. El nueste doar un ofiþer valoros, versat în toateproblemele militare, ci ºi un om cu o cul-turã superioarã, un gentleman manierat”.

George Pomutz a fost, de asemenea,membru al Organizaþiei Foºtilor Volun-tari, al Legiunii Credincioase ºi alOrdinului Sãgeata Albastrã („Blue ArrowOrder”). În anul 1865, ca o recunoaºtere ameritelor sale militare, senatul american îi va conferigradul de general de brigadã.

Dupã rãzboi, George Pomutz se întoarce în localitateaKeokuk din statul Iowa. Aici va primi vestea numirii saleîn funcþia de consul al SUA în capitala Imperiului Þarist,Sankt Petersburg, numire care va avea loc la data de 16februarie 1866. Preºedintele SUA, Rutherford B. Hayes îlva promova pe Pomutz la rangul de consul general în anul1874.

Motivele menþinerii sale în aceastã poziþie timp de 12

ani au fost reprezentate de calitãþile ºi abilitãþile salediplomatice. El a fost foarte mult apreciat deoarececunoºtea bine nu mai puþin de 8 limbi strãine. În calitatede consul, a avut meritul de a participa la negocierile pen-tru cumpãrarea peninsulei Alaska de cãtre Statele Unite,de la Imperiul Rus, cu suma modestã de 7,2 milioane dedolari.

Deºi a fost rechemat în SUA, dupã ce ºi-a încheiatmisiunea diplomaticã în anul 1878, dar din motivenecunoscute ºi pânã astãzi, el a rãmas în Rusia. Chiar ºimoartea lui este enigmaticã. În SUA nu se ºtie decât cã amurit într-o mare sãrãcie la 12 octombrie 1882 la SanktPetersburg. A fost înmormântat în cimitirul din oraºulSmolensk.

În anul 1913, Congresul american a emis un decretprin care a dispus ca rãmãºiþele pãmânteºti ale lui GeorgePomutz sã fie aduse ºi înmormântate în Cimitirul Naþio-nal din Arlington. Din cauza începerii primului rãzboimondial ºi apoi al celui de-al doilea, planurile au fostabandonate. În anul 1944, cetãþenii americani, de origineromânã, prin colectã publicã au contribuit la construireaunui distrugãtor care va fi integrat U.S. Navy. GuvernulSUA va aproba ca respectiva navã de rãzboi sã poartedenumirea de „General George Pomutz”. Nava americanãs-a aflat în exploatare pânã în anul 1970.

La 9 iulie 1997, cu ocazia vizitei preºedintelui ameri-can Bill Clinton în România, acesta a evocat în discursulsãu personalitatea generalului american de origineromânã, George Pomutz, ca pe unul dintre cei care au fãu-rit America de astãzi.

Pe data de 14 august 2004, a fost dezvelitã a statuie ageneralului Pomutz în faþa Catedralei Ortodoxe Românecu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din oraºulCleveland (Ohio, SUA).

RRoommaanntt ii ccuu llLa 25 august 1862 „Gazeta Transilvaniei” publica în

rândurile sale un articol preluat din ziarul nord american„Evening Post” ºi, care se referea la un român mara-mureºean înrolat în Armata Unionistã sub al cãrui drapelva ºi cãdea la datorie, cãpitanul Nicolae Dunca din ªieu.

Despre Nicolae Dunca informaþiile sunt puþine, iarcele care se cunosc aparþin într-o mare mãsurã ziaruluinord american menþionat anterior. Tânãrul NicolaeDunca, s-a nãscut în Maramureº în anul 1838. Sub influ-enþa miºcãrilor de eliberare ºi unitate a popoarelor dinEuropa care s-au produs în anii ‘60 ai secolului al XIX-lea, Nicolae Dunca va ajunge în 1860 în Italia, unde se vaînrola în armata condusã de cãtre Giussepe Garibaldi. Înbãtãlia de la Volturno s-a remarcat în mod deosebit, ceeace l-a determinat pe Garibaldi sã-l avanseze la gradul decãpitan.

În anul urmãtor, împreunã cu alþi camarazi de idei vadecide sã plece cãtre SUA, unde se va înrola în ArmataNordistã ºi va îndeplini funcþia de adjutant de Stat Majorîn armata generalului unionist Fremont.

La numai 24 de ani, pe timpul bãtãliei de la Grosskop,cãpitanul Nicolae Dunca va cãdea la datorie sub falduriledrapelului înstelat. Generalul Fremont va declara pentru

ziarul „Evening Post” cã: „Din statul meu major am pier-dut un bun ofiþer, cãpitanul Nicolae Dunca”.

Este cert un anumit fapt ºi anume acela cã acest tânãrmaramureºean – iniþial, luptãtor în armata lui Garibaldi,ulterior, în armata SUA a fost un romantic, ca dealtfel omare parte a generaþiei sale însufleþitã de idealurile de li-bertate, egalitate ºi fraternitate între popoare.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Români participanþi la rãzboiul civil nord american (1861-1865)

Conform unui studiu, canoanele de frumuseþe din perioadaRenaºterii au rãmas aceleaºi ºi în secolul XXI.

Leonardo da Vinci ºi ceilalþi mari maeºtri ai vremii ºtiau, separe, formula secretã a frumuseþii perfecte ºi aveau grijã sã o deamai departe ºi generaþiilor urmãtoare de artiºti. Acel “cod”abstract, care fusese creat pentru a le ghida pensulele atunci cânddoreau sã picteze o frumuseþe absolutã, a trecut testul timpului,deºi, la prima vedere, frumuseþile prezentului par a nu mai aveanici o legãturã cu frumoasele Renaºterii. Oamenii de ºtiinþã au sta-bilit cã cinci din cele ºase criterii neoclasice, pe care artiºtiirenascentiºti le respectau pentru a defini un chip perfect, s-audovedit a fi actuale, fapt demonstrat de privitorii care au evaluatmai multe portrete. Printre criteriile frumuseþii absolute se aflã ºicel care spune cã lãþimea feþei trebuie sã fie de patru ori lãþimeanasului ºi cã dimensiunile frunþii, nasului ºi pãrþii de jos a feþei sãfie egale. Singura regulã care se pare cã nu s-a mai pãstrat esteraportul dintre gurã ºi nas. De asemenea, cercetãtorii au descope-rit, de exemplu, cã în vremea Renaºterii, erau mai apreciate buzelemai puþin cãrnoase.

Veridicitatea “codului de frumuseþe” a fost testatã, arãtândunui grup de 36 de voluntari imaginile a 420 de oameni, dintre care32 erau celebritãþi. Astfel, Meg Ryan a fost consideratãcea mai atrãgãtoare, obþinând scorul de 8,4 din 10; RockHudson a obþinut nota 7,8; Keanu Reeves, care a ieºit pe

locul trei, a totalizat 7,3puncte, iar Greta Garbo a fosturmãtoarea în top, cu 7 puncte.

Bãrbiile mai mici suntconsiderate a fi mai atractive,la fel ca ºi nasul. Mai suntapreciate o distanþã mai mareîntre ochi sau o gurã mai micã.În ceea ce priveºte chipurilebãrbaþilor, raportul de simetriedintre buze ºi nas este vãzut cafiind atractiv. Dacã faþa unuibãrbat poate fi împãrþitã în treipãrþi verticale simetrice, a-tunci acesta este cu certitudineun individ atractiv.

Interesant este cã - în final- s-a concluzionat cã gurilemici sunt atrãgãtoare, ceea cecontrasteazã puternic cu ten-dinþa din modã, unde gurilegeneroase sunt considerate a fiun criteriu clar de frumuseþe. Nu trebuie sã uitãm însã cã atracti-vitatea este un aspect complex ºi cã implicã foarte mulþi factori, înafara geometriei.

A fost conceput cel mai mic endoscopdin lume! Încastrat într-o pilulã, acestapoate face 32 de poze pesecundã ºi le descarcãwireless în vreme cealunecã prin intestin.

Dupã 8 ore dinmomentul în care unpacient a luat pilula,cercetãtorii îi pot exami-na intestinele, privindimaginile de înaltãrezoluþie fãcute de endo-scop în intestine, pentrua depista tumorile sau alte probleme. Ca-mera poate surprinde mediul în care se aflãprintr-o rotaþie completã, de 360 de grade.

Endoscopul Sayaka a fost conceput de unlaborator japonez, RF System, ºi va putea fi

folosit în spi-talele din StateleUnite chiar dinaceastã lunã.

Dupã ce unpacient a înghiþitpilula endosco-picã, începe pro-cesul digestiv: încirca 8 ore, ea vatrece prin esofag,pentru a traversa

apoi aproximativ 6 pânã la 8 metri de intes-tine, unde va putea face aproape 870.000de imagini. Endoscopul nu are nevoie de

vreun motoraº pentru a funcþiona în interi-orul corpului, dar are nevoie de aproxima-tiv 50 de miliwaþi pentru a face sãfuncþioneze camera, luminile ºi com-puterul. ªi, cum bateriile sunt prea mari,camera îºi preia energia prin inducþie de lao vestã specialã purtatã de cãtre pacient.

Noutatea pe care o aduce acest endo-scop este capacitatea de a surprinde întregmediul intestinal printr-o rotaþie a camereide 360 de grade, ceea ce alte pilule nureuºeau sã facã. Mai mult, în loc sãstocheze cele 32 de imagini pe secundã,Sayaka le trasmite în mod continuu wire-less unei antene din vesta pacientului, pen-tru a fi apoi descãrcate pe un card standardde memorie. Doctorii introduc apoi cardulîntr-un calculator prevãzut cu un soft spe-cial care desfãºoarã imaginile transmise deendoscop într-o adevãratã hartã a intestinu-lui.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale Publicaþia britanicã The Guardian

informeazã cã oamenii de ºtiinþã de la Uni-versitatea West of England, Bristol, aufãcut câteva experimente cu roiuri deroboþi, în cadrul unui proiect de 10 mi-lioane de euro denumit Symbrion, cu sco-pul de a produce maºini adaptabile ce sepot trasforma pentru a îndeplini diferitesarcini. Roboþii pot acþiona în medii impre-vizibile ºi periculoase – precum cãutareade supravieþuitori în zonele de conflict,explorarea planetelor îndepãrtate ºi reci-clarea gunoaielor. Mai mult decât atât, pro-fesorul Alan Winfield, membru al echipeide cercetãtori, crede cã roboþii vor putea sãse adune ºi sã se organizeze în organismeartificiale, dar, probabil, cã lucrul cel maigreu de realizat va fi acela de a-i face pe

roboþi sã se hotãrascã ce acþiune sãîndeplineascã odatã ce s-au adunat, lucruproblematic dacã ne gândim cã numai omulare capacitatea de a alege conºtient.Oamenii de ºtiinþã au dezvoltat softuri spe-ciale care sã imprime fiecãrui robot echiva-lentul a ceea ce numim instinct la animaleºi la om, precum nevoia de a-ºi cãutasemenii ºi a comunica cu ei. Versiuni maiavansate de soft vor oferi robotului scopuride atins pe care sã le îndeplineascã în celmai bun mod. De asemenea, în viitor,roboþii vor putea sã se transforme, dacãsunt de parcurs distanþe lungi, într-o bilã,pentru a reveni la forma patrupedã dupã cedistanþa a fost strãbãtutã. Mimând evoluþia,roboþii vor putea testa diferite strategii pen-tru a face faþã situaþiilor neprevãzute. Prin-

cipiul folosit în cazul roiurilor de roboþieste asemãnãtor celui din coloniile de fur-nici ºi albine care acþioneazã precum unmare organism, cu toate cã roboþilor lelipseºte un creier central care sã le deacomenzi. Cu toate acestea, cercetãtorii credcã abia peste cel puþin 10 – 15 ani vor puteafi dezvoltaþi roboþi care sã îndeplineascãunele din funcþiile descrise mai sus.

Acest lucru va fi posibil prin faptul cã “TiVo” a sem-nat un parteneriat în mod oficial cu reprezentanþii com-paniei Google ( care deþin YouTube), prin care li se per-mite sã preia conþinutul cunoscutului site de Internet, ºipentru ca aceasta sã devinã realitate, este necesar doar undecodor DVR generaþia 3,furnizat de TiVo.

De asemenea, Google aelaborat un nou API, care sãpermitã uploadul fiºierelorvideo fãrã sã fie nevoie decalculator, ci prin intermediulacelor decodoare furnizate deTiVo.

Prin aceste parteneriate, ( anterior YouTube a semnatun contract asemãnãtor cu Nintendo, în ceea ce priveºteWiiTube – un produs entertainment integrat în consolaNintendo Wii) YouTube va fi prezent într-o mult maimare ºi mai accesibilã mãsurã oamenilor care nu au preamulte de-a face cu calculatoarele, ceea ce nu poate decâtsã bucure (ºi sã creascã veniturile Google).

La un ritm de creºtere a informaþiei de 50% în fiecarean în reþeaua Internet, experþii au început sã se întrebe dacãnu cumva se poate produce un scurtcircuit. Se sperã însã cãtehnologia va reuºi sã facã faþã unui asemenea coºmar carear putea produce haos în întreaga lume.

Publicaþia italianã La Repubblica informeazã cã, înmai toate ziarele occidentale, a început sã aparã aceastãtemere: cã tehnologia nu va putea þine pasul cu volumulimens de informaþie care invadeazã zi de zi Internetul, ast-fel încât s-ar putea produce o prãbuºire a sistemului.

Potrivit experþilor, peri-colul provine din bogãþiavizibilã de comunicaþii ºientertainment online: video-clipuri, filme, reþele sociale,jocuri în grup. Toate acesteimagini în miºcare, mult maimult decât informaþiile scrisesau audio sunt precum fluvii

uriaºe de informaþii care strãbat circuitele ºi care ar puteaprovoca într-o zi o supraîncãrcare. Spre exemplu, anul tre-cut, numai traficul de pe YouTube a fost mai mare decâttraficul întregului Internet din anul 2000.

Un studiu realizat anul trecut, în noiembrie, plecând dela datele existente ºi de la rata de dezvoltare a Internetuluia fãcut predicþii tulburãtoare: cererea de acces a utilizato-rilor ar putea sã depãºeascã oferta de acces pe Internet pânãîn anul 2011, când ar putea avea loc o apocalipsã digitalã,moment în care Internetul ar putea sã cadã. Cu toate aces-tea, pentru cei mai optimiºti, creºterea traficului ºi a volu-mului de informaþii de pe Internet constituie mai mult oprovocare decât un motiv de realã îngrijorare.

Faptul cã traficul creºte an de an este de netãgãduit,dar, în acelaºi timp, nici tehnologia care ar putea ajutaInternetul nu stã pe loc, ea dezvoltându-se într-un ritm ver-tiginos, astfel încât computerele sunt tot mai rapide, fibreleoptice tot mai bune, iar softurile tot mai inteligente.

În aceste condiþii, experþii cred cã, pentru a evita o ca-tastrofã, trebuie dezvoltate, nu atât cãile principale deacces, marile autostrãzi ale reþelei, cât drumurile provin-ciale, unde accesul se face mai greu. Marea provocare aviitorului Internetului va fi, nu atât lãrgirea ºi îmbogãþireamarilor drumuri din reþea, ci a celor mici, care duc infor-maþia în fiecare casã.

Ultima versiune conþine un mediu de dezvoltare flexi-bil, uºor de folosit ce permite autorilor de conþinut multi-media, animatorilor ºi dezvoltatorilor sã realizeze aplicaþiiinteractive, jocuri, produse de e-learning ºi de simulare.

Cu Director 11 utilizatorii pot crea ºi publica simultanconþinut pentru Web, CD-uri/DVD-uri ºi pentru desktop.Mediul robust completeazã suita de produse creativeAdobe oferind utilizatorilor posibilitatea de adãuga fiºiereAdobe Flash SWF în proiectele Director, de a le rula înDirector ºi Shockwave ºi dea le edita uºor cu AdobeFlash CS3 Professional. Înplus, Director 11 suportãun numãr mare de add-on-uri third-party constituin-du-se astfel în cel maiextensibil mediu de dez-voltare. Director 11 per-mite creatorilor de conþinutsã localizeze aplicaþii, sã realizeze animaþii realiste înjocuri ºi simulãri cu ajutorul motorului Ageia PhysX ºi sãofere experienþe deosebite cu ajutorul posibilitãþilor nativede rendering 3D.

Oferind cel mai cuprinzãtor suport pentru fiºiere video,audio ºi de imagine, Director 11 oferã un set de funcþio-nalitãþi noi ce includ suportul pentru tehnologia AdobeFlash 9 ºi pentru filtre bitmap. Produsul oferã suport penruJavaScript ºi Lingo – limbajul nativ al Directorului – pre-cum ºi un browser îmbunãtãþit pentru scripturi, reducândtimpul necesar programãrii ºi oferind capabilitãþi drag anddrop.

Roboþii care pot lua orice formã

Este ºtiut cã britanicii au un umor plin de sarcasm, pe care unii, de exem-plu, americanii, nu îl înþeleg. Insultele din toatã inima sau glumele nepotrivitedespre subiecte serioase, precum rãzboiul, constituie exemple de umor bri-

tanic. Obsesia poporului britanicpentru sarcasm ºi autoironie lasãperplecºi reprezentanþii altornaþii.

Potrivit cercetãtorilor, expli-caþia acestui fenomen constã îndiferenþele genetice ºi de mediu.S-a realizat un studiu la care auparticipat 5.000 de persoane:2.000 de perechi de gemeni dinMarea Britanie ºi 500 din SUA.

Umorul pozitiv, care se referea la partea frumoasã a vieþii, a fost depistat încazul ambelor pãrþi. Umorul negru însã, de la tachinãrile uºoare pânã laremarcile rasiste ºi sexiste, a fost înþeles doar de gemenii britanici. Autoriistudiului au precizat cã, cea mai probabilã explicaþie este aceea a factoruluigenetic. Cu alte cuvinte, britanicii au umorul negru în sânge, pe când ameri-canii nu. În cazul celor din urmã, chiar ºi atunci când pricep glumele cinice,acest lucru se datoreazã mai degrabã “învãþãrii” ºi nu înclinaþiilor moºtenite.

Simþul umorului semoºteneºte genetic

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Dacã vrei sã fii socotit înþelept, învaþã sãîntrebi cu înþelepciune, sã asculþi cu luare- aminte,sã rãspunzi liniºtit ºi sã încetezi de a vorbi când numai ai nimic de spus.

* Sfaturile date cu asprime n-au înrâurire; suntca ciocanele care-s respinse de nicovalã.

* Voinþa e raiul omului, dar numai o datã setransformã în iad.

* Sãrãcia e compensatã prin inteligenþã, oîmbrãcãminte proastã prin curãþenie, urâþeniaprin virtute.

* O viaþã e o profesie de credinþã, cu propa-gandã tãcutã, irezistibilã ºi fecundã.

* Idealul nu este altceva decât punctul culmi-nant al logicii, aºa cum frumosul nu este altcevadecât culmea adevãrului.

* Eºecul este adevãratul criteriu al mãreþiei.* O persoanã se caracterizeazã, nu numai prin

ceea ce face, ci ºi prin felul cum o face.* Nimeni nu se mulþumeºte cu averea pe care o

are, dar fiecare e mulþumit cu inteligenþa sa.

Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

Camerã endoscopicã într-o pilulã

Codul de frumuseþe al lui Da Vinci

You Tube pe televizor

Internetul riscã un scurtcircuit

Adobe lanseazã Director 11

LINIE DEPROIECT

CRAI DE LARÃSÃRIT

Rãspunsurile testului din nr. 5 (239)1. Realizatorul primului avion cu reacþie din lume, încer-

cat în anul 1910, este Henri Coandã (1886-1972).2. Poemul eroic „Dumbrava Roºie” a fost scris de Vasile

Alecsandri (1818 sau 1821-1890).3. Ioana d’Arc s-a nãscut în familia unor þãrani din Dom-

remy, în 1412.4. Singura dintre „Cele ºapte minuni ale lumii antice”

care a supravieþuit pânã în zilele noastre este Piramida ceamare de la Gizeh.

5. Sfeºnicul iudaic cu ºapte braþe se numeºte Menorah.6. LUIS de LEON, Numele lui Hristos, 1583.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6(240) din 31 martie 2008

Pagina 11

Hard to be Godanunþat pentru aprilie

J o c u lcombinãelementede sci-fi ºimedieval-f a n t a s y ,plus niºtei n g r e d i -e n t ehack’n’slash specifice genului RPG.Toatã amestecãtura asta îi va pune pejucãtori în situaþia de a mânui, atât armemedievale, precum sãbii sau arbalete,dar ºi... lasere, totul pe fundalul unorlupte încrâncenate de pe planeta Tsuri-nak (sunt ruºi, se cunoaºte...). Pe respec-tivul corp ceresc e trimis un spionpãmântean din viitor pentru a afla care emisterul zeilor extratereºtri de acolo, darpânã la ei va trebui sã dea piept cu omulþime de tâlhari ºi creaturi însetate desânge, trimise de zeii în cauzã pentru...“întâmpinare”. Arsenalul pus la dispo-ziþie va conþine scorchers, modifiers,mini-guns, force fields sau combat gad-gets sofisticate, plus armele sus-amintite(sãbii, arc cu sãgeþi sau halebarde).“Hard to be God” va fi scos la vânzarepe 11 Aprilie, pentru 29.99$.

Mass Effect 2 confirmatdirect... pe PC!

Iatã cã avem deja confirmarea ºi pen-tru Mass Effect 2, deºi noi încã nu am

jucat versiunea de PC a primului joc...Nu cã ne-ar supãra aspectul, din contrã, eca o gurã de oxigen pentru platforma atâtde bãtutã de soartã (piraterie!).

BioWare se pare cã nu ºi-a uitat faniiposesori de mouse ºi tastaturã ºi s-a decissã meargã împotriva curentului cu cevadetalii despre versiunea de PC a MassEffect 2, chiar înainte de versiunea deXbox 360. Deci da, comandantul She-pard îºi va relua atribuþiunile de serviciu(respectiv, salvarea galaxiei ºi afecioarelor neajutorate...) peste vreo doiani (cel mai devreme în toamna lui2009), ºi... va rupe gura târgului.

Mai ºtim cã Mass Effect 2 NU nu este

un prequel (aºa cum se aºteptau mulþi),ci un sequel în toatã regula ºi cã, de fapt,se prea poate sã avem parte de-o trilogie.

Nu vã faceþi însã mari speranþe: ver-siunea de PC, chiar dacã a fost anunþatãînaintea celei de Xbox 360, va veni dupãaceasta din urmã...

Lost Planet Coloniesconfirmat oficial ca...

acelaºi jocDa, aþi citit bine. Lost Planet

Colonies e defapt Lost PlanetExtreme Condi-tion, numaicãããã... are unnume mai scurtºi multi-playernou, la care s-aadãugat compa-tibilitate PC-Xbox 360.

Colonies nu aduce nici mãcar unnivel nou (ca în Gears of War pentru PCde exemplu), sau noi boss-fights, nimic!Pur ºi simplu, va aduce trei moduri sin-gle player noi, respectiv Score Attack, încare inamicii au “atribuite” puncte, iarjucãtorul le va câºtiga în funcþie de cumîi va doborî, Trial Battle Mode, în carefiecare din boºii incluºi în joc vor trebuiînfrânþi unul dupã altul, fãrã pauzã, ºi însfârºit Off Limit Mode, în care jucãtoriivor putea ataca campania single-playercu arme mult mai bune.

Vom avea compatibilitate în multi-player între PC ºi Xbox 360, plus posi-bilitatea de a avansa în de-acum cele-brele online rankings pe Xbox Live sauGames for Windows Live. Vor fi incluseºi 20 de hãrþi multi-player nou-nouþe ºi,pentru prima oarã, vom putea intra înpielea unui Akrid Marauder. (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

CARTE DEDEMULT

MAGAZIN DECÃRÞI VECHI

TINERICÃSÃTORIÞI

REÞINBUCHEACÃRÞII

AªAZÃ TEX-TUL ÎN PAGINÃ

A LECTURA

ORNAMENTEPE COPERTÃ REDACTAREDA CAPO AL

FINE!

LECÞIE

ªMECHER

CÃRÞI MARI

STÃ VARA CUBURTA PE

CARTE

AIURIÞI (fig.)

VÂNZÃTORDE CÃRÞI

CADE!

OS ÎNFORMÃ DE

FURCÃA MÃSLUICÃRÞILE

CUNEIFORME!ÎNÞELESULASCUNS ALCUVINTELOR

CITESC MAIMULTECÃRÞIINELAT

LOVITURÃ(fig.)

HUBLOUSPART!

SCRIERIFÃRÃ

VALOARE

V-J-C-IÞI-L - C - C -MEDALION-D I A D E M Ã -RID-TRENE-NÃRAV-MIC-IMN-STRIAT-ª A - L O - O T-CD-GHEAÞA-TO P - C E R B -C H I H L I M -BAR-COLIR-E S - B E N Ã -A G A T- G O -STILA-ABIL-PANAª-AÞÃ-B R Ã Þ A R Ã -ILA.

1. Care este diferenþa dintre tipurile de motoare cu ardereinternã produse în Europa faþã de cele produse în America?

2. Cine a compus uvertura „ªtefan cel Mare”?3. Cine a realizat, în 1939, filmul documentar „Aripi

româneºti”, evocând începuturile aviaþiei în þara noastrã?4. Unde ºi în ce familie s-a nãscut Ioana d’Arc, eroina

poporului francez, supranumitã Fecioara din Orleans?5. Care sunt „cele ºapte pãcate capitale” considerate de

teologi ca sursã a tuturor nelegiuirilor?6. Cine a spus: „Eu m-am lãmurit cã un om care vrea sã

fie bogat nu este un pãcãtos. Spunea odatã un preot bãtrân:<<Circulã o zicalã cã banul e ochiul dracului…>>. Eu nu-lconcep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scarã dublã.Dacã-l posezi, indiferent în ce cantitãþi, ºi te miºti în susbinefãcãtor pe scarã, nu mai e ochiul dracului. Iar dacãcobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lãcomieºi prin toate imperfecþiunile legate de orgoliu ºi de pofta destãpân”?

Scarlett Johansson a oferit spre licitaþie pe Inter-net o searã alãturi de ea. Suma pentru care s-a licitata ajuns la aproape 20.000 de lire sterline. ªansa de apetrece o searã alãturi de actriþa în vârstã de 23 de ani,a declanºat o nebunie între utilizatorii unui site foartecunoscut de licitaþii on-line. Licitaþia a început de la

50 de lire, dat fiindfaptul cã s-au maifãcut 170 de oferte.

Cea mai maresumã a ajuns la19.680 de lire ster-line, iar norocosulcâºtigãtor este un bri-tanic. Acesta o vaînsoþi pe actriþã lapremiera filmuluiHe’s Just Not ThatInto You, care va avea

loc în Los Angeles sau New York, în luna iulie. El vaavea la dispoziþie o limuzinã cu ºofer ºi va pãºi alãturide Scarlett pe covorul roºu, unde va fi fotografiat depresa din toatã lumea. Chiar dacã îºi poate lua un pri-eten cu el la întâlnire, cu siguranþã cã britanicul o vapãstra pe minunata Scarlett doar pentru el. Toatã lici-taþia a fost realizatã pentru strângerea de fonduri înscopuri caritabile. ªi nu este prima datã când actriþase implicã în astfel de campanii. În 2005, ea a cãlã-torit în Sri Lanka ºi India pentru a întâlni familiieafectate de tsunami.

Fotbalistul David Beckham ºi soþia lui, Victoria,ar putea reveni pe plaiuri natale, trezindu-se astfel dinvisul american pe care-l trãiesc de opt luni. Dorul defamilie ºi accidentãrile repetate de la echipa de club îlfac sã ia în considerare plecarea din Statele Unite.

David este foarteapropiat de familia saºi i-ar plãcea maidegrabã sã se muteînapoi în Anglia. Sezvoneºte cã multelucruri n-au mers aºacum ar fi vrut, iarDavid ar fi bucurosdacã cineva i-ar rãs-cumpãra contractulpe care îl are cu LAGalaxy. Pentru cã David Beckham este mai mereuplecat cu echipa în turneu de promovare, Victoria aluat cina cu vechii prieteni: EEvvaa LLoonnggoorriiaa PPaarrkkeerr ºiKKaattee BBeecckkiinnssaallee, Tom Cruise ºi Katie Holmes. Purtã-toarea de cuvânt a Victoriei, Cheryl Maisel, adezminþit zvonurile: Ei sunt cum nu se poate mai feri-ciþi, iar David se aflã aici pentru a-ºi onora înîntregime contractul.

La sosirea în America, TToomm CCrruuiissee ºi KKaattiieeHHoollmmeess le-au organizat soþilor Beckham o petrecerede bun venit. Cele douã cupluri petrec mult timpîmpreunã, mai ales, Posh Spice ºi Katie.

În anul 2007, David Beckham a acceptat ofertaclubului de fotbal LA Galaxy, semnând o înþelegerevalabilã pe 5 ani, cu o valoare totalã estimatã la 128de milioane de lire sterline. Accidentãrile însã nu i-aupermis sã joace decât foarte puþin pentru echipa sa,pânã acum.

Actriþa are nevoie de acest lucru pentru a mai facerost de ceva bani dupã ce a cheltuit, pe bronzul fals pecare îl afiºeazã în ultima perioadã, în jur de 70.000 de

dolari. Pentru a conti-nua în aceeaºi stare deconfort de pânã acum,Lindsay trebuie sã maiºi munceascã, dupã ceultimele douã proiectela care a luat parte nuau avut succes.

Cheltuielile luiLindsay Lohan audepãºit orice limitãdupã ce aceasta a locuitun an la un hotel dinLos Angeles, unde

plãtea 2.700 de dolari pe noapte. Nota de platã finalãa depãºit 1.000.000 de dolari!

ªi cele douã vizite la clinica de dezintoxicare deanul trecut au costat destul de mult: 315.000 dolari.Aºa cã... la treabã cu ea!

Cristina FRATU

20.000 de lire pentru osearã cu Scarlett Johansson

David Beckham renunþãla visul american

Lindsay Lohan cautã un rol important

DD ee ll aa hh aa ll ee bb aa rr dd ee .. .. .. ll aa ll aa ss ee rr ee !!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

În vremurile de demult, când senãscoceau poveºtile fermecãtoare,era un cavaler care se pregãtea sãmeargã în cruciadã. κi chemã unuldintre scutieri pentru a-i lãsa douãvorbe:

- Plec în cruciadã. Îþi încre-dinþez cheia centurii de castitate asoþiei mele. Dacã nu mã voi fiîntors în 10 ani, îþi îngãdui sã ofoloseºti.

Cavalerul porneºte cãlare pedrumul prãfuit, purtând armurã dincap pânã-n picioare. Aruncã oultimã privire spre castel ºi-ºi vedescutierul fugind sã-i iasã sufletul:

- Aºteptaþi! Aºteptaþi! SlavãDomnului cã am reuºit sã vã prind.Cheia nu se potriveºte!

☺☺Un vânãtor cedeazã cicãlelilor

nevesti-sii ºi o duce la vânãtoare.Acolo îi explicã cum se þine puºca,cum se þinteºte, cum se apasã petrãgaci. Îi mai spune, de asemeni,cã atunci când a împuºcat un ani-mal sã se grãbeascã la el, ca nucumva un alt vânãtor sã-ºiînsuºeascã trofeul.

Dupã puþin timp aude dinspre

nevastã-sa o împuºcãturã ºi voci-ferãri. Porneºte într-acolo ºi o vedecertânduse zdravãn cu un alt vânã-tor asupra unui leº de animal.

Apropiindu-se, îl aude pe vânã-tor strigând:

- Bine duduie, bine, e-n ordine,ne-am înþeles, cerbul e al dumitale.Dar lasã-mã cel puþin sã scot ºauade pe el...

☺☺Într-o dimineaþã, în timp ce

luau micul dejun, o femeie i-a spussoþului sãu:

- Fac pariu cã habar n-ai ce zi eastãzi.

- Cum sã nu ºtiu?, zise el indig-nat. Cum crezi cã aº fi putut uita?

S-a ridicat de la masã ºi a plecatla lucru. La ora 10 dimineaþa sunãcineva la uºã. Femeia deschise ºiprimi o cutie plinã cu trandafiriroºii. La prânz, primi o cutie dinbomboanele ei preferate de cioco-latã, iar, mai târziu, un butic îi livrão rochie creatã de un designer.Femeia de-abia aºtepta sã se întoar-cã soþul ei acasã.

- Dragule!, exclamã ea entuzi-asmatã. N-am petrecut niciodatãîntr-un mod mai fascinant ZiuaMediului!

ªTIINÞÃ DECARTE

CITIRE

SCRISÃ ÎNCÃRÞI

DEPUS PECÃRÞILENECITITE

AJUTOR LACATEDRÃCUVÂNT

LOB GÃURIT!

UNU ªI UNU!

TIPCARTE,VOLUM

VOLUME

PARTICULAVIITORULUI

ALÃTURI

CELE 7 FRU-MOASE

FIRE

INDICÃREPETIÞIA

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

II NN VV II TT AA ÞÞ II EE LL AA LL EE CC TT UU RR ÃÃ

BOS

MÃNÃSTIRECATOLICÃSPONGIOS

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 6(240) din 31martie 2008Pagina 12

CMYK

S u g e s t i ip e n t r u a d a p t a r e

Pe site-ul theofficelife.com au fost publicate mai multesfaturi în legãturã cu acest subiect. “Prima impresie con-teazã” - am mai auzit-o de nu ºtiu câte ori. Stã în naturanoastrã sã facem presupuneri despre cei pe care nu îi ºtim,sã tragem concluzii despre ce fel de om este cel de lângã noi.Vom afla însã cã e chiar simplu sã-þi impresionezi ºeful ºicolegii în primele sãptãmâni de muncã.

Felul în care ne petrecem primele zile la birou vor bateîn cuie felul în care vom fi vãzuþi de acum încolo în insti-tuþie. Nu trebuie sã uitãm cã fiecare loc de muncã are propriaculturã. Ne va lua ceva timp s-o asimilãm. Dacã vrem sãsupravieþuim vieþii de birou, e timpul sã acþionãm imediat.

Iatã 8 lucruri care îþi vor face traiul mai uºor, mãcar timpde 8 ore pe zi. Resursele instituþiei: trebuie sã aflãm undesunt ºi cum le putem folosi. Vom putea sã ne facem treabamai bine dacã vom ºti cum sã folosim ceea ce ne oferã com-pania. Existã cu siguranþã tot felul de aparaturi care sã neuºureze munca. Astfel este nevoie sã aflãm unde este faxul,sã ne notãm codul pe care trebuie sã-l formãm pentru con-vorbirile telefonice ºi sã învãþãm sã folosim intranetul. Sãnu uitãm cã lista ar trebui sã includã ºi oameni! Dacãinstituþia este destul de mare, sigur sunt câþiva colegi care nepot ajuta în ceea ce facem. Printre aceºtia se numãrãfuncþionarii sau responsabilul de la IT, care ne poate ajutacând computerul ne face probleme. Chiar dacã nu suntproiecte prea importante, trebuie sã ne facem de lucru!Un supervizor bun ne va da imediat ceva de fãcut, chiar dacãlucrul acela este minor. Dacã nu o face, aflã dacã existãvreun proiect în care sã te poþi implica, mãcar un pic. Atâttimp cât nu exagerezi - pãrând bãgãcios, ºeful tãu îþi varespecta iniþiativa. Sã ne gãsim un mentor! E bine sã avemlângã noi o persoanã care sã ne înveþe lucrurile pe care nu legãsim într-un ghid al angajatului. De asemenea, ea ne poateajuta rãspunzându-ne la întrebãrile cu care nu am vrea sã îlsâcâim pe ºef. Dar sã avem grijã sã n-o stresãm nici pe eaprea mult... Sã învãþãm numele colegilor! Dar pe asta oºtiam deja, nu? Sã nu ne închipuim cã ne va þine cineva demânã ºi ne va face cunoºtinþã cu fiecare om din firmã. Tre-buie sã avem noi iniþiativa ºi sã ne îndreptãm spre colegi. Sãnu credem cã oamenii n-or sã observe cã le-am uitat numeleºi cã încercãm sã îi apelãm prin tot felul de metode, care maide care mai pline de imaginaþie: „auzi?”, „nu te supãra”,„colega” etc. Dacã pur ºi simplu mai cerem numele o datã,vom fi scutiþi, sigur, de complicaþii mai târziu. Sã petrecemmai mult timp împreunã! Una dintre cele mai bunemetode pentru a ne întãri relaþiile colegiale este sã petrecemºi ceva timp în compania colegilor, în afara biroului. Sã pro-fitãm de ocaziile formale ºi informale pentru a ne cunoaºtemai bine colegii. Sã ne îmbrãcãm adecvat! În prima zi demuncã vom observa, probabil, cã oamenii înþeleg în moddiferit conceptul de „business casual”. Dacã vom arãta neîn-grijit, oamenii nu ne vor lua în serios. Pe de altã parte, dacãfacem exces de zel în a ne îmbrãca elegant, vom pãrea, pro-babil, omul care pur ºi simplu nu pricepe anumite lucruri.Pentru un compromis decent, trebuie sã încercãm sã nepotrivim vestimentaþia cu cea a colegilor mai bine îmbrãcaþi.Sã nu luãm în seamã propriile îndoieli! Dacã am reuºit sãtrecem cu bine de interviul final, prin urmare, cel puþin opersoanã crede cã ne potrivim bine în acest colectiv. Estenormal sã ne simþim puþin copleºiþi la început dar, atât timpcât CV-ul nostru nu a fost „înfrumuseþat” cu lucruri neade-vãrate, sã ne amintim cã avem calitãþile necesare pentru a neadapta cerinþelor locului de muncã. Sã ne bucurãm deperioada aceasta în care nu sunt prea multe respon-sabilitãþi! E bine sã ne amintim cã nimeni din instituþie nuse aºteaptã sã o ducem pe culmile succesului în primele douãsãptãmâni de muncã. Se înþelege de la sine cã avem multede învãþat pânã când vom putea sã ne aducem cu adevãratcontribuþia la mersul firmei. Dar nu e bine sã adoptãmaceastã atitudine la nesfârºit: s-ar putea sã devenim iarãºi„colegul nou” mai repede decât credem.

Coºmaruri la scarã globalã:spectrul foametei

Profesorul Dragoº OPRESCU estelicenþiat în educaþie fizicã ºi masterandîn comunicare ºi mass-media sportive. Afost instructor sportiv într-o unitate mili-tarã din garnizoana Bacãu, a câºtigatpatru concursuri aplicativ-militare înanii 1999, 2000, 2001 ºi 2003. Toateproiectele lui în domeniul cercetãrii auavut drept obiective identificarea filiaþi-ilor dintre educaþia fizicã militarã, spor-turile colective ºi personalitatea luptãto-rilor.

Pe scurt, despre subsis-temele psihologice

Ne-am obiºnuit sã vorbim despre sis-teme, în general, iar despre subsisteme,în particular. În psihologia generalã,subsistemele psihologice sunt memoria,motivaþia, afectivitatea, gândirea ºi per-cepþia. Interpretate separat, ele convergspre procesele psihice raþionale (gândi-rea ºi memoria), spre procesele psihicevolitive (voinþa ºi motivaþia) sau spreprocesele psihice afective (emoþiile prin-cipale, secundare, asociate). Ce neintereseazã la conceptele respective? Sãle definim, sã le prezentãm caracteristi-cile în ideea modelãrii lor concrete prinstrategiile, tacticile ºi metodele sportuluisau educaþiei fizice. Gândirea ºi memo-ria sunt procese psihice raþionale ce secaracterizeazã prin evidenþierea, expli-carea, înþelegerea ºi interpretarea legã-turilor dintre subiecþi ºi mediu, dintre totceea ce se aflã în mediu. Memoria nu sepoate dezvolta fãrã gândire. Prin ea,aflãm „piatra unghiularã a întregii vieþipsihice”, aºa cum a afirmat psihologulrus SECENOV. Prin motiv, înþelegemacel indicator capabil sã asigure odirecþie, un obiectiv ºi un scop acþiuniinoastre. Motivaþia încorporeazã maimulte motive de naturi diferite, capabilesã contureze o atitudine de lungã duratãºi cu maximã intensitate în finalizareaunei acþiuni. Dacã facem o descriere amecanismului formãrii emoþiilor, adicãidentificarea stimulilor, formarea ideiidespre ei ºi declanºarea registrului afec-tiv (emoþiile), putem înþelege motivaþiadrept o atitudine dominantã, însoþitã deun registru asociat al emoþiilor, prelungitpe o duratã mare de timp. Percepþia esteun proces psihic prin care detectãm, dis-criminãm, identificãm ºi interpretãmparticularitãþile obiectelor prin inter-

mediul propriilor noastre organe de simþ.Afectivitatea se referã la un sumum deemoþii intens conºtientizate ºi trãite.Subsistemele psihice descrise în variantape scurt pot intra în spectrul de continu-itate ºi interrelaþionare, prin intermediulmecanismelor kinestezice, specificesportului ºi educaþiei fizice.

Sportul ºi miºcarea nouãni-ss chemarea

Pentru a realiza convergenþa infor-mativã dintre concepte ºi pragmaticã,

am ales varianta explicaþiilor prin denu-mirea sportului ºi filiaþia lui cu subsis-temul psihologic. De exemplu,atletismul, boxul, înotul, luptele ºi spor-turile albe dezvoltã mult gândirea,memoria, motivaþia ºi afectivitatea.Sporturile colective, handbalul,hocheiul, baschetul, fotbalul dezvoltãmai mult memoria, gândirea ºi percepþia.Disciplinele colective creeazã particula-ritãþi motivaþiei, în sensul cã, uneori, laeforturi uºoare implicarea poate fi puter-nicã, ceea ce nu-i performant sau la efor-turi grele, implicarea este superficialã,ceea ce iar nu-i convenabil. Preferatã

este armonizarea eforturilor cu tipologiasarcinilor, în ideea definirii unui opti-mum motivaþional. Instituþia militarãeste prin excelenþã una didacticã. Deaceea, la modulul educaþie fizicã, sepoate profita de parcurgerea în ordine aetapelor procesului formãrii priceperilorºi deprinderilor motrice sau cele ale pro-cesului transmiterii ºi însuºiriicunoºtinþelor. Ca ºi la celelalte disciplinereale sau umaniste, la sport sau educaþiefizicã pot apãrea scalele riscurilor.Adicã, pe cel cu aptitudini dominante,

dar nefolositeraþional îl poþi faceneperformant, iarpe cel fãrã aptitudi-ni clasice îl menþiila acelaºi potenþialfizic.

Ideal este sãi d e n t i f i c ã mobiectele de atitu-dine, sã deter-minãm tehnica delucru, sã definimdurata per-fecþionãrii ºi antre-namentului ºi apoisã evaluãm obiec-tivul de interes.Metoda de antrena-ment este în deplinacord cu tipologiasportului, cu naturasubiectului delucru, cu intensi-tatea concursu-lui, cu psihologiaindividului de arãspunde la influ-enþarea socialã.

De reþinutCa în orice tip de acþiune umanã, în

educaþia fizicã militarã ºi în sport, sub-sistemele psihologice devin un sumum.Faptul cã ele se manifestã cu dominanþãsau atenuate în spectrul de efort confir-mã, încã o datã, cã mentorul spiritual ºiconceptual are nevoie, pe lângã ºtiinþapsihologiei, de experienþã, de voinþã ºide motivaþie. Din cauzã cã, de aici, sedeclanºeazã toate celelalte procese, oriactivitãþi psihice.

Profesor Dragoº OPRESCU

„Un nou orizont”Maiorul Oliver ANGHEL este

ofiþerul de relaþii publice al Brigãzii 2Infanterie „Rovine”. Din experienþa luiîn domeniu, am consemnat câteva carac-teristici pe care le-am identificat ºidecriptat, sãptãmâna trecutã, în timpulunei misiuni de documentare jurnalis-ticã.

„Relaþiile publice reprezintã un nouorizont. Eu le consider chiar ºansele pen-tru imaginea noastrã instituþionalã. Nufac afirmaþii de complezenþã, ci dinexperienþele câºtigate în cei aproape treiani. Se vorbeºte, cel puþin în ultimaperioadã, despre imagine. Mulþi se uitãspre ofiþerul de relaþii publice. ªi este pebunã dreptate sã se întâmple aºa. Mãîntreb doar dacã el, ofiþerul specialist,poate acþiona de unul singur, pentru con-solidarea imaginii? Literatura de specia-litate ne învaþã cã nu. Sistemul imaginiiorganizaþionale este întemeiat pe tehnicide management, pe filozofii insti-tuþionale, pe tactici publicitare, pe spon-sorizãri, pe politici de angajare a perso-nalului ºi pe relaþionãri cu reprezentanþiimass-media. În cât timp s-ar puteaparcurge etapele procesului de funda-mentare a imaginii la nivelul unei mariunitãþi? Cu siguranþã, nu într-o zi, darnici într-un an. Dacã sunt acþiuni conver-gente, poate cã dupã cinci ani, s-ar puteasã aparã un semn de bunã prestanþãºtiinþificã. Da. Relaþiile publice potdeveni instrumente de imagine. Dar nuimediat, ci dupã lungi procese de cer-cetare a mediului, dupã analiza ºi inter-pretarea datelor din spaþiul public, dupãclarificarea procedurilor de lucru, dupãalocarea resurselor ºi recunoaºtereastrategiilor de persuadare. Ce-am reuºit

la nivelul brigãzii? Sã ne facem simþitãprezenþa în spaþiul public prin parametriicreaþi cu ocazia evenimentelor speciale:ceremoniale militare ºi religioase, par-ticipãrile la misiunile internaþionale,simpozioane ºi sesiuni de comunicãriºtiinþifice. Cine ne cunoaºte? Publicul demasã, publicul propriu (militari, veteranide rãzboi, cadre militare în rezervã,familiile acestora). Unde avem interesulsã gãsim semnificaþii? În rândurilecomunitãþii locale, printre tinerii dinºcolile generale ºi colegii pentru pro-movarea unei cariere militare. Pe cecanale putem difuza mesajele proprii?Prin ziarele civile aflate în etnografiaproprie de receptare, prin postul de radiomilitar zonal, prin periodicele militare,prin acþiunile proprii dezvoltate cu ocaziispeciale. Cum vom sesiza reacþiilereceptorilor? Prin statisticile instituþiilornoastre, prin monitorizãrile mijloacelorinformatice, prin experienþele personale.Pânã acum, Brigada 2 Infanterie„Rovine” a pus în aplicare multe dintreproiectele anunþate mai sus. Pânã laevaluare, mai sunt de parcurs etapeinteresante. Intenþia a fost sã facemcunoscutã strategia proprie de consoli-dare a imaginii marii unitãþi, dar ºi sãvenim în sprijinul celorlalþi colegi, careºtiu ºi vor sã facã din comunicarea insti-tuþionalã o ºansã pentru imagine, trans-parenþã ºi adevãr.”

ªi optimismul se învaþã,nu-ii aºa?

Aurelian POPESCU este psihologla B. 26 I. Îi place sã lucreze cu militariiinfanteriºti. Crede cã, aici, în comuni-carea cu „Scorpionii roºii”, are de

învãþat multe. Dar, cel mai important i separe faptul cã ºi optimismul se poateînvãþa.

„Cabinetul de consiliere s-a dezvoltatpotrivit educaþiei mele estetice. Aminvestit într-un calculator ºi în câtevaelemente de mobilier pentru decorareamediului, aºa încât, chiar de aici sãînceapã succesul misiunii mele. Îmi placatitudinile <<Scorpionilor>>. Cu ei,chiar îi dai crezare celui care a zis cãomul se cunoaºte doar în confruntãrile curealitatea. Zilnic, discut cu cel puþinpatruzeci de oameni, în afara atribuþiilorobligatorii: semnãturi, avize, briefinguri.Odatã cu ei, învãþ ºi eu. Dupã multeºedinþe desfãºurate, am rãmas impre-sionat de calitãþile oamenilor. Poate uniinu au simþit efectele consilierii. Poate cãalþii au apreciat eforturile empatiei. Mãbucur sã ºtiu cã, mãcar pentru câtevaminute, le-am fost prieten, pãrinte, frate.Ce poate sã facã un psiholog? Eu cred cãfoarte multe, numai prin simplul fapt cãvorbeºte ºi îi face pe ceilalþi sã vorbeascãdespre ei. Militarul, înaintea misiuniisale fundamentale, este om. Da, cuvântulom este simplu, ca substantiv. Darcuprinde infinitul, din considerentul con-ceptului psihologic. Psihologul, indife-rent de loc, timp sau specializare, este unpartener de dialog. În faþa cãruia, îþi spuiun of, îþi arãþi o dorinþã sau îi ceri, pur ºisimplu, o pãrere. ªi ce poate conta maimult, decât faptul cã eºti ascultat? Dacãprimeºti ºi o sugestie care corespunde cupropriu-þi construct personal, oare opti-mismul tãu nu se preamãreºte ºi el? Vi separe mult?”.

A consemnatLocotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Conf iden þe pen t ru cu r i e rR e l a þ i i l e p u b l i c e , º a n s e l e i m a g i n i i

Sportul ºi filiaþia cu subsistemele psihologice

Omenirea n-a scãpat niciodatã definitiv de spectrulfoamei. De-a lungul istoriei, foametea i-a fost însoþitor per-manent, amintindu-i cã existã o limitã a posibilitãþilorumane. Sunt suficienþi doi ani consecutivi cu recolte proasteºi catastrofa devine inevitabilã.

E adevãrat, în ultimele douã secole, foametea ºi-arestrâns sistematic aria de acþiune. ªi-a restrâns-o, dar n-adispãrut. ªi, la ora actualã, un numãr de 37 de state primescasistenþã alimentarã prin World Food Programme, coordo-nat de Naþiunile Unite.

Sunt încã vii în memorie scenele apocaliptice dinNamibia, Biafra sau Bangladesh, în momentul împãrþiriiajutoarelor umanitare. Copii scheletici, cu priviri rãtãcite,incapabili sã se ridice în capul oaselor din cauza slãbiciunii.

Þãrile dezvoltate, ºi ele victime ale foametei cu trei se-cole în urmã, pãreau sã fi scãpat odatã pentru totdeauna deacest coºmar. Superioritatea lor tehnologicã le-a permis sãdescopere, înaintea celorlalþi, secretul recoltelor din ce în cemai bogate ºi al siguranþei alimentare. Brusc, acest vis estepe cale sã se destrame, iar cornul abundenþei sã se goleascã.

Din a doua jumãtate a anului trecut, au început sã sestrângã nori negri deasupra economiei mondiale. Dupã ce înluna mai, tona de grâu era estimatã la 200 $, în septembrie,în templul comerþului mondial cu grâne - la Chicago - s-aprodus un ºoc: preþul grâului s-a dublat, ajungând la 400 $.ªi porumbul se tranzacþioneazã la 175 $, cãci preþul este cu50% mai mare decât „vârful” ultimilor 25 de ani. WorldFood Programme a anunþat cã nivelul ajutoarelor alimenta-re este mai mic ca în anul 1973, din cauza creºterii costurilorcu peste 50%. Þãri precum: Bangladesh, Nepal, Niger,Benin, Zambia, Etiopia sau Bolivia vor deveni tragicecircuri ale foamei, descriu viitorul imediat amatorii de sce-narii. Zilnic, în unele din aceste þãri mor, deja, din cauzamalnutriþiei, peste 18. 000 de copii.

Anual, consumul mondial de cereale creºte, în condiþiinormale, cam cu 20 milioane de tone. Se pare cã scumpireaalimentelor va deveni ireversibilã, iar foametea va lua dinnou în primire sute de milioane de oameni. (P.I.)