Pulberi Si Fibre

- Riscuri la locul de muncă: pulberi și fibre-

1


2

CUPRINS 1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3

2. CLASIFICARE ......................................................................................................................... 3

3. CAI DE EXPUNERE ............................................................................................................... 5

4. EFECTE ASUPRA SANATATII.......................................................................................... 5

5. PRINCIPALELE PULBERI SI EFECTELE LOR ASUPRA SANATATII ............... 7

6. MASURI DE PREVENTIE SI CONTROL ........................................................................ 8

7. FIBRE ....................................................................................................................................... 11

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 15


3

1. INTRODUCERE

Definiție

Cand vorbim despre existenta pulberilor ne referim la prezenta de particule solide aflate

in suspensie in aer, produse in urma manipularii (operatiuni de maruntire, slefuire, finisare,

etc.) unui material original in stare solida.

Norii de praf

Norii de praf se pot forma datorita:

•Unei actiuni mecanice sau pneumatice care proiecteaza particule fine aflate intr-o

stare inerta in aer.

•Curentilor de aer care transporta aerul cu praf departe de locul de formare.

•Indepartarii bruste a prafului depozitat pe materiale, de exemplu la lovirea suprafetelor

de lucru.

2. CLASIFICARE

Praful industrial se poate clasifica in functie de dimensiune, compozitie si efectele

pe care le produce.

Dupa dimensiune:

•Sedimentabil: Datorita greutatii sale se depoziteaza rapid, dimensiunea oscileaza

intre 10 si 15 microni.

•Inhalabil: Poate intra in sistemul respirator, dimensiunea sa este mai mica de 10

microni.

•Respirabil: Poate ajunge la plamani, dimensiunea sa este mai mica de 5 microni.


4

•Vizibil: Se poate distinge la o simpla vedere iar dimensiunea sa este mai mare de

40 microni.

Dupa compozitie:

•De origine animala: pene, piele, oase, par.

•De origine vegetala: cereale, paie, canepa, polen, etc.

•Mineral: metale, azbest, etc.

Dupa efectele sale:

•Pulberi pneumoconiotice: Produc alterari ireversibile la plamani, boala numindu-se

pneumoconioza si fiind produsa, de exemplu, de pulberi cu mai mult de 1%

concentratie de siliciu liber cristalin.

•Pulberi toxice: Produc o actiune toxica primara in organism, ca de exemplu

saturnismul provocat de intoxicatia cu oxid de plumb.

•Pulberi cancerigene: Pot induce sau produce o tumora maligna la om, ca de

exemplu acidul cromic, cromatii, cadmiul, arsenicul, beriliul, amiantul, etc.

In functie de dimensiunea lor vor avea un comportament si o capacitate diferita de

patrundere in aparatul respirator. Particulele de praf mai mici de 5 microni,

”fractiune respirabila”, sunt cele care prezinta cel mai mare risc datorita, pe de o

parte, faptului ca raman o perioada de timp mai mare in aer si pe de alta parte,

datorita capacitatii de a patrunde prin bronhii si a ajunge la alveolele pulmonare.

In afara de dimensiunea lor, trebuie sa se cunoasca compozitia chimica a prafului,

pentru ca de acest lucru depinde agresivitatea si capacitatea de a afecta functia

pulmonara.

In general, sectoarele unde exista potential sa se genereze mai mult praf sunt cele

din industria exploatarii carbunelui, materialelor de constructii (cariere, topitorii,

pulverizare materiale, manipulare nisip, etc.), industria ceramica (portelan, olarit,

pavaje ceramice, utilizare in domeniul sanitar, etc.), industria metalurgica

(prelucrarea metalului, sudura, taiere cu flacara, prelucrare otel, galvanoplastia,


5

etc.) industria lemnului si a mobilei (debitare, slefuire, indoire lemn, etc.), industria

chimica si farmaceutica (fabricarea plasticului, cauciucului, detergentului sub

forma de praf, a vopselurilor), in agricultura si cresterea animalelor (silozuri de

cereale, scarmanatul si torsul lanei si a bumbacului, ferme de pasari si chiar in

parcurile zoologice, etc.)

3. CAI DE EXPUNERE

° Calea respiratorie:

Reprezinta principala cale de expunere la praf la locul de munca. Pulberea din aer

este inspirata si ajunge usor la plamani unde se depoziteaza. Depunerea de pulberi

la plamani este rezultatul unui proces complicat de inhalare, depurare si retinere.

Relatia dintre expunerea la praf si efectele sale asupra sanatatii depind de doza

acumulata; adica, de concentratia prafului din aer, de durata expunerii si de

asemenea de timpul de ramanere a acestui praf in plamani. Exista o perioada de

latenta intre perioada de inceput a expunerii si aparitia de manifestari clinice, care

poate fi mai mult sau mai putin lunga in functie de tipul bolii pe care o dezvolta.

Efortul fizic de asemenea creste doza inhalata, pentru ca si frecventa respiratorie

crestee intesifica.

° Calea digestiva:

Aceasta cale trebuie sa se ia in considerare atunci cand contactul dintre individ si

substanta in cauza este continuu iar aceasta din urma este sub forma de pulbere.

4. EFECTE ASUPRA SANATATII


6

In functie de tipul de particule, efectele asupra sanatatii pot fi mai mult sau mai

putin grave. Totusi, nu exista pulberi inofensive, orice expunere la praf presupune un

risc.

Particulele de praf mai mici de 10 microni pot fi purtate de curentii de aer si

inhalate (praf inhalabil). Cele mai mari raman depozitate pe caile aeriene

superioare, lovindu-se de peretii acestora datorita inertiei. Aceste particule vor fi

eliminate in scurt timp prin transportul mucociliar.

Particulele mai mici de 5 microni (praful respirabil) care, datorita dimensiunii lor, nu

s-au depus pe bronhiolele terminale ajung la sacul alveolar si se depoziteaza pe

peretii acestuia, prin fenomenele de difuzare sau sedimentare. Particulele care nu

se elimina pot ajunge la interstitiul alveolar si pot ramane acolo. Acestea din urma

sunt cele care au potential sa produca bolile cele mai grave.

In general, praful provoaca iritatia cailor respiratorii si dupa expuneri repetate pot

produce bronsita cronica. Alte tipuri de pulberi provoaca boli specifice (amiant,

siliciu, plumb).

Exista o serie de boli si efecte nocive ale prafului care trebuie luate in considerare:

•Pneumoconioza: Silicoza, azbestoza, pneumoconioza produsa de carbune,

sideroza, aluminoza, berilioza, etc.

•Cancer pulmonar: Pulberi cu continut arsenic, cromati, nichel, amiant, particule

radioactive, etc.

•Cancer nazal: Praf de lemn in productia de mobila si pulberi de piele in productia

de incaltaminte.

•Iritatie respiratorie: Traheita, bronsita, pneumonie, enfizem si edem pulmonar.

•Alergii: Astm profesional si alveolita alergica extrinseca (pulberi vegetale si

anumite metale).

•Bisinoza: Boala pulmonara datorata prafului provenit de la bumbac, in sau

canepa.

•Infectie respiratorie: Prafuri ce contin ciuperci, virusi sau bacterii.


7

•Intoxicatie: manganul, plumbul sau cadmiul pot trece in sange odata inhalate sub

forma de particule.

•Leziuni ale pielii: iritatie cutanata si dermatoze (produse, de exemplu, de beriliu,

arsenic, acidul cromic, plastice, etc.).

•Conjunctivita: Contactul cu anumite prafuri.

•Risc de explozie: Materialele organice si metalele solide, pulverulente, dispersate in

aer sub forma de nori, pot arde cu o violenta exploziva. Acesta este cazul fabricilor

de faina, zahar, nutret si atelierelor de pilire metale.

5. PRINCIPALELE PULBERI SI EFECTELE LOR ASUPRA SANATATII PRAF /FIBRA EFECTE CARBUNE MINERAL Efectele prafului de carbune pot avea doua stadii:

a) Pneumoconioza simpla (plaman negru) b) Fibroza masiva progresiva Primul stadiu se caracterizeaza prin acumularea de macule si noduli formati din pulberi de carbune si fibre de reticulina si colagen, cu o incidenta mai mare la nivelul campurilor pulmonare superioare. La cel de-al doilea stadiu apar mase fibroconiotice negricioase cu un diametru de peste 3 cm si forme variate.

CARBURI DE METALE DURE (COBALT)

Inhalarea pulberilor de carburi de metale dure poate provoca patru tipuri de manifestari respiratorii: a) Manifestari tranzitorii interstitiale difuze. b) Manifestari a caror origine probabila este de natura imunologica. c) Manifestari similare alveolitei alergice. d) Alveolita descuamativa cu celule gigant multinucleate care evolueaza catre fibroza. Au fost incadrate de catre IARC in Grupa 2B. Posibil carcinogen la om.

CARBURI DE METALE DURE (TITANIU)

Oxidul de titaniu ar putea fi cauza aparitiei fibrozei pulmonare. De asemenea, la concentratii mari si la expuneri prelungite a produs cancer la plamani la soareci. Au fost incadrate de catre IARC in grupa 3.

CARBURI DE METALE DURE (TUNGSTEN SAU = WOLFRAM)

Expunerea prelungita la pulberi de carburi tratate termic poate duce la aparitia mai multor sindroame respiratorii ce includ fibroza pulmonara.


8

CIMENT Expunerea acuta poate afecta: - Pielea: dermatita iritativa acuta, dermatita caustica, dermatita eczematiforma acuta recidivanta. - Caile respiratorii: iritarea cailor respiratorii. Si toxicitatea cronica de asemenea poate afecta: - Pielea: dermatita eczematiforma cronica. - Caile respiratorii: bronsita cronica, pneumoconioza benigna. - Ochii: blefarita cronica, conjunctivita cronica.

OXID DE FIER (FUM SI PULBERE)

Pneumoconioza provocata de oxidul de fier se datoreaza suprasolicitarii; este o pneumoconioza benigna. Aparitia unei fibroze reactive s-ar datora combinatiei cu alte substante toxice si nu doar expunerii la oxid de fier. Activitatile de topire a fierului si otelului sunt incadrate de catre IARC in Grupa 1. Carcinogen pentru om. Produce cancer la plamani.

SILICATI (TALC) Produce o pneumoconioza mai putin grava decat in cazul silicozei sau azbestozei. Perioada de latenta 20 de ani. Talcul este incadrat de catre IARC in Grupa 1. Carcinogen la om atunci cand contine fibre de azbest.

SILICATI (CAOLIN – MICA)

Caolinul: poate cauza pneumoconioza de o gravitate intermediara si de tip nodular. Mica: foarte putin agresiva cu plamanii. S-au inregistrat putine cazuri de pneumoconioza.

SILICE Silicoza este o pneumoconioza maligna produsa de silicele (SiO2) aflat in stare cristalina. Silicele este incadrat de catre IARC in Grupa 1. Carcinogen pentru om in starea sa cristalina (inhalat sub forma de cuart si cristobalit).

6. MASURI DE PREVENTIE SI CONTROL Trebuie sa se cunoasca punctele si originea emisiei de pulberi si sa se identifice

colectivul de lucratori expusi, cat si compozitia sa si timpul de expunere.

Multe probleme se pot identifica fara necesitatea executiei unor masuratori, cum

sunt norii vizibili de praf, scapari de praf de la masini si instalatii, acumularea de praf

pe podele si pereti care se poate datora unei functionari incorecte sau datorita

lipsei extractiilor localizate.


9

Totusi, modalitatea prin care se poate afla cu exactitate cantitatea de praf

existenta in mediu este recoltarea de mostre si ulterior masurarea aerului prelevat in

filtre. Anumite tipuri de praf au o Valoare Limita Ambientala care este stabilita

anual de Institutul National privind Siguranta si Igiena in Munca din Spania;

prezentam mai jos cateva exemple:

COMPUS Valoare Limita Ambientala

VLA

Bumbac 1.5 mg/m3

Arsenic 0.01 mg/m3

Carbune (fractiune respirabila) 2 mg/m3

Ciment Portland (pulbere totala) 10 mg/m3

Cereale (pulbere totala) 4 mg/m3

Silice sub forma cristalina (fractiune respirabila)

0.05 mg/m3- Cristobalit

0.1 mg/m3- Cuart

Talc (fractiune respirabila) 2 mg/m3

Grafit (fractiune respirabila) 2 mg/m3

Pulberi lemn 5 mg/m3

Mica (fractiune respirabila) 3 mg/m3

De asemenea, trebuie luat in considerare si faptul ca riscul de expunere la praf

poate creste datorita conditiilor de lucru ce provoaca o intensificare a respiratiei:

caldura, efort fizic, stres, etc.

Daca in afara de pulberi exista gaze sau vapori in mediul ambiental, acestia vor

impregna particulele de praf si le pot potenta nocivitatea. De asemenea, se poate

produce o contaminare chimica aditionala de praf chiar datorita manipularii

materialelor (fibre textile cu vopseluri sau apret).

Exista anumite tipuri de pulberi care pot fi explozive in medii inchise (carbune,

cauciuc,aluminiu, etc.).


10

Masurile de preventie tehnica sau ambientala cauta sa evite producerea de praf

sau sa reduca la maximul posibil cantitatea de praf respirabila; acestea vor cauta:

o Sa reduca producerea de praf in timpul desfasurarii sarcinilor de lucru.

o Sa controleze si sa elimine praful produs cat mai aproape cu putinta de

punctul de origine, evitand patrunderea sa in mediul ambiental.

o Sa controleze praful aflat in suspensie in aer.

o Sa consolideze praful sedimentat.

Riscul ce deriva din expunerea la pulberi este evitabil, pentru ca se poate reduce

substantial cantitatea de praf din aer la locul de munca si prin urmare ceea ce

ajunge la plamani.

Acest lucru se obtine prin:

•Substituirea de produse: folosirea substantelor sub forma de paste, lichide sau sub

forma de granule in loc de pulberi.

•Substituirea de procese sau schimbarea metodelor de lucru. Instalarea si

intretinerea sistemelor de extractie localizata pentru strangerea prafului si astfel

evitarea prezentei prafului liber in aer.

•Ventilarea adecvata si reimprospatarea aerului.

•Folosirea de mecanisme de aspirare a prafului.

•Curatarea locatiilor prin aspirare umeda.

•Umidificarea materialelor prin folosirea de instrumente prevazute cu injectie de

apa, stropirea materialelor si folosirea de saruri higroscopice ce isi mentin un anumit

grad de umiditate si impiedica ridicarea prafului.

•Stabilirea unor proceduri de lucru sigure in vederea minimizarii pericolelor de

expunere la praf.

•Evaluarea continua a conditiilor de lucru.

•Evaluarea riscurilor: cunoasterea nivelului de expunere prin recoltarea de mostre

biologice si din mediul ambient.


11

•Informarea si instruirea corespunzatoare a lucratorilor cu privire la riscurile specifice

pentru sanatate, cu privire la existenta prafului in aer si modalitatile de prevenire a

acestuia.

•Monitorizarea periodica a starii de sanatate a lucratorilor expusi, chiar si dupa ce

a incetat expunerea.

•Aplicarea bunelor practici: atunci cand nu se poate elimina producerea de praf

in cadrul proceselor de productie, trebuie sa se adopte masuri ce au drept scop

reducerea riscului pentru lucratori, cetateni si pentru mediul inconjurator.

7. FIBRE

In functie de originea lor, fibrele se pot clasifica in doua categorii

° Naturale:

•Anorganice, obtinute din minerale, ca de exemplu: amiantul, argila si zeolitii fibrosi,

etc.

•Organice, provenite de la animale sau vegetale, ca de exemplu: matasea, lana,

bumbacul, inul, canepa, iuta, etc.

° Artificiale:

•De origine naturala

-organice, cum este vascoza, proteinele, esterul celulozic, etc.

-anorganice, cum este vata de sticla, sau fibrele de roca si vata vulcanica, etc.

•De origine sintetica

Fibre= particule alungite cu o lungime de cateva ori mai mare decat

diametru lor; adica sunt mai mult lungi decat late.


12

-organice, cum este poliamidul, poliesterul, polipropilena, polimetanul, etc.

-anorganice, cum este carbunele si grafitul.

CAI DE EXPUNERE

Calea respiratorie: este singura cale de expunere la fibrele existente in aer la locul

de munca. Problema fibrelor este dimensiunea. Efectul lor asupra sanatatii este

determinat de forma si dimensiunea acestora, raportul lungime/diametru fiind cel

care poate stabili nocivitatea pentru ca influenteaza gradul lor de inhalare. Cu cat

au un diametru mai mic cu atat sunt mai periculoase, pentru ca au o capacitate

mai mare de a ajunge la regiunile alveolare si de acolo de a se depune pe tesutul

pulmonar.

Efortul fizic de asemenea creste doza inhalata pentru ca frecventa respiratorie se

intensifica.

Cantitatea de fibre inhalata va depinde in mod fundamental de concentratia

acestora din mediu, de timpul de expunere si de efortul fizic depus.

EFECTE ASUPRA SANATATII

Fibrele care pot reprezenta un pericol pentru sistemul respirator sunt fibrele

respirabile, intelegandu-se astfel acele fibre fine care pot ajunge la alveolele

pulmonare. Fibrele care nu se pot respira au o dimensiune mai mare si nu se mentin

perioade lungi suspendate in aer si desi pot fi inhalate vor fi retinute si vor fi

eleminate in regiunile superioare ale sistemului respirator. Aceste fibre sunt demne

de luat in calcul pentru prevenirea posibilelor efecte iritante asupra ochilor, pielii

sau mucoaselor.

Gradul de respirare a fibrelor este stabilit de diametrul lor aerodinamic care

depinde in principal de diametrul real. Se considera respirabile acele fibre care au

un diametru mai mic de 3 microni. Lungimea influenteaza foarte putin diametrul

aerodinamic desi se accepta faptul ca fibrele respirabile cu o lungime mai mica de


13

5 microni nu ar fi periculoase pentru ca au o dimensiune mai mica decat cea a

macrofagelor alveolare.

Internacional Agency for Research on Cancer (IARC) a clasificat toate fibrele

fabricate de om ca fiind posibile cancerigene pentru fiinta umana.

Cele mai importante efecte asupra sanatatii sunt:

• Iritatii la nivelul pielii si a tractului respirator superior.

•Se cunoaste faptul ca contactul pielii cu fibra ceramica poate provoca, la

persoanele foarte sensibile, iritatii tranzitorii usoare. Ca masura de preventie pentru

operatorii care manipuleaza fibra ceramica, se recomanda folosirea de manusi si

imbracaminte de lucru adecvata.

•Folosirea fibrelor de para-aramid (Kevlar) prezinta un usor risc de iritatie cutanata.

Aceste fibre sunt prea mari pentru a putea fi inhalate (12-15 PM diametru), desi

abrazarea, sfaramarea sau taierea lor pot genera fibre suficient de mici pentru a fi

inhalate.

•Fibra de sticla poate provoca iritatie la ochi, gat si piele, desi de cele mai multe ori

sunt mai periculoase produsele cu care aceasta se amesteca (stirenul resinelor de

poliester, resinele Epoxy, etc.).

MASURI DE PREVENIRE SI CONTROL Toate fibrele de uz industrial sunt agenti chimici, prin urmare se va aplica normativa

privind folosirea agentilor chimici.

Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca fibrele clasificate ca fiind

cancerigene intra sub incidenta normativei privind agentii cancerigeni si mutageni

si ofera, prin urmare, baza legala pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor

produse datorita expunerii la diferite fibre de amiant.

Organizatia Internationala a Muncii (OIM) ofera o serie de recomandari practice

care se doresc a servi in mod fundamental ca baza pentru adoptarea de masuri

preventive de control si protectie, ca de exemplu:


14

•Algerea materialului izolator pe baza de fibre va trebui sa se bazeze pe o analiza

exhaustiva a proprietatilor necesare, a cerintelor stipulate de autoritatea

competenta, a capacitatii de indeplinire a normelor aplicabile, a informatiei

suficiente privind efectele asupra sanatatii si posibilitatea de a presupune riscuri.

•Informatia privind produsele trebuie sa fie oferita de catre producatori intr-un

format, limbaj si stil usor de inteles si trebuie sa fie la zi, revizuita conform evolutiilor

inregistrate in domeniu.

•Datele privind siguranta materialelor, etichetele si descrierile cat si ambalajele

trebuie sa respecte cel putin legislatia existenta in domeniu.

•Transportul fibrelor izolatoare nu trebuie sa cauzeze prejudicii produsului si nici

persoanelor. Depozitarea va trebui sa permita transportul unor cantitati mai mici la

spatiile de lucru in forma necesara cu luarea masurilor oportune in vederea

strangerii materialului in cazul in care se produce o varsare a acestuia.

•Masurile tehnice in vederea controlarii expunerii trebuie sa se ia in ordinea

ierarhica recunoscuta privind masurile preventive. Operatiunile care pot produce

fibre si particule ar trebui prevazute cu un sistem de aspirare locala fixa sau mobila

si vor trebui alese instrumentele care sa genereze cea mai mica cantitate de praf

sau care sa aiba prevazute dispozitive de captare a particulelor si, intotdeauna

cand acest lucru este posibil, instalarea unui filtru de inalta performanta.

•Se vor pune la dispozitia lucratorilor vestiare si modalitati de asigurare a igienei

adecvate, inclusiv dusuri atunci cand acest lucru se impune si spatii de prim ajutor,

in special pentru spalarea ochilor. Se interzice fumatul si consumul de alimente in

toate zonele de lucru.

•Imbracamintea de lucru va fi cu maneca lunga si larga, manusi de protectie si

sapca. Aceasta se va schimba in functie de frecventa necesara cu scopul de a

preveni iritatii la nivelul pielii. Se va spala separat daca nu este de unica folosinta.

•Echipamentul individual de protectie va fi ultima resursa si ca o masura temporara

si de urgenta. Se va alege, folosi si depozita conform normelor si directivelor stabilite

de autoritatea competenta. Se vor stabili nevoile specifice cu consultarea


15

lucratorilor, a angajatorilor si a producatorilor produselor de protectie iar cerintele

privind protectia personala trebuie documentate si revizuite.

•Fibrele izolatoare se vor depozita in ambalalul original pana la momentul utilizarii

lor; se va stabili un program de curatare continua a zonelor de lucru si se vor

prevedea containere pentru reziduuri. Curatenia se va realiza cu apa sau

aspiratoare de inalta performanta. Nu se va folosi niciodata metoda de maturare

pe uscat si nici cea cu aer comprimat.

Se va cauta refolosirea deseurilor. Reziduurile care trebuie eliminate vor fi ridicate

conform celor stipulate de autoritatea in munca.

BIBLIOGRAFIE

Riscurile asupra sanatatii ce deriva din expunerea la agentii chimici,

Generalitat de Catalunya

Riscurile asupra sanatatii ce deriva din expunerea la agentii chimici prin

inhalarea de praf ce contine fibre de amiant in operatiuni ce presupun

folosirea amiantului, Generalitat de Catalunya

Riscurile asupra sanatatii ce deriva din expunerea la agentii chimici prin

inhalarea de praf si fibre (silice, lemn, metale, praf inert si minerale, etc.),

Generalitat de Catalunya

Protectia cailor respiratorii: masti fara valve de inhalare si cu filtre

demontabile ce protejeaza doar de gaze si particule, Generalitat de

Catalunya

Riscurile expunerii la amiant: plan de lucru, ICASST Cantabria

Praful de faina: un risc pentru producatorii din domeniul panificatiei, Institutul

National privind Siguranta si Igiena in Munca, Spania

http://salud.discapnet.es/Castellano/Salud/Prevencion_Riesgos/Enfermedad

es/Paginas/E_L_enfermedad_3.aspx

http://www.icv.csic.es/prevencion/Documentos/manuales/polvo.pdf

http://www.icv.csic.es/prevencion/Documentos/manuales/polvo.pdf


16

http://segind.blogspot.com.es/2009/09/polvos-y-fibras-minerales-amianto-

fibra.html

http://enfoqueocupacional.blogspot.com.es/2011/09/que-son-polvos-y-

fibras.html

http://segind.blogspot.com.es/2009/09/polvos-y-fibras-minerales-amianto-fibra.html

http://segind.blogspot.com.es/2009/09/polvos-y-fibras-minerales-amianto-fibra.html

http://enfoqueocupacional.blogspot.com.es/2011/09/que-son-polvos-y-fibras.html

http://enfoqueocupacional.blogspot.com.es/2011/09/que-son-polvos-y-fibras.html

Pulberi Si Fibre

Documents

Transcript of Pulberi Si Fibre