P.U.G. COMUNA VLADIMIRESCU...Avtivit ăţi economice pag. 22 2.5. ... - dezvoltarea zonei de locuit...

1

P.U.G. COMUNA VLADIMIRESCU

2

Arad, B-dul Revoluţiei nr. 71, ap. 13, tel/ fax. 0257-214423, 0744 997597

FOAIE DE CAPĂT

DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT - COMUNA VLADIMIRESCU

ACTUALIZARE BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU PROIECT Nr.: 44 R/2008 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C. PRO URBAN S.R.L.

3

rad,B-dul Revoluţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

FIŞĂ DE RESPONSABILITĂŢI

INSUŞIREA DOCUMENTA ŢIEI :

Director : arh. Elvira Şerban Sef proiect: arh. Elvira Şerban

COLECTIV DE ELABORARE :

Urbanism si amenajarea teritoriului arh. Elvira Şerban

Organizarea circulatiei ing. Adrian Prahoveanu Alimentare cu apa si canalizare ing. Cristina Pantea Alimentare cu energie electrică ing. Şandru Florin Alimentare cu gaze naturale ing. Begov Francisc

TEHNOREDACTARE : arh. Elvira Şerban

Întocmit: Arh. Elvira Şerban

4

Arad,B-dul Revoluţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

BORDEROU DE VOLUME

VOLUMUL I PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VLADIMIRESCU - ACTUALIZARE VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA VLADIMIRESCU VOLUMUL II I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC VOLUMUL IV REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA HORIA Întocmit: Arh. Elvira Şerban

5


BORDEROU VOLUMUL I.

A.PIESE SCRISE

Foaie de capăt pag. 1 Fişa de responsabilitaţi pag. 2 Borderou de volume pag. 3 Borderou volum I pag. 4 Memoriu general pag. 6

5.1.INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a P.U.G pag. 6 1.2. Obiectul P.U.G pag. 6 1.3. Surse documentare pag. 7

5.2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII 2.1. Evoluţie pag. 8 2.2. Elemente ale cadrului natural pag. 9 2.3. Relaţii in teritoriu pag. 20 2.4. Avtivităţi economice pag. 22 2.5. Populaţia .Elemente demografice şi sociale pag. 27 2.6. Circulaţia pag. 36 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. pag. 46 2.8. Zone cu riscuri naturale pag. 67 2.9. Echipare edilitară pag. 68 2.10.Probleme de mediu pag. 71 2.11.Disfuncţionalităţi pag. 79 2.12.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei pag. 81 2.13. Analiza situaţiei din punct de vedere economico- social si Diagnosticul prospectiv pag. 81 5.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă 3.0. Strategia de dezvoltare pag. 82 3.1. Studii de fundamentare pag. 82 3.2. Evoluţie posibilă, priorit ăţi pag. 84 3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu pag. 84 3.4. Dezvoltarea activităţilor pag. 85 3.5. Evoluţia populaţiei pag. 88 3.6. Organizarea circulaţiei pag. 89 3.7. Intravilan propus.Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial pag. 92

6

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale pag. 100 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare pag. 101 3.10.Protecţia mediului pag. 114 3.11.Reglementări urbanistice pag. 114 3.12.Obiective de utilitate publică pag. 115 4. CONCLUZII – M ĂSURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme ,cartograme, grafice)

PIESE DESENATE: INCADRARE IN TERITORIU sc. 1 : 25.000 01 SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 02A SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA CICIR -MÂNDRULOC sc. 1: 500 02B SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 02C REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 03A REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 03B REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 03C REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 04a.A REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 04a.B.D REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 04a.C LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 04a.A REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 04b.B.D REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 04b.C PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 05c.A PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 05c.B PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 05c.C

Întocmit: Arh. Elvira Şerban

7


MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaşterea P.U.G

DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT - COMUNA VLADIMIRESCU

ACTUALIZARE BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU PROIECT Nr.: 44 R/2008 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C. PRO URBAN S.R.L. 1.2. Obiectul P.U.G. Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Vladimirescu, al localităţii reşedinţă Vladimirescu şi al localităţilor aparţinătoare Cicir, Mândruloc şi Horia. Tema program s-a întocmit de către emisarul comenzii - Consiliul Local Vladimirescu în colaborare cu proiectantul general al Planului Urbanistic General S.C. PRO URBAN SRL. Planurile Urbanistice Generale, cuprind analiză, reglementări şi regulament local de urbanism pentru întregul teritoriu administrativ al unităţii de bază, delimitat conform legii, atât pentru suprafeţele din intravilan (localitatea de bază - de reşedinţă, localităţile aparţinătoare şi trupurile izolate ) cât şi pentru cele din extravilan ( terenuri agricole, forestiere, căi de comunicaţie, ape, etc.). Planul Urbanistic General - P.U.G. – este documentaţia de urbanism care stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare durabilă pentru localitatea de reşedinţă, localităţile aparţinătoare şi trupurile izolate ale comunei , pe o perioadă de timp determinată de maxim 10 ani.

- Se va studia situaţia existentă şi posibilităţile de extindere a intravilanului atât pentru localitatea reşedinţă cât şi pentru localităţile aparţinătoare ţi pentru trupurile izolate după caz.

- Se vor prevedea zone pentru construirea de locuinţe, prestări servicii, zone de agrement, precum şi zone destinate industriei mici şi activităţilor agricole.

Actualizarea P.U.G.-ului este prevăzută prin alineatul 1, al articolului 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul

8

Oficial al României, Partea I, nr.373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin documentaţiile de urbanism trebuie să venim în întâmpinarea posibililor investitori, asigurându-le amplasamente, echipate cu utilităţi şi informându-i cu resursele naturale, ale solului şi subsolului, precum şi cu obiectivele turistice care sunt avuţia comunei şi care ar putea fi un punct de plecare într-o nouă afacere, ar putea sta la baza unei viitoare investiţii. În cadrul documentaţiei prezentului P.U.G. se vor studia, diferenţiat pentru existent şi propus:

- probleme la nivel teritorial - încadrare în judeţ - încadrare în subsistem - probleme la nivel comunal - localitate principală - reşedinţa - localităţi aparţinătoare - trupuri izolate. - probleme la nivel intravilan - zonificare

- evoluţie demografică - potenţial economic - delimitarea zonelor de interdicţie

- protejarea mediului.

- lucrări tehnico edilitare - probleme legate de extravilan - regulament local de urbanism.

Documentaţia respectă „ Ghidul privind metodologia de elaborare şi Cadrul Conţinut al Planului Urbanistic General, indicativ GPO. 38/99, ghid elaborat de „ Institutul Naţional de Cercetare , Dezvoltare în Urbanism şi Amenajarea Teritoriului URBAN PROIECT Bucureşti şi avizat de C.T.S.- M.L.P.A.T. Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări tehnice în construcţii şi de Direcţia Urbanism, Ordonanţa 7/2011 modificare, completarea Legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanism. Programul de dezvoltare al localităţilor comunei Vladimirescu iniţiat de Consiliul Local prevede:

- dezvoltarea zonei de locuit - prin construirea terenurilor libere, neconstruite existente în prezentul intravilan, (pentru toate localităţile comunei ) şi pentru extinderea intravilanului prin alipire.

- prevederea unor spaţii rezervate pentru dotări , prestări servicii şi industrie mică, atât în intravilanul existent cât şi în cazul în care este necesar, în zonele prevăzute pentru extinderea intravilanului în acest scop.

Prin HCL 69/2003 a fost aprobat Planul Urbanistic General si R.L.U. aferent al comunei Vladimirescu, P.U.G. elaborat de S.C.PRO URBAN S.R.L. Prin prezenta documentaţie de urbanism, actualizare P.U.G. comuna Vladimirescu, se urmăreşte să se stabilească o direcţie de dezvoltare a localităţilor comunei Vladimirescu, dezvoltare pe o analiză amănunţită a situaţiei existente, şi a potenţialului zonei – ţinănd cont şi de evoluţia populaţiei şi de necesitatea de satisfacere a necesarului de dotări şi locuri de muncă, de documentaţiile de urbanism, elaborate si aprobate după

9

aprobarea P.U.G- ului precum şi de poziţia comunei Vladimirescu faţă de reşedinţa de judeţ, Municipiul Arad şi nu în ultimul rînd de ,, Strategia de dezvoltare economico socială a comunei Vladimirescu,, . 1.3. Surse documentare La elaborarea prezentei documentaţii de urbanism s-au luat în considerare următoarele surse:

- Master Planul Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor , judeţ Arad - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţului Arad, proiect elborat de IMCD

URBANPROIECT Bucureşti, proiect nr. 6961-2007, aprobat prin HCJ nr. 28/2010

- Planul Urbanistic General , pr. nr. 44, elaborat de S.C. PRO URBAN S.R.L. aprobat prin HCL 69 din 2003

- Zone de mare risc – proiect elaborat de „Universitatea de Vest „ Vasile Goldiş.

- Datele statistice au fost furnizate de Direcţia de Statistică a judeţului Arad.

- Datele referitoare la învăţămînt au fost furnizate de Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad.

- Date referitoare la suprafeţele teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu ( intravilan şi extravilan) precum şi categoriile de folosinţă au fost furnizate de Directia Agricola şi de dezvoltare rurală, Arad.

- Date referitoare la activitatea economică şi comercială a comunei au fost furnizate de Consiliul Local şi Secţia financiară a comunei.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII

2.1. Evoluţie

Viaţa omenească în acest colţ de ţară este atestată arheologic, începănd cu neoliticul, continuând în epoca bronzului, a fierului şi de-a lungul evului mediu.

Localitatea Vladimirescu a fost atestată documentar în anul 1724, ca o aşezare de câmpie care s-a dezvoltat la început în lungul principalei artere de circulaţie, aşezare care a trăit în acest ţinut în secolul al XVIII-lea. Conform legendei, vechea denumire a comunei (Glogovăţ) ar deriva din numele unui Haiduc vestit , Glogov, care a trăit în acest ţinut în secolul al XVIII-lea. În preajma lor, în 1603 generalul Basta a susţinut o mare bătălie cu turcii. În centrul comunei se află ruinele unei bazilici de dimensiuni impunătoare, în stil romanic. Ea a fost construită probabil la mijlocul sec. al XIII –lea. La Cicir s-a descoperit în 1965, pe terasa nordică a Mureşului, un bordei cu o mare cantitate de ceramică de factură dacică. În urma cercetărilor s-a dovedit că la Cicir a existat, în secolul II-III e.n. o mare aşezare a dacilor liberi.

Prima atestare documentară a localităţii Vladimirescu datează din anul 1724. Satul Cicir este documentat în anul 1296, satul Horia în 1315, iar satul Mândruloc în 1471. Prima atestare documentară a localităţii datează abia din 1724, însă, pe teritoriul ei, săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii importante, semne ale unor locuiri foarte vechi. O

10

aşezare datată în secolul al V-lea, o alta din secolele XI - XII şi morminte din secolele IX - XI au fost găsite în locul numit astăzi ,,La Movile,,. În apropierea şoselei naţionale, pe latura estică a localităţii, cele cinci movile se întind în linie dreaptă. Mulţi cercetători le consideră tumuli a unor căpetenii barbare. În preajma lor, în 1603 generalul Basta a susţinut o mare bătălie cu turcii. la hotarul de vest al localitatii. În locul "La Cetate" se găşeste o fortificare de pământ datând din secolele IX - XI, iar în spatele actualei biserici romano-catolice, se mai păstrează ruinele impresionantei bazilici romanice a prepoziturii şi capitului Orod (sec XII - XVI ). În centrul satului, în locul numit La Bisericuţă, se află ruinele unei mănăstiri romanice, atestată documentar în secolul al XIII-lea cu numele "Bizere". Din această mănăstire benedictină veche se mai păstrează doar ruinele bisericii, care a fost o bazilică romanică mare, cu trei nave, transept (naos transversal), cor (presbyterium) cu deambulatoriu şi două turnuri în partea vestică. În 1756 a fost construită la Glogovăţ prima capelă, iar în 1765 a fost constituită prima parohie, localitatea având primul preot în 1766. Prima biserică a fost zidită în 1767. În toamna anului 1887 a început construcţia bisericii din strada Progresului 84, finisată la 16 iunie 1889. Bibliografie Melente Nica, Vladimirescu-Glogovăţ. File de monongrafie, Editura Viaţa Arădeană, 2004 Comuna este situată în partea de sud-est a Câmpiei Aradului. Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 12.230 ha. Din punct de vedere administrativ comuna este alcătuită din patru sate: Vladimirescu - sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 8 km faţă de municipiul Arad, Cicir, Horia şi Mândruloc. După anul 1990 se constată o dezvoltare a localităţilor comunei, în special a localităţii Vladimirescu şi a localităţii Horia. 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1.Caracteristicile reliefului : Din punct de vedere geomorfologic Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu aparţine Câmpiei de vest a României . Districtul Câmpiei Mureşului inferior ( Câmpia Aradului). Ca subdiviziuni se remarcă în partea de nord-est o câmpie mai înaltă , cunoscută sub numele de câmpul Glogovăţului, având un aspect tabular, având altitudini absolute cuprinse între 108- 111 cm. fiind presărate de văi părăsite (vechi cursuri ale râului Mureş) şi zone depresionare. Partea de vest este ocupată de o câmpie mai joasă (Câmpia Aradului ) având altitudini absolute mai coborâte cuprinse între 98 –105 m. Trecerea între cele două compartimente este lină, nefiind marcată din punct de vedere geomorfologic . Partea sudică a teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu este ocupată de lunca Mureşului inferior. Lunca Mureşului este secţionată de digul de apăsare impotriva inundaţiilor. Zona de luncă este ocupată în cea mai mare parte de pădurea Vladimirescu şi prezintă aspectul unei câmpii joase de luncă , cu numeroase crovuri, belciuge, braţe părăsite ale râului Mureş ( zone de divagare). Zona prezintă frecvente fenomene de exces de umiditate freatic generat de exportul râului Mureş. Între zona de luncă şi câmpia înaltă a Glogovăţului se interpune Terasa de 2-3 m. altitudine relativă. În zona nord estică această zonă apare sub formă de fragmente spre nord dispărând în cuvertura sedimentară . Pe aspectul general plan al acestor fragmente de terasă se grefează o alternanţă de grinduri cu foste meandre părăsite ale râului Mureş.

11

2.2.2.Reţeaua hidrografică: 1.Apele freatice. Sunt cantonate în depozite cuaternare alcătuite din nisipuri cu granulometrie diferită, pietrişuri cu intercalaţii de argile , prafuri argilose – prăfoase. În partea superioară a acestor depozite permeabile se dezvoltă formaţiuni cu o permeabilitate mai redusă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice să prezinte caractere ascensionale. În acelaşi timp , formaţiunile cu granulometrie fină şi apariţia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile , bine dezvoltate , fac ca deasupra acestora (0,4 – 0,6 m) să se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice ) influenţate de condiţiile climatice , motiv pentru care prezintă oscilaţii sezoniere accentuate. Aceste straturi sunt discontinue şi se află în interdependenţă cu straturile freatice propriu – zise.

Nivelurile apelor freatice în câmpia joasă se întâlnesc între 0,0 şi 3,0 metri, excepţie fac areale reduse de 3,0 – 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 – 2,0 metri se întâlnesc în zonele depresionare şi pe fostele albii părăsite . În zonele înalte , apele freatice se drenează mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane şi depresionare . Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipitaţii şi mai puţin din Mureş. Condiţiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomină materialele ceva mai grosiere.

Maximele de nivele se produc , de regulă , în lunile februarie şi martie.În continuare nivelul scade treptat până în lunile octombrie – noiembrie când se înregistrează valorile minime .

Nivelul hidrostatic , având adâncime relativ mică este supus şi influenţei climatice în sensul că primăvara când se produc infiltraţii acesta se ridică uşor , iar vara , când evapotranspiraţia creşte, nivelul scade. Oscilaţiile nivelului freatic prezintă amplitudini de 1,0 - 1,5 metri în apropierea Mureşului , în depozitele grosiere, ele pot atinge până la 2,0 –2,5 metri iar în zonele de interfluvii , acestea sunt situate între 0,5 –2,5 metri. Datorită amplitudinii mari , în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafaţă sau aproape de suprafaţă din care cauză se semnalizează fenomene de băltiri. Oscilaţii ale nivelurilor freatice se întâlnesc şi de la un an la altul, funcţie de regimul precipitaţiilor . Trebuie subliniat că tendinţa în ultima vreme este ca aceste niveluri sa scadă.

Regimul apelor freatice este puternic influenţat de indiguiri şi desecări. Reţeaua canalelor de drenaj de adâncime construită în toată câmpia a determinat înlăturarea parţială a pânzelor de ape suprafreatice şi a contribuit la coborârea nivelului freatic .

În cazul obiectivului analizat, în urma executării lucrărilor de investigare (studiul geotehnice), efectuat, apa subterană a fost interceptată la adâncimi de 3,2 m, respectiv la 3,0 m.

Aceasta este cantonată în orizontul nisipos , dar fiindcă în cele două foraje apar straturi poros permeabile (de la 0,8 m în jos ), se apreciază că nivelul hidrostatic este ( şi va fi în permanenţă ) în directă dependenţă cu nivelul apei din Mureş. Apa subterană se va putea ridica până la adâncimi de 1,4 – 1,7 m ( 107,9 m Nivelul Mării Baltice /NMB/) excepţie făcând situaţiile excepţionale (inundaţii , pierderi tehnologice , etc.)

Chimismul apelor freatice – Orizonturile acvifere cantonate în depozite grosiere în care şi circulaţia apei este mai mare, mineralizarea şi duritatea prezintă valori reduse . Calitatea mai slabă au apele din zonele joase, unde drenajul este lent şi unde depozitele fine din acoperişul acvifer îngreunează regenerarea apelor subterane prin infiltraţii verticale . Chimismul variază de la un foraj la altul distanţe relativ reduse.

Reziduul fix al apelor freatice poate varia între 0,4 şi 1,5 l. gr/ litrul de apă , deci întâlnim toată gama de ape , de la dulce la sălcie.

12

Apele de adâncime din zona Câmpiei Aradului sunt cuprinse în marea unitate a Bazinului Vestic. Puternica fragmentare a soclului condiţionează un circuit propriu care face ca la suprafaţă să apară ape termale. În forajele efectuate în Câmpia Mureşului până la adâncimi de 424 metri, în depozite cuaternare, au fost distinse 12 orizonturi acvifere ascensionale.

2. Apele de suprafaţă Din punct de vedere hidrografic teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu ,

aparţine bazinului râului Mureş. Partea de nord a teritoriului administrativ (nordul intravilanului localităţii Horia) aparţine subbazinului văii IERULUI , iar partea centrală vestică aparţine subbazinului văii SÂNLEANI ( vale semipermanentă).

În zona localităţii Horia există o reţea de canale de desecare şi un sistem de irigaţii în prezent dezafectat ( neutilizat) ce a aparţinut de fostul IAS; şi respectiv SC. HORTICOLA HORIA , unităţi desfiinţate în prezent.

Mureşul este cel mai mare afluent al Tisei, ca debit , iar în câmpie a divagat pe cele mai mari suprafeţe şi a format cele mai extinse conuri de dejecţie din Câmpia Tisei. Cantitatea de aluviuni este , în prezent ceva mai mică decât la Someş vastitatea conului său explicându-se prin aceea că ele se împrăştie pe un fundament mai ridicat , deşi mai faliat, şi unde subsidenţa a fost mai atenuată. De asemenea , marea extensiune a conurilor Mureşului a fost determinată de distanţa mare dintre cele trei arii de subsidenţă care au atras periodic râul sau braţe ale sale ( Sarret – confluenţa Crişurilor, Szeged – confluenţa Mureş – Tisa şi Timişoara – Timişul Inferior) . Din cauza influenţei aproape concomitente asupra sa a acestor areale subsidente şi a lipsei unor râuri vecine de proporţia sa , fenomenul de difluenţă sau despletire a fost aproape o permanenţă a Mureşului din câmpie în toată evoluţia sa cuaternară , dar acestea nu excludeau un curs principal. Acest curs va avea stabilitate pe termen mai scurt sau mai lung şi pe sectoare şi era impus de jocul faliilor şi a blocurilor din fundament de atracţia mai activă a unuia dintre cele trei centre subsidente de la extremităţi şi demersul şi trasarea colmatărilor.

Documente vechi consemnează frecvente inundaţii în bazinul Mureşului ( în perioada 1738 – 1741 revărsările au avut loc în fiecare an). În ultimii ani are loc o creştere a cotei nivelului maxim anual ca urmare a fluctuaţiei elementelor meteorologice şi a modificărilor de ordin antropic survenite în bazinul superior şi mijlociu al Mureşului şi afluenţilor săi.

Inundaţiile din anii 1970 şi 1975 sunt şi rezultatul unui indice ridicat de pluviozitate. În anul 1970 s-a acumulat o cantitate mare de zăpadă care s-a topit brusc în perioada respectivă, ulterior suprapunându-se şi ploi torenţiale ( 50 –130 l/ m²). Toate acestea au survenit pe un fond puternice saturat cu apă. Volumul de apă crescând brusc a făcut ca inundaţiile să capete carcater catastrofal . Astfel, nivelul maxim atins în mai 1970 la Arad a fost de 689 cm , iar debitul maxim pe 18 mai 1970 şi 8 aprilie 1975 a fost de 2320 mc./ sec.

Panta scăzută şi frecventele meandre au făcut ca unda de propagare a viiturii să fie redusă ( 2- 4 km/h).

Scurgerea minimă se produce la sârşitul verii şi începutul toamnei, datorită prelungirii secetelor (la Arad în 1962 a fost 0,93 mc./sec.).

Modul de manifestare al debitelor medii maxime şi minime lunare şi anuale se observă din tabelul mai jos.

Debitul Mureşului în perioada 1950 –1975 este redat în tabelul de mai jos:

Debite I II III IV V VI VII VIII IX Medii 115 164 210 292 314 275 199 122 87

13

Maxime 760 816 781 1040

2320

1520

2320

560 505

Minime 22 20 25 71 61 63 33 28 24 În luna octombrie 2011, a fost înregistrat cel mai scăzut debit mediu din ultimii 150 de

ani - 30 mc/s. Debitul solid cărat de Mureş este la Arad de 86 kg./sec., el fiind rezultatul afluenţilor

mari pe care îi are în Podişul Transilvaniei .Afluenţii mici din Munţii Zărandului îi aduc un debit solid redus – fapt explicat prin natura petrografică şi gradul ridicat de împădurire.

Temperatura apei variază în funcţie de temperatura aerului. Temperatura maximă a apei la staţia Arad a fost de 29 ºC. În cazul când temperaturile negative persistă , se întâlnesc formaţiuni de gheaţă (în medie la staţia Arad se înregistrează 47 zile , mxim 64 de zile). Tipul de mineralizare al apelor Mureşului în cursul inferior este carbonat –calcică, deşi se întâlnesc şi mari cantităţi de cloruri.

2.2.3.Clima:

Datele climatologice ale zonei Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se încadrează într-un climat temperat

continental moderat, cu uşoare influenţe ale climatului mediteranean şi oceanic , cu ierni relativ blânde şi cu veri călduroase şi nu prea secetoase . Lanţul Carpaţilor îl adăposteşte împotriva invaziilor aerului rece continental, iar deschiderea dinspre vest permite pătrunderea aerului temperat maritim.

Regimul termic Temperatura medie multianuală este de 10,8 ºC la Arad. Luna cea mai caldă este iulie ,

cu temperatura medie de 21,4 ºC. Luna cea mai rece este ianuarie cu temperatura medie de 1,4 ºC. În general iernile sunt blânde , fiind numeroase cazurile în care nu s-a înregistrat nici o medie negativă (20% la Arad). Altitudinea Câmpiei Aradului influenţează în general , în mică măsură temperatura aerului, cu excepţia lunilor reci , când se produc frecvent fenomene de inversiune de temperatură, zonele joase având temperaturi mai scăzute decât zonele înalte ale câmpiei.

În ce priveşte mersul anual al temperaturii aerului, în muncicpiul Arad este un regim termic normal, ca al întregii ţări şi anume : temperaturile medii lunare cresc din ianuarie până în iulie şi scad , apoi, până în ianuarie.

O particularitate remarcabilă a climei Aradului este acea că primăvara apare brusc şi mai devreme decât în restul ţării . De asemenea , menţionăm diferenţe mari (5,2 ºC. ) între temperatura medie a lunii martie (5,8 ºC. ) şi aprilie (11,0 ºC. ). Ridicarea bruscă a temperaturii se datoreşte extinderii dorsalei anticiclonului Azoric peste partea sudică a Europei.

Diferenţă mare de temperatură medie (5,5 ºC. ) apare şi între luna septembrie (17,0ºC. ) şi luna octombrie ( 11,5 ºC. ). Între celelalte luni diferenţele de temperaturi medii sunt mai mici . Particularităţile termice ale oraşului Arad sunt un rezultat al poziţiei geografice şi a interacţiunii circulaţiei atmosferice cu relieful , rol important având poziţia munţilor , ca paravan , în calea maselor de aer reci din nord şi nord –est. Lanţul Carpaţilor barează invaziile aerului rece continental (anticilonul Siberian) , în schimb, influenţele maselor de aer maritim se fac simţite în timpul iernii, dând o nuanţă mai blândă climei din aceste părţi ale ţării.

Analizând temperatura medie pe anotimpuri se constată că iarna est mai blândă , având valoarea medie de 0,2 ºC. Iernile , relativ blânde , sunt o consecinţă a influenţei maselor de aer mediteraniean.

14

Anotimpul de vară este călduros având valoarea medie de 20,5 ºC. Anotimpurile de tranziţie au o temperatură medie mai apropiată : 11,0 ºC primăvara şi 11,4 ºC – toamna. În general , anotimpul de toamnă prezintă valori termice mai constante comparativ cu cele de primăvara , datorită faptului că , de obicei , toamnele se găsesc sub influenţa unui anticilon pronunţat care menţine timpul senin şi cald mai multe săptămâni la rând .

Amplitudinea termică medie anuală este de 22,5 ºC. ceea ce justifică încadrarea zonei în climatul temperat continental.

Temperatura medie a perioadei vegetative (1 aprilie – 1 octombrie ) este de 17,6 ºC. Cea mai ridicată temperatură medie lunară s-a înregistrat în luna august 1952, fiind de

24,3 ºC. Cea mai mică temperatură medie lunară în anotimpul de iarnă s-a înregistrat în luna ianuarie 1942 , fiind de - 9,5 ºC.

Temperatura medie anuală cea mai mare s-a înregistrat în anul 1934 , fiind de 12,3 ºC cu 1,5 ºC mai ridicată decât cea normală , iar temperatura medie anuală cea mai mică s-a înregistrat în anul 1940 , diind de 8,3 ºC, cu 2,5 ºC mai scăzută decât cea normală.

Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în ziua de 16 august 1952, fiind de 40,4 ºC. Minima absolută s-a înregistrat în ziua de 6 februarie 1954, fiind de –30,1 ºC.

Data medie a primului îngheţ este la 21 octombrie. Ultimele îngheţuri dispar în mod normal în luna aprilie (21 aprilie) iar în mod excepţional în luna mai. Îngheţul cel mai târziu înregistrat la Arad , a fost la 21 mai 1934. Durata medie a intervalului de zile fără îngheţ este de cca 186 de zile.

Numărul zilelor de iarnă (cu t max.≤ 0 ºC. ) este de 24,3 zile. Numărul zilelor de vară (cu t min.≥0 ºC. ) este la Arad de 93,5 zile. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi tropicale (cu t max.≥ 30 ºC. ) este de peste 30 de

zile în zona Aradului.

Regimul eolian Vântul este un factor climatologic important deoarece direcţia lui indică originea

maselor de aer care vin deasupra câmpiei modificând mersul vremii. Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care

traversează Câmpia Aradului: - anticiclonul Azoric , anticiclonul Euroasiatic, ciclonul Islandic şi ciclonul

Mediteranean . Umiditatea aerului Umiditatea relativă medie anuală atinge valori mari (70%) fiind influenţată de frecvenţa

ridicată a maselor de aer de origine atlantică sau mediteraniană. Mersul anual al umidităţii relative medii prezintă două maxime şi două minime bine

conturate , dar inegale ca intensitate. Maximul principal apare în decembrie şi corespunde intensificării activităţii ciclonice din nordul bazinului mării Mediterane, urmată de invazia aerului rece şi umed; maximum secundar apare în luna iunie, când regimul precipitaţiilor prezintă valorile cele mai ridicate. Umezeala relativă este atenuată în această perioadă de temperaturi ridicate.

Urmărind numărul mediu al zilelor cu umiditate relativă mai mare sau egală cu 80% se observă că frecvenţele cele mai mari se înregistrează iarna, de regulă în decembrie (20,9 zile), pentru ca apoi să scadă spre lunile de vară atingând un minim în august (1,8 zile).

15

Nebulozitatea aerului Nebulozitatea medie anuală este de 5,8 iar în cursul unui an variază între 8,1 –4,0 .

Anotimpul cu cea mai mare nebulozitate este iarna , când gradul de acoperire variază între 8,1 şi 7,0 , anotimpul mai puţin noros este vara , cu valori cuprinse între 4,0 şi 5,2.

Precipitaţiile Regimul pluviometric este influenţat de circulaţia maselor de aer oceanic , cât şi a celui

tropical maritim determinând un plus de precipitaţii faţă de extremităţile sudice şi estice al ţării.

Precipitaţiile medii anuale la staţia meteo Arad au valori de 564,2 mm cu variaţii foarte mari de la un an la altul (275,2 mm/an în 1928 şi 853,0 mm/an în 1915).

Pe anotimpuri , repartiţia precipitaţiilor este următoarea: vara 33%, iarna 20% , primăvara 25%, toamna 22%. Cantităţile lunare de precipitaţii , la fel ca şi cele anotimpuale , suferă din cauza fluctuaţiilor circulaţiei atmosferice , abateri neperiodice însemnate. În acest sens a existat luni lipsite complet de precipitaţii: iunie 1930, septembrie 1946, decembrie 1942 etc. precum şi luni în care cantităţile de precipitaţii au depăşit de 4-5 ori media lunară. Precipitaţiile medii lunare prezintă un maxim puternic în lunile mai (62,3 mm) şi iunie (71,5 mm), sub influenţa maselor de aer umed oceanic şi datorită convecţiei termice , precum şi un maxim secundar în noiembrie (54,4 mm).

În perioada de vegetaţie (01.04.-01.10) se înregistrează 317,7 mm (56,31% din cantitatea anuală).

Ploile torenţiale cad în general în lunile de vară, fiind produse de norii cumulonimbus ai frontului rece , contribuind la această şi factorii locali (convencţia termică).

Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 18,3; cele mai numeroase zile fiind în luna ianuarie (6,0) .Data medie a primei ninsori este 1.12 şi a ultimei ninsori este 12.03. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare şi cu strat de zăpadă este de 102 zile ,iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 31,4 zile anual. Grosimea medie a stratului de zăpadă prezintă cea mai mare valoare în lunile ianuarie şi februarie (variază între 2,6 şi 5,2 cm.)

Elemente de geologie Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se

situează în sectorul românesc al Depresiunii Pannonice. Depresiunea Pannonică reprezintă o unitate geologică cu extensie mare, (600 km.

lungime şi 400 km lăţime) dezvoltată , de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocupă partea vestică a teritoriului României, fiind limitata spre este şi nord de structurile Munţilor Carpaţi , iar spre vest si sud de frontiere României cu Ungaria şi Serbia.

Evoluţia acestei unităţi geologice , ca arie depresionară intramontană , s-a făcut începând din neogen, simultan cu ridicarea structurilor muntoase carpatice. Această situaţia a condus la separarea a două etaje structurale distincte , care se regăsesc în toată Depresiunea Pannonică.

Etajul inferior , constituit din formaţiuni preneogene , prezintă o structură complexă , ca urmare a consolidării în mai multe cicluri tecto- genetice şi a evoluţiei ulterioare îndelungate , în regim subaerian.

16

Etajul superior , constituit din formaţiuni neogene , prezintă o structură mai simplă , determinată de răspunsul casant al etajului inferior la eforturile tectonice şi de viteza de subsidenţă diferită a blocurilor rezultate.

Zona Arad se situează în partea centrală a sectorului românesc al Depresiunii Pannonice , la cca. 25 km vest de rama Munţilor Zărand. Ca urmare a acestei poziţii , în etajul structural inferior , s-au putut identifica elemente ce atestă prelungirea spre vest a unităţilor carpatice , respectiv ale Munţilor Zărand.

Etajul structural superior este rezultatul acumulării sedimentelor neogene şi cuaternare, iniţial în mediu marin şi ulterior , pe măsura scăderii salinităţii , salmastru, lacustru şi deltaic – fluviatil.

Acest aranjament structural face ca la alcătuirea structurii geologice a sectorului unde se situează municipal Arad, să participe depozite aparţinând fundamentului cristalin, corespunzând etajului structural inferior şi depozite sedimentare neogene şi cuaternare, aparţinând etajului structural superior.

Fundamentul cristalin se găseşte la adâncimi ce variază între 1100 şi 1400 m, corespunzând unuia dintre blocurile ridicate ale sectorului românesc al Depresiunii Pannonice.

El este constituit din şisturi epimetamorfice , cu un grad de metamorfism scăzut , corespunzător faciesului şisturilor verzi, izogradul cloritului , astfel încât pot fi recunoscute unele dintre particularităţile texturate şi structurale ale rocilor precursoare.

S-au identificat şisturi cloritoase , şisturi clorito – epidotoce , şisturi clorito- cuarţoase, sernifite cu aspect grafitos, şisturi cuarţoase cu aspect pătat , şisturi filitoase , conglomerate brecioase, metamorfozate , intens cataclazate.

Ele sunt constituite în principal din mică albă (sericit, muscovit) , cuarţ şi clorit , la care se adaugă subordonat amfiboli , epidot , biotit. Prezintă structură lebidoplastică şi textură şistuoasă accentuată.

Din partea de sud a munţilor Zărand , din şisturile cristaline ale Dealului Cetăţii Şiria, s-au recoltat probe care, prin conţinutul palinologic, indică vârsta devonian superior – carbonifer inferior a rocilor. Astfel ,s-au indentificat speciile : Stenozonotriletes simplicissimus Naum., Trachitriletes sp., Punctatisporites globatus (Luber) Luber, Leiotriletes microrugosus (Ibr) Naum., Zonotriletes cf. Auritus Waltz.

Rocile cristaline ce constituie fundamentul zonei Arad, prezintă acelaşi facies petrografic cu formaţiunile descrise în Seria de Păiuşeni, din alcătuirea Munţilor Zărand, precum şi din Munţii Bihor (bazinul văilor Runcu şi Poşaga).

Etajul structural superior este constituit din roci sedimentare aparţinând la două cicluri sedimentare : miocen superior( badenian – sarmaţian inferior) şi ponţian -cuaternar.

Ciclul miocen superior ( badenian – sarmaţian) reprezintă un ciclu transgresiune –

regresiune, ca s-a manifestat pe arii extinse în întreaga Depresiune Pannonică ,fiind dealtfel perioada caracterizată prin iniţierea şi dezvoltarea proceselor de extensie , însoţite de subsidenţa intensă a unor sectoare, fenomene ce au condus la confirguraţia actuală a zonei.

În zona Aradului , datorită distanţei relativ reduse faţă de rama muntoasă , fenomenele de subsidenţă s-au manifestat mai târziu şi cu o amploare redusă, fapt ce a condus la acumularea unei stive relativ mici de sedimente. Dacă la această se mai adaugă şi evoluţia în sistem subaerian instalată în sarmaţianul mediu , care a îndepărtat o parte din rocile acumulate, devine explicabilă grosimea redusă a depozitelor miocen superioare cunoscute în zonă.

Peste rocile cristaline ale fundamentului , în zona Aradului, se dispune, discordant şi transgresiv , o serie de roci sedimentare, de vârstă miocen superioară, cu grosimi ce variază între 30 şi 80 m. Se constată prezenţa unui complex carbonitic, constituit din calcare

17

compacte , alb – gălbui, cu resturi fosiliere , cu intercalaţii de marne calcaroase , cenuşii –albicioase.

La partea superioară a seriei , se dezvoltă un orizont de tufuri vulcanice, cenuşii – albicioase , alterate. Prezenta acestuia este rezultatul magmatismului subsecvent tardiv din munţii Apuseni, care a întreţinut o activitate vulcanică ce a avut o evoluţie specifică , atât ca timp , cât şi în ceea ce priveşte chimismul şi cantitatea produselor eliberate. Fracţia cea mai fină, cenuşa vulcanică, a fost transportată la mari distanţe şi s-a acumulat în bazinele sedimentare adiacente zonei muntoase.

Ciclul ponţian – cuaternar constituie ultimul ciclu sedimentar al zonei şi marchează colmatarea finală a Depresiunii Pannonice.

Ponţialul , ca etaj final al miocenului , corespunde ultimei transgresiuni de amploare din Depresiunea Pannonică. Datorită întreruperii legăturilor cu domeniul oceanic , încă din timpul badenianului , marea ponţiană are un caracter evident dulcicol , marcat prin dispariţia speciilor marine şi salmastre şi dezvoltarea unor specii caracteristice mediului lacustru.

Limita superioară a depozitelor ponţiene nu este tranşată , întrucât evoluţia bazinului sedimentar nu a fost sincronă , pe toată aria sa de dezvoltare . Astfel , zonele marginale au fost primele colmatate, moment din care sedimentarea a continuat în regim fluviatil , cu acumularea unor depozite specifice . La ieşirea râurilor din zona montană în câmpie , s-au acumulat conuri aluvionare ale căror dimensiuni au fost în funcţie atât de debitul râurilor , cât şi de distanţa faţă de aria sursă a sedimentelor şi rata de subsidenţă a sectoarelor din imediata vecinătate.

Faţă de această situaţie , s-a adoptat o separare a stivei sedimentare ce corespunde ciclului ponţian – cuaternar , pe criterii litologice, în două serii:

- seria inferioară, predominant pelitică, ce corespunde sedimentării în mediul lacustru ponţian; - seria superioară ,predominant psamitică, ce corespunde sedimentării în domeniul fluviatil, eventual deltaic.

Grosimea depozitelor ce aparţin celor două serii variază , în zona Aradului, între 1000 şi 1400 m.

Seria inferioară prezintă grosimile cele mai variabile , între 300 şi 800 m, prin adăugarea de sedimente la partea inferioară a seriei. Începând din bază spre partea superioară , se disting câteva complexe :

- complexul marnos inferior cu frecvente intercalaţii grezoase- nisipoase, având dezvoltare locală şi grosimea maximă de cca.200 m;

- complexul marnocalcaros , cu dezvoltarea areală şi grosim de cca.100 m; - complexul marnos superior , cu devoltare areală şi grosimi de cca. 300 –400

m. Complexul marnos inferior este constituit din marne cenuşii, compacte, fosiliere , în

care s-au identificat specii de macrofaună ca: Paradachna abichifornis, Didacna oliophora, Lzmnocardium promultistriatus, L. sp. , Planobis sp.Ostrcode , la care se adaugă microfauna cu : Globigerina bulloides, Elphidium macellum, Bakunella dorsoarcuata , Czprideis pannonica, Silicoplacentina huncarica.

Complexul marnocalcaros este constituit din calcit microcristalin , în amestec intim cu material argilos . În proporţii reduse mai apar granule de cuarţ, mică, resturi de plante incarbonizate, pirită în cuiburi.

Complexul marnos suprior este constituit deasemeni din marne cenuşii verzui, slab nisipoase, cu intercalaţii de argile nisipoase , prezentând un conţinut faunistic asemănător complexului inferior.Acesta conduce la atriubuirea vârstei ponţiene depozitelor descrise.

Mai apar intercalaţii nicipoase , grezoase, cu grosimi mici şi dezvoltare locală.

18

Seria superioară prezintă în acest sector variaţii mai mici de grosime dacât cea inferioară . Astfel grosimea medie se menţine în jurul valorii de 590 m. Este constituită din depozite detritice de dimensiuni psemitice , cu frecvente intercalaţii marnoase , argiloase.

La partea superioară a seriei , se dezvoltă depozitele de vârstă cuaternară, constituite din pietrişuri şi nisipuri , aparţinând terasei joase, luncii şi zonei de divagare a Mureşului. Acestea prezintă structuri tipice unui mediu sedimentar fluviatil şi anume sectorului caracterizat prin gradient hidraulic scăzut , curenţi cu putere de transport scăzută , detritusul fiind transportat în suspensie şi mixt (sediment târât şi/sau în suspensie , sistem fluviatil meandrat).

Aceasta a condus la apariţia unor structuri în care se poate recunoaşte traseul canalelor de curgere , a căror umplutură este mai grosieră dacât cea a malurilor , pe de o parte , iar pe de alta , se constată o granoclasare pozitivă a sedimentelor (dimensiunile particulelor scad pe verticală , de jos în sus).

Fenomenele de meandrare au deasemeni ca rezultat apariţia unor structuri în care dezvoltarea stratelor s-a realizat prin acreţie laterală , marcată prin apariţia laminelor.

Grosimea depozitelor cuaternare este apreciată la cca. 80 m, fără însă a exista o confirmare a acesteia pe baze biostratigrafice.

Importanţa deosebită a seriei superioară a ciclului sedimentar ponţian – cuaternar rezidă în importanţele acvifere pe care le cantonează în depozitele de pietrişuri şi nisipuri , acvifere ce sunt în comunicaţie hidrodinamică, pe cca. 300 m. din grosimea seriei. Aceasta se datorează caracterului discontinuu a stratelor de argile şi marne , ce apar în succesiunea litologică, caracter ce le împiedică să se constituie în ecrane la acviferelor.

La partea superioară a depozitelor cuaternare , se dispune pătura de sol. Potenţialul seismic al zonei Conform „ Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe

social-culturale, agrozootehnice şi industriale – Indicativ P 100-92” oraşul Arad se încadrează , în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficienţilor Ks , ceea ce înseamnă Ks = 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de colţ Tc (sec), în zona Tc = 10. Pe baza acestor date , din tabelul A.2. al Normativului menţionat mai sus , rezultă că oraşul Arad se încadrează în zona de intensitate seismică VII ( exprimată în grade MSK). 2.2.4 Caracteristici geotehnice:

Solul Învelişul de sol al teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu reflectă în mod

fidel interferenţa factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi alţii, asociaţi în timp cu activitatea factorului antropic).

Cartările pedologice efectuate de specialiştii Oficiului Jud. Pentru Pedologie şi Agrochimie Arad în zona com. Vladimirescu pun în evidenţă existenţa pe teritoriul comunei a următoarelor tipuri de sol:

- cernoziumuri tipice - cernoziomuri cambice - lăcovişti - soluri gleice - soluri aluviale

19

Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocupă suprafeţe întinse în cadrul Teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu . Ele se definesc prin prezenta orizontului diagnostic Am (molic ) de culoare negricioasă sau brun –închisă.

O caracteristică a acestor tipuri de soluri este conţinutul scăzut de humus (la suprafaţă 2-3% ) ceea ce face necesară aplicarea îngrăşămintelor organice.

Cernoziomurile tipice: s-au format pe depozite leossoide , pe luturi şi argile şi aproape toate se găsesc sub influenţa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoasă , lutoargiloasă şi devine mai uşoară spre profunzime.

Variaţia principalilor indici fizici şi hidrofizici arată că aceste soluri sunt puţin tasate (1,33 –1,41 gr./mc.) , cu o porozitate bună şi o permeabilitate bună – mijlocie.

Conţinutul de humus în orizontul Am este mic 2,0 –3,0 %) şi scade treptat în profunzime. Conţinutul de N – total este mijlociu în orizontul Ap şi scade în adâncime . Fosforul mobil prezintă valori mijlocii , rezerva de K asimilabil este mijlocie –bună. Capacitatea de schib cationic prezintă valorile cele mai mari în orizontul Am (30 – 32 me la 100gr. Sol) şi scade în profunzime .

Pe cernoziomurile tipice se practică cultura cerealelor , porumbului, florii –soarelui, mazării , lucernei ş.a.

Cernoziomurile cambice se deosebesc de primele prin apariţia orizontului Bv.( cambic) sub orizontul Am.

Materialele parentale pe care s-au format aceste soluri sunt foarte variate (luturi, loessuri, argile luto- nisipoase).

În funcţie de adâncimea nivelului freativ , cernoziomurile cambice au fost influenţate diferit de franja capilară.

Textura acestor soluri este foarte variată de la luto-nisipoasă la argilosă , proprietăţile lor fizice şi chimice fiind influenţate de natura şi caracterul depozitelor pe care s-au format.

Indicii fizici arată că cernoziomurile cambice sunt soluri tasate ,cu densitate aparentă mare, cu valori ale porozităţii totale mici şi foarte mici. Au un conţinut moderat de humus (sub 3% în orizontul Am şi cca. 1,5 % în orizontul Bv). Carbonaţii sunt spălaţi pe profil şi acumulaţi în orizontul C (între 4 şi 16% CaCO3). Prin procesul de levigare sunt îndepărtate şi o parte din bazele schimbabile , fapt ce determină un grad de saturaţie în baze (V) în jur de 90 % în orizontul Am şi cca 95% în orizontul Bv. În orizontul C al cernoziomurilor cambice aflate sub influenţa apelor freatice se constată frecvent o alcalizare de la slabă la foarte puternică.

Reacţia solurilor este slab –acidă –neutră în orizonturile Am şi Bv şi slab alcaline –puternic alcalină în orizontul C. Aprovizionarea cu elemente nutritive este slabă – moderată pentru P-mobil şi bucă pentru K-mobil.

Cernoziomurile cambice formate pe argile gonflante sau luturi fine gonflante care prezintă un orizont vertic a cărui limită superioară este situată între baza orizontului Am şi 100 cm adâncime , sau numai crăpături de orizont vertic care pot urca până la suprafaţă , au fost individualizate ca cernoziomuri vertice. Cernoziomurile cambice sunt considerate cele mai fertile soluri din zonă şi sunt utilizate la cultura grîului , porumbului , orzului, florii –soarelui, sfeclei de zahăr ş.a.

Lăcoviştile sunt soluri ce se definesc prin orizontul Gr. a cărui limită este situată în primii 125 cm, cu un profil de tipul Am-Ago-Gr. Aceste soluri s-au dezvoltat pe văi părăsite şi în zonele depresionare cu apa freatică la 1,0 – 1,5 m (uneori la /sau aproape de suprafaţă).

Textura lăcoviştilor este variată (lutoasă , luto-argiloasă, argiloasă), nediferenţiată pe profil. –Ele sunt bogate în humus (3-8 %), gradul de saturaţie în baze nu coboară sub 80%, reacţia este de la slab-acidă laalcalină, sunt soluri bine sau foarte bine aprovizionate în substanţe nutritive. Sub aspectul stării fizice şi hidrofizice , lăcoviştile prezintă caracteristici nefavorabile , regimul aerohidric fiind defectuos.

20

Lăcoviştile sunt utilizate predominant ca păşuni şi fâneţe , mai puţin pentru culturi din cauza excesului de umiditate.

Solurile gleice se caracterizează prin orizont Gr în primii 125 cm. Cu profil de tipul Ao-

AGo-Gr. Se formează în zone depresionare ca urmare a excesului de umiditate de provenienţă freatică.

Reacţia acestor soluri este mai acidă, procesele de reducere au o intensitate mai mare , se formează cantităţi mai mici de humus (1-3%) şi adesea are caracter acid .

Textura este de la mijlocie la foarte fină .Regimul aerohidric este defectuos. Gradul de saturaţie în baze este scăzut (80-55%). Aprovizionarea cu substanţe nutritive şi activitate microbiologică este slabă.

Din cauza excesului de umiditate , solurile gleice sunt utilizate ca păşuni şi fâneţe. Solurile aluviale se definesc prin prezenta unui orizont Ao de 20 cm. , urmat de un

material parental constituit din depozite fluviatile sau fluviolacustre . Ele se întâlnesc în lunci în arealele ieşite de sub influenţa revărsărilor sau inundate numai la intervale mari de timp. In aceste condiţii a fost posibilă manifestarea solificării , a cărei intensitate este în general cu atât mai mare cu cât timpul scurs la ultima revărsare este mai îndelungat. În absenţa revărsărilor se creează condiţii pentru instalarea unei vegetaţii şi deci acumularea unui orizont humifer destul de profund sub care urmează materialul parental.

Solurile aluviale au un conţinut de humus şi elemente nutritive diferenţiat în funcţie de textură. Reacţia solului este neutră , slab –alcalină , gradul de saturaţie în baze este de 100%.

Datorită fertilităţii lor căt şi a regimului hidric favorabil , aceste soluri sun propice culturilor de porumb, sfeclă de zahăr, grâu , orz, floarea – soarelui , cartofi, legume ş.a.

2.2.5 Riscuri naturale:

În zona comunei Vladimirescu s-a identificat ca zonă de risc partea de sud a intravilanului localităţii Mândruloc, unde se înregistrează intense fenomene de eroziune de mal , cu frecvente ruperi de mal. În această zonă malul râului Mureş este înalt , intravilanul fiind aşezat direct pe terasa de 5-6 m.

Eroziunea de mal este favorizată de exploatările neraţionale de balast din albia minoră a râului Mureş din aval de localitatea Mândruloc. Menţionăm că influenţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploatările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng.

Deşi s-au efectuat unele lucrări de consolidare a malului în această zonă nu este indicată extinderea intravilanului localităţilor Mândruloc şi Cicir în partea de sud a localităţii..

Producerea inundaţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de durată mică căzute în arealele neapărate împotriva inundaţiilor , în zona adiacentă pădurii.

Resursele naturale ale solului ţi subsolului: Principalele resurse ale comunei Vladimirescu sunt exploatările de balast din

Vladimirescu şi Cicir din lunca Mureşului (albia mojoră) şi partea de nord a localităţii Cicir (lângă linia CF la sud de balta Cicir, precum şi în estul localităţii Horia.. Balastul brut exploatat este sortat în staţiile de sortare Cicir şi Valdimiresc şi livrat pentru activităţile de construcţii montaj.

Reţeaua principală de căi de comunciaţii: Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este străbătut pe direcţia est –vest de o

importantă cale ferată magistrală care face parte din Coridorul IV Pan- European Frontiera

21

Curtici- Arad-Simeria-Vinţu de jos- Alba Iulia- Coşaliu- Copşa Mică-Braşov – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa, utilizată atât de traficul intern cât şi extern de marfă şi de călători.

Pe teritoriul comunei Vladimirescu funcţionează terminalul de transport combinat Arad- Glogovăţ.

Deasemenea comuna este străbătută de trei importante artere rutiere DN 7 Deva –Arad – pe direcţia est-vest, DJ 709 Arad- Ineu şi DJ 682C Vladimireacu-Sânleani - DN 79

Depozite de deşeuri menajere şi industriale: În prezent în cadrul comunei Vladimirescu nu mai există amplasamente pentru

depozitări de deşeuri menajere, acestea au fost închise. Depozitele de deşeuri industriale sunt reprezentate de cele 2 bataluri din zona

Combinatului Chimc, în prezent neutilizate, dar care pot fi puse în funcţiune pentru depozitare de diferite reziduri, având asigurată impermeabilizarea corespunzătoare.

Surse de poluare: Alte surse punctuale de poluare a mediului sunt reprezentate de :

- sectorul zootehnic al diferitelor ferme zootehnice private, - balastierele din lunca Mureşului . - sistemul de încălzire propriu al locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină, - existenţa unor drumuri nemodernizate

Depăşiri ale nivelelor maxime admisibile de noxe se înregistrează de-a lungul

principalelor artere rutiere (DN7 , DJ 682c şi DJ 709) în perioadele cu trafic intens. Calitatea factorilor de mediu: Calitatea factorilor de mediu este în strânsă corelaţie cu nivelul activităţilor industriale şi

casnice din zonă. În partea de sud a localităţii Vladimirescu în zona de pădure se înregistrează frecvent

fenomene de uscare datorită reducerii volumului edapic util ( creşterea cantităţii de schelet în urma spălării orizonturilor humifere în urma inundaţiilor din revărsări).

2.3.Relaţii în teritoriu La elaborarea prezentului P.U.G. s-au avut în vedere direcţiile de dezvoltare şi propunerile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) şi anume :

- Secţiunea 1 – Căi de comunicaţie – prevede în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Dezvoltarea reţelei de căi feroviare o linie cu viteză sporită pe traseul : Curtici- Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Vâlcele – Bucureşti. Comuna Vladimirescu este prinsă în acest traseu cu localităţile Vladimirescu, Cicir Mândruloc.

Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu îşi desfăşoară traseul în prezent următoarele drumuri :

• drumul naţional DN 7 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Arad-Nădlac • drumul judeţean DJ 682 C care face legătura între DJ 682, DN 7, DJ709, Sânleani, • centura municipiului Arad

22

• drumul judeţean DJ 709 care face legătura între DN 7, Şiria-Seleuş-Cermei. Comuna Vladimirescu ca şi localităţile aparţinătoare Mândruloc, Cicir se găseşte

amplasată de-a lungul drumului naţional DN 7 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Arad-Nădlac. Din punctul de vedere al stării de viabilitate acest drum se prezintă destul de bine cu o

structura rutiera de tip nerigid corespunzătoare unui trafic greu alcatuită din mixturi asfaltice . In comna Vladimirescu,traseul drumului naţional DN 7 se intersectează cu drumul

judeţean DJ 682 C. Acest drum judeţean ca şi structură rutieră se prezintă diferit pe diverse tronsoane

astfel: • tronson DJ 682- DN 7 structură rutieră asfaltică • tronson DN 7-staţia C.F.R. Vladimirescu structură rutieră asfaltică • tronson staţia C.F.R. Vladimirescu -DJ 709 structură rutieră asfaltică • tronson DJ 709- DN79- centura municipiului Arad structură rutieră asfaltică

Localitatea Horia este aşezată pe drumul judeţean DJ 709 care face legătura între DN 7- Şiria-Seleuş-Cermei.

Drumul judeţean DJ 709 are de asemenea structura rutieră de tip nerigid dar având un grad mai mare de degradare decât drumul naţional.

Analizând reţeaua de drumuri clasificate , putem spune ca dumul naţional DN 7 împreună cu drumurile judeţene DJ 682 C şi DJ 709 asigură o bună legatură a localităţilor aparţinătoare comunei Vladimirescu atât cu municipiul Arad cât şi cu celelalte localităţi ale judeţului inclusiv deschiderea spre vama Nădlac şi spre judeţul Hunedoara..

Conform PATJ- situaţia existentă –căi de comunicaţie se poate afirma că : 1. drumul naţional DN 7 pe sectorul ce străbate comuna Vladimirescu are o

capacitate portantă suficientă datorită reabilitării drumului încheiată în anul 2000. 2. drumurile judeţene ce străbat teritoriul comunei Vladimirescu, nu asigură în

totalitate fluenţa traficului datorită îmbrăcăminţii rutiere a cărei durată de exploatare este depăşită.

3. Drumurile pietruite şi de pământ nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare desfăşurării unui trafic în condiţii normale.

4. Traseul drumului naţional DN 7 întâlneşte câteva podeţe tubulare care sunt amenajate de curând odată cu reabilitarea drumului naţional.

5. Existenţa intersecţiei la nivel dintre DN 7 şi calea ferată precum şi cea între DJ 682C şi calea ferată în dreptul staţiei Vladimirescu, îngreunează circulaţia auto prin staţionarea prelungită la barieră ceea ce duce la diminuarea vitezei comerciale, la diminuarea capacitpăţii de circulaţie şi la consum suplimentar de carburanţi.

- - Sectiunea 2 – Apa – nu este prevăzut nimic pe teritoriul comunei Vladimirescu - Sectiunea 3 –Zone protejate naturale si construite – conform acestei secţiuni pe

teritoriul comunei Vladimirescu sunt Rezervaţii şi monumente ale naturii şi Valori de patrimoniu cultural de interes naţional

- Sectiunea 4 –Reţeaua de localităţi – conform acestei secţiuni teritoriul comunei Vladimirescu nu sunt modificări, comuna Vladimirescu face parte din Zona Arad

- Sectiunea 5 – Zone de riscuri naturale , Teritoriul comunei Vladimirescu este una dintre comunele cu riscuri de inundaţii, în zona Râului Mureş.

Încadrarea în reţeaua de localităţi: Conform Planului de Amenajare a Judeţului Arad, a Planului de Amenajarea Teritoriului Zonal Interorăşenesc, comuna Vladimirescu face parte din Zona Arad.

23

Zona Arad are în componenţa sa următoarele localităţi: - Municipiul Arad

- Oraş Pecica - Comuna Felnac - Comuna Iratoşu - Comuna Şofronea - Comuna Semlac - Comuna Secusigiu - Comuna Vinga - Comuna Şagu - Comuna Frumuşeni - Comuna Livada - Comuna Vladimirescu - Comuna Zădăreni - Comuna Peregu Mare - Comuna Fântânele - Comuna Zimandu Nou

] Relaţii în teritoriul administrativ al comunei : Comuna Vladimirescu la 1 iulie 2012 are o populaţie 11.931 locuitori (conform ultimului recensământ), încadrându-se în grupa comunelor din judeţ care au o populaţie peste 10.000 de locuitori şi are în componenţa sa următoarele localităţi: Vladimirescu – localitate de reşedinţă Cicir Mândruloc – localităţi aparţinătoare Horia – localitate aparţinătoare Ponderea pe care o au localităţile aparţinătoare în cadrul comunei la nivelul anului 2012 este următoarea: -localitatea Vladimirescu - reprezintă 59,37 % din totalul locuitori comună -localitatea Cicir - reprezintă 8,82 % din totalul locuitori comună -localitatea Horia - reprezintă 20,58 % din totalul locuitori comună -localitatea Mândruloc - reprezintă 11,23 % din totalul locuitori comună ]

2.4.Activităţi economice: Funcţiile economice şi sociale din teritoriul comunei Vladimirescu sunt date de :

- poziţia faţă de municipiul Arad - cadrul natural - resursele solului - fond forestier

- fond agricol

- resurse ale subsolului – materiale de construcţii - poziţie geografică - are rol şi de localitate dormitor

Pe teritoriul comunei Vladimirescu , funcţiunea economică predominantă este agricultură.

24

Activităţi de tip industrial şi depozitare În localitatea Vladimirescu unităţile de tip industrial şi depozitare sunt grupate. Principalele unităţi industriale şi depozitare sunt: S.C. PARC INDUSTRIAL COMBINAT S.R.L. S.C. FILCOM – EXPORT S.R.L. –confecţii metalice S.C. SCULEA S.R.L. – confecţii metalice S.C. TELCOMEST S.R.L. – productie mase plastice S.C. ZEROUNDICI S.R.L. – statie de betoane S.C. FREE STYLER S.R.L. – hala depozitare S.C. INST-SERV D&D S.R.L. S.C. CRIBO GAZ S.R.L. . S.C. IMMO RECZCLING S.R.L. S.C. OXIGEN APĂ AZOT S.C. ARCHIM FERTIL S.R.L. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. S.C. ROMPETROL GAS S.R.L. Depozite de materiale de construcţii şi activităţi în domeniul construcţiilor: S.C. AMBIENT CONSTRUCT S.R.L. S.C. CASE MODULARE S.R.L. S.C. CONSTRUCŢION HAUS S.R.L. S.C. CONSTRUCTORUL DE AUR SRL. S.C. CRIS PREFABRICATE S.R.L. S.C EMA CONSTRUCŢION S.R.L. S.C. GRAF CONSTRUCT S.R.L. Majoritatea unităţilor industriale şi a firmelor de construcţii îşi au sediul în Arad, iar în localităţile comunei Vladimirescu îşi au filiale sau puncte de lucru. În prezent în localităţile comunei Vladimirescu există unităţi industriale grupate şi unităţile industriale dispersate pe teritoriul localităţilor. În cadrul incintei fostului Combinat şi în zona gării putem vorbi de o grupare a unităţilor industriale. Localitatea Cicir - Mândruloc Activităţi industriale: Bază de procesare a laptelui. S.C. DEL BONO & CO S.A. S.C. GENERAL BETON S.R.L. S.C. IZOMETAL MAGELLAN S.R.L. S.C MUREŞAN TÂMPLĂRIE & DESIGN S.R.L. Localitatea Horia Activităţi industriale S.C. AGROINDUSTRIALĂ S.C. SAMB INDUSTRIEL S.R.L. Construcţii: S.C. SANICON S.R.L.

25

S.C.DUO BEST CONSTRUCT S.R.L. S.C. ISAAC CONSTRUCT S.R.L. 2.4.2. Activităţi agricole şi zootehnice:

Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este de 12.230 ha., din care 9.267,59 ha. sunt teren agricol

Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu îşi desfăşoară activitatea asociaţii agricole.

Vladimirescu S.C. AGRO DAN FERME S.R.L. S. C. AGROARSOFT S.R.L. S.C. ARCHIM AGRO INDUSTRIAL S.R.L. A.S.. AGRICOLA MĂRCULESCU CERES SOC AGRICOLA S.C.Z&A AGRICULTURE HOLDING S.R.L. S.C.SANT ROCCO ALLEVAMENTI S.R.L. S.C. ARAVIASCOMB S.R.L. S.C. DANA IMPEX S.R.L. Cicir Mândruloc S.C. AGRO MICMAN S.R.L.. S.C. RUSCCO S.R.L. S.C. AGROMEC MÂNDRULOC S.A. Horia S.C. AGRICOLA EUROPEEA S.R.L. S.C. AGRO-RACEM S.R.L. S.C. RUSCCO S.R.L. S.C. AGRO COTUNA S.R.L. S.C. AGRO PATRU –G S.R.L. S.C. AGROSEMENTI S.A. S.C. AVI ROVAMAX S.R.L. S.C. AVICOLA SAN GIORGIO S.R.L. S.C. AVICOLA SAN ROBERTO S.R.L. S.C. AVICOLA SANTA GIOVANNA S.R.L. S.C. AVICOLA SANTA MARIA S.R.L. S.C. AZIENDA AGRICOLA GARDA S.R.L. S.C. TERRACULT S.R.L. S.C. SUPERFLAY S.R.L.

VLADIMIRESCU

În intravilanul localitaţii Vladimirescu activităţile agricole, funcţionează pe suprafaţa de 5,01 ha. Suprafaţa trupurilor izolate în care se desfăşoară o activitate agricolă ocupă o suprafaţă

de 22,70 ha.

HORIA

26

În intravilanul localitaţii Horia există o unitate agricola în suprafaţă de 21,31ha. Suprafaţa trupurilor trupuri izolate în care se desfăşoară o activitate agricolă ocupă o

suprafaţă de 16,75 ha. CICIR - MÂNDRULOC În localitatea Cicir –Mândruloc există o unitate agricolă în suprafaţă de 5,86 ha. In trupuri izolate există mai multe activităţi agricole care ocupă o suprafaţă de 0,54ha.

Situaţia fondului funciar pe categorii de folosintă pe total comună este : - Arabil 9.037,00 ha. - Păşuni şi fâneţe 224,29 ha. - Livezi 13,00 ha. - Vii 6,00 ha TEREN AGRICOL : 9.267,59 ha. - Păduri 1.080,00 ha. - Ape 301,01 ha. - Căi de comunicaţii 258,00 ha - Curţi construcţii 1.221,40 ha. - Neproductiv 102,00 ha TOTAL NEAGRICOL: 2.962,41 ha. TOTAL GENERAL 12.230,00 ha

Din total suprafaţă, terenul agricol reprezintă 75,78 % iar arabilul ocupă o suprafaţă de

9.037,00 ha, ceea ce reprezintă 73,89 % din totalul suprafaţă teritoriu administrativ.

Disfuncţionalităţi: Neajunsurile legate de modul de aplicare al Legii nr.18/1991 rezultând fragmentarea terenurilor agricole în exploataţii şi parcele de 3,0 ha. în medie.

Randament insuficient al producţiei vegetale/ha; Facmentarea suprafeţelor, diversificarea opţiunii proprietăţilor pe anumite funcţiuni utilizarea seminţelor din producţie proprie a proprietarilor individuali. Insuficienţa resurselor financiare în scopul modernizării şi înzestrării tehnice a micilor gospodării. Insuficienţa punctelor de colectare a produselor animaliere. Insuficienta capacitate de prelucrare şi valorificare a producţiei zootehnice din cadrul gospodăriilor individuale. Insuficienţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, combaterea eroziunii solului.

Silvicultura: Comuna Vladimirescu suprafaţă de 1.080 ha . fond forestier.

27

În anul 2.012 , 1.080 ha. – fond forestier din care 1.055 ha este în proprietate privată a statului, 23 ha este proprietatea privata a unităţilor administrative teritoriale şi 2,00 ha proprietate privată.

2.5. POPULAŢIA .ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE 2.5. Populaţia .Elemente demografice şi sociale: 2.5.1. Numărul de locuitori (situaţie pe comună):

2006 2007 2008 2009 2011 2012 Populaţia stabilă pe total comună la 1 iulie

11.143 11.210 11.425 11.552 11.799 11.851

- din care femei 5.638 5.676 5.793 5.875 6.036 6.063 Populaţia cu domiciliul în lcalitate

11.150 11.303 11.460 11.604 11.849 11.799

2.5.2.Evoluţia populaţiei pe total comună şi pe localităţi.

2005 2006 2007 2008 2009 2012 recensământ

Com.Vladimirescu TOTAL

10.940 11.143 11.210 11.425 11.552 11.851

Vladimirescu 6.630 6.753 6.794 7.025 6.630 7.680

Cicir 868 884 889 922 868 898

Horia 2.436 2.481 2.496 2.583 2.436 2.094

Mândruloc 1.006 1.025 1.030 1.087 1.006 1.179

- Număr de locuitori pe sexe:

La recensământul din 1992 şi la finele anului 2000 din punct de vedere al populaţiei

pe grupe de vârstă situaţia se rezintă astfel:

COM.VLADIMIRESCU 2008 Tot. M. F.

TOTAL: 11.368 5.593 5.775 0-4 ani 565 297 268 5-9 ani 590 296 294 10-14ani 627 310 317

28

15-19 ani 913 477 436 20-24 ani 952 505 447 25-29 ani 979 506 473 30-34 ani 1.056 556 506 35-39 ani 1.033 516 517 40- 44 ani 681 304 377 45- 49 ani 799 386 413 50-54 ani 800 415 385 55-59 ani 751 348 403 60-64 ani 469 220 249 65-69 ani 382 161 221 70-74 ani 337 147 190 75-79 ani 244 93 151 80-84 ani 119 40 79 85 şi peste 71 22 49

COM.VLADIMIRESCU 01.01.2011

COM.VLADIMIRESCU 01.07.2012

Tot. M. F. Tot. M. F. TOTAL: 11.799 5.563 6.036 11.931 5.842 6.089 0-4 ani 603 315 288 602 321 281 5-9 ani 558 297 261 561 286 275 10-14ani 638 312 326 622 310 312 15-19 ani

737 357 380 713 348 365

20-24 ani

1064 557 507 975 515 460

25-29 ani

1016 533 483 1.001 538 463

30-34 ani

1.005 496 509 1.049 527 522

35-39 ani

1.070 548 522 1.082 558 524

40- 44 ani

968 474 494 1.105 551 554

45- 49 ani

674 305 369 639 289 350

50-54 ani

815 397 418 803 371 432

55-59 ani

791 374 417 807 400 407

60-64 ani

653 316 337 711 326 385

65-69 ani

381 182 199 421 195 226

70-74 ani

328

113 215 334 125 209

75-79 268 109 159 262 105 157

29

ani 80-84 ani

149 61 88 167 58 109

85 şi peste

81 17 64 77 19 58

- Mi şcarea naturală şi migratorie a populaţiei (pe comună )

Denumire 2.006 2.007 2.008 2.009 2.012 Populatia totala - la 1 ianuarie (stabila)

11.143 11.210 11.368 11.501 11.851

Populatia la 1 ianuarie femei 5.638 5.676 5.775 5.829 6.063 Nascuti vii 127 112 112 136 113 Nascuti morti - 1 1 - = Decedati - total 131 93 124 114 110 Decedati sub un an 1 - 2 4 2 Casatorii 81 104 86 57 49 Divorturi 19 24 16 16 21 Plecari cu domiciliul din localitate

205 185 194 177 75

Stabiliri de resedinta in localitate la 1 ianuarie

90 59 52 56 56

Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie)

54 69 82 103 75

Emigranti 3 3 8 5 5 Imigranti 1 2 2 3 4 Spor natural -4 +19 -12 22 3 Spor migrator +36 -10 -30 -47 -19 Spor total 32 9 -42 -25 -16 Ritmul de descreştere în perioada 2005 – 2011 este negativ cu valori între - +7 şi +32 la -42, respectiv -16 în 2012. Pe comună evoluţia indicelui de natalitate se prezintă astfel:

- În 2011 - I.N. = 82,11100011501

136 =x

Indicele de mortalitate a evoluat astfel:

- În 2011 - I.M. = 91,9100011501

114 =x

Indicatorii de caracterizare ai îmbătrânirii populaţiei sunt : - ponderea populaţiei în vârstă - indicele de îmbătrinire

30

• Ponderea populaţiei în vârstă: 10060 xP

sipestePP

tot

+=

2005 2011

Total comună - P = 42,1410010946

1578 =x % P = %17,1610011501

1860 =x

2012

P = %53,1610011931

1972 =x %

La nivel de ţară ponderea populaţiei vărstnice în mediul rural este de 24%. Pe teritoriul comunei Vladimirescu acesta variază între 14,42% în anul 2005, 16,17% în anul 2011 şi 16,53 % în anul 2012.

• Indice de îmbătrânire: I îmb =aniP

sipesteP

o 1460

−

2005 2011 2012

Total comună Iîmb = 84,01879

1578= Iîmb = 09,11799

1860= Iîmb = 10,11785

1972=

Capacitatea de regenerare a populaţiei este atunci când populaţia tânără depăşeşte populaţia vărstnică. Se constată că în anul 2005 – indicele de îmbătrânire (pe comună) ajunge la 0,84 , deci capacitatea de regenerare a populaţiei este subunitară ceea ce permite o regenerarte a populaţiei, în anul 2011 indicele de îmbătrânire (pe comună) ajunge la 1,09, deci capacitatea de regenerare a populaţiei este supraunitară ceea nu permite o regenerarte a populaţiei iar , în anul 2012 indicele de îmbătrânire (pe comună) ajunge la 1,10, deci capacitatea de regenerare a populaţiei este supraunitară ceea nu permite o regenerarte a populaţiei . Indice de dependenţă demografică :

I .d.d. = 10006416

65150 xP

PP

ani

sipesteani

−

− +

31

Total comună I d.d. = 58,50110007291

15782079 =+x în anul 2005

I d.d = 25,49310007702

17992000 =+x în anul 2011

I d.d = 63,36410008743

12611927 =+x în anul 2012

La 1000 persoane active sunt dependente (în intreţinere ) - 501,58 persoane pe comună în anul 2005 - 493,25 persoane în anul 2011 - 364,63 persoane în anul 2012

Resursele de muncă şi posibilităţile de ocupare a acestora: Se consideră resurse de muncă: - populaţia masculină între 16 – 64 ani. - Populaţia feminină între 16 – 60 ani R.muncă = 3.866+ 3.616= 7.482 locuitori - comuna Vladimirescu (2004) R.muncă = 3.978+ 3.757= 7.735 locuitori - comuna Vladimirescu (2005) R.muncă = 4.126+ 3.827= 7.953 locuitori - comuna Vladimirescu (2006) R.muncă = 4.153+ 3.878= 8.031 locuitori - comuna Vladimirescu (2007) R.muncă = 4.537+ 3.957= 8.494 locuitori - comuna Vladimirescu (2008) R.muncă = 4.287+ 4.024 = 8.311 locuitori - comuna Vladimirescu (2011) R.muncă = 4.453+ 4.308 = 8.761 locuitori - comuna Vladimirescu (2012) Populaţia ocupată = locuri de muncă + navetişti Situaţia pe comună

• Indice de înoire a forţei de muncă: I î =aniPop

aniPop

4430.

2915.

−−

- la nivelul anului 2005

Iî = 12,1535.2

843.2 = pe comună


Iî = 11,1605.2

897.2 = pe comună


Iî = 08,1666.2

883.2 = pe comună


Iî = 03,1770.2

844.2 = pe comună


32

Iî = 93,0043.3

817.2 = pe comună


Iî = 83,0236.3

689.2 = pe comună

Se observă că valoarea indicelui de înoire a forţei de muncă este supraunitară în perioada 2005-2008, de unde rezultă că există posibilităţi de reînoire a forţei de muncă, deoarece populaţia între 15-29 ani este mai mare decât populaţia între 30-44 ani, lucru specific populaţiei din mediul rural, dar la nivelul anilor 2011, 2012, indicele de înoire al forţei de muncă este subunitar, deci posibilitatea de reînoire a forţei de munca este diminuată..

2.5.6. Locuri de muncă:

Pe total comună numărul de locuri de muncă este dat de numărul total al salariaţilor din comună din care se scad navetiştii care pleacă din comună şi îşi desfăşoară activitatea în alte localităţi.

Numărul salariaţilor pe ramuri de activitate, pe total comună , conform datelor furnizate de Direcţia Judeteană de Statistică Arad, se prezintă astfel:

Populaţia ocupată pe total comună

2.005 2.006 2.007 2.008 2.009

Salariaţi - total – număr mediu 1.159 1.200 1.206 1.281 1.329 Număr mediu salariaţti în agricultură

72 65 59 103 97

Număr mediu salariaţi în industrie - total

324 325 328 345 315

Număr mediu salariaţi în industria extractivă

6 5 4 24 15

Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare

310 312 316 302 271

Număr mediu salariaţi în energie

electrică şi termică,gaze si apă

8 8 8 - 7

Număr mediu salariaţi în construcţii

29 29 32 19 22

Număr mediu salariaţi în comerţ

250 279 272 153 124

Număr mediu salariaţi în transport şi poştă

36 36 34 351 348

Număr mediu salariaţi în activ. financiare, bancare şi de asig.

- - - 32 67

Număr mediu salariaţi în administraţie publică

31 32 35 55 48

Număr mediu salariaţi în învăţământ

100 96 102 15 18

33

Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistentă socială

21 23 23 - 10

2.011

Salariaţi - total – număr mediu 2024 Număr mediu salariaţti în agricultură, pescuit şi silvicultură

50

Număr mediu salariaţi în industrie - total

805

Număr mediu salariaţi în industria extractivă

11

Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare

713

Număr mediu salariaţi în producția şi furnizarea de energie electrică

şi termică,gaze , apă caldă si aer condiționat

28

Număr mediu salariaţi în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

53

Număr mediu salariaţi în construcţii

187

Număr mediu salariaţi în comerţ cu ridicata şi cu amănântul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor

420

Număr mediu salariaţi în transport şi depozitare

121

Număr mediu salariaţi în hoteluri şi restaurante

81

Număr mediu salariaţi în informații şi comunicații

18

Număr mediu salariaţi în activ. financiare, şi de asigurări.

14

Număr mediu salariaţi în tranzacții imobiliare

5

Număr mediu salariaţi în activităţi profesionale, ştiințifice şi tehnice

49

Număr mediu salariaţi în activităţi de servicii administrative şi activităţi de

68

34

servicii suport Număr mediu salariaţi în administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

37

Număr mediu salariaţi în învăţământ

79

Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistentă socială

68

Număr mediu salariaţi în activităţi de spectacole, cultură şi recreativitate

13

Număr mediu salariaţi în alte activităţi ale economiei naţionale

9

Număr şomerilor înregistraţi la sfârșitul anului total

112

Număr şomerilor înregistraţi la sfârșitul anului femei

60

Număr şomerilor înregistraţi la sfârșitul anului bărbaţi

52

98% din numărul locurilor de muncă sunt locuri de muncă în localitatea de reşedinţă Vladimirescu . În această localitate îşi desfăşoară activitatea unităţile industriale; administraţia publică, activităţile comerciale, învăţământ , sănătate , şi prestări servicii. Structura populaţiei pe cele trei mari ramuri de activitate ( pe total comună).: Sector primar

- Agricultura - Silvicultura - Pescuitul şi vânătoarea - Industria extractivă

Sector secundar - Industria prelucrătoare - Construcţii

Sector terţiar - servicii

2005 % 2006 % 2007 % Sector primar

77 6,60 72 6,21 65 5,42

Sector secundar

393 33,70 324 27,96 325 27,08

Sector 696 59,70 763 65,83 810 67,50

35

tertiar TOTAL 1.166 100,00 1.159 100,00 1.200 100,00 2008 % 2009 % 2011 % Sector primar

127 9,91 112 8,43 142 7,02

Sector secundar

455 35,52 395 29,72 900 44,47

Sector tertiar 699 54,57 822 61,85 982 48,51 TOTAL 1.281 100,00 1.329 100,00 2.024 100,00 Se constată că din total populaţie activă ponderea ce mai mare lucrează în sectorul tertial , aceasta reprezentând 67,50 % în 2007 , scade apoi ajungând la 48,51 în anul 2011. În sectorul secundar procentul de ocupare a populaţiei active este de 54,57% în anul 2008 şi 48,51 în anul 2011 – se observă o scădere a procentului şi în acest sector.

• Sectoare economice dominante - sectorul agricol – activitate redusa - sectorul industrial – activitate redusă - sectorul terţial, de deservire reprezintă 48,51% din total activi

2.5.7.Disfuncţionalităţi privind evolu ţia populaţiei

Tendinţa de creştere a numărului de locuitori după recensământul din 2002 .Populaţia scade pe intrevalul 2005-2012 – cu 7,89 %

Se observă o degradare a fenomenelor demografice cu impact asupra evoluţiei populaţiei datorită înrăutăţirii calităţii vieţii şi a declinului economic.

Sporul natural înregistrează valori pozitive, alternând cu valori negative în perioada 2005 –2009 valori cuprinse între + 27 în 2005 şi - 16 în 2012

Accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural. Ponderea populaţiei în vârstă (pe comună ) P= 14,42 % în anul 2005 şi

P=16,53 % în anul 2012 Indice de îmbătrânire (pe comună) nu există capacitata de regenerare a

populaţiei. Iîmb. =0,84 în 2005 şi 1,10 în 2012, deci capacitatea de regenerare este redusă. Criza ocupării forţei de muncă .Rata scăzută de ocupare a populaţiei : 10,75% comuna Vladimirescu Scăderea populaţiei ocupate în industrie Îndreptarea populaţiei ocupate spre servicii. Creşte rata şomajului Dezvoltarea fenomenului de sărăcie: Scăderea indicelui de dependenţă I.d.d. = 501,58 persoane sunt în întreţinere la 1000 persoane active (în anul

2005), Idd= 364,63 persoane sunt în întreţinere la 1000 persoane active (în anul 2012) 2.6. CIRCULATIA

Situația existentă

36

Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se regăsesc în prezent următoarele căi

de circulație:

• Drumul naţional DN 7 (E68) Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac;

• Drumul judeţean DJ 682 C care face legătura între DJ 682, DN 7 (E68), DJ709,

DN 79;

• Drumul judeţean DJ 709 care face legătura între DN 7 (E68), Şiria – Seleuş –

Cermei – Limita Jud. Bihor;

• Drumul judeţean DJ709 G care face legătura între DN 7 (E68) și DJ 682C;

• Drumul comunal DC 68 care face legătura între DN 7 (E68) și zona de agrement;

• Linia de tramvai Arad – Ghioroc;

• Linia de cale ferată, Magistrala 200, Curtici – Arad – Bucureşti;

• Linia de cale ferată, Linie secundară 220, Timişoara – Aradul Nou – Lipova;

• Străzi pentru circulația locală.

� Situația existentă raportată la DN 7 (E68) Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Deva – Arad - Nădlac

Comuna Vladimirescu, ca şi localităţile aparţinătoare Vladimirescu, Mândruloc, Cicir, se

găseşte amplasată de-a lungul drumului naţional DN 7 (E68) Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Deva –

Arad – Nădlac.

Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului național DN 7 (E68), al

localităților aparținătoare comunei Vladimirescu este astfel:

Localitatea Cicir: intrare km 529+945,00 → ieșire km 531+106,00

Localitatea Mândruloc: intrare km 531+106,00 → ieșire km 532+468,00

Localitatea Vladimirescu: intrare km 535+730,00 → ieșire km 538+571,00

- limite aprobate prin P.U.G. – ul anterior și documentațiile de urbanism (PUZ, PUD)

aprobate până în prezent.

Limitele construibile existente în lungul drumului național măsurate raportat la axa

drumului sunt astfel:

Localitatea Cicir (km 529+945,00 → km 531+106,00)

� partea stângă între 15,00 … 25,00 m

� partea dreaptă între 15,00 … 25,00 m

Localitatea Mandruloc (km 531+106,00 → km 532+468,00)


37

� partea dreaptă între 15,00 ... 25,00 m

Localitatea Vladimirescu (km 535+730,00 → km 538+571,00)


� partea dreaptă între 14,00 … 36,00 m

Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita teritorial administrativ ă este

următoarea:

Km 528+540,00 (limita administrativă com. Vladimirescu) → km 529+945,00 (limita intravilan

localitatea Cicir);

Km 532+468,00 (limita intravilan localitatea Mândruloc) → km 535+730,00 (limita intravilan

localitatea Vladimirescu, comuna Vladimirescu).

Limita teritorial administrativ ă a Comunei Vladimirescu față de drumul naţional DN 7

(E68) este între km 528+540,00 → 538+571,00.

Din punctul de vedere al stării de viabilitate drumul național DN 7 (E68) se prezintă ca drum de

clasă tehnică III, cu o structură rutieră alcătuită dintr-o îmbrăcăminte asfaltică, cu următoarele

caracteristici:

• Lățime platformă 9,00 m

• Parte carosabilă 7,00 m

• Acostament 2x1,00 m

• Bandă de încadrare 2x0,50 m

Pozițiile tablelor indicatoare de intrare - ieșire localitate

Localitatea Cicir: intrare km 530+075,00 → ieșire km 531+106,00

Localitatea Mândruloc: intrare km 531+106,00 → ieșire km 532+484,00


Intersecții cu drumuri clasificate (naționale, județene, comunale)

Actualmente DN7 se intersectează cu următoarele drumuri clasificate prin intersecții

modernizate astfel:

1. km 534+600,00 DJ709 G - dreapta cu propunerea de realizare pentru Varianta

ocolitoare a Municipiului Arad Est - partea stângă

Pentru devierea traficului de tip greu, a traficului de tranzit, scoaterea lui din Municipiul Arad,

respectiv loc. Vladimirescu de pe direcția Timișoara-Deva se va prelua soluția propusă de către

CNADNR de realizarea unui drum de centură, drum care traversează teritoriul administrativ al

comunei Vladimirescu.

38

Soluția de amenajare a intersecției este necesară a se finaliza prin proiectul de amenajare a

variantei de ocolire (actualmente la faza de studiu de fezabilitate) cu luarea în considerare a

existenței drumului județean respectiv a liniei de tramvai Arad - Ghioroc paralelă cu DN7.

Din această intersecție se propun a se realiza drumuri colectoare pentru a putea facilita

dezvoltarea zonei, drumuri deja aprobate de către CNADNR prin documentațiile de urbanism

depuse până în prezent care au fost luate în considerare la reactualizarea planului urbanistic

general al localității.

După amenajarea intersecției și realizarea drumului de centura se va devia traficul de tranzit și

traficul de tip greu, acest lucru fiind marcat prin indicatoare de circulație corespunzătoare.

P.U.Z. – uri aprobate

În decursul timpului s-au aprobat unele documentații la următoarele poziții kilometrice față

de drumul național DN 7 (E68):

1. Km 529+540,00 stânga

Denumire proiect: ZONĂ SERVICII ȘI AGREMENT

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: S.C. TRADING TRUST S.R.L.

Propunerea de amenajare a intersecţiei dintre drumul de incintă şi drumul naţional DN7,

Deva – Arad km 529+540,00 partea stângă s-a proiectat ca intersecţie în “T” cu următoarele

caracteristici:

• intersecţia s-a amenajat ca intersecţie în “T” doar pentru virajul la dreapta din drumul

naţional cu racordarea marginilor părţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare de

15,00 m atât pe banda de ieşire cât și pe banda de intrare;

• intersecţia va permite doar relaţia de dreapta, atât la intrarea cât şi la ieşirea din incintă.

Fluxurile de circulaţie în intersecţie, pe drumul secundar, au fost diferenţiate printr-o insulă,

destinată separării şi dirij ării curenţilor de circulaţie realizată denivelat cu borduri de beton

(15x25x100), retrasă cu 1,00 m faţă de marginea părţii carosabile. Zona dintre borduri s-a

prevăzut a se amenaja cu pavaj roșu;

• realizarea unei benzi de decelerare de 70,00 m lungime, racordată la carosabilul

existent printr-un sector de racord de 35,00 m lungime, cu lăţimea părţii carosabile de la 3,50 m

la 5,50 m;

39

• realizarea unei benzi de accelerare de 70,00 m lungime racordată la banda curentă

printr-un sector de racord de 35,00 m;

• accesul auto din/în drumul naţional se va face doar prin viraj la dreapta, virajul la

stânga fiind interzis atât prin configuraţia insulei cât şi prin semnalizare rutieră.

Structura rutieră propusă va fi alcătuită din 3 straturi de îmbrăcăminte asfaltică pe

fundaţie din materiale granulare, respectiv balast şi piatră spartă în grosimi corespunzătoare care

vor ieşi din calculele de dimensionare a sistemului rutier la traficul actual de calcul şi cel de

perspectivă.

Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor

proiectat.

Prezenta documentaţie propune amenajarea a două drumuri colectoare paralele cu drumul

naţional care vor deservi parcelele învecinate.

Drumurile colectoare s-au propus a se amenaja ca drumuri de clasă tehnică IV, cu

lăţimea părţii carosabile de 6,00 m cu o bandă de circulaţie pe sens.

2. Km 529+740,00 stânga

Denumire proiect: PENSIUNE TURISTICĂ ȘI FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE

DN7, km 529+740,00, EXTRAVILAN CICIR, COMUNA

VLADIMIRESCU, JUD. ARAD

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: AGRIJAN RODICA, AGRIJAN FLORIN ȘI ISPAS TEODOR,

ISPAS MARIANA

Accesul se va realiza prin drumul colector proiectat la intersecția de la Km 529+540,00 stânga.

3. Km 534+310,00 stânga

Denumire proiect: AMENAJARE ACCES RUTIER LA STAȚIA DE

DISTRIBUȚIE CARBURANȚI “AGIP” ÎN ZONA DN 7 km

534+310 stânga

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: S.C. AGIP ROMÂNIA S.R.L.

3.1. ETAPA I - faza ini ţială până la realizarea intersecției DN 7 cu Varianta

ocolitoare a Municipiului Arad Est, km 534+600,00

40


Deva – Arad km 534+310,00 partea stângă s-a proiectat ca intersecţie în “T“, cu următoarele

caracteristici:


naţional cu racordarea marginilor părţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare de

12,00 m pe banda de ieşire cât și pe banda de intrare;





prevăzut a se amenaja ca spațiu verde;

• realizarea unei benzi de deccelerare de 90,00 m lungime, racordată la carosabilul

existent printr-un sector de racord de 35,00 m lungime, cu lăţimea părţii carosabile de la 3,50 m

la 5,50 m;

• realizarea unei benzi de accelerare de 160,00 m lungime racordată la banda curentă

printr-un sector de racord de 61,25 m;


stânga fiind interzis atât prin configuraţia insulei cât şi prin semnalizare rutieră.




perspectivă.

Scurgerea apelor pluviale se va evacua prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor

proiectat.

4. Km 535+050,00 stânga

Denumire proiect: CONSTRUIRE PENSIUNE INTRAVILAN TRUP IZOLAT,

COMUNA VLADIMIRESCU, JUD. ARAD

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: MURG IOAN

Accesul se va realiza prin drumul colector proiectat la intersecția de la Km 535+125,00 stânga.

5. Km 535+125,00 stânga

41

Denumire proiect: STAȚIE DE DISTRIBUȚIE CARBURANȚI, RESTAURANT,

MOTEL, PARCARE TIR, LOC. VLADIMIRESCU A477, JUD.

ARAD

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: S.C. OZ MINE S.R.L.


Deva – Arad km 535+125,00 partea stângă s-a proiectat ca intersecţie în “T”, cu următoarele

caracteristici:


naţional cu racordarea marginilor părţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare pe

banda de ieşire de 12,00 m, iar pe banda de intrare de 20,00 m;





prevăzut a se amenaja cu pavaj roșu.

• pentru facilitatea ieşirii - intrării autovehiculelor se vor amenaja pene de racordare pe

lungimea de 35,00 m atât pe banda de ieşire, cât şi pe banda de intrare din DN7, banda cu

lăţimea carosabilului de la 3,50 m la 5,50 m în zona accesului;


stânga fiind interzis atât prin configuraţia insulei cât şi prin semnalizare rutieră;




perspectivă.


proiectat.



Drumurile colectoare s-au propus a se amenaja ca drumuri de clasă tehnică IV, cu

lăţimea părţii carosabile de 6,00 m cu o bandă de circulaţie pe sens.

6. Km 537+900,00 dreapta

42

Denumire proiect: CARTIER REZIDENŢIAL, LOC. VLADIMIRESCU

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: S.C. ARIOLA INVEST S.R.L.

Intersecția este realizată cu racordare simplă la drumul național, cu raze variabile,

necorespunzătoare din punct de vedere al siguranței circulației rutiere.

7. Km 538+044,00 stânga

Denumire proiect: ZONA DE LOCUNȚE Z1 – VLADIMIRESCU VEST

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: S.C. IMOTRUST S.A.

Intersecția este realizată cu racordare simplă la drumul național, cu raze variabile,

necorespunzătoare din punct de vedere al siguranței circulației rutiere.

� Situația existentă raportată la drumul jude ţean DJ 682 C care face legătura între DJ 682, DN 7, DJ709, DN79

Localitatea Vladimirescu, localitate aparținătoare comunei Vladimirescu amplasată de-a

lungul drumului județean DJ 682C.

Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului județean DJ682C, al localității

Vladimirescu este astfel:




Limitele construibile existente în lungul drumului județean măsurate raportat la axa


Localitatea Vladimirescu (km 4+280,00 → km 7+020,00)

� partea stângă între 8,00…16,00 m

� partea dreaptă între 9,00…15,00 m


următoarea:

Km 1+290,00 (limita administrativă comuna Vladimirescu) → km 3+910,00 (limita intravilan

localitatea Vladimirescu).

43

Din punctul de vedere al stării de viabilitate drumul județean DJ682C se prezintă ca drum

de clasă tehnică IV, cu o structură rutieră alcătuită dintr-o îmbrăcăminte asfaltică, cu următoarele

caracteristici:

Intravilan Vladimirescu




Extravilan Vladimirescu





Drumul județean DJ 682C se intersectează cu linia de tramvai Arad – Ghioroc la km

5+509,00.


Localitatea Vladimirescu: intrare km 4+280,00, ieșire km 7+115,00.

� Situația existentă raportată la drumul judeţean DJ 709 care face legătura între DN 7 (E68), Şiria – Seleuş – Cermei - Limita Jud. Bihor

Localitatea Horia, localitate aparținătoare com. Vladimirescu se găseşte amplasată de-a

lungul drumului județean DJ 709.

Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului județean DJ 709, al localităților

aparținătoare comunei Vladimirescu este astfel:

Localitatea Horia: intrare km 7+556,00 → ieșire km 9+033,00



În lungul drumului județean DJ 709 se află situate unele trupuri izolate astfel:

- km 2+660,00 → 2+800,00 dreapta

- km 5+415,00 → 5+510,00 stânga

- km 9+690,00 → 9+924,00 stânga

44

Limitele construibile existente în lungul drumului județean măsurate raportat la axa


Localitatea Horia (km 7+556,00 → km 9+033,00)

� partea stângă între 18,00…30,00 m

� partea dreaptă între 15,00…19,00 m


următoarea:


localitatea Horia).

Km 9+033,00 (limita intravilan localitatea Horia) → km 14+170,00 (limita administrativă

comuna Vladimirescu).

Limita teritorial administrativ ă a Comunei Vladimirescu față de drumul județean DJ

709 este între km 2+570,00 → 14+170,00.

Din punctul de vedere al stării de viabilitate drumul județean DJ709 se prezintă ca drum

de clasă tehnică IV, cu o structură rutieră alcătuită dintr-o îmbrăcăminte asfaltică, cu următoarele

caracteristici:






Localitatea Horia: intrare km 7+340,00 → ieșire km 8+620,00.

Analizând reţeaua de drumuri clasificate, putem spune că dumul naţional DN 7 (E68)

împreună cu drumurile judeţene DJ 682C, DJ 709G şi DJ 709 asigură o bună legătură a

localităţilor aparţinătoare comunei Vladimirescu atât cu municipiul Arad cât şi cu celelalte

localităţi ale judeţului inclusiv deschiderea spre vama Nădlac şi spre judeţul Hunedoara.

� Situația existentă raportată linia de tramvai Arad - Ghioroc

45

Paralel cu DN 7, partea dreaptă în comuna Vladimirescu se regăseste traseul liniei de

tramvai, cale dublă, Arad - Ghioroc.

Pe traseul liniei de tramvai sunt amplasate două staţii, una chiar în centrul civic la intersecţia

DN7 cu DJ 682C, iar cealaltă spre periferia comunei Vladimirescu.

Drumul județean DJ 682C se intersectează cu linia de tramvai Arad – Ghioroc la km

5+509,00.

Pentru modernizarea liniei de tramvai Arad – Ghioroc, prin proiectul refacției liniei de tramvai

Arad – Ghioroc, pus la dispoziție de S.C. COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ARAD,

s-a proiectat un drum colector între km 536+819,25 – km 537+550,55. Acesta va fi realizat cu o

lățime de 3,00 m.

� Situația existentă raportată linia de cale ferată Curtici-Arad-Bucure şti și linia de cale ferată Timi şoara–Aradul Nou–Lipova

În partea de nord a comunei Vladimirescu se regăsește linia CF (Magistrala 200) Curtici –

Arad - Bucureşti care se intersectează cu DJ 682C la km 7+030,00, în zona staţiei CFR, şi linia

C.F. (Linia secundară 220) Timişoara – Aradul Nou – Lipova care se intersectează cu DN7 (E68)

la km 538+592,00.

De asemenea în localităţile Mândruloc, Cicir există o haltă C.F.R. pe acelaşi traseu Curtici –

Arad - Bucureşti.

� Străzi pentru circulația locală

Schema stradală a comunei Vladimirescu s-a dezvoltat având ca axă principală drumul

naţional DN 7. Pe aceasta axă se sprijină o reţea de străzi cvasiortogonală colectoare şi de acces.

Axa principală a localităţii îşi desfăşoară traseul pe direcţia est-vest pe o lungime de 3,08

km.

Trama stradală este alcătuită dintr-o reţea de străzi în cea mai mare parte de categoria a

III-a.

Străzile existente importante ale localităţii au fronturi largi, între case fiind circa 7 - 20 m,

în rest spre marginile comunei, străzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 10 - 16 m.

Intersecţiile existente între străzile localităţii Cicir, Mândruloc şi partea stradală a DN 7

au fost amenajate prin programul de reabilitare a DN7.

Reţeaua stradală existentă în comuna Vladimirescu este alcătuită în mare majoritate din

străzi de categoria III-a unele modernizate, altele nu, conform tabelului de mai jos:

46

Străzi Vladimirescu

Nr. crt.

Denumire stradă Lungime [km]

Observații

1 Strada Progresului 1.74 asfaltată 2 Strada Nicolae Bălcescu 0.30 asfaltată 3 Strada Avram Iancu 0.36 asfaltată 4 Strada Revoluției 0.86 asfaltată 5 Strada Octavian Goga 1.06 asfaltată 6 Strada Cloșca 0.50 asfaltată 7 Strada Gheorghe Doja 0.26 asfaltată 8 Strada Abatorului 0.70 asfaltată 9 Strada Reformei 0.88 asfaltată 10 Strada Horia 0.60 asfaltată 11 Strada Ion Vodă 0.46 asfaltată 12 Strada Vlad Țepeș 0.46 asfaltată 13 Strada Eroilor 0.30 asfaltată 14 Strada Crișan 0.34 asfaltată 15 Strada Bisericii 0.32 asfaltată 16 Strada Fermei 0.46 asfaltată 17 Strada Libertății 1.08 asfaltată 18 Stefan cel Mare 0.88 asfaltată 19 Strada Jianu 0.28 asfaltată 20 Strada Cuza Voda 0.28 asfaltată 21 Strada Mures 0.46 asfaltată 22 Strada Bisericii 0.36 asfaltată 23 Strada St. O. Iosif 0.08 pietruită 24 Strada Improprietaritilor 0.72 asfaltată 25 Strada Popa Sapca 0.72 asfaltată 26 Strada Vasile Milea 1.82 asfaltată 27 Strada Vasile Roaita 1.84 asfaltată 28 Strada I. C. Frimu 0.38 asfaltată 29 Strada 22 Decembrie 0.62 asfaltată 30 Strada Eminescu 0.80 asfaltată 31 Strada Garii 1.20 asfaltată 32 Strada I. L. Caragiale 0.76 asfaltată 33 Strada Filimon Sarbu 0.76 asfaltată 34 Strada Ioan Slavici 0.42 pietruită 35 Strada Piata Victoriei 0.32 asfaltată 36 Strada Florilor 0.20 pietruită 37 Strada Chimiei 0.34 pietruită 38 Strada Campului 0.34 pietruită 39 Străzi zona de locuinte Vladimirescu 1.10 pietruite

Străzi Glogovăț

Nr. crt.


Observații

1 Strada 1 0.333 asfaltată

47

2 Strada 2 0.333 pietruită 3 Strada 3 0.00 asfaltată 4 Strada 4 0.22 pietruită 5 Strada 5 0.22 pietruită 6 Strada 6 0.00 asfaltată 7 Strada 7 0.343 pietruită 8 Strada 9 0.00 asfaltată 9 Strada 10 0.256 pietruită 10 Strada 11 0.507 pietruită 11 Strada 12 0.669 pietruită 12 Strada 13 0.72 pietruită 13 Strada 14 0.757 pietruită 14 Strada 15 0.00 asfaltată 15 Strada 16 0.513 pietruită 16 Strada 17 0.513 pietruită 17 Strada Câmpului 0.355 pietruită 18 Strada Chimiei 0.355 asfaltată

Circulaţia pietonală în localitate este asigurată de trotuarele existente între case şi partea

carosabilă a străzii . Ca stare de viabilitate a acestora, se menționează faptul că în marea

majoritate a trotuarelor, acestea sunt nemodernizate respectiv din piatră sau pământ, excepţie

făcând numai aleile pietonale de pe strada principală care sunt realizate din beton.

Schema stradală a localităţii Mândruloc Cicir s-a dezvoltat având ca axă principală

drumul naţional DN 7 respectiv partea stradală a acestuia. Pe această axă se sprijină o reţea

ortogonală de străzi colectoare şi de acces.

Axa principală a localităţii îşi desfăşoară traseul pe direcţia est - vest pe o lungime de

3,40 km.

Trama stradală este alcătuită dintr-o reţea de străzi în cea mai mare parte de categoria a

IV-a.

Străzile existente importante ale localităţii au fronturi largi, între case fiind circa 10 - 36

m, în rest spre marginile comunei, străzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 7 - 18 m.

Intersecţiile existente între străzile localităţii Cicir Mândruloc şi partea stradală a DN 7 au

fost amenajate prin programul de reabilitare a DN7.

Reţeaua stradală existentă în localitatea Cicir Mândruloc este alcătuită în mare majoritate

din străzi de categoria IV-a unele modernizate, altele nu, conform tabelului de mai jos.

Străzi Mândruloc

Nr. crt. Denumire stradă

Lungime [km] Observații

1 Strada Principală 1.41 asfaltată 2 Prima stradă pe dreapta 0.84 asfaltată

48

3 A doua stradă pe dreapta 0.83 asfaltată 4 A treia stradă pe dreapta 0.65 asfaltată 5 A patra stradă pe dreapta 0.77 asfaltată 6 A cincea stradă pe dreapta 0.64 asfaltată 7 A șasea stradă pe dreapta 0.56 asfaltată 8 A șaptea stradă pe dreapta 0.35 asfaltată 9 Strada paralelă cu DN7 1.17 asfaltată 10 A șasea stradă pe stânga 0.29 asfaltată 11 A cincea stradă pe stânga 0.28 asfaltată 12 A patra stradă pe stânga 0.26 asfaltată 13 A treia stradă pe stânga 0.25 asfaltată 14 A doua stradă pe stânga 0.25 asfaltată 15 Prima stradă pe stânga 0.31 asfaltată 16 Strada paralelă cu DN7 pe stânga 0.18 piatră 17 Strada paralelă cu DN7 pe dreapta 0.19 piatră 18 Străzi locuri noi de casă 2.94 pietruite

Străzi Cicir

Nr. crt.


Observații

1 Strada Principală 1.03 asfaltată 2 Prima stradă pe dreapta 0.35 asfaltată 3 A doua stradă pe dreapta 0.51 asfaltată 4 A treia stradă pe dreapta 0.50 asfaltată 5 A patra stradă pe dreapta 0.50 asfaltată 6 A cincea stradă pe dreapta 0.50 betonată 7 Stradă paralelă cu DN7 între a 2-a și a 3-a 0.18 asfaltată 8 Stradă paralelă cu DN7 între a 3-a și a 4-a 0.17 asfaltată 9 Stradă paralelă cu DN7 între a 4-a și a 5-a 0.19 asfaltată 10 Între a 5-a stradă pe dreapta și extravilan 0.10 pietruită 11 A cincea stradă pe stânga 0.19 asfaltată 12 A patra stradă pe stânga 0.23 asfaltată 13 A treia stradă pe stânga 0.22 asfaltată 14 A doua stradă pe stânga 0.22 asfaltată 15 Prima stradă pe stânga 0.23 asfaltată 16 Stradă paralelă cu DN7 pe stânga 0.18 asfaltată 17 Stradă paralelă cu DN7 pe dreapta 0.19 pietruită 18 Stradă locuri noi de casă 0.50 pietruită 19 Cicir - halta Cicir 3.00 20 Cicir - Ost Transport 1.00

Schema stradală a localităţii Horia s-a dezvoltat având ca axa principală drumul judeţean

DJ 709 respectiv partea stradală a acestuia. Pe aceasta axă se sprijină o reţea ortogonală de străzi

colectoare şi de acces.

49

Axa principală a localităţii îşi desfăşoară traseul pe direcţia nord est - sud vest pe o

lungime de 1,472 km.

Străzile existente importante ale localităţii au fronturi largi, între case fiind circa 17 - 32

m. În rest spre marginile comunei, străzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 10 - 15 m.

Intersecţiile existente între străzile localităţii Horia şi partea stradală a DJ 709 au fost

amenajate prin proiectul de modernizare a străzilor.

Reţeaua stradală existentă în localitatea Horia este alcătuită în mare majoritate din străzi

de categoria IV-a unele modernizate altele nu, conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Denumire stradă

Lungime [km] Observații

1 Strada Principală 1.23 asfaltată 2 Prima stradă pe dreapta 0.22 asfaltată 3 A doua stradă pe dreapta 0.20 asfaltată 4 A treia stradă pe dreapta 0.23 asfaltată 5 A patra stradă pe dreapta 0.23 asfaltată 6 A cincea stradă pe dreapta 0.24 asfaltată 7 A șasea stradă pe dreapta 0.23 asfaltată 8 A șaptea stradă pe dreapta 0.23 asfaltată 9 A opta stradă pe dreapta 0.23 asfaltată 10 A noua stradă pe dreapta 0.51 asfaltată 11 A opta stradă pe stânga 0.50 asfaltată 12 A șaptea stradă pe stânga 0.51 asfaltată 13 A șasea stradă pe stânga 0.50 asfaltată 14 A cincea stradă pe stânga 0.50 asfaltată 15 A patra stradă pe stânga 0.50 asfaltată 16 A treia stradă pe stânga 0.30 asfaltată 17 A doua stradă pe stânga 0.42 asfaltată 18 Prima stradă pe stânga 0.38 asfaltată

19 Stradă paralelă cu DJ pe stânga 0.47 asfaltată

20 Stradă paralelă cu DJ pe dreapta 0.18 pietruită

21 Străzi locuri noi de casă 3.20 pietruită

Disfunctionalități:

Disfuncționalitățile constatate în intravilanul localităților rurale din punct de vedere al

circulației sunt: intersecțiile dintre drumul național DN7 și drumurile clasificate sunt

nemodernizate, drumuri cu îmbrăcăminte din pământ, șanțuri colmatate, lipsa trotuarelor pentru

pietoni, pistelor pentru bicicliști.

Actualmente DN7 (E68) se intersectează cu următoarele drumuri clasificate prin intersecții

existente ce prezintă următoarele disfuncționalități:

50

1. km 535+370,00 partea stânga: DC 68 Vladimirescu - Zonă de agrement

Configuraţia intersecţiei este depăşită existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta

din toate ramurile intersecţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate.

Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal.

2. km 536+715,00 intersecție DN 7 (E68) cu DJ682C Fântânele – Vladimirescu -

Sânleani

Configuraţia intersecţiei este depăşită existând probleme la efectuarea virajului la

stânga/dreapta din toate ramurile intersecţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu

dificultate.

Frânarea desfăşurării circulaţiei rutiere, mergând chiar până la blocarea unor zone pe lungi

intervale de timp în cursul zilei.

Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal cât şi lovirea pietonilor pe

trecerile pentru pietoni în apropiere existând o stație pentru tramvai.

În intersecţie circulă autovehicule de tip greu existând la această dată o propunere de

posibilitate de deviere a traficului greu.

Existența zonei de conflict dintre drumul județean și linia de tramvai Arad-Ghioroc paralelă cu

DN7, și diferența de nivel dintre linia de tramvai și drumul național DN7.

Problema majoră a traficului rutier, pe artera principală de circulaţie DN7 (E68) a

Comunei Vladimirescu, este fluiditatea redusă, cea ce determină:

• creşterea duratei deplasărilor;

• creşterea consumului de carburant;

• nivel ridicat de stres;

• nivel ridicat de poluare;

• incidente de trafic.

La momentul actual, transportul în comun întâmpină dificultăți, pe linia de tramvai Arad –

Ghioroc fiind necesar a se amenaja stații noi pentru călători.

Lipsa pistelor pentru bicicliști pentru asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă şi

confort sporite.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT . ZONE FUNC ŢIONALE.BILAN Ţ TERITORIAL.

51

2.7.1. Intravilan existent Intravilanul existent s-a materializat în P.U.G. prin corelarea suprafeţelor aflate în evidenţa Oficiului Judeţean de Organizare a Teritoriului Agricol, cu cele aflate în evidenţa Consiliului Local, cu suprafetele din P.U.G-ul aprobat precum şi P.U.Z-urile aprobate. In componenţa intravilanului existent intră:

Localitatea de reşedinţă Vladimirescu Localităţile aparţinătoare : Horia şi Cicir Mândruloc. Unităţi economice izolate (curţi construcţii) Unităţi izolate de gospodărie comunală şi echipare edilitară Unităţi izolate pentru funcţionarea sistemelor hidroameliorative. Unităţi izolate cu destinaţie specială Unităţi izolate turistice şi de agrement.

2.7.2. Zone funcţionale

Destinaţie specială

Vladimirescu În intravilanul localităţii Vladimirescu există unităţi cu destinaţie specială. Unitatea

de jandarmerie în suprafaţă de 10,52 ha. Cicir- Mândruloc În intravilanul localităţii Cicir- Mândruloc nu există unităţi cu destinaţie specială. Horia În intravilanul localităţii Horia există o unitate cu destinaţie specială Centrul pentru

refugiaţi, în suprafaţă de 2,00 ha.

Unitati economice Pe teritoriul comunei Vladimirescu îşi desfăşoara activitatea :

- 485 societati comerciale - 128 asociatii familiale - 120 persoane fizice autorizate

Activit ăţi de tip industrial şi depozitare

În localitatea Vladimirescu unitatile de tip industrial şi depozitare sunt în suprafaţă de 98,75 ha în trupul principal şi 12,54 ha în trupuri izolate. Majoritatea unităţilor industriale şi a firmelor de construcţii îşi au sediul în Arad, iar în localităţile comunei Vladimirescu îşi au filiale sau puncte de lucru. În prezent în localităţile comunei Vladimirescu există unităţi industriale grupate, in zona Gării şi pe platforma fostului Combinat Chimic, în parcul industrial prevăzut de documentatia de urbanism aprobată ( pe Dn 7, la intersecţia cu drumul de acces la incinta fostului Combinat chimic. precum şi unităţi industriale dispersate pe teritoriul localităţilor. Localitatea Cicir - Mândruloc Activit ăţi industriale: Există unităţi de tip industrial pe teritoriul localităţii Fabrica de procesare a laptelui., unitate care ocupă 0,16 ha în trupul principal şi 65,20 ha, în trupuriizolate. Localitatea Horia În localitatea Horia, unităţile industriale ocupă 23,31 ha, şi sunt în partea de est a a localităţii in trupuri izolate.

52

Activit ăţi agricole şi zootehnice:

Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este de 12.230 ha., din care 9.267,59 ha. sunt teren agricol ceea ce reprezinta 75,78 % din total teritoriu.

Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu îşi desfăşoară activitatea asociaţiile agricole, după cum urmează:

LOCALITATEA VLADIMIRESCU

în tupul principal 5,01 ha şi în trupuri izolate. 22,70 ha

A 1 S = 1,50 ha FERMĂ ANGHELESCU ,

A 2 S = 1,75 ha FERMĂ ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERMĂ ZOOTEHNICĂ A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A14 S = 4,99 ha FERMĂ AGRICOLĂ A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC TOTAL S = 22,70 ha

LOCALITATEA HORIA Activităţi agricole în trupul principal S = 21,31 ha în trupuri izolate S 16,75 ha

TRUPURI IZOLATE C 1 S = 0,56 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERMĂ S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERMĂ ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERMĂ AGRICOLĂ TOTAL S = 16,75 ha

LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC

Activităţi agricole în trupul principal S = 5,86 ha în trupuri izolate S = 0,54 ha

53

B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC TOTAL S = 0,54 ha

Locuinţele - zona de locuit:

Aspecte caracteristice ale fondului locuibil existent, la nivel de comună

Comuna 2006

Comuna 2007

Comuna 2008

Comuna 2009

Comuna 2011

Suprafaţa locuibilă –d.c:

172.752 174.636 179.331 184.703 194.105

- proprietate publică

5.830 5.830 5.610 5.610 6.879

-proprietate privata

166.922 168.806 173721 179.093 187.226

Indici locuire Suprafaţa locuibila/locuitori

15,50 15,58 15,78 16,06 16,38

Nr.locuitori 11.143 11.210 11.368 11.501 11.851 Locuinţă total – d.c.:

3.414 3.440 3.502 3.558 3.705

Locuinţe in propr.publică

166 166 166 166 190

Locuinţe din fonduri private

3.248 3.274 3.336 3.392 3.515

Număr persoane în locuinţe

11.150 11.303 11.460 11.604 11.776

Număr pers./ Apartament

3,26 3,28 3,27 3,26 3,18

Se constată că la nivelul anului 2011, 95,33 % din numărul locuinţelor sunt locuinţe din fondurile private . Din punct de vedere al investiţiilor în construcţii situaţia se prezintă astfel:

2006 2007 2008 2009 2011

Nr.Total locuinţe existente 3.414 3.440 3.502 3.558 3.558 Locuinţe terminate –total nr. 9 - 62 56 84 Locuinţe terminate din fonduri private–total nr.

9 - 52 56 60

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei –total nr.

9 - 52 56 24

Autorizaţii de constr.elib. pt. clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi)- nr.

- 3 113 63 110

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - nr.

- 2 - - -

54

Autorizaţii de constr.elib. pt. clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi)- mp.

- 307 21.683

10.569 19.373

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - mp.

- 597 - - -

Comuna Vladimirescu

In general, locuinţele sunt locuinţe parter, construite în majoritate din materiale durabile, pereţi de cărămidă sau piatră cu planşeul din lemn şi învelitoare din ţiglă sau olane . Din anul 2005 până în anul 2009 s-au mai construit încă 174 locuinţe şi au mai fost autorizate incă 195 cladiri. De remarcat că după 2009 majoritatea locuinţelor construite au fost proprietate privată , din fondurile populaţiei. Localitatea Vladimirescu În cadrul localităţii Vladimirescu zona de locuit ocupă suprafaţa de 325,64 ha., ceea ce reprezintă 43,75 % din total suprafaţă localitate. În general, locuinţele sunt locuinţe parter, construite în majoritate din materiale, pereţi de cărămidă sau piatră cu planşeul din lemn şi învelitoare din ţiglă sau olane . Localitatea aparţinătoare Cicir- Mândruloc În localitatea Cicir - Mîndruloc zona de locuit ocupă o suprafaţă de 204,23ha, reprezentând 57,76 % din total suprafaţă intravilan localitate. Locuinţele sunt locuinţe parter, accidental P+1, construite din materiale tradiţionale. Localitatea aparţinătoare Horia: În localitatea Horia zona de locuit ocupă o suprafaţă de 101,56 ha., reprezentând 40,59 % din total suprafaţă intravilan localitate. Locuinţele sunt locuinţe parter, accidental P+1, construite din materiale tradiţionale. Din punct de vedere al densităţilor intravilan şi în zona de locuit situaţia se prezintă astfel :

Densitatea în zona de locuit loc/ha.

Densitatea în Intravilan loc/ha.

Vladimirescu 18.37 8,96 Cicir -Mândruloc

0,89 7,20

Horia 20,42 8,93

Disfuncţionalităţi:

55

Locuirea - Fondul locativ nu acoperă cerinţele populaţiei ca suprafaţă locuibilă/loc şi ca

funcţionalitate. Căi de comunicaţie şi transporturi

Disfuncționalitățile constatate în intravilanul localităților rurale din punct de vedere al circulației sunt: intersecțiile dintre drumul național DN7 și drumurile clasificate sunt nemodernizate, drumuri cu îmbrăcăminte din pământ, șanțuri colmatate, lipsa trotuarelor pentru pietoni, pistelor pentru bicicliști. Actualmente DN7 (E68) se intersectează cu următoarele drumuri clasificate prin intersecții existente ce prezintă următoarele disfuncționalități:

- km 535+370,00 partea stânga: DC 68 Vladimirescu - Zonă de agrement

Configuraţia intersecţiei este depăşită existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersecţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate.

Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal.

- km 536+715,00 intersecție DN 7 (E68) cu DJ682C Fântânele – Vladimirescu - Sânleani

Configuraţia intersecţiei este depăşită existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersecţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate. Frânarea desfăşurării circulaţiei rutiere, mergând chiar până la blocarea unor zone pe lungi intervale de timp în cursul zilei.

Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal cât şi lovirea pietonilor pe trecerile pentru pietoni în apropiere existând o stație pentru tramvai.

În intersecţie circulă autovehicule de tip greu existând la această dată o propunere de posibilitate de deviere a traficului greu. Existența zonei de conflict dintre drumul județean și linia de tramvai Arad-Ghioroc paralelă cu DN7, și diferența de nivel dintre linia de tramvai și drumul național DN7.

Problema majoră a traficului rutier, pe artera principală de circulaţie DN7 (E68) a Comunei Vladimirescu, este fluiditatea redusă, cea ce determină:

• creşterea duratei deplasărilor; • creşterea consumului de carburant; • nivel ridicat de stres; • nivel ridicat de poluare; • incidente de trafic.

La momentul actual, transportul în comun întâmpină dificultăți, pe linia de tramvai Arad –

Ghioroc fiind necesar a se amenaja stații noi pentru călători. Lipsa pistelor pentru bicicliști pentru asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă şi

confort sporite. Circulaţia feroviară

În partea de nord a comunei Vladimirescu se desfăşoară linia CF Curtici-Arad-Bucureşti.

Comuna Vladimirescu are statie CFR Glogovăț, pe acest traseu feroviar. De asemenea in localitatile Mândruloc, Cicir există o halta C.F.R pe acelasi traseu

Curtici- Arad- Bucureşti.

56

In comuna Vladimirescu chiar lângă gară există o intersecţie la acelaşi nivel intre calea ferată şi traseul drumului judeţean DJ 682 C .

In partea de vest a comunei Vladimirescu traseul DN 7 întâlneşte alt traseu de cale ferată, intersecţie foarte impportantă la acelaşi nivel intre un drum naţional şi calea ferată existentă.

Aceste două intersecţii existente la acelaşi nivel cu calea ferată se constituie puncte majore de conflict in fluenta traficului rutier cu toate implicaţiile umane, sociale financiare etc cunoscute.

Spaţii verzi, sport şi turism Localitatea Vladimirescu: În localitate mai există mici suprafeţe de teren liber neamenajat, suprafeţe dispersate în intravilan. Există un proiect aprobat de amenajare a unor spaţii verzi pe vechiul amplasament al gropii de gunoi, în zona blocurilor şi în P-ţa Victoriei. Zona verde ocupă o suprafaţă de 129,66 ha.respectiv 17,42 %, din total suprafaţă intravilan, din care 91,52 hasunt în trupul principal. În această suprafaţă fiind incluse şi spaţiile verzi de alinament. Suprafața de 38,14 ha, reprezintă zona de agrement din trupurile izolate Localitatea Cicir Mândruloc În această localitate , există un teren de sport în partea de nord a localităţii şi zona verde de aliniament. Zona verde ocupă o suprafaţă de 35,02 ha., ceea ce reprezintă 9,91 % din suprafaţa totală a intravilanului, suprafață cuprinsă numai în trupil principal. Localitatea Horia: În această localitate suprafaţa de zonă verde este aproape inexistentă.Nu putem vorbi de o zonă verde amenajata, există un teren de sport în suprafaţă de 0,83 ha. Exista o suprafaţă amenajată în zona centrala de 0,29 ha. Zona verde de aliniament este de 29,59 ha. Zona verde reprezintă 12,27 % din suprafața totală a intravilanului..

Turism: Localitatea Vladimirescu În această zonă sunt considerate elemente de atracţie turistică:

-poziţia localităţii în cadrul judeţului -caracterul pitoresc al văii Mureşului (transformarea defileului, într-o zonă de sejur- turistic) - pădurea Vladimirescu Pe teritoriul comunei Vladimirescu în partea de sud se întinde Pădurea

Vladimirescu care este un important punct de atracţie atât pentru locuitorii comunei cât şi pentru arădeni, având în vedere distanţa mică faţă de Arad si prezenta râului Mures limitrof pădurii..

În pădurea Vladimirescu există şi un luciu de apă, este şi în apropierea râului Mureş. În jurul oglinzii de apă se va dezvolta o zonă de agrement.

În această zonă la ora actuală există un canton al A.S.V.P.S, o pescarie şi spaţii de cazare ale S.C.Solaris S.R.L. În localitatea Vladimirescu există şi un Motel situat pe DN 7, în trupul principal pe partea dreaptă şi unul pe partea stângă, în trup izolat.

57

Localitatea Cicir – Mândruloc În localitatea Mândruloc există o parcare pentru tiruri cu o unitate de cazare, un mic Motel, situat tot pe DN 7 şi o Pensiune turistică (în amenajare). Localitatea Horia În această localitate există o pensiune în partea de vest a localităţii în trup izolat, o pensiune agroturistică.. Pe total comună situaţia locurilor de cazare este următoarea: 2006 2007 2008 2009 2011 Unităţi de cazare (total) nr.

2 2 3 3 6

Locuri în unităţi de cazare (total) nr.

48 48 48 48 138

Moteluri nr. 1 1 1 1 1 Pensiuni turistice urbane nr.

- - 1 1 1

Pennsiuni agroturistice nr.

1 1 1 1 4

Locuri în moteluri nr. 30 29 60 63 33 Locuri în pensiuni turistice urbane nr.

- - - - -

Locuri în pensiuni agroturistice nr.

18 19 29 19 85

Total- locuri - zile 17.480 18.253 17.960 21.802 39.382 Moteluri – locuri- zile 11.315 11.622 11.390 10.336 11.520 Pensiuni turistice rurale – locuri - zile

6.165 6.631 - 4896 4896

Cabane turistice-locuri-zile

7.300

Pensiuni agroturistice – locuri - zile

- - 6570 6570 20.562

Sosiri – total – nr. 945 1.823 1.007 1.429 2.100 Sosiri în moteluri nr. 521 1.195 653 453 468 Sosiri în cabane turistice nr.

318

Sosiri în pensiuni agroturistice rurale nr.

424 628 - 716 1.314

Înoptări – total – nr. 1.593 1.870 1.107 1.845 2.496 Înoptări în moteluri – nr. 1.148 1.196 732 453 471 Înoptări în pensiuni agroturistice – nr.

445 674 - 1.132 1.330

Înoptări în cabane turistice – nr.

- - 375 260 695

Disfuncţionalităţi:

- Insuficienta punere în valoare a unor resurse turistice potenţiale din zonă

58

- Nu este promovat suficient agroturismul. Gospodărie comunală: Localitatea Vladimirescu: În prezent în localitatea Vladimirescu există unităţi de gospodărie comunală, acestea ocupând o suprafaţă de 5,89 ha., adică 0,79 % din total suprafaţă intravilan, şi sunt astfel repartizate:

- un cimitir în suprafaţă de 4,69 ha. amplasat în partea de est a localităţii , situat la sud de DN.7 , adiacent zonei de locuit.

- un cimitir în suprafaţă de 1,20 ha. amplasat în partea de est a localităţii , situat la nord de DN.7 , în apropierea zonei de locuit.

Localitatea Horia În localitatea Horia cimitirul localităţii este amplasat în nordul localităţii în trup izolat

şi ocupă o suprafaţă de 3,58 ha, ceea ce reprezintă 1,43 % din total suprafaţă. Localitatea Cicir - Mândruloc În localitatea Cicir – Mândruloc există două cimitire unul în partea de nord a

localităţii Mândruloc, care ocupă o suprafaţă de 2,50 mp şi unul în partea de est a localităţii Cicir, adiacent zonei de locuit şi ocupă o suprafaţă de 2,69 ha, totalizând 5,19 ha, adică 1,47 % din total suprafaţă intravilan..

Unităţi din domeniul public şi al serviciilor

Institu ţii şi servicii de interes public:

Localitatea Vladimirescu În acest sector intră unităţile administrativ-financiare , spaţiile comerciale , prestări

servicii , dotări de învăţământ , cultură, sănătate precum şi dotările de cult. În ceea ce priveşte spaţiile comerciale şi de prestări servicii, acestea sunt într-o

continuă transformare în funcţie de cerere – economia de piaţă este cea care face ca anumite unităţi comerciale să fie menţinute, să-şi schimbe profilul sau să se desfiinţeze.

Administraţie publică , unităţi financiar- bancare.

Aceste dotări în marea lor majoritate sunt situate în zona centrală a localităţii şi în special pe cele două fronturi ale D.N.7:

• Primărie + Finanţe • Poliţie • P.T.T.R. • Birou Notarial • Oficiul poştal

Starea clădirilor în care funcţionează aceste unităţi este satisfăcătoare. În planşa 02 Situaţia existentă sunt evidenţiate aceste unităţi. Salariaţii sunt din rândul locuitorilor localităţii Vladimirescu în proporţie de 98%.

Unităţi comerciale

59

Numărul unităţilor comerciale existente din intravilanul localităţii Vladimirescu este într-o fluctuaţie continuă. Unităţile se înfiinţează , dau faliment sau îşi schimbă profilul în mod frecvent. La data când au fost inventariate aceste unităţi situaţia se prezenta astfel:

• Magazin universal proprietate particulară • Magazin mixt proprietate particulară • Alimentara proprietate particulară • Magazin mixt proprietate particulară • Magazin mixt proprietate particulară

Prestări servicii

Reparaţii auto • Coafură proprietate particulară • Atelier vulcanizare proprietate particulară • Atelier croitorie serie proprietate particulară • Frizerie (parter hotel) proprietate particulară • Moară proprietate particulară • Brutărie proprietatea cooperaţiei

Învăţământ Pe total comuna situatia se prezintă astfel:

2006 2007 2008 2009 2011

Numărul total de unităţi de învăţământ - total

3 3 3 3 1

Grădiniţe de copii 1 1 1 1 1 Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial

2 2 2 2 1

Copii înscrişi în grădiniţe 279 268 268 305 325 Elevi înscrişi - total 794 762 696 674 627 Elevi înscrişi în învăţământul primar şi şi gimnazial

794 762 696 674 627

Elevi înscrişi în învăţământul primar

402 382 349 328 324

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial

392 380 347 346 303

Personal didactc -total 57 75 62 62 54 Personal didactc în învăţămînt preşcolar

48 64 11 14 14

Personal didactc în învăţămînt primar şi gimnazial

48 64 51 48 40

Personal didactc în învăţămînt primar

18 22 20 20 17

Personal didactc în învăţămînt 30 42 31 28 23

60

gimnazial Săli de clasă şi cabinete şcolare 36 40 42 40 32 Laboratoare şcolare 2 3 3 3 7 Ateliere şcolare - - - - - Săli de gimnastică - total - 3 3 3 3 Terenuri de sport - 2 2 2 2 PC - 37 44 50 50

Situatia existentă si necesarul au fost calculate la populatia 2012

Localitatea Vladimirescu Învăţământ:

• Existent- Şcoală generală cl.I-VIII

- Clădire str. Gării - 16 săli clasă + 1 sală religie - 2 laboratoare fizică şi chimie, biologie - 1 laborator CDI - 2 laboratoare informatică - 1 sală sport - 1 sală de tradiţii - Clădire str. Horia – 4 săli clasă + 2 săli libere - 1 sală sport - 2 corpuri de clădire (+ Grădiniţa PP – 4 săli + 4 dormitoare) - Grădiniţă PN1 - 3 săli - Grădiniţă PN2 – 3 săli

Stare bună • Necesar conform normelor: - nr locuitori 5.983 - Şcoală generală - 5 săli de clasă /1000 loc → 30 săli clasă

- Suprafaţă teren = 1,80 mp./loc. x 750 = 1.350 mp. – 0,13 ha.

Grădiniţă: 40 loc/1000 loc. 5.983 x 40: 1000 = 236 locuri → 10 grupe

EXISTENT NECESAR Grădiniţă 10 săli 10 săli - Sc.generală 22 săli 30 săli - 8

Localitatea Cicir - Mândruloc Învăţământ:

• Existent- Şcoală generală cl.I-IV - nr. clase 3+1 laborator informatică - stare satisfăcătoare -Grădiniţă PN Mândruloc -1 sală clasă

61

-Grădiniţă PN Cicir -1 sală clasă + 3 săli clasă libere • Necesar conform normelor: - nr locuitori 2.020 - Şcoală generală - 5săli de clasă /1000 loc → 10 săli clasă

- Suprafaţă teren = 1,80 mp./loc. x 250 = 450 mp. – 0,04 ha. Grădiniţă: 40 loc/1000 loc. 2.020 x 40: 1000 = 81 locuri → 3 grupe

EXISTENT NECESAR Grădiniţă 5 săli 3săli +2 Sc.generală 7 săli 10 săli

-3 Localitatea Horia Învăţământ:

• Existent- Şcoală generală cl.I-VIII - nr. clase 9+1 laborator informatică - 1 sală sport - stare bună -Grădiniţă PN – 2 săli de clasă • Necesar conform normelor: - nr locuitori 2.074 - Şcoală generală - 5săli de clasă /1000 loc → 10 săli clasă

- Suprafaţă teren = 1,80 mp./loc. x 250 = 450 mp. – 0,04 ha. Grădiniţă: 40 loc/1000 loc. 2.074 x 40: 1000 = 83locuri → 3 grupe

EXISTENT NECESAR Grădiniţă 2 săli 3 săli -1 Sc.generală 9 săli 10 săli -1

Dotări de sănătate

La nivel de localitate situaţia se prezintă astfel:

2005 2006 2007 2008 2009

Medici - sector public 5 8 6 7 6 Medici de familie - sector public –persoane

5 7 6 6 6

Medici sector privat - persoane 3 2 2 3 1 Medici de familie - sector privat –persoane

- - - 1 1

62

Stomatologi –sector public - persoane

2 4 4 5 5

Stomatologi – sector privat - persoane

2 1 1 - -

Farmacişti - sector privat - persoane 4 3 3 4 5 Personal mediu sanitar – sector public - persoane

8 10 10 10 10

Personal mediu sanitar – sector privat - persoane

3 8 - 1 1

Cabinete medicale individuale (de familie) sector public

5 8 6 6 6

Cabinete stomatologice (individuale) – sector public

2 4 4 5 5

Cabinete medicale de specialitate – sector privat

1 1 1 1 1

Cabinete stomatologice – sector privat

1 1 1 - -

Laborator de tehnică dentară- sector privat

1 - - - -

Farmacii – sector privat 3 3 3 4 5 Cabinete medicale de familie – sector privat

1 - 1 1 1

Cabinete medicale de medicină generală – sector privat

1 1 - - -

Dotări de cultura Pe teritoriul comunei Vladimirescu îsi desfăşoară activitatea următoarele unităţi: Cămin cultural – Vladimirescu - clădire proprietate privată a Primăriei Cămin cultural – Cicir + Mândruloc– clădire proprietate privată a Primăriei Cămin cultural – Horia– clădire proprietate privată a Primăriei

2005 2006 2007 2008 2009

Biblioteci – total – nr. 3 3 3 2 3 Biblioteci publice - nr. 1 1 1 1 1

Aceste unitaţi îşi desfăşoară activitatea in clădiri parter in stare bună. Căminele culturale nu au o activitate specifică prea intensă. Dotări de cult Biserici Vladimirescu Biserica ortodoxă situată în zona de locuit a localitatii, pe strada principala a

localităţii. Clădirea mai necesită mici reparaţii.Terenul aferent este proprietatea parohiei. Biserică catolica situată în partea de sud - vest a localităţii în zona de locuit . Clădirea

este în stare bună. Terenul aferent clădirii este proprietatea parohiei. Biserica baptistă este situată în zona de locuit a localităţii, clădirea este în stare bună.

Terenul aferent clădirii este proprietatea cultului.

63

Biserica penticostală este situată în zona de locuit a localităţii, clădirea este în stare bună. Terenul aferent clădirii este proprietatea cultului.

Biserica adventistă de ziua a şaptea este situată în zona de locuit a localităţii, clădirea este în stare bună. Terenul aferent clădirii este proprietatea cultului.

Cicir - Mândruloc Biserica ortodoxă este situată în zona centrală a localităţii, pe strada principală.

Clădirea este în stare bună.Terenul aferent este proprietatea parohiei. Horia Biserica localităţii este situată pe strada principală în partea de vest a localităţii..

Clădirea mai necesită mici reparaţii.Terenul aferent este proprietatea parohiei. Disfuncţionalităţi: Dotări pentru învăţământ: Conform normelor în vigoare, aceste spaţii sunt suficiente şi corespunzatoare

desfăşurării activităţilor didactice, având în vedere prognoza privind evoluţia populaţiei în următorii 5 ani. Populaţia comunei nu va înregistra creşteri ale populaţiei spectaculoase. În măsura în care în viitor se vor dezvolta reţelele edilitare în localităţile comunei, se impune modernizarea acestor instituţii, în special prin echiparea cu centrale termice proprii care să asigure confortul termic necesar desfăşurării în bune condiţii al procesului de învâţâmânt.

Dotări pentru sănătate - Asistenţa medicală este asigurată de un personal format din medici şi asistente

medicale. Se efectuează în prezent doar tratamente ambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei. Numărul populaţiei

comunei nu justifică realizarea unei asemenea investiţii, ţinând cont de distanţa relativ mică a localitătilor comunei faţa de Municipiul Arad. În prezent intervenţiile şi tratamentele ce necesită spitalizare sunt rezolvate la unităţile sanitare din municipiul Arad.

Dotări de cultur ă În prezent, pe teritoriul administrativ al comunei funcţionează: 3 case de cultură

1 bibliotecă publică în Vladimirescu Capacitatea acestor dotări este în prezent suficientă. Nu există disfuncţionalităţi.

Dotări de cult În prezent, pe teritoriul administrativ al comunei funcţionează: 3 biserici ortodoxe 1 biserică catolică 1 biserică baptistă

1 biserică penticostală 1 biserică adventistă de ziua a şaptea

Aceste spaţii de cult sunt suficiente în prezent ca şi capacitate. Nu există disfuncţionalităţi Dotări pentru activit ăţi terţiare.

- diversitatea scăzută a comerţului cu amănuntul şi a serviciilor – în specia în localitatea aparţinătoare, inexistenţa spaţiilor adecvate.

64

- lipsa unor depozite engros

Bilan ţul teritorial al terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al comunei

Categoria de folosinţă

Suprafaţă totală Procent din suprafaţa totală

Ha % Arabil 9.037,30

Păşuni şi fâneţe 211,29

Vii 6,00 Livezi 13,00 Teren agricol 9.267,59 75,78

Păduri 1.080,00 Ape 301,01 Drumuri 258,00 Construcţii 1.221,40 Neproductiv

102,00

Teren neagricol 2.962,41 24,22 Total general 12.230,00 100,00

Se observă că suprafaţa ocupată de terenuri agricole ocupă mai mult de 75,78 % din suprafaţa teriroriului administrativ al comunei.

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ (ha)

ADMINISTRA- TIV AL

Agricol 9.267,59 ha Neagricol 2.962,41 ha TOTAL

UNITĂŢII DE BAZĂ

Arabil Păşuni Făneţe

Vii Livezi Păduri Ape şi stuf S

Dru-muri M

Curţi constr.

Nepro- ductiv

EXTRAVILAN 9037,30 211,29 6,00 13,00 1.080,00 300,85 131,37 167,16 102,00 11.048,98

INTRAVILAN - - - - - 0,16 126,62 1.054,24 - 1.181,02

TOTAL 9037,30 211,29 6,00 13,00 1.080,00 301,01 258,00 1.221,40 102,00 12.230,00

% din total 75,78 24,22 100

Bilan ţul teritorial al suprafe ţelor cuprinse în intravilanul existent Intravilanul comunei Vladimirescu este format din următoarele trupuri (trupuri principale şi trupuri izolate): Repartiţia zonelor funcţionale se analizează pe două trepte de teritoriu, în cadrul teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu şi în cadrul intravilanului localităţilor. Această abordare este indispensabilă, deoarece părţile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri reprezentând:

localitatea de reşedinţă localitatile aparţinătoare trupuri izolate în teritoriu cu diverse funcţiuni:

65

- unităţi economice izolate (industriale, agrozootehnice, de depozitare) - unităţi de gospodărie comunală şi echipare edilitară (cimitire, puţuri de captare apă, staţii de transformare etc.) saivane. - zone de agrement, dotări de turism, etc. Intravilanul existent este compus din suprafeţele - trupurilor principale aprobate, ale localităţilor, - documentaţiile de urbanism aprobate ( P.U.Z-uri şi P.U.D-uri) - trupuri izolate

66

INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNC ŢIONALE. BILAN Ţ TERITORIAL Compunerea intravilanului Intravilanul comunei Vladimirescu este format din următoarele trupuri (trup principal şi trupuri izolate): 1. Vladimirescu S= 668,07 ha (reşedinţa de comună ) 2. Cicir - Mândruloc S = 280,57 ha ( localitate aparţinătoare) 3. Horia

( localitate aparţinătoare)

S = 232,38 ha

Total trupuri principale S = 1.181,02 ha Trupuri izolate S = 167,16 ha TOTAL S = 1.348,18 ha

Localitatea Vladimirescu Trup princ. Cf. P.U.G. aprobat

S = 627,82 ha

Existent 1 S = 0,50 ha HALA ATELIER MECANIC D&D In trup princ.Existent 2 S = 0,71 ha In trup princ Existent 3 S = 1,42 ha FERMĂ MĂRCULESCU In trup princ Existent 4 S = 0,24 ha STAŢIE REGLARE GAZ In trup princ Existent 5 S = 2,33 ha PARCARE, PRESTĂRI SERVICII,

PENSIUNE In trup princ

Existent 6 S = 0,40 ha PRESTĂRI SERVICII In trup princ Existent 7 S = 0,71 ha PRESTĂRI SERVICII In trup princ Existent 8 S = 26,31 ha PARC INDUSTRIAL In trup princ Existent 9 S = 7,63 ha PRESTĂRI SERVICII, AGIP, STATIE STATIE

BETOANE In trup princ

T1. Trup princip al S = 668,07 ha Trupuri izolate Vladimirescu A 1 S = 1,50 ha ATELIER AUTO A 2 S = 2,27 ha FERMĂ ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERMĂ ZOOTEHNICĂ A 4 S = 0,03 ha STAŢIE REGLARE GAZ A 5 S = 0,03 ha CANTON CF A 6 S = 1,39 ha CONTAINERE A 7 S = 0,28 ha CANTON CF A 8 S = 0,44 ha STAŢIA CF A 9 S = 0,11 ha CANTON CF A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A11 S = 9,44 ha BATAL A12 S = 0,23 ha STAŢIE POMPE A13 S = 3,10 ha PANOURI FOTOVOLTAICE A14 S = 4,99 ha FERMĂ AGRICOLĂ A15 S = 2,00 ha ZONĂ CĂSUŢE DE VACANŢĂ

67

A16 S = 36,24 ha ZONĂ AGREMENT A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC A19 S = 0,26 ha CANTON OGA T2. Trupuri izolate

S = 76,15 ha

Total = T1+T2 S = 744,22

Localitatea Horia

Trup princ. Cf. P.U.G. aprobat

S = 152,01 ha

Existent 1 S = 62,12 ha S.C. GRIMMING S.R.L. Existent 2 S = 1,16 ha FERMĂ Existent 3 S = 3,58 ha CIMITIR Existent 4 S = 1,18 ha FERMĂ Existent 5 S = 2,00 ha CENTRU REFUGIAŢI Existent 6 S = 0,63 ha S.C. MIGLIORANZA S.R.L. Existent 7 S = 9,70 ha S.C. RUSCCO INTERNAŢIONAL

S.R.L.

T1. Trup principal S = 232,38 ha Trupuri izolate Horia C 1 S = 0,56 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERMĂ S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERMĂ ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERMĂ AGRICOLĂ C10 S = 1,09 ha PENSIUNE AGROTURISTICĂ T2. Trupuri izolate

S = 17,84 ha

Total = T1+T2 S = 250,22 ha

Localitatea Cicir Mândruloc

Trup princ. Cf. P.U.G. aprobat

S = 279,99 ha

Existent 1 S = 0,12 ha CANTON SILVIC Existent 2 S = 0,46 ha LOCUINŢĂ T1. Trup principal S = 280,57 ha Trupuri izolate Cicir Mândruloc B 1 S = 0,11 ha CANTON CF

68

B 2 S = 0,66 ha HALTĂ CICIR B 3 S = 0,11ha CANTON CF B 4 S = 7,90 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE

S.C. EUROCADE S.R.L.

B 5 S = 8,19 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L.

B 6 S = 2,97 ha RENT A CAR B 7 S = 0,76 ha PENSIUNE TURISTICA AGRIJAN B 8 S = 1,69 ha S.C. OZTRANSPORT S.R.L. B 9 S = 2,20 ha BALASTIERA GENERAL AGREGATE

DEL BONO

B10 S = 1,38 ha S.C. ITAL PREFABRICATE STATIE SORTARE

B11 S = 4,11 ha S.C. ITAL PREFABRICATE EXPLOATARE

B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC B 13 S = 29,85 ha BALASTIERA S.C. GENERAL BETON

ROMÂNIA S.R.L.

D1 S = 11,57 ha BATAL NĂMOL D2 S = 1,03 ha PENSIUNE TURISTICĂ NEDESCU D3 S = 0,10 ha ZONĂ CĂSUŢE DE VACANŢĂ D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC T2. Trupuri izolate

S = 73,17 ha

Total = T1+T2 S = 353,74 ha

Intravilan Vladimirescu ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA(HA) Procent % din total intravilan

Localita-te principală P.U.Z-uri aprob.

Localita-te aparţinătoare P.U.Z-uri aprob.

Tru-puri izolate

Total

LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

325,64 - 325,64 43,75

UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE

98,75 12,54 111,29 14,95

UNITĂŢI AGRO- ZOOTEHNICE

5,01 22,70 27,71 3,72

INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC

57,20

- 57,20

7,69

69

CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT Din care:

70,42 2,25 72,67 9,76

• rutier 70,42 - 70,42 • feroviar 2,25 2,25

• aerian - • naval -

SPATII VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTECŢIE

91,52 38,14 129,66 17,42

CONSTRUCTII TEHNICO -EDILITARE

3,42 0,52 3,94 0,53

GOSPODĂRIE COMUNALĂ,CIMITIRE

5,89 - 5,89 0,79

DESTINAŢIE SPECIALĂ

10,22 - 10,22 1,38

TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - - TERENURI NEPRODUCTIVE

- - - -

TOTAL INTRAVILAN

668,07 76,15 744,22 100,00

Cicir – Mândruloc ZONE FUNCŢIONALE


Localita-te Principală, P.U.Z-uri aprob.


Tru-puri izolate

Total


204,23 0,10 204,23 57,76


0,16 65,20 65,36 18,48


5,86 0,54 6,40 1,82

70


5,07 6,45 11,79 3,26


24,80 0,88 25,68 7,26

• rutier 24,80 0,88 25,68 • feroviar -



35,02 - 35,02 9,91


0,08 - 0,08 0,02


5,19 - 5,19 1,47


- - - -

TERENURI LIBERE - - - - APE 0,16 - 0,16 0,04 PĂDURI - - TERENURI NEPRODUCTIVE

- -

TOTAL INTRAVILAN

280,57 73,17 353,74 100,00

Horia

ZONE FUNCŢIONALE




Tru-puri izolate

Total


101,56 - 101,56 40,59


23,31 - 23,31 9,31

71


21,31 16.75 38,06 15,21


21,05 1,09 22,14 8,85


28,27 - 28,27 11,30

• rutier 28,27 - 28,27 • feroviar -



30,71 - 30,71 12,27


0,59 - 0,59 0,24


3,58 - 3,58 1,43


2,00 - 2,00 0,80

TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - - TERENURI NEPRODUCTIVE

- - - -

TOTAL INTRAVILAN

232,38 17,84 250,22 100,00

TOTAL COMUNA

ZONE FUNCŢIONALE




Tru-puri izolate

Total


325,64 305,79 0,10 631,53 46,84

UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI

98,75 23,47 77,74 199,96 1483

72

DEPOZITE UNITĂŢI AGRO- ZOOTEHNICE

5,01 27,17 39,99 72,17 5,35


57,20 26,12 7.54 90,86 6,74


70,42 53,07 3,13 126,62 9,39

• rutier 70,42 53,07 - 123,49 • feroviar 3,13 5,38



91,52 65,73 38,14 195,39 14,50


3,42 0,67 0,52

4,61 0,34


5,89 8,77 14,66 1,09


10,22 2,00 - 12,22 0,91

TERENURI LIBERE - - - - - APE - 0,16 - 0,16 0,01 PĂDURI - - - -

- TERENURI NEPRODUCTIVE

- - - - -

TOTAL INTRAVILAN

668,07 512,95 167,16 1.348,18 100,00

2.8.Zone cu riscuri naturale

Analizând potenţialul seismic al zonei conform „Normativului pentru protecţie antiseismică a construcţiilor de locuinţe social- culturale , agrozootehnice şi industriale „– indicativ P100-92 , se remarcă faptul că zona se încadrează în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficienţilor Ks, ceea ce înseamnă Ks= 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de colţ Tc (rec) , în zona Tc= 10. În baza acestor date , din tabelul A 2 al actului normativ menţionat , rezultă că arealul se încadrează în zonav de intensitate seismică VII (exprimată în grade MSK). Ca zone de risc au mai fost identificate areale restrânse afectate de exces de umiditate freatic excesiv.

73

Alunecări de teren În zona localităţii Cicir – Mândruloc, există pericolul unor alunecări de teren datorită

eroziunii de maluri ale râului Mureş. Eroziunea de mal este favorizată de exploatările neraţionale de balast din albia minoră a

râului Mureş din aval de localitatea Mândruloc. Menţionăm că influenţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploatările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng.

Inundaţii Producerea inundaţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de

durată mică căzute în arealele neapărate împotriva inundaţiilor , în zona adiacentă pădurii, pe malul râului Mureş.

Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu o suprafaţă de 1721 ha, este zonă inundabilă

2.9. Echipare edilitară

2.9.1. Gospodărirea apelor

• Lucr ări hidrotehnice : Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu, lucrarile hidrotehnice existente sunt

importante, deoarece râul Mureş trece în partea de sud a localitaţilor Cicir Mândruloc şi în partea de sud a localităţii Vladimirescu, în zona de agrement a acesteia. Pe această zonă există lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, respectiv îndiguiri ale apelor Mureşului.

Ca şi lucrări hidrotehnice existente pe teritoriul comunei se mai pot amintii şi reţelele de canale de desecare, cu rol de a canaliza excesul de ape meteorice de pe suprafaţa teritoriului.

• Surse de apă : Sursele de apă de pe teritoriul comunei Vladimirescu sunt de două categorii, surse de suprafaţă, din râul Mureş şi surse subterane.

• Disfuncţionalităţi : Starea de degradare a malurilor Mureşului ( colmatări, depuneri de aluviuni, eroziuni ale malurilor, etc.) este o problemă în ceea ce priveşte gospodărirea apelor 2.9.2. Alimentarea cu apă.

Alimentare cu apă a localităţii Vladimirescu şi a platformei industriale se face de la

Uzina de Apă nr. 2 din Arad. Din Uzina de Apă nr. 2 Arad pleacă o conducta de aducţiune de apă formată din două ţevi de oţel având Dn 600 mm fiecare. La conducta de aducţiune se racordează conducta de apă potabilă din tuburi de azbociment Dn 200 mm care alimentează localitatea Vladimirescu şi o conductă de apă care alimentează cu apă obiectivele de pe platforma industrială a fostului combinat chimic. Reţeaua de distribuţie de apă potabilă şi pentru incendiu există pe toate străzile localităţi Vladimirescu, inclusiv la noile zone de locuinţe ale Primăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilenă de înaltă densitate. Reţeaua de distribuţie este echipată cu cămine de vane şi hidranţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm.

Alimentarea cu apă a localităţilor Mândruloc şi Cicir se face din frontul de captare Mândruloc a COMPANIEI DE APĂ Arad, front amplasat în partea vestică a localităţii Mândruloc şi care cuprinde 13 puţuri de adâncime (100-120m). Calitatea apei captate nu satisface condiţiile de potabilitate, sursa subterană prezentând încă urme de poluare datorită

74

activităţii industriale de la Combinatul Chimic Vladimirescu, amplasamentul acestuia fiind la o distanţă mică de amplasamentul frontului de captare. Alimentarea cu apă a celor două localităţi se face printr-o conductă din ţeavă de PVC de tip M cu Dn 200mm care traversează aerian canalul de desecare existent, apoi traversează drumul naţional DN 7 având în continuare traseul paralel cu DN 7. Reţeaua de distribuţie de apă potabilă şi pentru incendiu există pe toate străzile din cele două localităţi, inclusiv la noile zone de locuințe ale Primăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilenă de înaltă densitate. Reţeaua de distribuţie este echipată cu cămine de vane şi hidranţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm.

Alimentarea cu apă a localităţi Horia se face de la Uzina de apă nr.2 Arad (aparţinătoare COMPANIEI DE APĂ Arad) şi care este transportată către localitatea Horia printr-o conductă de aducţiune din ţeavă PVC tip M cu Dn 200mm şi care are o lungime de 4,5 km până la limita localităţii Horia, montată paralel cu drumul judeţean DJ709. Reţeaua de distribuţie de apă potabilă şi pentru incendiu există pe toate străzile din localitate, inclusiv la noile zone de locuinţe ale Primăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilenă de înaltă densitate. Reţeaua de distribuţie este echipată cu cămine de vane şi hidranţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm.

Alimentare cu apă a unităţilor agricole şi zootehnice care sunt trupuri izolate se face individual prin puţuri forate.

2.9.3. Canalizarea menajeră Evacuarea apelor uzate menajere din intravilanul localiății Vladimirescu care se

colectează într-o staţie de pompare SP1 amplasată în partea de vest a localităţii Vladimirescu. Staţia de pompare este de tip cheson cu un diametru interior de 6,00m. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a patru electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din tuburi de azbociment Dn 400mm cu o lungime de 3,00 km, în colectorul menajer de pe strada Voinicilor din cadrul reţelei de canalizare menajeră a municipiului Arad.

Datorită configuraţiei topografice a terenului din intavilanul localităţii Vladimirescu, evacuarea apelor uzate din zona de sud a localităţii se va realiza printr-o staţie de pompare SP2, amplasată în spaţiul liber dintre strada Horea şi 6 Martie. Staţia de pompare SP2 este de tip cheson cu un diametru interior de 3,00m. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate Dn 160mm cu o lungime de 210 m, în colectorul menajer de pe strada Horia.

În localitatea Vladimirescu există colectoarele menajere gravitaţionale pe toate străzile de pe vechiul intavilan al localităţii şi de pe noile extinderi de zone de locuinţe ale Comunei Vladimirescu. Colectoarele sunt din tuburi de beton Dn 500mm, 400mm şi 300mm şi din tuburi de PVC SN4 cu mufă şi garnitură Dn 500mm, 400mm, 315mm şi 250mm. Colectoarele menajere au cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm şi cămine de inspecţie din PVC cu urcarea având Dn 400mm sau Dn 315mm.

Evacuarea apelor uzate de pe platforma industrială a fostului combinat chimic se face prin reţeaua de canalizare existentă pe platformă într-o staţie de pompare ape uzate care refulează în decantoarele INHOFF din incinta platformei industriale. În decantoare se realizează decantarea primară a apelor uzate, iar apă epurată prin preaplin ajunge într-o staţie de pompare ape epurate şi prin nivel în bazinele de colectare şi de avarie. Nămolul rezultat din fermentare de la partea inferioară a decantoarelor se extrage prin intermediul unor vane în conductele de nămol care ajunge la o staţie de pompare de ape epurate. Din cauza demolărilor (dezactivarea staţiei de pompare nămol de la instalaţia de tratare apă industrială) acest circuit nu mai funcţionează. Prin bazinele de colectare şi avarie se reţine apa menajeră o anumită perioadă (4-5 zile) după care se

75

pompează prin staţie de pompare ape epurate cu ajutorul pompelor de 450 mc/h la emisarul râul Mureş printr-o conducta Dn 2000 mm.

Reţeaua de canalizare menajeră din incinta platformei industriale este alcătuită din tuburi de beton cu Dn 200-300 mm.

În localităţile Mândruloc şi Cicir nu există un sistem centralizat de preluare a restituţiei apei.

În localitatea Horia nu există un sistem centralizat de preluare a restituţiei apei. 2.9.4. Alimentare cu energie electrică

Reţelele de distribuţie a energiei electrice acoperă întreaga suprafaţă administrativă a comunei Vladimirescu şi localităţilor aparţinătoare: Cicir, Mândruloc şi Horia. Sursa de energie electrică o constituie liniile aeriene de medie tensiune care taversează teritoriul administrativ al comunei şi fiecare din localităţile acesteia.

Reţeaua de distribuţie a energiei electrice către consumatori este alcătuită din linii electrice aeriene de medie tensiune, posturi de transformare 20/0,4 kV aeriene şi în construcţie zidită, şi linii aeriene de distribuţie de joasă tensiune. Trasee de distribuţie în cablu subteran sunt slab dezvoltate, existând doar pe distanţe scurte în com. Vladimirescu şi loc. Horia, în zone dezvoltate în ultima perioadă. Reţelele de distribuţie de joasă tensiune existente sunt realizate în marea lor majoritate cu conductori clasici, doar extinderile reţelei, executate în ultimii ani şi destinate alimentării obiectivelor noi apărute în această perioadă, fiind executate cu conductori torsada şi tip TYIR. Branşamentele consumatorilor casnici sunt realizate aproape în exclusivitate numai aerian. Reţelele de distribuţie au fost realizate în cea mai mare parte în anii 1960-1970, durata de funcţionare de 35 ani a acestora fiind depăşită. Reţelele de iluminat public sunt alimentate din posturile de transformare şi sunt prezente pe toate străzile, corpurile de iluminat iniţiale fiind înlocuite ce corpuri de fabricaţie recentă.

Ca şi structură a consumatorilor, reţeaua de distribuţie deserveşte atât consumatotri casnici cât şi industriali, respectiv agro-industriali. În localităţile aparţinătoare, cu specific predominant agricol, ponderea consumatorilor industriali este mică, dar în loc. Vladimirescu sunt prezente şi zone de industrie, logistică şi servicii.

2.9.5.Telecomunicaţii Vladimirescu

De-a lungul DN 7 trece un cablu de fibră optică în săpătură şi cablul interurban în săpătură. Pe plan s-au trasat reţelele telefonice subterane şi subtraversarea existente in localitate. Oficiul Romtelecom, situat in centrul localităţii dispune de centrala telefonica digitala, CDT, 1589 linii, 1356 abonaţi şi 2 telefoane publice.

Reţelele telefonice pentru distribuţie sunt aereiene şi subterane, iar gradul de telefonizare asigurat este de 23,5 % (raportat la numărul de locuitori). Localitatea Cicir Mândruloc Nu are centrala telefonica, în lungul lui DJ 709 există un cablu de fibră optică în canalizatie şi cablu telefonic în săpătură.. Localitatea Horia In lungul lui Dj 709 este un cablu telefonic subteran la 0,80 m adâncime. În localitate este o centrala telefonică . 2.9.6. Alimentarea cu căldur ă

76

Vladimirescu În localitatea Vladimirescu încălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie gaz, fie combustibil lichid. Cicir Mândruloc În localitatea Cicir Mândruloc nu există un sistem de încălzire centralizat. În prezent încălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie combustibil lichid. Horia În localitatea Horia nu există un sistem de încălzire centralizat. În prezent încălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie combustibil lichid. 2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale Comuna Vladimirescu este situată din punct de vedere administrativ in judetul Arad .Satele apartinătoare de comuna Vladimirescu sunt :Mândruloc, Cicir si Horia. In prezent, comuna Vladimirescu respectiv satele Mândruloc - Cicir şi Horia dispun de reţele de gaze naturale presiune redusă,care deservesc atât consumatorii casnici cât si consumatorii sociali culturali din aceste localităţi. Solutia tehnică existentă,in vederea alimentării cu gaze naturale a acestor localităţi este: -o staţie de reglare masurare de predare in doua trepte ,care deserveşte cele 3 localităţi –Vladimirescu, Mândruloc si Cicir; -o staţie de reglare predare (presiune înaltă –presiune redusă) de capacitatea Q=2200 Nmc/h ,prin care se deserveşte localitatea Horia. Fiecare localitate dispune de reţele de distribuţie gaze naturale presiune redusă de tip ramificat respectiv inelar ,prin care se alimenteaza consumatorii casnici si social-culturali din cele patru localităti. In prezent ,in aceste localităţi , gazele naturale sunt utilizate pentru incălzirea pe timp de iarnă si pentru gătit la bucătării. Sistemul de alimentare cu gaze naturale din aceste localităţi funcţionează in condiţii tehnice bune , asigurându-se debitele si presiunile nominale. 2.9.8. Gospodărie comunală Vladimirescu Localitatea Vladimirescu dispune în prezent de 2 cimitire. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al comunei. Cicir Mândruloc Localitatea Cicir -Mândruloc dispune în prezent de 2 cimitire. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al comunei. Horia În localitatea Horia, există un cimitir, adiacent zonei de locuit, în partea de nord a localităţii.. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al localităţii. 2.10 PROBLEME DE MEDIU:

77

Caracteristicile reliefului :

Din punct de vedere geomorfologic Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu aparţine Câmpiei de vest a României . Districtul Câmpiei Mureşului inferior ( Câmpia Aradului).

Ca subdiviziuni se remarcă în partea de nord-est o câmpie mai înaltă , cunoscută sub numele de câmpul Glogovăţului , având un aspect tabular, având altitudini absolute cuprinse între 108- 111 cm. fiind presărate de văi părăsite (vechi cursuri ale râului Mureş) şi zone depresionare.

Partea de vest este ocupată de o câmpie mai joasă (Câmpia Aradului ) având altitudini absolute mai coborâte cuprinse între 98 –105 m.

Trecerea între cele două compartimente este lină , nefiind marcată din punct de vedere geomorfologic .

Partea sudică a teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu este ocupată de lunca Mureşului inferior.

Lunca Mureşului este secţionată de digul de apăsare impotriva inundaţiilor. Zona de luncă este ocupată în cea mai mare parte de pădurea Vladimirescu şi

prezintă aspectul unei câmpii joase de luncă , cu numeroase crovuri belciuge , braţe părăsite ale râului Mureş ( zone de divagare). Zona prezintă frecvente fenomene de exces de umiditate freatic generat de exportul râului Mureş.

Între zona de luncă şi câmpia înaltă a Glogovăţului se interpune Terasa de 2-3 m. altitudine relativă. În zona nord estică această zonă apare sub formă de fragmente spre nord dispărând în cuvertura sedimentară . Pe aspectul general plan al acestor fragmente de terasă se grefează o alternanţă de grinduri cu foste meandre părăsite ale râului Mureş.

Reţeaua hidrografică: 1.Apele freatice. Sunt cantonate în depozite cuaternare alcătuite din nisipuri cu granulometrie diferită, pietrişuri cu intercalaţii de argile , prafuri argilose –prăfoase. În partea superioară a acestor depozite permeabile se dezvoltă formaţiuni cu o permeabilitate mai redusă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice să prezinte caractere ascensionale. În acelaşi timp , formaţiunile cu granulometrie fină şi apariţia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile , bine dezvoltate , fac ca deasupra acestora (0,4 – 0,6 m) să se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice ) influenţate de condiţiile climatice , motiv pentru care prezintă oscilaţii sezoniere accentuate. Aceste straturi sunt discontinue şi se află în interdependenţă cu straturile freatice propriu – zise.

Nivelurile apelor freatice în câmpia joasă se întâlnesc între 0,0 şi 3,0 metri, excepţie fac areale reduse de 3,0 – 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 – 2,0 metri se întâlnesc în zonele depresionare şi pe fostele albii părăsite . În zonele înalte , apele freatice se drenează mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane şi depresionare . Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipitaţii şi mai puţin din Mureş. Condiţiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomină materialele ceva mai grosiere.

Maximele de nivele se produc , de regulă , în lunile februarie şi martie.În continuare nivelul scade treptat până în lunile octombrie – noiembrie când se înregistrează valorile minime .

Nivelul hidrostatic , având adâncime relativ mică este supus şi influenţei climatice în sensul că primăvara când se produc infiltraţii acesta se ridică uşor , iar vara , când evapotranspiraţia creşte, nivelul scade. Oscilaţiile nivelului freatic prezintă amplitudini de

78

1,0 - 1,5 metri în apropierea Mureşului , în depozitele grosiere, ele pot atinge până la 2,0 –2,5 metri iar în zonele de interfluvii , acestea sunt situate între 0,5 –2,5 metri. Datorită amplitudinii mari , în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafaţă sau aproape de suprafaţă din care cauză se semnalizează fenomene de băltiri. Oscilaţii ale nivelurilor freatice se întâlnesc şi de la un an la altul, funcţie de regimul precipitaţiilor . Trebuie subliniat că tendinţa în ultima vreme este ca aceste niveluri sa scadă.

2. Apele de suprafaţă Din punct de vedere hidrografic teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu ,

aparţine bazinului râului Mureş. Partea de nord a teritoriului administrativ (nordul intravilanului localităţii Horia) aparţine subbazinului văii Ierului , iar partea centrală vestică aparţine subbazinului văii Sânleani ( vale semipermanentă).

În zona localităţii Horia există o reţea de canale de desecare şi un sistem de irigaţii în prezent dezafectat ( neutilizat) ce a aparţinut de fostul IAS; şi respectiv SC. HORTICOLA HORIA , unităţi desfiinţate în prezent.

Mureşul este cel mai mare afluent al Tisei , ca debit , iar în câmpie a divagat pe cele mai mari suprafeţe şi a format cele mai extinse conuri de dejecţie din Câmpia Tisei. Cantitatea de aluviuni este , în prezent ceva mai mică decât la Someş vastitatea conului său explicându-se prin aceea că ele se împrăştie pe un fundament mai ridicat , deşi mai faliat, şi unde subsidenţa a fost mai atenuată. De asemenea , marea extensiune a conurilor Mureşului a fost determinată de distanţa mare dintre cele trei arii de subsidenţă care au atras periodic râul sau braţe ale sale ( Sarret – confluenţa Crişurilor, Szeged – confluenţa Mureş – Tisa şi Timişoara – Timişul Inferior) . Din cauza influenţei aproape concomitente asupra sa a acestor areale subsidente şi a lipsei unor râuri vecine de proporţia sa , fenomenul de difluenţă sau despletire a fost aproape o permanenţă a Mureşului din câmpie în toată evoluţia sa cuaternară , dar acestea nu excludeau un curs principal. Acest curs va avea stabilitate pe termen mai scurt sau mai lung şi pe sectoare şi era impus de jocul faliilor şi a blocurilor din fundament de atracţia mai activă a unuia dintre cele trei centre subsidente de la extremităţi şi demersul şi trasarea colmatărilor. Clima:

Datele climatologice ale zonei Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se încadrează într-un climat temperat

continental moderat, cu uşoare influenţe ale climatului mediteranean şi oceanic , cu ierni relativ blânde şi cu veri călduroase şi nu prea secetoase . Lanţul Carpaţilor îl adăposteşte împotriva invaziilor aerului rece continental, iar deschiderea dinspre vest permite pătrunderea aerului temperat maritim.

Regimul eolian Vântul este un factor climatologic important deoarece direcţia lui indică originea

maselor de aer care vin deasupra câmpiei modificând mersul vremii. Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care

traversează Câmpia Aradului: - anticiclonul Azoric , anticiclonul Euroasiatic, ciclonul Islandic şi ciclonul

Mediteranean . Umiditatea aerului

79

Umiditatea relativă medie anuală atinge valori mari (70%) fiind influenţată de frecvenţa ridicată a maselor de aer de origine atlantică sau mediteraniană.

Mersul anual al umidităţii relative medii prezintă două maxime şi două minime bine conturate , dar inegale ca intensitate. Maximul principal apare în decembrie şi corespunde intensificării activităţii ciclonice din nordul bazinului mării Mediterane, urmată de invazia aerului rece şi umed; maximum secundar apare în luna iunie , când regimul precipitaţiilor prezintă valorile cele mai ridicate. Umezeala relativă este atenuată în această perioadă de temperaturi ridicate.

Urmărind numărul mediu al zilelor cu umiditate relativă mai mare sau egală cu 80% se observă că frecvenţele cele mai mari se înregistrează iarna, de regulă în decembrie (20,9 zile), pentru ca apoi să scadă spre lunile de vară atingând un minim în august (1,8 zile).

Nebulozitatea aerului Nebulozitatea medie anuală este de 5,8 iar în cursul unui an variază între 8,1 –4,0 .

Anotimpul cu cea mai mare nebulozitate este iarna , când gradul de acoperire variază între 8,1 şi 7,0 , anotimpul mai puţin noros este vara , cu valori cuprinse între 4,0 şi 5,2.

Precipitaţiile Regimul pluviometric este influenţat de circulaţia maselor de aer oceanic , cât şi a celui

tropical maritim determinând un plus de precipitaţii faţă de extremităţile sudice şi estice al ţării.

Precipitaţiile medii anuale la staţia meteo Arad au valori de 564,2 mm cu variaţii foarte mari de la un an la altul (275,2 mm/an în 1928 şi 853,0 mm/an în 1915).

Pe anotimpuri , repartiţia precipitaţiilor este următoarea: vara 33%, iarna 20% , primăvara 25%, toamna 22%. Cantităţile lunare de precipitaţii , la fel ca şi cele anotimpuale , suferă din cauza fluctuaţiilor circulaţiei atmosferice , abateri neperiodice însemnate. În acest sens a existat luni lipsite complet de precipitaţii: iunie 1930, septembrie 1946, decembrie 1942 etc. precum şi luni în care cantităţile de precipitaţii au depăşit de 4-5 ori media lunară. Precipitaţiile medii lunare prezintă un maxim puternic în lunile mai (62,3 mm) şi iunie (71,5 mm), sub influenţa maselor de aer umed oceanic şi datorită convecţiei termice , precum şi un maxim secundar în noiembrie (54,4 mm).

În perioada de vegetaţie (01.04.-01.10) se înregistrează 317,7 mm (56,31% din cantitatea anuală).

Ploile torenţiale cad în general în lunile de vară, fiind produse de norii cumulonimbus ai frontului rece , contribuind la această şi factorii locali (convencţia termică).

Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 18,3; cele mai numeroase zile fiind în luna ianuarie (6,0) .Data medie a primei ninsori este 1.12 şi a ultimei ninsori este 12.03. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare şi cu strat de zăpadă este de 102 zile ,iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 31,4 zile anual. Grosimea medie a stratului de zăpadă prezintă cea mai mare valoare în lunile ianuarie şi februarie (variază între 2,6 şi 5,2 cm.)

Elemente de geologie Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se

situează în sectorul românesc al Depresiunii Pannonice. Depresiunea Pannonică reprezintă o unitate geologică cu extensie mare, (600 km.

lungime şi 400 km lăţime) dezvoltată , de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei,

80

Cehiei, Slovaciei, Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocupă partea vestică a teritoriului României, fiind limitata spre este şi nord de structurile Munţilor Carpaţi , iar spre vest si sud de frontiere României cu Ungaria şi Serbia.

Evoluţia acestei unităţi geologice , ca arie depresionară intramontană , s-a făcut începând din neogen, simultan cu ridicarea structurilor muntoase carpatice. Această situaţia a condus la separarea a două etaje structurale distincte , care se regăsesc în toată Depresiunea Pannonică.

Etajul inferior , constituit din formaţiuni preneogene , prezintă o structură complexă , ca urmare a consolidării în mai multe cicluri tecto- genetice şi a evoluţiei ulterioare îndelungate , în regim subaerian.

Etajul superior , constituit din formaţiuni neogene , prezintă o structură mai simplă , determinată de răspunsul casant al etajului inferior la eforturile tectonice şi de viteza de subsidenţă diferită a blocurilor rezultate.

Zona Arad se situează în partea centrală a sectorului românesc al Depresiunii Pannonice , la cca. 25 km vest de rama Munţilor Zărand. Ca urmare a acestei poziţii , în etajul structural inferior , s-au putut identifica elemente ce atestă prelungirea spre vest a unităţilor carpatice , respectiv ale Munţilor Zărand.

Etajul structural superior este rezultatul acumulării sedimentelor neogene şi cuaternare, iniţial în mediu marin şi ulterior , pe măsura scăderii salinităţii , salmastru, lacustru şi deltaic – fluviatil.

Potenţialul seismic al zonei Conform „ Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe

social-culturale, agrozootehnice şi industriale – Indicativ P 100-92” oraşul Arad se încadrează , în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficienţilor Ks , ceea ce înseamnă Ks = 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de colţ Tc (sec), în zona Tc = 10. Pe baza acestor date , din tabelul A.2. al Normativului menţionat mai sus , rezultă că oraşul Arad se încadrează în zona de intensitate seismică VII ( exprimată în grade MSK). Caracteristici geotehnice:

Solul Învelişul de sol al teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu reflectă în mod

fidel interferenţa factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi alţii, asociaţi în timp cu activitatea factorului antropic).

Cartările pedologice efectuate de specialiştii Oficiului Jud. Pentru Pedologie şi Agrochimie Arad în zona com. Vladimirescu pun în evidenţă existenţa pe teritoriul comunei a următoarelor tipuri de sol:

- cernoziumuri tipice - cernoziomuri cambice - lăcovişti - soluri gleice - soluri aluviale

Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocupă suprafeţe întinse în cadrul

Teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu . Ele se definesc prin prezenta orizontului diagnostic Am (molic ) de culoare negricioasă sau brun –închisă.

O caracteristică a acestor tipuri de soluri este conţinutul scăzut de humus (la suprafaţă 2-3% ) ceea ce face necesară aplicarea îngrăşămintelor organice.

81

Cernoziomurile tipice: s-au format pe depozite leossoide , pe luturi şi argile şi aproape toate se găsesc sub influenţa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoasă , lutoargiloasă şi devine mai uşoară spre profunzime. Riscuri naturale:

În zona comunei Vladimirescu s-a identificat ca zonă de risc partea de sud a intravilanului localităţii Cicir Mândruloc, unde se înregistrează intense fenomene de eroziune de mal , cu frecvente ruperi de mal. În această zonă malul râului Mureş este înalt , intravilanul fiind aşezat direct pe terasa de 5-6 m.

Eroziunea de mal este favorizată de exploatările neraţionale de balast din albia minoră a râului Mureş din aval de localitatea Mândruloc. Menţionăm că influenţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploatările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng.

Deşi s-au efectuat unele lucrări de consolidare a malului în această zonă nu este indicată extinderea intravilanului localităţilor Mândruloc şi Cicir în partea de sud a localităţii..

Producerea inundaţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de durată mică căzute în arealele neapărate împotriva inundaţiilor , în zona adiacentă pădurii.

RISCURI INDUSTRIALE: pe teritoriul fostei platforme Archim sunt amplasate trei

obiective SEVESO, astfel; 1. S.C. ARCHIM FERTIL S.R.L . este o societate în care principalul obiect de activitate

este reprezentat de comerţul cu ridicata al produselor chimice – îngrăşăminte chimice. Substanţa, implicată în profilul de activitate al societăţii, datorită căreia S.C. ARCHIM

AGRO INDUSTRIAL S.R.L. se încadrează sub incidenţa HG 804/2007, este azotatul de amoniu.

Obiectivul este dispus pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu, judeţul Arad, pe platforma fostului combinat chimic.

Capacitatea de depozitare a azotatului de amoniu este de 2 x 5000 t=10000 t în două hale. Datorită capacităţii mari de depozitare a azotatului de amoniu şi a cantităţii efective existente

în cadrul S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L., pe platformă s-au identificat următoarele puncte vulnerabile de producere a incendiilor şi exploziilor:

- rampa CF - platforma de descărcare a vagoanelor CF - hala nr.1 de depozitare cu capacitatea de 5000 t - hala nr. 2 de depozitare cu capacitatea de 5000 t - mijloacele de transport în timpul distribuţiei azotatului de amoniu Conform documentațiilor(Raportul de securitate; Planul de urgenta interna) depuse la

autorități (I.S.U. ”Vasile Goldiș” al județului Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Arad și Comisariatul Județean Arad al Gărzii Naționale de Mediu), situaţiile cele mai grave de producere a accidentelor majore sunt cele cauzate de incendii sau explozii, care pot fi generate de erori umane, defecţiuni tehnice, acţiuni teroriste, atacuri din aer sau ca urmare a unor dezastre care au impact asupra obiectivului.

Amploarea urmărilor accidentelor, în astfel de cazuri, poate depăşi cu mult suprafaţa obiectivului, putând fi afectate şi zonele limitrofe sau alte obiective din vecinătăţi.

Zone de planificare la urgență în cazul exploziei: • zona de mortalitate – 700 m, • zonă leziuni ireversibile – 1520m, • zonă de atenție – 3800 m.

În jurul amplasamentului S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L. se consideră puncte vulnerabile operatorii economici vecini și în special S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L., la aproximativ 50m, singurele persoane care pot fi afectate sunt angajaţii acestor societăţi. Datorită

82

distanţelor mici, existente între S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L. şi S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L., există posibilitatea să apară „Efectul Domino”. Zone de planificare la urgență în cazul exploziei: zona de mortalitate – 700 m, zonă leziuni ireversibile – 1520m, zonă de atenție – 3800 m.

2. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. are ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata al carburanţilor pentru autovehicule, CAEN 4730.

Cantitățile de produse petroliere maxime, posibil a fi depozitate pe amplasament sunt 4650 t benzină și 3570 t motorină. Astfel amplasamentul se incadreaza la nivel inferior conform art.2 si art.8 din HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Zonele de pericol din cadrul amplasamentului sunt urmatoarele: • Parcurile de rezervoare • Platforma pompelor de benzina si motorina • Rampa de incarcare a autocisternelor • Rampa de descarcare CF

La explozia unui singur rezervor cu carburant zonele de planificare la urgență sunt: • zona de mortalitate – 1,3 km, • zonă leziuni ireversibile – 1,9 k m, • zonă de atenție – 2,9 km.

3. SC ROMPETROL GAS SRL - PUNCT DE LUCRU VLADIMIRES CU Are ca domenii de activitate:

- aprovizionarea de GPL tip butan ( aragaz), propan si GPL auto cu cisterne CF si auto; - depozitarea GPL in 10 rezervoare stabile de capacitate 150 mc fiecare, amplasate in 2 grupe a cate 5 rezervoare amplasate in cuve betonate; - umplerea de GPL (aragaz/propan) in butelii de 26 litri in flux continuu pe o instalatie automata; - umplerea cu propan a buteliilor de 84 l si autogaz in butelii de 26 l pe cantare electronice manuale in instalatie semiautomatizata; - livrare de GPL in ambalaje ( butelii de aragaz,autogaz si de propan ) in sistem paletizat; - livrarea de GPL (butan, propan, GPL auto) in vrac in autocisterne si cisterne CF; Efectele producerii exploziei a intregului parc de rezervoare 10 X 150 mc GPL (684 t) Ar produce efecte pe urmatoarele distante.

• zona de mortalitate 272m • zonă leziuni ireversibile 909m • zonă de atenţie 1273m

În urma analizei zonelor şi a distanţelor de siguranţă furnizate în analizele de risc ale operatorilor SEVESO, propunem următoarele restricții la construire:

• În zonele de mortalitate ridicată să fie permisa doar constructia unitatilor economice cu un numar de angajati <100;

• În zonele de leziuni ireversibile să fie interzisă construirea de locuinţe, unităţi de învăţământ, gradinite, institutii de interes public, camine de batrani, unităţi sanitare, clădiri cu aglomerări de persoane permanente gen piete, targuri cu program permanent) ;

• Permiterea construirii unor noi amplasamente de tip SEVESO, sa se faca numai după o analiză de risc integrată pentru evaluarea Efectului Domino coroborată cu implementarea măsurilor de siguranţă adecvate în vederea menţinerii riscului în limite acceptabile;

• Toti noi potentiali investitori, in zonele de resimtire a efectelor unui accident major, la solicitarea Certificatului de urbanism, vor fi informati despre riscul existent pe platforma industriala, si masurile de protectie ce se impun.

83

Resursele naturale ale solului ţi subsolului: Principalele resurse ale comunei Vladimirescu sunt exploatările de balast din

Vladimirescu şi Cicir din lunca Mureşului (albia mojoră). Balastul brut exploatat este sortat în staţiile de sortare Cicir şi Valdimiresc şi livrat pentru activităţile de construcţii montaj.

Reţeaua principală de căi de comunciaţii: Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este străbătut pe direcţia est –vest de o

importantă cale ferată magistrală care face parte din Coridorul IV Pan- European Frontiera Curtici- Arad-Simeria-Vinţu de jos- Alba Iulia- Coşaliu- Copşa Mică-Braşov – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa, utilizată atât de traficul intern cât şi extern de marfă şi de călători.

Pe teritoriul comunei Vladimirescu funcţionează terminalul de transport combinat Arad- Glogovăţ.

Deasemenea comuna este străbătută de trei importante artere rutiere DN 7 Deva –Arad – pe direcţia est-vest, DJ 709 Arad- Ineu şi DJ 682C Vladimireacu-Sânleani - DN 79

Depozite de deşeuri menajere şi industriale: În prezent în cadrul comunei Vladimirescu nu mai există amplasamente pentru

depozitări de deşeuri menajere, acestea au fost închise. Surse de poluare: Alte surse punctuale de poluare a mediului sunt reprezentate de :

- sectorul zootehnic al diferitelor ferme zootehnice private, - balastierele din lunca Mureşului . - sistemul de încălzire propriu al locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină, - existenţa unor drumuri nemodernizate

Depăşiri ale nivelelor maxime admisibile de noxe se înregistrează de-a lungul

principalelor artere rutiere (DN7 , DJ 682c şi DJ 709) în perioadele cu trafic intens. Calitatea factorilor de mediu: Calitatea factorilor de mediu este în strânsă corelaţie cu nivelul activităţilor industriale şi

casnice din zonă. În partea de sud a localităţii Vladimirescu în zona de pădure se înregistrează frecvent

fenomene de uscare datorită reducerii volumului edapic util ( creşterea cantităţii de schelet în urma spălării orizonturilor humifere în urma inundaţiilor din revărsări).

Monumente ale naturii si istorice

Monumente ansambluri şi situri arheologice

84

În zonă există ansambluri si situri arheologice, în localitatea Vladimirescu şi pe teritoriul administrativ al comunei.

Acestea sunt: - 121-AR-I-s-B-00467 Situl arheologic ,,La Movile,, (Ot Holon), epoca

medieval timpurie, sec. IX-XI, ,,La Movile,, (Ot Holon), la 300 m est de localitate, pe partea stângă a soselei Arad-Deva – morminte tubulare.

- 125-AR-I-s-A- 00468 – situl arheologic ,,La cetate,, (Die Schantzen) la 100 m vest de localitate şi la cca 500 m sud de DN 7. Aşezare secolul VII-IX, cetate de pământ

- Necropolă ,,La cetate ,,(Die Schantzen) epoca medieval timpurie, sec. IX-XI - Cetate de pământ ,,La cetate ,,(Die Schantzen) epoca medieval timpurie,

sec. IX-XI - Aşezare epoca medieval timpurie, sec. VIII-IX, ,,La cetate ,,(Die Schantzen) - Aşezare epoca medieval timpurie, sec. IX-XII, ,,La cetate ,,(Die Schantzen) - 129-AR-I-s-A-00469 - Situl arheologic de la Vladimirescu, punct ,,La

Bisericuţă,, epoca Medievală - Ruine de bazilică romanică, în intravilaan la 50 m de biserica catolică. Sec.

XIII-XV. - Incintă medievală ,,La Bisericuţă,, - 21-AR-I-s-B-00431 – situl arheologic La gropi, aşezare dacică deschisă,

sec. II-III, sat Cicir, la 1,5 km sud de DN 7..

2.10.4. Zone de recreere ,odihnă şi agrement:

.Spaţii verzi şi sport.Turism: Localitatea Vladimirescu: În localitate mai există mici suprafeţe de teren liber neamenajat, suprafeţe dispersate în intravilan. Există un proiect aprobat de amenajare a unor spaţii verzi pe vechiul amplasament al gropii de gunoi, în zona blocurilor şi în P-ţa Victoriei. Zona verde ocupă o suprafaţă de 91,52 ha.respectiv 17,42 %, din total suprafaţă intravilan. În această suprafaţă fiind incluse şi spaţiile verzi de alinament. Localitatea Cicir Mândruloc În această localitate , există un teren de sport în partea de nord a localităţii şi zona verde de aliniament. Zona verde ocupă o suprafaţă de 35,02 ha., ceea ce reprezintă 9,91 % din suprafaţa totală a intravilanului. Localitatea Horia: În această localitate suprafaţa de zonă verde este aproape inexistentă.Nu putem vorbi de o zonă verde amenajata, există un teren de sport în suprafaţă de 0,83 ha. Exista o suprafaţă amenajată în zona centrala de 0,29 ha. Zona verde de aliniament este de 29,59 ha, în total 30,71 ha. Zona verde reprezintă 12,27 %.

Turism: Localitatea Vladimirescu În această zonă sunt considerate elemente de atracţie turistică:

-poziţia localităţii în cadrul judeţului -caracterul pitoresc al văii Mureşului (transformarea defileului, într-o zonă de sejur- turistic)

85

- pădurea Vladimirescu Pe teritoriul comunei Vladimirescu în partea de sud se întinde Pădurea

Vladimirescu care este un important punct de atracţie şi pentru arădeni, având în vedere distanţa mică faţă de Arad si prezenta râului Mures limitrof pădurii..

În pădurea Vladimirescu există şi un luciu de apă, este şi în apropierea râului Mureş. În jurul oglinzii de apă se va dezvolta o zonă de agrement.

În această zonă la ora actuală există un canton al A.S.V.P.S, o pescarie şi spaţii de cazare ale S.C.Solaris S.R.L. În localitatea Vladimirescu există şi un Motel situat pe DN 7, în trupul principal pe partea dreaptă şi unul pe partea stângă. Localitatea Cicir – Mândruloc În localitatea Mândruloc există o parcare pentru tiruri cu o unitate de cazare, un mic situat tot pe DN 7 şi o Pensiune turistică. Localitatea Horia În această localitate există o pensiune în partea de vest a localităţii în trup izolat, o pensiune agroturistică.. 2.10.5. Depozite de deşeuri menajere şi industriale In localităţile comunei Vladimirescu serviciul de salubritate al comunei asigură colectarea deşeurilor menajere. Disfuncţionalităţi- priorit ăţi mediu.

- Reţeaua de canalizare nu este realizată încă în toate zonele ( În zonele noi de locuinţe)

- Inexistenţa perdelelor de protectie sanitară

Priorit ăţi în intervenţie Rezolvarea zonei de protecţie între cimitire şi zona de locuit;( Vladimirescu, Cicir

Mândruloc si Horia) Dezvoltarea reţelei de apă şi canalizare în toate zonelor noi, din toate localităţile ;

2.11. DISFUNCŢIONALIT ĂŢI ( LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALIT ĂŢII )

În urma analizei situaţiei existente se constată că atât în teritoriu, cât şi în localitatăţile componente ale comunei Vladimirescu există o serie de disfuncţionalităţi:

Cele mai întâlnite disfuncţionalităţi sunt:

Disfuncţionalităţi în dezvoltarea economică În cazul localităţii Vladimirescu şi a localităţii aparţinătoare problema majoră este

slabă industrializare a zonei, moştenire a perioadei anterioare lui 1989. Nu există unităţi industriale mari ca şi capacitate sau număr de locuri de muncă. Principala activităte desfăşurată în zonă este agricultura.

Cauzele acestui regres în domeniul industrial sunt următoarele: - poziţia geografică ( faptul că se situează într-un judeţ de graniţă face ca 90%

din activitatea industrială şi de tranzit comercial să fie concentrată în zona municipiului Arad .

86

- desfiinţarea Combinatului Chimic Pentru a veni în întâmpinarea investitorilor, este necesară sprijinirea lor pe plan local

prin: - acordarea unor posibilităţi avantajoase de amplasare a capacităţilor; - crearea unor stimulente şi scutiri; - rezervarea unor terenuri într-o zonă periferică a localităţilor în vederea

construirii de obiective industriale pe platforma industrială propusă. Găsirea unor amplasamente uşor accesibile prin traficul auto;

- asigurarea cu utilităţi a amplasamentelor;

Disfuncţionalităţi în agricultur ă Neajunsurile legate de modul de aplicare al Legii nr.18/1991 rezultând fragmentarea terenurilor agricole în exploataţii şi parcele de 3,0 ha. în medie, - duc la următoarele consecinţe:

- Randament insuficient al producţiei vegetale/ha; - Fragmentarea suprafeţelor şi diversificarea opţiunii proprietarilor pe anumite

culturi. - Utilizarea seminţelor din producţie proprie a proprietarilor individuali. - Insuficienţa resurselor financiare în scopul modernizării şi înzestrării tehnice a

micilor gospodării. - Insuficienţa punctelor de colectare a produselor animaliere. - Insuficienta capacitate de prelucrare şi valorificare a producţiei zootehnice din

cadrul gospodăriilor individuale. - Insuficienţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, combaterea eroziunii solului. - Ponderea redusă a activităţilor complementare agriculturii. (servicii,prelucrarea

produselor agricole şi animale, turism rural, etc.) Probleme sociale

Disfuncţionalităţi: - tendinţa de scădere a numărului de locuitori.Populaţia scade pe intrevalul 2000-

2012 se observă o degradare a fenomenelor demografice cu impact asupra evoluţiei populaţiei datorită înrăutăţirii calităţii vieţii şi a declinului economic.

- Sporul natural înregistrează valori negative - Accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural. - Ponderea populaţiei în vârstă (pe comună ) - Indice de îmbătrânire (pe comună) nu există capacitata de regenerare a populaţiei. - creşterea ratei şomajului datorită slabei industrializări a zonei şi faptului că

populaţia activă ( aptă de muncă ) este în număr mai mare decât numărul de locuri de muncă aflate pe plan local;

- creşterea numărului de navetişti în căutare de locuri de muncă; - procesul de îmbătrânire a populaţiei în special din cauza scăderii natalitaţii,

fenomen care are în mare măsură cauze economice;

Necesitatea protejării unor zone cu resurse naturale valoroase, situri sau rezervaţii de arhitectură şi arheologie

În zonă există aşezări si rezervatii de arhitectura si arheologie

Nivelul de poluare sau de degradare constat în unele zone

87

- poluarea urbană şi agricolă asupra apelor, prezenţa substanţelor organice ca rezultat al poluării cu ape menajere, dejecţii animaliere;

- poluarea produsă cu pesticide; - poluarea produsă de îngrăşăminte chimice;

Dotări pentru sănătate - Asistenţa medicală este asigurată de un personal format din medici şi asistente

medicale. Se efectuează în prezent doar tratamente ambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei. Numărul populaţiei

comunei nu justifică realizarea unei asemenea investiţii, ţinând cont de distanţa relativ mică a localitătilor comunei faţa de Municipiul Arad. În prezent intervenţiile şi tratamentele ce necesită spitalizare sunt rezolvate la unităţile sanitare din municipiul Arad.

spitalizare sunt rezolvate la unităţile sanitare din municipiul Arad. Dotări pentru activit ăţi terţiare.

- diversitatea scăzută a comerţului cu amănuntul şi a serviciilor – în specia în localitatea aparţinătoare, inexistenţa spaţiilor adecvate.

- lipsa unor depozite engros Disfuncţionalităţi în reţeaua de circulaţie şi a transportului în comun

La nivelul teritoriului comunei Vladimirescu disfuncţionaliatăţile sunt cele menţionate mai sus la Secţiunea 1- Căi de comunicaţie şi anume; - drumurile naţionale şi judetene care străbat teritoriul comunei traversează câteva văi , pe nişte podeţe improvizate oricând expuse la o viitură, inundaţie etc.

- existenţa liniei de tramvai în imediata vecinătate a drumului naţional DN 7 în comuna Vladimirescu şi în localitatea Mândruloc, Cicir crează mari probleme în traficul rutier îndeosebi în intravilanul localităţilor menţionate.

- intersecţiile existente între drumurile clasificate nu sunt amenajate corespunzător - intersecţiile la acelaşi nivel existente între drumurile clasificate şi calea ferată se

constituie în puncte critice în desfăşurarea traficului rutier - trama stradală în localităţi este parţial nemodernizată - străzile nu au acostamente, rigole deschise de scurgere a apelor şi nici podeţe tubulare la intersecţii - lipsa trotuarelor amenajate crează probleme majore şi în traficul pietonal.

Disfuncţionalităţi în domeniul locuirii

Indicatorii reprezentând condiţiile de locuit ale populaţiei:

- trebuie asigurat : - 16 mp A.loc./locuitor

- 1 locuitor/cameră Disfuncţionalităţi în domeniul echipării edilitare

Alimentare cu apă şi canalizare Lipsesc instalaţiile centralizate de alimentare cu apă potabilă partiala şi de canalizare

menajeră, în zonele nou construite Alimentare cu energie electrică:

consum casnic preponderent; instalaţii electrice exterioare insuficiente; stâlpii comuni pentru telefonie şi instalaţii electrice;

88

Telefonie: reţea telefonică slab dezvoltată; reţele de tip aerian stradal; centrale telefonice depăşite moral; stâlpii comuni pentru telefonie şi instalaţii electrice;

Alimentarea cu gaze: Nu exista reţea de alimentare cu gaze naturale, în toate zonele nou construite;

2.12 Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

Tema de proiectare ce stă la baza elaborării prezentei documentaţii, reflectă atât punctul de vedere al administraţiei locale asupra politicii proprii de dezvoltare a localităţilor componente, cât şi cerinţele şi opţiunile populaţiei. Elementele de temă majore sunt următoarele:

- extinderea intravilanului care are în vedere asigurarea unor terenuri atăt pentru construcţie de locuinţe, căt şi pentru realizarea unor investiţii publice menite să crească calitatea locuirii în localitatea Vladimirescu si Cicir Mândruloc şi localitatea Horia

- (propuneri concrete în sensul valorificării potenţialului natural ; sprijirea liberei iniţiative;

- rezolvarea unor disfuncţionalităţi existente pe plan local ( reţele tehnico-edilitare slab dezvoltate sau inexistente);

optimizarea relaţiilor în teritoriul administrativ prin modernizarea unor drumuri şi rezolvarea altor aspecte critice ale circulaţiei;

2.13. Analiza situaţiei din punct de vedere economico- social si Diagnosticul prospectiv Analizând situaţia existentă constatam:

- populaţie în scădere - spor natural scăzul - populaţie îmbătrânită - locuri de muncă insuficiente - unităţi industriale puţine - echiparea cu utilităţi este în mare măsură asiguraţă

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă 3.0. Strategia de dezvoltare - Se vor prevedea zone noi pentru asigurarea necesarului de locuinţe - se vor prevedea terenuri pentru construirea de dotări, spaţii comerciale şi prestări servicii - se vor executa lucrări de întreţinere la clădirile existente deteriorate - se vor prevedea zone pentru construire de unităţi industriale şi spaţii de depozitare - se vor moderniza toate caile de acces carosabil Se va realiza Centura sud a localităţii - se va asigura echiparea cu utilităţi a tuturor zonelor construite - se vor prevedea spaţii verzi, zone de agrement şi de aliniament. - se va urmării o dezvoltare rurală prin : - diversificarea activităţilor rurale

89

- dezvoltarea de activităţi cu specific local - dezvoltarea agroturismului 3.1. Studii de fundamentare Pentru elaborarea Planului urbanistic general s-au luat în considerare o serie de studii

existente, precum şi datele recensământului din anul 1992. În anul 2003, a fost aprobat Planul urbanistic general al comunei Vladimirescu, respectând Cadrul Conţinut al Planului Urbanistic General, indicativ GPO. 38/99

- Master Plan Sistem Integrat de Gestionarea Deşeurilor, judeţ. Arad - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţului Arad, proiect elborat de IMCD

URBANPROIECT Bucureşti, proiect nr. 6961-2007

- Planul Urbanistic General , pr. nr. 44, elaborat de S.C. PRO URBAN S.R.L.

- Zone de mare risc – proiect elaborat de „Universitatea de Vest „ Vasile Goldiş.

- Datele statistice au fost furnizate de Direcţia de Statistică a judeţului Arad.

- Datele referitoare la învăţămînt au fost furnizate de Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad.

- Date referitoare la suprafeţele teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu ( intravilan şi extravilan) precum şi categoriile de folosinţă au fost furnizate de Directia Agricola Arad.

- Date referitoare la activitatea economică şi comercială a comunei au fost furnizate de Consiliul Local şi Secţia financiară a comunei.

3.2. Evoluţie posibilă, priorit ăţi

Propunerile de intervenţie în sensul dezvoltării comunei cu toate localităţile componente, vin atât din partea beneficiarului, Consiliul local al comunei Vladimirescu cât şi din partea proiectantului S.C. PRO URBAN S.R.L În urma analizei situatiei existente se pot intrevedea niste direcţii posibile de evolutie a localităţilor, prin valorificarea potenţialului natural, economic şi uman existent în teritoriu .

În soluţionarea acestor probleme s-a ţinut cont de prevederile din secţiunile P.A.T.N. şi P.A.T.J. legate de:

1- Căi de comunicaţie, 2 - Apa, 3 - Zone protejate naturale şi construite, 4 - Reţeaua de localităţi, 5 - Zone de riscuri naturale, căt şi de programe ale primăriei locale ce sunt în curs de

derulare. Conform temei de proiectare aprobate de Consiliul local al comunei Vladimirescu, se doreşte mărirea intravilanului comunei. Suprafaţa ce se doreşte a fi introdusă în intravilan este necesară pentru:

-construcţia de dotări şi prestări servicii; localitatea Vladimirescu, Cicir Mândruloc si localitatea Horia

-valorificarea potenţialului turistic al zonei, dezvoltarea agroturismului;localitatea Vladimirescu, Cicir Mândruloc si localitatea Horia

90

-propunerea unei zone rezervată pentru construirea unităţilor de industrie; localitatea Vladimirescu, şi localitatea Horia

-introducerea în intravilan a unor terenuri ocupate de construcţii şi amenajări, aflate la limita intravilanului existent;

-extinderea zonei de spaţii verzi, sport, agrement, şi de protecţie;localitatea Cicir Mândruloc, Vladimirescu şi Horia

-realizarea de rezervoare de apă potabilă, în vederea extinderii reţelei de alimentare cu apă potabilă şi în localităţile aparţinătoare;

extinderea reţelelor edilitare; Zonele propuse a fi introduse în intravilan vor fi descrise amănunţit la paragraful 3.7. Localitatea Vladimirescu îşi păstrează în continuare funcţia de reşedinţă de comună şi

se va dezvolta în continuare în acest sens, cu dotările necesare. Pentru a putea pune în practică prevederile prevăzute de Planul Urbanistic General al

comunei Vladimirescu, este necesar să se întocmească Planuri Urbanistice Zonale pentru zonele propuse a fi introduse în intravilan, precum şi regulamentele aferente, pentru ca acestea să poată fi aplicate.

Trebuie să se facă schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor care urmează a fi introduse în intravilan, această schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor propuse a fi introduse în intravilan se va face pe măsură ce aceste terenuri vor fi construite.

Este necesar să se asigure o echipare edilitară corespunzătoare pentru zonele noi, introduse în intravilan, pentru a putea asigura confort în zonele pentru locuinţe şi o bună funcţionare mai bună, în zonele industriale şi de depozitare.

Valorificarea cadrului natural, a resurselor solului şi subsolului Conform proiectului C.Pr.J.A. Nr.15.165 “Studiu de identificare de materii prime pentru dezvoltarea industriei mici din cadrul judeţului Arad “ întocmit în 1983, în zona comunei Vladimirescu nu au fost identificate resurse ale subsolului respectiv substanţe minerale solide, sau gazoase .

Resursele solului Fără a aborda baza agricolă a industriei alimentare care a fost tratată distinct, se

analizează introducerea în circuitul economic a materiilor prime şi materialelor disponibile prin: - valorificarea terenurilor neproductive improprii agriculturii, care ar servi la producerea unor materii prime pentru industria mică;

Energie neconvenţională - energie solară - biogazul - resurse energetice refolosibile

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu Pe baza prevederilor, propunerilor oferite de planul de amenajare a teritoriului şi de

studiile de fundamentare, se prezintă propunerile de optimizare a relaţiilor în teritoriu astfel:

3.3.1.Poziţia localităţii în reţeaua judeţului Comuna Vladimirescu va face parte în continuare din acelaşi centru interurban, Zona

Arad. Localitatea Vladimirescu îşi păstrează poziţia de reşedinţă a comunei.

91

3.3.2.Căile de comunicaţii şi transport .OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU PATJ Arad este un studiu de fundamentare elaborat de URBANPROIECT Bucureşti

anterior documentaţiei PUG Vladimirescu. In PATJ Arad – volumul PROPUNERI- Căi de comunicaţie se specifică următoarele :

- dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului Arad, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport,

- pentru reabilitarea reţelei rutiere locale sunt necesare lucrări de îmbunătăţirea stării de viabilitate, prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi a celor cu racord la drumurile naţionale,

- realizarea lucrărilor de artă pe traseele de drumuri, naţionale, judeţene şi comunale respectiv, poduri, podeţe, ziduri de sprijin şi consolidări şi apărări de maluri, regularizări de văi vor contribui la sporirea capacităţii de circulaţie .

La nivel de teritoriu în comuna Vladimirescu se impune modernizarea traseelor de drumuri judeţene care o străbat precum şi intersecţiile la nivel ale acestora.

Podeţele întalnite pe aceste trasee se impun a fi amenajate corespunzător deoarece la ora actuală sunt depăşite ca şi gabarit.

-se va realiza Centura nord, prin devierea circulaţiei din DN7, prinincinta fostului Combinat, în DJ 682C- DJ 709- DN79.

- realizarea Centurii sud. Din punct de vedere al circulaţiei feroviare, menţionăm reabilitarea liniei ferate

Curtici –Simeria .

3.3.3.Mutaţii intervenite la folosinţa terenurilor La nivelul Consiliului Judeţean – Direcţia Amenajarea Teritoriului şi Urbanism nu

sunt prevăzute nici un fel de modificări în cadrul teritoriului administrativ al comunei. Modificări intervenite în folosinţe terenurilor din teritoriul administrativ al localităţii

vor fi determinate de introducerea în intravilan, a unor suprafeţe de teren, aceste terenuri schimbându-şi categoria de folosinţă cu timpul fiind scoase de circuitul agricol, pe măsură ce se construiesc.

Din punct de vedere al teritoriului administrativ, situaţia este actualizată, trupurile izolate au fost identificate şi clarificate din punct de vedere juridic.. Situaţia terenurilor propuse a fi introduse în intravilan este tratată amănunţit la paragraful 3.7. (Intravilan propus.Zone funcţionale), separat pentru fiecare localitate componentă .

3.3.4. Lucrări majore în teritoriu Pe teritoriul comunei Vladimirescu au fost prevăzute lucrări majore

- realizarea Centurii sud şi Centurii nord a localităţii Vladimirescu - realizarea de intersecţii cu DN7, şi intersectia DJ 682C cu Calea ferată.

3.3.5. Deplasări pentru muncă Având în vedere distanţa mică la care se află amplasată comuna Vladimirescu faţă de

Municipiul Arad, în prima etapă deplasările pentru muncă înspre Arad nu vor scădea prea mult. În etapa de perspectiva prin dezvoltarea zonelor industriale propuse prin prezenta documentatie şi prin dezvoltarea serviciilor către populatie se va reduce numărul deplasărilor pentru muncă.

3.3.6. Dezvoltarea în teritoriu a echiparii edilitare

92

Din punct de vedere al echipării edilitare la nivelul teritoriului se prevăd extinderi de reţele de alimentare cu apă şi canalizare în zonele noi construite, canalizare în localitatea Horia.

Aceste propuneri sunt tratate detaliat la capitolul echipare tehnico – edilitară. 3.4. Dezvoltarea activităţilor

Vor fi prezentate succint propuneri privind relansarea economică a localităţilor, axate pe valorificarea resurselor solului şi subsolului, a capacităţilor existente şi forţei de muncă din teritoriu. Principalele sectoare de activitate care au fost vizate prin prevederile prezentului P.U.G. sunt următoarele:

-. Pentru a venii în întâmpinarea învestitorilor în localităţile comunei au fost rezervate spaţii pentru mica industrie şi prestări servicii.

-Deasemenea Consiliul local are în vedere asigurarea cu utilităţi a zonelor ce urmează a fi puse la dispozitie investitorilor, precum şi a zonelor propuse pentru construire de dotări. Numărul de locuri de muncă este mic în raport cu populaţia aptă de muncă.

Activit ăţi economice – industrie şi depozitare Comuna Vladimirescu Se urmăreşte în primul rând folosirea resurselor naturale şi a capacităţilor de

producţie existente în zonă. Acestea sunt nevalorificate sau insuficient valorificate. La ora actuală sunt spaţii de producţie insuficint exploatate. Pentru a venii în întâmpinarea învestitorilor au fost rezervate spaţii pentru mica industrie şi prestări servicii.

Deasemenea Consiliul local are în vedere asigurarea cu utilităţi a zonelor ce urmează a fi puse la dispozitie investitorilor, precum şi a zonelor propuse pentru construire de locuinţe.

Vladimirescu În localitatea Vladimirescu a fost introdusă în intravilan o suprafaţă de teren destinată dezvoltării industriei mici, depozitării şi dotărilor şi a prestărilor de servicii. Această zonă este în lungul drumului naţional pe partea dreapta şi stângă a acestuia

în direcţia Arad – Deva. Horia În localitatea Horia a fost introdusă în intravilan o suprafaţă de teren destinată

dezvoltării industriei mici, depozitării şi prestărilor de servicii şi dotări. Această zonă este în lungul drumului judeţean pe partea dreapta a acestuia în direcţia

Arad - Ineu şi va avea acces carosabil din drumul judeţean. Pe partea opusă a acestui amplasament se află o serie de unităţi de producţie şi asociaţii agricole..

În localitatea Cicir Mândruloc nu a fost introdusă în intravilan nici o suprafaţă de teren destinată dezvoltării industriei mici, depozitării şi dotărilor şi a prestărilor de servicii. Mică industrie – meşteşuguri – artizanat

Prin prezentul P.U.G. se prevede realizarea unor platforme industriale. În acest scop au fost rezervate spaţii pentru dezvoltarea unităţilor industriale noi, grupate în partea de est a localităţii Vladimirescu şi la vestul localităţii Horia. Se propune ca în viitor să se dezvolte industria mică, meşteşugărească şi artizanală. Prin crearea de noi unităţi industriale se vor crea noi locuri de muncă, astfel încât se presupune o diminuare a şomajului şi a navetismului.

.

Agricultura

93

Profilul agricol al comunei este determinat de ponderea terenurilor arabile. Din analiza notelor de bonitate potenţate cu cele ce exprimă condiţiile naturale, se constată că există mari resurse de sporire a producţiei pe diferite categorii de folosinţă. Conform PATJ, teritoriul administratv al comunei face parte din subzona 1a a zonei de câmpie. Ponderea cea mai mare a producţiei agricole o are porumbul, sfecla de zahăr şi grâul. Agricultura a fost şi rămâne şi în perspectivă ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă.

Dezvoltarea şi consolidarea agriculturii, prin intensificarea continuă a producţiei agricole, constituie obiective permanente în activitatea pe care o desfăşoară cei care lucrează în agricultură.

În contextul acestor obiective trebuie urmărită realizarea concomitentă a următoarelor probleme:

- orientarea şi dezvoltarea producţiei agrozootehnice extinderea trupului izolat A2

- consolidarea economică a exploataţiilor agricole particulare şi formarea unor structuri agricole performante ca producţie şi valorificare a produselor vegetale şi animale;

- creşterea economică şi asigurarea unei activităţi rentabile fiecărei societăţi comerciale agricole şi formelor private;

- integrarea economică, în scopul utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane, creşterea productivităţii muncii, a diminuării costurilor de producţie şi a sporirii calităţii produselor agroalimentare.

Orientarea şi dezvoltarea în perspectivă a producţiei agricole în scopul satisfacerii necesităţilor de aprovizionare cu alimente, necesită o analiză a condiţiilor naturale, economice şi sociale, în scopul fundamentării indicatorilor economici în perspectivă.

Pe teritoriul administrativ al comunei, toate efectivele de animale provin din gospodăriile populaţiei.

Turism şi agrement În scopul valorificării potenţialului turistic al zonei, se propune dezvoltarea

agroturismului în zonă, şi dezvoltrea unei zone de recreere şi agrement în partea de sud a teritoriului, profitând de existenţa pădurii şi a râului Mureş.

În acest sens, se propune extinderea zonei de agrement atât în localitatea Vladimirescu cât şi in localitatea Cicir Mândruloc, precum şi de stabilirea şi realizarea unor trasee turistice cu marcarea unor puncte de interes (situri, monumente, zone de agrement, Lunca mureşului, etc.).

Alte activităţi O amploare mai mare, vor trebui să aibă în viitor activităţile de prestări servicii. Acest

lucru ar fi posibil prin încurajarea micilor întreprinzători şi prin acordarea unor facilităţi celor care ar investi în activităţi prestatoare de servicii către populaţie, precum şi punerea la dispozitie a unor spaţii pentru astfel de activităţi, localitatea Vladimirescu, la intrarea în localitate.

INSTITU ŢII PUBLICE Pornind de la analiza situaţiei existente şi a studiilor privind completarea şi

diversificarea reţelelor de servicii publice în concordanţă cu opţiunile populaţiei şi necesarul preliminar în raport cu normativele în vigoare pentru toate categoriile de servicii, si luându-se in continuare cresterea populatiei, se fac următoarele propuneri.

Administraţie

94

Administrativ Necesar conf. normelor

Existent Propus

Observaţii

Sediul politico administrativ

1 sediu 1 sediu corespunzator functiunii

Poliţia Sediu corespunzator

Pe drumul naţional

Cămin cultural 70 locuri/100 loc.- 0,12 ha

3 camine culturale

- Unităţile actuale corespund ca şi capacitate

Dotări pentru înv ăţământ

Dotarile de invatamant sunt suficiente, avand in vedere indicele de imbătrânire crescut în zona.

Dotări de cult În prezent există suficiente biserici ortodoxe, catolice, baptiste, penticostale şi

adventiste. Se vor construi dotări de cult în funcţie de necesităţile şi posibilităţile financiare şi de necesităţile fiecărui cult în parte.

Dotări de comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii

Spaţiile comerciale şi serviciile se vor dezvolta în perioada următoare în funcţie de necesităţi, de evoluţia economiei de piaţă, în concordanţă cu dezvoltarea localităţii, cu creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Spaţii verzi şi amenajări sportive

Vladimirescu

Zona verde necesară a fi asigurată este de

26mp/loc x 5.983 = 155.558 mp

Cicir Mândruloc


26 mp/loc x 2.019 = 52.494,00 mp

Horia


26 mp/loc x 2.074 = 53.924,00 mp

95

Se propune de asemenea realizarea de perdele de protecţie ( sub forma unor plantaţii de aliniament ) în zonele unde s-a propus realizarea unor platforme industriale, ( Vladimirescu, Horia) şi în zona cimitirelor.

3.5. Evoluţia populaţiei Estimarea evoluţiei populaţiei Conform Planului de Amenajare a teritoriului judeţului Arad, pentru a evalua evoluţia

populaţiei în viitorul apropiat, se va folosi modelul de creştere tendenţială, care ţine cont de sporul mediu anual ( spor natural şi migrator ), înregistrat în ultimii ani. Se va folosi acest model de calcul deoarece în ultimul timp mişcarea migratorie a populaţiei reprezintă un procent relativ mare ţinând cont de numărul total al locuitorilor comunei. Avănd în vedere multitudinea de loturi propuse pentru construire de locuinţe în documentaţii de urbanism aprobate , se estimează o creştere a populaţiei cu 10 %.

Se estimeaza ca populatia comunei va evalua astfel : în anul 2015: 14.109 locuitori pe total comuna

Vladimirescu în anul 2015: 8.375 locuitori

Cicir Mândruloc în anul 2015: 2.823 locuitori

Horia în anul 2015: 2.878 locuitori

Conform PATJ evoluţia populaţiei pentru comuna Vladimirescu a fost estimată în trei variante :

Varianta medie

- 2015 - 12.397 locuitori

- 2025 - 13.497 locuitori

Varianta optimistă

- 2015 - 12.608 locuitori

- 2025 - 14.185 locuitori

Varianta pesimistă

- 2015 - 12.375 locuitori

- 2025 - 13.420 locuitori

Estimarea resurselor de munc ă Conform datelor preluate din P.A.T.J., se estimează că evoluţia resurselor de muncă şi

a populaţiei ocupate ar trebui să se înscrie, în raport cu potenţialul natural, uman şi productiv al judeţului şi localităţilor, în următorii parametrii care se regăsesc în tabelul următor:

Ponderea populaţiei ocupate (%) din:

96

- resurse de muncă 58,4 58,2 57,8

- populaţia totală 34,8 35,1 36,6

Trebuie menţionat că aceste valori includ şi elevii, studenţii, casnicele, pensionarii de

boală. Pentru estimarea locurilor de muncă, se va avea în vedere corelarea locurilor de muncă cu varianta de evoluţie a populaţiei. Din punct de vedere al locurilor de muncă, în prezent situaţia este instabilă, rata şomajului va creşte în continuare în prezent sunt 62 şomeri. Schimbări importante se apreciază că se vor produce în ceea ce priveşte structura ocupaţională a populaţiei. Strategia de restructurare şi modernizare a economiei după modelul tărilor cu o economie de piaţă dezvoltată va conduce în viitor la transformări structurale demoeconomice semnificative.

În viitor se presupune că se vor face un transfer al locurilor de muncă din sectorul secundar spre sectorul primar şi terţiar. O dinamică mai importantă se estimează că va inregistra populaţia ocupată în activiţile terţiare ( comerţ, prestări servicii, turism, bănci, asigurări, transport, informatică, etc. )

Se estimează că propunerile prevăzute în actualul Plan Urbanistic General, zona destinată dezvoltării industriilor, ( Vladimirescu, Horia) a depozitării şi prestărilor de servicii (Vladimirescu, Cicir Mândruloc, Horia) să dea posibilitatea investitorilor să construiască spaţii de producţie, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă.

Prin crearea de locuri de muncă se preconizează scăderea ratei şomajului şi a navetismului pentru muncă. Relansarea economică a zonei este cel mai important factor ce ar duce la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi ar duce în timp la o creştere a populaţiei, atât prin spor natural cât şi prin spor migratoriu.

3.6. Organizarea circulaţiei

CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORT In PATJ Arad – volumul PROPUNERI- Căi de comunicaţie se specifică şi se propun

următoarele cu privire la circulaţia din interiorul localităţilor : 1. modernizarea tuturor străzilor tramei localităţilor prin asfaltarea

carosabilelor, amenajare acostamente, creare de rigole deschise adiacente carosabilului, podeţe tubulare etc

2. amenajarea trotuarelor de-alungul străzilor existente 3. creare de spaţii de parcare 4. amenajarea intersecţiilor din localităţi în special acelea aferente drumurilor

clasificate 5. dotarea străzilor cu indicatoare de circulaţie, marcaje rutiere şi mobilier

stradal P.U.Z. – uri aprobate

1. Km 534+310,00 stânga

Denumire proiect: AMENAJARE ACCES RUTIER LA STAȚIA DE

DISTRIBUȚIE CARBURANȚI “AGIP” ÎN ZONA DN 7 km

534+310 stânga

Faza: P.U.Z.

97

Beneficiar: S.C. AGIP ROMÂNIA S.R.L.

1.1. ETAPA II - faza finală

Accesul se va realiza prin drumul colector propus odată cu realizarea intersecției DN 7 cu

Varianta ocolitoare a Municipiului Arad Est, km 534+600,00, paralel cu drumul naţional care va

deservi parcelele învecinate.

Drumul colector s-a propus a se amenaja ca drum de clasă tehnică IV, cu lăţimea părţii

carosabile de 6,00 m cu o bandă de circulaţie pe sens.

Racordarea marginilor părții carosabile se va realiza cu arce de cerc cu raza de 9,00 m.

Intersecții cu străzi din localitate

Intersecțiile cu străzile secundare din localitate (lățimea părții carosabile de 4,00 m) se

propun a se reamenaja ca intersecții în “T” cu lărgirea părții carosabile în zona intersecției la

6,00 cu despărțirea fluxurilor de circulație prin insulă denivelată, cu modificarea razelor de

racordare la marginea carosabilului la 9,00 m, astfel încât să fie eliminate staționarea pe

carosabilul drumului național la intrarea pe o stradă laterală, cauzată de lățimea mică a

carosabilului din intersecție.

Se vor amenaja treceri de pietoni la intersecția străzilor.

La Km 537+900,00 dreapta respectiv Km 538+014,00 stânga DN 7 (E68) se intersectează

cu două drumuri din intravilanul localității Vladimirescu, intersecții neamenajate care se

propun a se moderniza în soluție comună ca intersecții decalate.

Soluția aprobată prin PUZ pentru cele două poziții km era realizată în corelare cu studiul de

prefezabilitate de lărgirea drumului național la 4 benzi de circulație (2 benzi /sens) soluție la

care s-a renunțat în urma discuțiilor cu reprezentații CNADNR prezenți la dezbaterile publice cu

beneficiarul lucrării Primăria Comunei Vladimirescu. În timpul discuțiilor s-a ajuns la concluzia

că soluția nu se poate realiza datorită frontului stradal redus, a liniei de tramvai existente,

respectiv a utilităților din intravilanul localității.

Datorită acestui fapt soluția de modernizare a drumurilor existente a fost modificată ținând cont

de situația actuală a drumului național.

Propunerea de amenajare a intersecţiei dintre cele două drumuri de incintă şi drumul

naţional DN 7, Deva – Arad, km 537+900 partea dreaptă și km 538+014,00 partea stângă s-a

98

proiectat ca două intersecţii decalate în “T” cu luarea în considerare a „Normativ pentru

amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumurile publice, Indicativ 600/2010, publicate în Buletinul

Tehnic Rutier, anul VI, nr. 4/2010”, cu următoarele caracteristici:

• intersecţia de la km 537+900 partea dreaptă s-a amenajat ca intersecţie în “T” pentru

virajul la dreapta/stânga din/în drumul naţional cu racordarea marginilor părţilor carosabile cu

arce de cerc cu raza de racordare pe banda de intrare cât și pe banda de ieşire de 12,00 m;

• amenajarea unei benzi de viraj la stânga de 3,50 m lăţime, din DN 7 urmată de o zonă

de stocaj de 20,00 m, racordată la banda curentă printr-un sector de racord de 35,00 m;

• intersecţia de la km 538+014,00 partea stângă s-a amenajat ca intersecţie în “T” pentru

virajul la dreapta/stânga din/în drumul naţional cu racordarea marginilor părţilor carosabile cu

arce de cerc cu raza de racordare pe banda de ieşire de 15,00 m, iar pe banda de intrare de 25,00

m;

• pentru facilitatea intrării autovehiculelor se va amenaja o pană de racordare pe

lungimea de 60,00 m pe banda de intrare din DN7, banda cu lăţimea carosabilului de la 0,00 m la

5,50 m în zona accesului;

• pentru facilitatea ieșirii autovehiculelor se va amenaja o pană de racordare pe lungimea

de 30,00 m pe banda de ieșire din DN7, banda cu lăţimea carosabilului de la 3,50 m la 5,50 m în

zona accesului;

• amenajarea unei benzi de viraj la stânga de 3,50 m lăţime, din DN 7 urmată de o zonă

de stocaj de 20,00 m, racordată la banda curentă printr-un sector de racord de 35,00 m;

• amenajarea unei benzi de accelerare, zonă de stocaj de 3,50 m lăţime pe lungimea de

30,00 m racordată la banda curentă printr-un sector de racord de 35,00 m pentru circulația la

stânga din cartierul Imotrust pe DN 7 spre Arad;

• din DN 7 urmată de o zonă de stocaj de 20,00 m, racordată la banda curentă printr-un

sector de racord de 35,00 m;

• Fluxurile de circulaţie în intersecţie, pe drumul secundar, au fost diferenţiate prin două

insule retrase faţă de circulaţia curentă, destinate separării şi dirij ării curenţilor de circulaţie

realizate denivelat cu borduri de beton C25/30 (15x25x100) retrase cu 1,00 m faţă de marginea

părţii carosabile. Zona dintre borduri s-a prevăzut a se pava cu pavaj de culoare roşie montat pe o

fundaţie de balast şi nisip pilonat.




perspectivă.

99


proiectat.



La propunerea de modernizare a intersecției s-a ținut cont de asigurarea continuității

pistei de biciclete propusă de beneficiar pe partea stangă a drumului național, respectiv de

necesitatea de realizare a unui stații pentru tramvai în acestă zonă.

Pentru a facilita dezvoltarea zonei s-a propus propus amenajarea de drumuri colectoare

de clasă tehnică IV, cu lăţimea părţii carosabile de 6,00 m cu o bandă de circulaţie pe sens,

paralel cu DN 7 (E68).

Atât în intravilanul localității Vladimirescu, Cicir și Mândruloc se propune prin grija

administratorului drumului național de a reglementa toate accesele și racordurile cu străzile

laterale de pe partea dreaptă a drumului național care în urma lucrărilor de reabilitatre efectuate

la acesta a îngreunat accesul, respectiv virajul la dreaptă prin ridicarea liniei roșii a drumului, în

corelare cu existența liniei de tramvai Arad-Ghioroc.

La km 534+600,00, pe lângă lucrările de modernizare a intersecției cu drumul județean DJ709G

respectiv cu centura de ocolire, de deviere a traficului greu din localitatea Vladimirescu și

conducerea lui pe traseul drumului județean DJ709G, DJ682C, DJ709 spre Centura Municipiului

Arad, respectiv spre alte direcții, astfel încât acesta să nu mai intre prin localitate. Prin acest

lucru se urmărește reducerea numarului de acidente, fluidizarea traficului, eliminarea blocajelor

create datorită reducerii vitezei de circulație,a staționării la trecerea la nivel cu calea ferată de la

Km 538+571,00.

Amenajare piste pentru biciclete

De la km 531+106,00 la km 538+571,00 se propune realizarea unei piste pentru biciclete cu

lățime de 2,00 m (1,00 m/sens) paralel cu DN 7, partea stângă.

Amenajare stație de tramvai

Se propune amenajarea unei noi stații de tramvai pentru transportul în comun, paralel cu

drumul național DN 7 partea dreaptă la km 538+050,00.

Zone de siguranță și de protecție

� În zonele construite și de intravilan existent

100

Localitatea Cicir Km 529+945,00 ... km 531+106,00

zona de siguranță partea dreaptă = 0,20 … 0,50 m

zona de siguranță partea stângă = 1,50 m

zona de protecție partea dreaptă = 0,00 m

zona de protecție partea stângă = 1,00 m

Din cauza apropierii liniei de tramvai de marginea părții carosabile pe partea dreaptă nu există

zonă de protecție.

Localitatea Mândruloc km 531+106,00 ... km 532+468,00

zona de siguranță partea dreaptă = 0,50 m

zona de siguranță partea stangă = 1,50 m



Din cauza apropierii liniei de tramvai de marginea părții carosabile pe partea dreaptă nu există

zonă de protecție.

Localitatea Vladimirescu km 535+730,00 ... km 538+571,00


zona de siguranță partea stângă = 1,50…2,00 m

zona de protecție partea dreaptă = 0,00 … 1,00 m


� În zonele de extindere a intravilanului propus

Localitatea Vladimirescu km 533+754,00 … km 535+730,00




zona de protecție partea stângă = 6,00…6,50 m

� În zonele de extravilan

Km 528+540,00 (limita administrativă comuna Vladimirescu) → km 529+945,00 (limita

intravilan localitatea Cicir)

zona de siguranță partea dreaptă = 1,00…2,00 m

101




Km 532+468,00 (limita intravilan loc. Mândruloc) → km 533+754,00 (limita intravilan

localitatea Vladimirescu, comuna Vladimirescu).





� Situația proiectată raportată la drumul jude ţean DJ 682 C care face legătura între DJ 682, DN 7, DJ709, DN79

Pozițiile tablelor indicatoare de localitate intrare-ieșire între care se aplică regulile

intravilanului (restricții viteză de circulație)

Localitatea Vladimirescu

� intrare km 4+280,00 – se păstrează

� Ieșire km 7+115,00 – se păstrează

Extindere intravilan în lungul drumului județean

� nu este cazul










102

Localitatea Vladimirescu - km 4+280,00 ... km 7+020,00





� Situația proiectată raportată la drumul jude ţean DJ 709 care face legătura între DN 7 (E68), Şiria-Seleuş-Cermei-Limita Jud. Bihor

Pozițiile tablelor indicatoare de localitate intrare - ieșire între care se aplică regulile

intravilanului (restricții viteză de circulație)

Localitatea Horia

� intrare km 7+340,00 – se păstrează

� ieșire km 9+033,00 – se propune mutarea

Extindere intravilan în lungul drumului național

Localitatea Horia

� de la km 5+608,00 … km 7+556,00

� de la km 9+033,00 … km 9+750,00

Extinderea intravilanului se propune corelat cu existența trupurilor izolate aprobate prin PUZ-uri

până în prezent, cu introducerea terenurilor dintre acestea în intravilanul localității.










103

Localitatea Horia - km 7+556,00 → km 9+033,00





� În zonele de extindere a intravilanului propus

Localitatea Vladimirescu - km 5+608,00 → km 7+556,00,

km 9+033,00 → km 9+750,00





� În zonele de extravilan


localitatea Horia)

Km 9+033,00 (limita intravilan localitatea Horia) → km 14+170,00 (limita administrativă

comuna Vladimirescu)





În vederea fluidizării traficului în afara localităților se interzice amplasarea oricăror construcții

care generează un trafic suplimentar, la o distanță mai mică de 50,00 m de la marginea

îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres și a drumurilor naționale

europene, respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes național și județean.

� Situația proiectată raportată linia de tramvai Arad-Ghioroc

Pentru modernizarea liniei de tramvai Arad – Ghioroc se va prelua soluția propusă prin proiectul

refacția liniei de tramvai Arad – Ghioroc pus la dispoziție de S.C. COMPANIA DE

TRANSPORT PUBLIC S.A. ARAD.

104

� Situația proiectată raportată linia de cale ferată Curtici – Arad - Bucureşti și linia de cale ferată Timişoara – Aradul Nou – Lipova

Trecerile la nivel se vor păstra la situația actuală, cu realizarea lucrărilor de întreținere

periodice de către administratorii lor astfel încât circulația să se desfășoare în condiții optime.

� Străzi pentru circulația locală

Organizarea circulaţiei locale conform prevederilor legislaţiei în vigoare în localităţile

comunei Vladimirescu, se axează în mod special pe descongestionarea traficului din centrul civic

al acestora.

Se propune realizarea de trasee pietonale de-a lungul fiecărei străzi și modernizarea celor

existente conform profilelor stabilite.

CIRCULATIA FEROVIARA Transportul pe calea ferată în situaţia de viitor se va realiza pe acelaşi traseu existent

linia CF Curtici-Arad-Bucureşti . Se propune modernizarea staţiei CFR Vladimirescu de care vor beneficia şi locuitorii

satelor vecine. Intersecţia la nivel existentă între traseul căii ferate Curtici- Arad-Bucureşti şi partea

stradală a drumului judetean DJ 682 C spre Sânleani care în prezent crează probleme în traficul rutier se propune a fi proiectată cu pasaj denivelat pentru a elimina toate punctele de conflict din traficul rutier şi feroviar .

De asemenea se propune ca acest punct de conflict să fie dotat cu toate elementele necesare corespunzătoare intersecţiei denivelate cu o bună semnalizare, cu indicatoare de avertizare luminoase şi sonore, indicatoare de circulaţie şi marcaje rutiere.

Pe traseul drumului naţional DN7 spre Arad, intersecţia existentă cu calea ferată se propune a fi înlocuită cu pasaj denivelat pentru a fluidiza traficul rutier foarte important de pe DN 7 şi a elimina toate punctele de conflict .

105

3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluziilor studiilor de

fundamentare, zonele funcţionale existente pot suferi modificări în structura şi mărimea lor (amplasări de noi obiective, amenajări sau reamenajări). De asemenea, s-au avut în vedere noile suprafeţe de teren introduse în intravilan la solicitarea Consiliului Local, ce vor modifica intravilanul existent.

Astfel, limita intravilanului localităţilor s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioadă de 10 ani. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu intravilanul existent sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.

Totalul suprafeţei justificate pentru includerea în intravilanul propus , implică, după aprobarea PUG, în baza actelor normative în vigoare, componente diferite:

până la 1,0ha intră în competenţa Oficiului judeţean pentru cadastrul agricol şi organizarea teritoriului agricol;

până la 100ha intră în competenţa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; peste 100ha intră în competenţa Guvernului; Suprafeţele incluse în noul intravilan se scot din circuitul agricol prin efectul

autorizaţiei de construire. Pentru toate terenurile din localităţi destinaţia este stabilită în funcţie de destinaţia lor actuală sau propusă. Zonele funcţionale sunt determinate în funcţie de activităţile dominante aferente suprafeţelor respective de teren. Zonificarea funcţională a intravilanului are ca scop stabilirea măsurilor de reglementare a destinaţiei tuturor terenurilor din localitate. La stabilirea zonelor funcţionale s-a ţinut cont în măsura posibilităţilor de activitatea dominantă a teritoriului. Dificultăţile unei împărţiri corecte rezidă din faptul că în localitaţile aparţinătoare comunei nu există zone funcţionale distincte, unităţile economice (industriale, agricole, depozite); unităţile comerciale şi cele administrativ bancare, se întrepătrund cu zona de locuit. Aceste interferări de funcţiuni nu permit delimitarea netă a fiecărei zone funcţionale (intravilan existent). În cadrul zonelor introduse în intravilan putem vorbi de o zonificare funcţională a acestora (zonă de locuinţe, zonă de unităţi economice şi depozitare, zonă de gospodărire comunală), funcţie de scopul pentru care se doreşte a fi introduse în intravilan.

Împărţirea intravilanului localităţilor în U.T.R.-uri precum şi numerotarea lor s-a făcut în primul rând pentru intravilanul existent şi apoi pentru zonele noi, introduse în intravilan. Situaţia lor se prezintă în cadrul Regulamentelor Locale de Urbanism care însoţeşte acest Plan Urbanistic General. Unităţile teritoriale de referinţă au fost delimitate pe străzi sau acolo unde a fost cazul, pe limite cadastrale.

În determinarea zonificării funcţionale s-a menţinut, în general, configuraţia existentă a părţilor ce compun intravilanul, cu un trup principal (localitatea de reşedinţă, localitatea aparţinătoare) şi trupuri izolate în teritoriu ( unităţi economice etc.).

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ (ha) ADMINISTRA-

TIV AL Agricol 8.866,64 ha Neagricol 3.363,36 ha TOTAL

UNITĂŢII DE BAZĂ

Arabil Păşuni Făneţe

Vii Livezi Păduri Ape şi stuf S

Dru-muri M

Curţi constr.

Nepro- ductiv

EXTRAVILAN 8.690,58 157,06 6,00 13,00 1.080,00 235,84 120,11 365,67 88,97 10.737,04

INTRAVILAN - - - - - 0,16 148,86 1.343,94 - 1.402,96

TOTAL 8.690,58 157,06 6,00 13,00 1.080,00 236,00 268,97 1.709,61 68,48 12.230,00

% din total 72,50 27,50 100,00

106

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul

teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutaţiilor de suprafeţe între zonele funcţionale sau majorat cu suprafeţele justificate pentru introducerea în intravilan. Intravilanul comunei Vladimirescu este format din următoarele trupuri (trupuri principale şi trupuri izolate): 1. Vladimirescu S= 868,09 ha (reşedinţa de comună ) 2. Cicir - Mândruloc S = 292,67 ha ( localitate aparţinătoare) 3. Horia

( localitate aparţinătoare)

S = 332,20 ha

Total trupuri principale S = 1.492,96 ha Trupuri izolate S = 365,67 ha TOTAL S = 1.858,63 ha

Trupuri izolate Vladimirescu A 1 S = 1,50 ha ATELIER AUTO A 2 S = 35,61 ha FERMĂ ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERMĂ ZOOTEHNICĂ A 4 S = 0,03 ha STAŢIE REGLARE GAZ A 5 S = 0,03 ha CANTON CF A 6 S = 1,39 ha CONTAINERE A 7 S = 0,28 ha CANTON CF A 8 S = 0,44 ha STAŢIA CF A 9 S = 0,11 ha CANTON CF A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A11 S = 9,44 ha BATAL A12 S = 0,23 ha STAŢIE POMPE A13 S = 3,10 ha PANOURI FOTOVOLTAICE A14 S = 4,99 ha FERMĂ AGRICOLĂ A15 S = 2,00 ha ZONĂ CĂSUŢE DE VACANŢĂ A16 S = 89,36 ha ZONĂ AGREMENT A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC A18 S = 2,54 ha ZONĂ AGREMENT A19 S = 0,26 ha CANTON OGA A 20 S= 107,14 ha ZONĂ AGREMENT Total trup.iz S = 274,66 ha Trup principal S = 868,09 ha TOTAL S = 1.142,75 ha

Trupuri izolate Horia C 1 S = 0,56 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE

107

C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERMĂ S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERMĂ UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERMĂ ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERMĂ AGRICOLĂ C10 S = 1,09 ha PENSIUNE AGROTURISTICĂ Total trup.iz S = 17,84 ha Trup principal S = 332,20 ha TOTAL S = 350,04 ha

Localitatea Cicir Mândruloc Trupuri izolate Cicir Mândruloc B 1 S = 0,11 ha CANTON CF B 2 S = 0,66 ha HALTĂ CICIR B 3 S = 0,11ha CANTON CF B 4 S = 7,90 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE

S.C. EUROCADE S.R.L.

B 5 S = 8,19 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L.

B 6 S = 2,97 ha RENT A CAR B 7 S = 0,76 ha PENSIUNE TURISTICA AGRIJAN B 8 S = 1,69 ha S.C. OZTRANSPORT S.R.L. B 9 S = 2,20 ha BALASTIERA GENERAL AGREGATE

DEL BONO

B10 S = 1,38 ha S.C. ITAL PREFABRICATE STATIE SORTARE

B11 S = 4,11 ha S.C. ITAL PREFABRICATE EXPLOATARE

B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC B13 S = 29,85 ha BALASTIERA GENERAL BETON

ROMÂNIA

D1 S = 11,57 ha BATAL NĂMOL D2 S = 1,03 ha PENSIUNE TURISTICĂ NEDESCU D3 S = 0,10 ha ZONĂ CĂSUŢE DE VACANŢĂ D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC Total trup.iz S = 73,17 ha Trup principal S = 292,67 ha TOTAL S = 365,84 ha

108

Vladimirescu ZONE FUNCŢIONALE


Localita-te principală P.U.Z-uri aprob.

Localita-te Aparţină-toare P.U.Z-uri aprob.

Tru-puri izolate

Total


400,80 - 400,80 35,07


141,68 12,54 154,22 13,50


5,01 58,31 63,32 5,54


89,86

31,20

121,06

10,59


88,20 2,25 90,45 7,92

• rutier 88,20 - 88,20 • feroviar 2,25 2,25



120,53 169,84 290,37 25,41


3,42 0,52 3,94 0,34


8,37 - 8,37 0,74


10,22 - 10,22 0,89

TERENURI LIBERE - - - - APE - - PĂDURI - - TERENURI NEPRODUCTIVE

- -

TOTAL INTRAVILAN

868,09 274,66 1.142,75 100,00

109

Cicir – Mândruloc ZONE FUNCŢIONALE




Tru-puri izolate

Total


197,86 0,10 197,96 54,11


0,16 65,20 65,36 17,87


4,34 0,54 4,88 1,33


9,07 6,45 15,52 4,24


25,65 0,88 26,53 7,25

• rutier 25,65 25,65 • feroviar 0,88 0.88



49,68 - 49,68 13,59


0,08 - 0,08 0,02


5,19 - 5,19 1,42


- - - -

TERENURI LIBERE - - - - APE 0,64 - 0,64 0,17 PĂDURI - - TERENURI NEPRODUCTIVE

- -

110

TOTAL INTRAVILAN

292,67 73,17 365,84 100,00

Horia

ZONE FUNCŢIONALE




Tru-puri izolate

Total


101,56 - 101,56 29,01


47,96 - 47,96 13,70


16,14 16.75 32,89 9,40


63,38 1,09 64,47 18,42


31,88 - 31,88 9,11

• rutier 31,88 - 31,88 • feroviar -



65,11 - 65,11 18,60


0,59 - 0,59 0,17


3,58 - 3,58 1,02


2,00 - 2,00 0,57

TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - -

111

TERENURI NEPRODUCTIVE

- - - -

TOTAL INTRAVILAN

332,20 17,84 350,04 100,00

TOTAL COMUNA

ZONE FUNCŢIONALE




Tru-puri izolate

Total


400,80 299,42 0,10 700,32 37,68


141,68 48,12 77,74 267,54 14,40


5,01 20,48 75,60 101,09 5,44


89,86 72,45 38,74 201,05 10,82


88,20 57,53 3,13 148,86 8,01

• rutier 88,20 57,53 - 145,73 • feroviar 3,13 3,13



120,53 114,79 169,84 405,16 21,79


3,42 0,67 0,52 4,61 0,24


8,37 8,77 17,14 0,92


10,22 2,00 - 12,22 0,66

TERENURI LIBERE - - - - - APE 0,64 - 0,64 0,03

112

PĂDURI - - - -

TERENURI NEPRODUCTIVE

- - - -

TOTAL INTRAVILAN

868,09 624,87 365,67 1.858,63 100,00

Mărirea intravilanului pe trupurile principale si izolate s-a făcut cu următoarele

suprafeţe: LOCALITATE

SUPRAFAŢĂ INTRODUSĂ NOU ÎN INTRAVILAN (ha)

Vladimirescu 200,02 Cicir Mândruloc 12,10 Horia 99,82 Trupuri izolate 198,51 TOTAL 510,45

Mărirea intravilanului pe categorii de folosinta s-a făcut cu următoarele suprafeţe:

Parcela Suprafata mp

Obs.

Terenuri agricole 3.467.334 Pasuni 542.329 Neproductiv 332.222 Canal 52.210 Drumuri 710.405 TOTAL 5.104.500

INSTITU ŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC Zona centrală, care are un caracter complex din punct de vedere funcţional, este

tratată ca atare. Sunt dotări comerciale şi financiare. Astfel aici sunt amplasate instituţii, sediile financiare, spaţiile comerciale, unităţi de prestări servicii servicii, etc, prin reamenajarea şi remodelarea construcţiilor existente, în special cu regim de înălţime parter, parter şi un etaj.

Având în vedere că zonele centrale din toate localităţile comunei sunt construite, nu mai sunt spaţii libere, accesul auto este asigurat, nu se mai propune nici o construcţie, considerăm că nu este necesară introducerea de restricţie pentru elaborare P.U.Z, deoarece acesta nu-şi mai are rostul.

113

ZONA DE LOCUIN ŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE Pentru a putea asigura necesarul de locuinte s-a propus introducerea în intravilan a

unor terenuri, în scopul construirii de locuinţe. În acelaşi timp, s-a propus introducerea în intravilan a unor terenuri cu construcţii aflate la limita intravilanului existent, terenuri pe care au fost construite deja locuinte.

În localitatea Vladimirescu un lot de teren situat în nord-vestul localităţii, unul în partea de sud- vest , altul în

nodul localităţii şi unul în partea de est, toate aceste terenuri însumând 74,99 ha şi fiind destinate construirii de locuinţe.

Pentru construirea de dotări şi prestări servicii au fost introduse în intravilan 65,45 ha, o parte din această suprafaţă este în trupul principal, iar o parte este în trupuri izolate Categorie de folosinţă actuală: teren agricol În localitatea Cicir Mândruloc A fost introdus în intravilan un lot de teren situat în sud - vestul localităţii, în

suprafaţă de 4,00 ha destinat dotărilor aferente zonei de agrement Categorie de folosinţă actuală: teren agricol în extravilan.

Un lot in partea de nord a localitatii, in suprafata de 0,63 ha, fiind destinate construirii de locuinţe.

ZONA UNIT ĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI DE DEPOZITARE În localitatea Vladimirescu Pentru activităţi cu profil industrial se propune introducerea în intravilan a unei

suprafeţe de 42,93 ha, suprafaţă adiacentă drumului naţional, în partea de est al localităţii În acest scop se doreşte introducerea în intravilan a terenului agricol.

Concluziile asupra conceperii şi conformării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane s-au materializat, prin reglementările instituite în regulamentele de urbanism.

Pentru activităţi agricole au fost prevăzute extinderi de trupuri izolate cu profil agricol, astfel suprafaţa destinată activităţilor agricole se măreşte cu 35,61 ha.

În localitatea Cicir Mândruloc: În partea de sud a localităţii, nu au fost propuse unităţi industriale. În localitatea Horia: În partea de vest a localităţii, la intrarea în localitate pe partea de sud a drumului

judeţean şi adiacent acestuia, se propune o suprafaţă de 24,65 ha, suprafeţă destinată activităţilor industriale.

ZONA DE SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTEC ŢIE Prin prevederile prezantului P.U.G. se doreşte încurajarea liberei iniţiative în scopul

impulsionării dezvoltării turismului şi agroturismului în zonă. În toate localităţile se vor realiza spaţii verzi de protecţie între zona de locuinţe şi cea industrială şi plantaţii de aliniament de-a lungul drumurilor cu trafic intens, precum şi în zonele nou introduse în intravilan destinate construcţiei de locuinţe. În localitatea Vladimirescu terenul de footbal existent a fost prins în intravilanul localităţii Deasemenea s-au prevazut si perdele de protectie pentru cimitire şi lângă zona industrială., precum şi zone de agrement, astfel suprafaţa de spatii verzi amenajate şi agrement se va mării cu cu un trup izolat in suprafata de 107,14 ha, si

114

se va marii si trupul izolat A 16 cu o suprafata de 53,12 ha, care va cuprinde si o zona de camping si picnic. În localitatea Cicir Mândruloc terenul de footbal existent este în intravilanul localităţii propunându-se mărirea suprafeţei, pentru activitati sportive.. Deasemenea s-au prevăzut si perdele de protectie pentru cimitire . În partea de sud-est a fost prevăzută şi o zonă de agrement. Astfel suprafaţa de spaţii verzi amenajate şi de agrement se va mării cu 14,54 ha. În localitatea Horia s-au prevăzut şi perdele de protecţie pentru cimitire precum şi zone de agrement .

ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNAL Ă Cimitirele existente nu sunt suficiente ca şi suprafaţă. Se impune luarea de măsuri în

scopul asigurării normelor de protecţie sanitară. Se propune un cimitir în localitatea Vladimirescu în suprafaţă de 2,48 ha.

Evacuarea gonoiului menajer se va face selectiv şi se va asigura de către serviciul de salubritate pe baza de contract.

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale Consolidarea malurilor Mureşului la sudul localitatii Cicir Mândruloc

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare. 3.9.1. Gospodărirea apelor. Se propun lucrări de amenajare şi întreţinere a digului precum şi de lucrări de decolmatare în albia majoră. Pentru protejarea calităţii surselor de apă sunt necesare reţele de canalizare pe toate străzilor localităţilor, respectarea zonelor de protecţie sanitară şi colectarea gunoiului menajer de către serviciul de salubritate al comunei. 3.9.2. Alimentarea cu apă.

Alimentare cu apă a noilor zone de locuinţe sau de prestări servicii de pe teritoriul localităţii Vladimirescu se va realiza prin extinderi ale reţelei de distribuţie de apă din localitatea Vladimirescu. Noile conducte de apă sunt din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de îngheţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu cămine de vane şi hidranţi de incendiu supraterani Dn 80mm.

Alimentarea cu apă a localităţilor Mândruloc şi Cicir se propune să se realizeze de la cele două conducte de aducţiune Dn 600mm, de la Uzina de Apă nr.2 Arad, printr-o conductă magistrală de apă din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate cu Dn 300mm care se va racorda la reţeaua de distribuţie de apă a celor două localităţi. Noua conductă de apă se va amplasa paralel cu drumul naţional DN7, montându-se îngropat sub adâncimea de îngheţ pe un pat de sprijin. Conducta va fi dotată cu cămine de vane. La această conductă se vor alimenta cu apă noile obiective amplasate paralel cu drumul naţional DN7 dintre Vladimirescu şi Mândruloc.

Alimentare cu apă a noilor zone de locuinţe sau de prestări servicii de pe teritoriul localităţilor Mândruloc şi Cicir se va realiza prin extinderi ale reţelei de distribuţie de apă din localităţilor Mândruloc şi Cicir. Noile conducte de apă sunt din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de îngheţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu cămine de vane şi hidranţi de incendiu supraterani Dn 80mm.

Alimentare cu apă a noilor zone de locuinţe sau de prestări servicii de pe teritoriul localităţii Horia se va realiza prin extinderi ale reţelei de distribuţie de apă din localitatea Horia.

115

Noile conducte de apă sunt din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de îngheţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu cămine de vane şă hidranţi de incendiu supraterani Dn 80mm.

Alimentarea cu apă a zonei de agrement din pădure se va face din noua conductă magistrală de apă Dn300 Vladimirescu - Mândruloc printr-o conductă distribuţie de apă din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate care se va monta îngropat sub adâncimea de îngheţ pe un pat de sprijin. Conducta va fi dotate cu cămine de vane şi cu hidranşi de incendiu supraterani Dn 80mm în zona cu imobile.

Branşamentele de apă vor fi prevăzute cu robinete de concesie cu tijă de manevră şi cutie de protecţie din fontă, cămine de apometru din beton rectangular cu dimensiunile interioare (1,25 x 1,50 x 1,80)m, echipat cu contor de apă cu două robinete de închidere. Conductele de apă pentru branşamente sunt din ţeavă de politeilenă de înaltă densitate.

3.9.3 Canalizare.

Evacuarea apelor uzate menajere a noilor zone de locuinţe sau de prestări servicii de pe teritoriul localităţii Vladimirescu se va face prin extinderea colectoarelor menajere. Colectoarele menajere sunt din ţeavă de PVC SN4 cu mufă şi garnitură de cauciuc pentru etanşare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm sau cămine de inspecţie din PVC cu urcarea având Dn 400mm sau Dn 315mm.

Cartierul nou Carmina este amplasat într-o zona cu cca. 3,00 m mai joasă decât staţia de pompare SP1 (care refulează apa uzată în canalizarea municipiului Arad) apa uzată colectată din cartierul Carmina fiind evacuată printr-o staţie de pompare SP3. Staţia de pompare SP3 este de tip cheson cu un diametru interior de 3,00m. Pe colectorul menajer care intră în staţia de pompare se va prevedea un cămin grătar. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a două electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate Dn 160mm cu o lungime de 80 m, în colectorul menajer principal care deversează apele uzate în staţia de pompare SP1.

Evacuarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localităţilor Mândruloc şi Cicir se va face prin realizarea unui sistem de canalizare menajeră pentru apele uzate menajere compus din colectoare menajere principale şi secundare, o staţie de pompare ape uzate în localitatea Mândruloc care să preia apele uzate din localităţile Mândruloc şi Cicir şi să le refuleze într-un colector menajer principal din ţeavă de PVC SN4 Dn 500mm care se va racorda la colectorul menajer Dn 500mm de pe strada Vasile Roaită din localitatea Vladimirescu. Colectoarele menajere din intravilanul localităţilor Mândruloc şi Cicir şi colectorul menajer principal (montat paralel cu drumul naţional DN7) sunt din ţeavă de PVC SN4 cu mufă şi garnitură de cauciuc pentru etanşare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Staţia de pompare din Mândruloc este de tip cheson din beton circulară. Pe colectorul menajer care intră în staţia de pompare se va prevedea un cămin grătar. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate Dn 160mm cu o lungime de 650 m, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul naţional DN7.

Colectorul menajer Dn 500mm din extravilan va prelua apele uzate de la obiectivele amplasate pe traseul lui, de-a lungul drumului naţional DN7 între Vladimirescu şi Mândruloc.

Evacuarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localităţii Horia se va face prin realizarea unui sistem de colectoare menajere principale şi secundare în localitatea Horia care deversează într-o staţie de pompare SP1, de unde apele uzate sunt refulate într-un colector menajer extravilan racordat la o staţie de pompare SP2 care refulează apele uzate într-un colector

116

menajer de pe strada Gării din localitatea Vladimirescu. Datorită configuraţiei terenului imobilele de pe două străzi din partea de sud-est a localităţii Horia nu se pot racorda gravitaţional la colectoarele menajere principale, fiind necesar realizarea de două ministaţii de pompare.

Colectoarele menajere din intravilanul localităţii Horia şi colectorul menajer principal din extravilan (montat paralel cu drumul judeţean DJ709) sunt din ţeavă de PVC SN4 cu mufă şi garnitură de cauciuc pentru etanşare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Staţiile de pompare din intravilanul şi extravilanul localităţii Horia sunt de tip cheson, din beton circulare. Pe colectorul menajer care intră în staţiile de pompare se vor prevedea cămine grătar. Evacuare apelor uzate menajere din staţiile de pompare se face cu ajutorul a două sau trei electropompe submersibile prin conducte de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate.

Colectorul menajer Dn 300mm din extravilan va prelua apele uzate de la obiectivele amplasate pe traseul lui, de-a lungul drumului județean DJ709.

Evacuarea apelor uzate menajere din zona de agrement din pădure se va face prin realizarea unui sistem de colectoare menajere în zona de agrement care deversează într-o staţie de pompare SP1, de unde apele uzate sunt refulate în colector menajer principal Dn 500mm extravilan dintre localitatea Mândruloc şi localitatea Vladimirescu. Colectoarele menajere sunt din ţeavă de PVC SN4 cu mufă şi garnitură de cauciuc pentru etanşare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Staţia de pompare din zona de agrement pădure este de tip cheson din beton circulară. Pe colectorul menajer care intră în staţia de pompare se va prevedea un cămin grătar. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate Dn 200mm cu o lungime de 2,30 km, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul naţional DN7.

Evacuarea apelor uzate menajere de pe platforma industrială a fostului combinat chimic se va realiza prin colectarea lor într-o nouă staţie de pompare şi refularea într-un colector menajer gravitaţional racordat la colector menajer principal Dn 500mm de la Mândruloc la Vladimirescu, colector paralel cu drumul naţional DN7. Colectoarele menajere sunt din ţeavă de PVC SN4 cu mufă şi garnitură de cauciuc pentru etanşare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Staţia de pompare de pe platforma industrială este de tip cheson din beton circulară. Pe colectorul menajer care intră în staţia de pompare se va prevedea un cămin grătar. Evacuare apelor uzate menajere din staţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conductă de refulare din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate Dn 200mm cu o lungime de 1,60 km, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul naţional DN7.

În cazul în care pentru evacuarea apelor uzate menajere de pe amplasamentul noilor zone introduse în PUG este necesar realizarea de staţii de pompare (datorită configuraţiei terenului) acestea vor fi de tip cheson, din beton, circulare cu diametru interior de 4,00m ţi vor avea pe colectorul de intrare un cămin grătar. Amplasarea acestor staţii de pompare de ape uzate menajere se va face cu respectarea normelor de sănătate.

Apele uzate evacuate în reţeaua de canalizare menajeră vor trebui să respecte condiţiile din normativul NTPA 002.

BREVIAR DE CALCUL APĂ ŞI CANAL MENAJER

117

Breviarul de calcul pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare menajeră a comunei Vladimirescu judeşul Arad s-a făcut şinându-se seama de următoarele criterii:

– Cerinţa de apă a fost evaluată pentru etapa de referinţă de „25 ani”, etapa de perspectivă şi de dimensionare a obiectelor tehnologice de „10 ani”.

– Unităţile de calcul pentru utilizatorii de apă potabilă sunt populaţia, instituţiile publice şi culturale, agenţi economici de pe raza localităţiilor comunei.

– În ce priveşte gradul de echipare edilitară şi modul de distribuire a apei la consumatori, s-au avut în vedere prevederile Normativului P66-2001 şi standardul SR 1343/1:2006.

I. Date privind consumatorul

Situaşia existentă Alimentare cu apă a localităşii Vladimirescu se face printr-o conductă de aducţiunea de

apă potabilă din tuburi de azbociment Dn 200 mm racordată la conducta de aducțiune de apă formată din două ţevi de oţel având Dn 600 mm fiecare care se alimentează de la Uzina de Apă nr. 2 Arad.

Evacuarea apelor uzate menajere din localitatea Vladimirescu se face în reţeaua de canalizare menajeră a municipiului Arad, printr-o staţie de pompare amplasată în partea de vest a localităţii Vladimirescu.

Alimentare acu apă a localităţilor Mândruloc şi Cicir se face din frontul de captare Mândruloc a COMPANIEI DE APĂ Arad, front amplasat în partea vestică a localităţii Mândruloc şi care cuprinde 13 puţuri de adâncime (100-120m). Calitatea apei captate nu satisface condiţiile de potabilitate, sursa subterană prezentând încă urme de poluare datorită activităţii industriale de la Combinatul Chimic Vladimirescu, amplasamentul acestuia fiind la o distanţă mică de amplasamentul frontului de captare.

În localitățile Mândruloc şi Cicir nu există un sistem centralizat de preluare a restituţiei apei.

Alimentare acu apă a localităţi Horia se face de la Uzina de apă nr.2 Arad (aparţinătoare COMPANIEI DE APĂ Arad) şi care este transportată către localitatea Horia printr-o conductă de aducţiune din ţeavă PVC tip M cu Dn 200mm şi care are o lungime de 4,5 km până la limita localităţii Horia.

În localitatea Horia nu există un sistem centralizat de preluare a restituţiei apei.

Caracteristici: - centru populat rural – comuna Vladimirescu cu localităţile: Vladimirescu , Mândruloc şi Cicir şi Horia - grad de asigurare a folosinţei de apă 95% - populaţie comunei conform ultimului recensământ din 2011:

nr. crt.

Populaţie comunei Vladimirescu anul

2012 2022 2037 1 Localitate Vladimirescu 5.983 7.371 8.758 2 Localitatea Mândruloc 1.094 1.304 1.514 3 Localitatea Cicir 926 1.136 1.346 4 Localitatea Horia 2.074 2.359 2.644 Total 10.077 12.170 14.262

118

- unităţi publice: şcoli, grădiniţe, magazine, cămine culturale, biserici, primărie, dispensare medicale

nr. crt.

unităţi publice comuna Vladimirescu

persoane

2012 2025 2037

Vladimirescu 1. şcoală 500 600 700 2. grădiniţă 100 150 200 3. magazine 50 70 90 4. cafe bar 30 40 60 5. dispensar 40 60 70 6. cămin cultural 200 300 400 7. zonă de agrement 200 400 600

Mândruloc

1. şcoală 20 45 52 2. grădiniţă 14 22 26 3. magazine 20 20 30 4. cafe bar 10 10 20 5. dispensar 10 10 20 6. cămin cultural 100 100 100

Cicir 1. şcoală 45 45 52 2. grădiniţă 22 22 26 3. magazine 10 10 18 4. cafe bar 8 8 14 5. dispensar 10 10 20

Horia 1. şcoală 200 250 300 2. grădiniţă 100 120 160 3. magazine 20 30 40 4. cafe bar 20 30 40 5. dispensar 20 40 60 6. biserici 200 250 300 7. cămin cultural 100 100 150 8. centru refugiaţi 20 20 30

- zona industrială:

Nr. Crt.

unităţi industriale comuna Vladimirescu

consumatori

2012 2025 2037

Vladimirescu 1. prestări servicii 360 720 1200

2. industrie uşoară 1050 2100 3500

Cicir 1. Fabrică de produse lactate (litri/zi) 15000 20000 30000

Mândruloc 1. prestări servicii 50 80 150


119

Horia 1. prestări servicii 630 1260 2100


- fermă zootehnică :

nr. Crt.

unităţi zootehnice comuna Vladimirescu

capete

2010 2020 2035

Mândruloc 1. cai 50 70 100

Horia 1. pui 38450 45000 50000 2. vitel 60 90 150

II. ALIMENTAREA CU AP Ă A. Nevoi de apă 1. Nevoi gospodăreşti

nr. crt.

zone de locuinţe comuna Vladimirescu

qg

Kzi

ponderea %

l/om zi 2010 2020 2035

Vladimirescu

1. Zonă de clădiri cu cişmele pe străzi, fără canalizare menajeră

50 1,5 5 0 0

2. Zonă de clădiri cu cişmele în curte, fără canalizare menajeră

50 1,4 5 5 5

3. Zonă de clădiri cu instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare

120 1,3 90 95 95

Mândruloc, Cicir şi Horia

1. Zonă de clădiri cu cişmele pe străzi, fără canalizare menajeră

50 1,5 10 0 0

2. Zonă de clădiri cu cişmele în curte, fără canalizare menajeră

50 1,4 30 5 5

3. Zonă de clădiri cu instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare

120 1,3 60 95 95

2. Nevoi publice

nr. crt.

unităţi publice comuna Vladimirescu

q p

l/om zi

1. şcoală 20 2. grădiniţă 30 3. magazine 5 4. cafe bar 5

120

5. dispensar 10 6. cămin cultural 10 7. zonă de agrement 30 8. Centru refugiați 100

K zi = 1,20 3. Nevoi gospodăreşti în unit ăţi industriale

Nr. Crt.

unităţi industriale comuna Vladimirescu

q p

l/UM zi

1. prestări servicii 20

2. industrie uşoară 50

3. Fabrică de produse lactate 1

K zi = 1,20 4. Nevoi pentru ferme zootehnice

nr. Crt.

unităţi zootehnice comuna Vladimirescu

q p

K zi l/cap zi

1. cai 60 1,25 2. pui 1 1,25 3. vitel 50 1,20

5. Nevoi pentru combaterea incendiului Conform SR 1343-1:2006, pentru localităţile având mai puţin de 5.000 locuitori cu

clădiri (1...4) niveluri, iar suprafaţa teritoriului întreprinderilor (zona industrială) mai mică de 150 ha, debitul de incendiu este: q ie = 5 l/s, iar numărul de incendii simultane este 1, iar pentru localităţile având între 5.000 şi 10.000 locuitori cu clădiri (1...4) niveluri, iar suprafaţa teritoriului întreprinderilor (zona industrială) mai mică de 150 ha, debitul de incendiu este: q ie = 10 l/s, iar numărul de incendii simultane este 1.

Debitele de incendiu care trebuie să fie asigurate sunt: - pentru localitatea Vladimirescu q ie = 10 l/s, - pentru localităţile Mândruloc şi Cicir q ie = 5 l/s; - pentru localitatea Horia q ie = 5 l/s.

6. Nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu apă - curăţirea periodică a reţelei de distribuţie - spălarea şi curăţirea rezervoarelor sistemului Ks = 1,02

7. Nevoi pentru acoperirea pierderilor de apă Kp = 1,15

121

B. Debite caracteristice ale sistemului de alimentare cu apă 1. Necesarul de apă

1.1. Debitul zilnic mediu, Q zi med, reprezentând media volumelor de apă utilizate zilnic în cursul unui an

n m Q zi med = 1 Σ [ Σ N (i) x q s(i) ]

1000 k=1 i=1 unde N(i) = numărul de utilizatori consumatori fizici de apă

Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o activitate normală (conform STAS 1478-90)

1.2. Debitul zilnic maxim, Q zi max, reprezentând valoarea maximă a volumelor de apă

utilizate zilnic în decursul unui an n m

Q zi max = 1 Σ ( Σ N (i) x q s(i) x K zi (i) )

1000 k=1 i=1 Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnică

1.3. Debitul orar maxim, Q orar max, reprezentând valoarea maximă a debitului orar de

apă din perioada de consum maxim n m

Q o max = 1 Σ ( Σ N (i) x q s(i) x K zi (i) x Ko (i) )

1000 k=1 i=1 Unde K o = coeficientul de neuniformitate orară

Nr. Crt.

Necesar de apă potabilă

necesar de apă etapa 2012 necesar de apă etapa 2022 necesar de apă etapa 2037

Q zi med Q zi max Q orar max Q zi med Q zi max Q orar max Q zi med Q zi max Q orar max

m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s

Localitate Vladimirescu

1. fără zootehnice 737,85 957,51 138,03 1010,71 1300,56 198,39 1262,76 1619,53 262,14

2. TOTAL 737,85 957,51 138,03 38,34 1010,71 1300,56 198,39 55,11 1262,76 1619,53 262,14 72,82

Localitatea Mândruloc

3. fără zootehnice 117,72 154,06 20,82 174,73 225,19 29,65 209,65 269,60 35,95

4. TOTAL 120,72 157,81 21,29 5,91 178,93 230,44 30,30 8,42 215,65 277,10 36,89 10,25

Localitatea Cicir

5. fără zootehnice 101,94 133,16 18,14 154,09 198,43 26,30 188,99 242,80 32,60

6. TOTAL 101,94 133,16 18,14 5,04 154,09 198,43 26,30 7,31 188,99 242,80 32,60 9,06

Localitatea Horia

7. fără zootehnice 203,91 268,96 36,55 337,67 433,28 72,97 412,73 526,73 97,19

8. TOTAL 245,36 320,62 43,01 11,95 387,17 494,93 80,68 22,41 470,23 598,23 106,13 29,48

TOTAL COMUNA VLADIMIRESCU

1205,87 1569,11 220,47 61,24 1730,91 2224,37 335,68 93,24 2137,62 2737,67 437,76 121,60

2. Cerinţa de apă se stabileşte conform STAS 1343/0 –89

122

Qs = Ks x Kp x Q n

Unde Ks = coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de tratare şi epurare ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare Kp = coeficient care ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi în reţeaua de distribuţie

Ks = 1,15 Kp = 1,02

nr. crt.

Cerința de apă potabilă

cerinta de apă etapa actuală 2012 cerinta de apă etapa I 2022 cerinta de apă etapa II 2037

Q zi med Q zi max Q orar max Q zi med Q zi max Q orar max Q zi med Q zi max Q orar max

m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s

1. localitatea Vladimirescu

865,50 1123,16 161,91 44,98 1185,57 1525,56 232,71 64,64 1481,21 1899,71 307,49 85,41

2. localitatea Mândruloc

141,60 185,11 24,97 6,94 209,88 270,30 35,55 9,87 252,96 325,04 43,27 12,02

3. localitatea Cicir 119,58 156,20 21,28 5,91 180,75 232,76 30,85 8,57 221,68 284,81 38,24 10,62

4. localitatea Horia 287,80 376,08 50,45 14,01 454,15 580,55 94,63 26,29 551,58 701,73 124,49 34,58

5. TOTAL COMUNA VLADIMIRESCU

1414,48 1840,56 258,61 71,84 2030,35 2609,18 393,75 109,37 2507,43 3211,28 513,49 142,64

3. Debite de dimensionare şi verificare conducte de apă

2.1. Dimensionare aducţiune de apă (conductă magistrală rezervor de apă) Q IC = K p x K s x Q zi max + K p x K s x Q RI Q RI = 24 x V RI / T ri T ri = 24 h conform SR 1343/2006

2.2. Dimensionare reţele de distribuţie apă Q II (C) = K p x Q orar max + K p x Σ n j x Q ii

2.3. Verificare reţele de distribuţie apă Q II (V) = a x Kp x Q orar max + 3,6 x n ie x K p x Q ie

Nr. Crt.

Debit de calcul etapa

2012 2022 2037 l/s l/s l/s

1. Refacerea rezervei de incendiu pentru localitatea Vladimirescu

5,74 7,74 9,87

2. Dimensionare aducţiune de apă localitatea Vladimirescu

18,74 25,40 31,86

3. Refacerea rezervei de incendiu pentru localităţile Mândruloc şi Cicir

1,90 2,45 2,87

4. Dimensionare aducţiune de apă localităţile Mândruloc, Cicir

5,85 8,27 9,93

5. Refacerea rezervelor de incendiu pentru localităţile Vladimirescu şi localităţile Mândruloc şi Cicir

7,64 10,19 12,74

6. Dimensionare aducţiune de apă localităţile Vladimirescu, Mândruloc, Cicir

28,94 40,39 49,91

123

7.. Refacerea rezervei de incendiu pentru localitatea Horia

1,26 1,86 2,28

8.. Dimensionare aducţiune de apă localitatea Horia 14,26 19,52 24,27

C. Dimensionare rezervorului de înmagazinare de apă Rezervoarele de înmagazinare trebuie să asigure: - rezerva protejată – volumul rezervei intangibile de incendiu;

V RI = V i + V cons • Necesarul de apă pentru combatere efectivă a incendiului din exterior: V i = 3,6 n e Q ie T e • Necesarul de apă pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiului V cons = a Q orar max T e

- volumul de compensare orară; - rezerva protejată – volumul de avarii pentru situaţiile de întrerupere a alimentării

rezervoarelor.

Nr. crt.

Caracteristică UM Volum de apă

Etapa 2012 2022 2037

Mândruloc şi Cicir

1. Rezervă stins incendiu localităţile Mândruloc şi Cicir

m3 54,00 54,00 54,00

2. Rezervă consum pe durata incendiului pentru localităţile Mândruloc şi Cicir

m3 82,79 118,88 145,92

3. Rezerva intangibilă m3 136,79 172,88 199,92

4. Rezervă compensare orară localităţile Mândruloc şi Cicir m3 27,30 38,74 47,83

5. Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea avariilor este considerat de 3 ore.

m3 59,14 84,91 104,23

TOTAL localit ățile Mândruloc şi Cicir Vinc + Vcomp

m3 164,09 211,62 247,75

TOTAL localit ățile Mândruloc şi Cicir Vinc + Vav

m3 195,93 257,79 304,16

Vladimirescu

1. Rezervă stins incendiu pentru localitatea Vladimirescu

m3 108,00 108,00 108,00

2. Rezervă consum pe durata incendiului pentru localitatea Vladimirescu

m3 289,87 416,62 550,50


4. Rezervă compensare orară pentru localitatea Vladimirescu

m3 98,14 144,20 194,66

5. Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea avariilor este considerat de 3 ore. m3 207,05 297,59 393,21

TOTAL localitatea Vladimirescu Vinc + Vcomp

m3 496,01 668,82 853,16

TOTAL localitatea Vladimirescu Vinc + Vav

m3 604,92 822,21 1051,71

124

Horia

1. Rezervă stins incendiu pentru localitatea Horia m3 54,00 54,00 54,00

2. Rezervă consum pe durata incendiului pentru localitatea Horia

m3 25,09 47,06 61,91


4. Rezervă compensare orară pentru localitatea Horia

m3 29,65 60,05 81,20

5. Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea avariilor este considerat de 3 ore.

m3 64,51 121,01 159,19

TOTAL localitatea Horia Vinc + Vcomp

m3 108,74 161,12 197,11

TOTAL localitatea Horia Vinc + Vav

m3 143,60 222,08 275,10

TOTAL comuna Vladimirescu Vinc + Vcomp m3 768,84 1041,55 1298,02

TOTAL comuna Vladimirescu Vinc + Vav

m3 944,45 1302,07 1630,97

Asigurarea rezervelor de apă de incendiu şi consum orar/avarii pentru cele patru localităţi

ale comunei Vladimirescu se va face de la Uzina de Apă nr.2 a operatorului reginal de apă canal COMPANIA DE APĂ ARAD.

D. Dimensionare/verificare staţie de pompare

• Dimensionare Q II (C) = K p x Q orar max + K p x Σ n j x Q ii

• Verificare Q II (V) = a x Kp x Q orar max + 3,6 x n ie x K p x Q ie

Nr. Crt.

Debit de calcul etapa

2012 2022 2037 l/s l/s l/s

1. Dimensionare reţea de distribuţie localitatea Vladimirescu

12,74 17,31 21,56

2. Verificare reţea de distribuţie localitatea Vladimirescu

18,92 22,12 25,09

3. Dimensionare reţea de distribuţie localităţile Mândruloc, Cicir

3,87 5,71 6,92

4. Verificare reţea de distribuţie localităţile Mândruloc, Cicir

7,71 9,00 9,84

5. Dimensionare reţea de distribuţie localităţile Vladimirescu, Mândruloc, Cicir

20,89 29,61 36,44

6. Verificare reţea de distribuţie localităţile Vladimirescu Mândruloc, Cicir

29,62 35,72 40,51

7. Dimensionare reţea de distribuţie localitatea Horia 4,27 6,59 7,96 8. Verificare reţea de distribuţie localitatea Horia 7,99 9,61 10,57

125

Asigurarea debitului şi presiunii de apă necesar pentru consumul orar, cât şi cel pentru

incendiu, pentru cele patru localităţi ale comunei Vladimirescu se va face de la Uzina de Apă nr.2 a operatorului reginal de apă canal COMPANIA DE APĂ ARAD.

III. CANALIZARE MENAJER 1. Debitele de calcul de ape uzate menajeră se stabilesc conform STAS 1846-1/2006,

şi anume:

Q u = Q s

Unde Q s – debitul de apă de alimentare caracteristic ale cerinţei de apă Iar Q u orar min = p x Q u zi max

24 Unde p – un coeficient adimensional care are valoarea; p = 0,10 pentru localităţi între 1001 şi 10000 locuitori

nr. crt.

Localitatea

debite canal menajer debite canal menajer debite canal menajer

Q u zi med Q u zi max Q u orar max Q u orar min Q u zi med Q u zi max Q u orar max Q u orar min Q u zi med Q u zi max Q u orar max Q u orar min

m3/zi m3/zi m3/h m3/h m3/zi m3/zi m3/h m3/h m3/zi m3/zi m3/h m3/h

1. Vladimirescu 752,61 976,66 140,79 4,07 1030,93 1326,58 202,36 5,53 1288,01 1651,92 267,38 6,88

2. Mâmdruloc 120,07 157,14 21,23 0,65 178,22 229,69 30,24 0,96 213,84 274,99 36,67 1,15

3. Cicir 103,98 135,83 18,50 0,57 157,18 202,40 26,83 0,84 192,77 247,66 33,25 1,03

4. Horia 207,99 274,33 37,28 1,14 344,43 441,95 74,43 1,84 420,98 537,27 99,14 2,24

TOTAL COMUNA VLADIMIRESCU 1184,65 1543,97 217,81 6,43 1710,75 2200,61 333,86 9,17 2115,61 2711,84 436,44 11,30

Debitele de calcul pentru reţeaua de canalizare menajeră şi staţiile de pompare sunt:

nr. crt.

Localitatea

debite canal

menajer 2012

debite canal

menajer 2022

debite canal

menajer 2037

Q u orar max Q u orar min Q u orar max Q u orar min Q u orar max Q u orar min

l/s l/s l/s l/s l/s l/s

1. Vladimirescu 39,11 1,13 56,21 1,54 74,27 1,91

2. Mâmdruloc 5,90 0,18 8,40 0,27 10,19 0,32

3. Cicir 5,14 0,16 7,45 0,23 9,24 0,29

4. Horia 10,36 0,32 20,67 0,51 27,54 0,62

TOTAL COMUNA VLADIMIRESCU

60,50 1,79 92,74 2,55 121,23 3,14

Apele uzate menajere preluate de pe teritoriul celor patru localități ale comunei

Vladimirescu se vor evacua în sistemul de canalizare menajeră al municipiului Arad.

3.9.4.Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, strategia de dezvoltarea pe termen mediu

şi lung are ca obiectiv principal extinderea reţelei electrice de distribuţie în noile zone de dezvoltare şi pentru noile obiective economice prevăzute în aceste zone.

Având în vederea vechimea reţelei de distribuţie existente, pentru porţiunile de reţea care nu mai prezintă siguranţă în exploatare şi trebuie urgent reabilitate, se propune înlocuirea conductoarelor

126

aeriene clasice de joasă tensiune cu conductor torsadat tip TYIR; pentru buna întreţinere şi funcţionare a reţelei aeriene de distribuţie este importantă cosmetizarea arborilor. Extinderile reţelelor de distribuţie existente şi înlocuirea transformatoarelor existente în cazul unor defecţiuni sau la expirarea duratei de viaţă se va face având în vedere creşterea consumului de energie electrică în viitor.

Pe termen mediu şi lung se propune ca atât reabilitarea reţelelor existente cât şi extinderea şi dezvoltarea de reţele noi să se facă ţinând cont de creşterea gradului de urbanizare a localităţilor, prevăzută prin PUG şi anume: dotarea cu servicii publice şi private, prevederea de zone funcţionale pentru dezvoltarea activităţilor industriale, comerciale şi de servicii, prevederea de zone rezidenţiale.

Ca urmare, pentru distribuţia energiei electrice la consumatori, se propun ca direcţii principale de dezvoltare, trecerea liniilor aeriene de distribuţie în linii subterane şi implementarea schemelor de alimentare în buclă, specifice alimentării consumatorilor urbani, în locul celor radiale existente. Fiderele ce formează buclele vor fi dimensionate la puterea nominală a posturilor de transformare, astfel că alimentarea unui nou consumator (în limita puterii disponibile) se poate face fără a modifica reţeaua de alimentare, iar conectarea acestora se face fără secţionarea fiderului, ca în cazul utilizării schemei de distribuţie radiale. În acest mod fiabilitatea reţelei creşte, reţeaua de alimentare a consumatorilor devine o reţea alimentată la două capete, asigurându-se astfel o siguranţă mai mare în alimentare, şi nefiind necesară întreruperea alimentării tuturor consumatorilor de pe linie în caz de defect, ci doar izolarea porţiunii avariate, pe perioada intervenţiei.

Pentru noile zone de dezvoltare (rezidenţiale, industriale şi de dotări) se propune ca extinderea reţelelor de distribuţie şi dezvoltarea de reţele noi să se facă prin linii electrice subterane. Astfel, din noile posturi de transformare se propune a se realiza un sistem de distribuţie de joasă tensiune buclat cu funcţionare radială prin cabluri electrice montate subteran, până la firidele principale de branşament ale consumatorilor. În acest caz transformatoarele vor avea rezerva necesară de putere pentru preluarea integrală a liniilor de joasă tensiune care ar rămâne nealimentate la avarierea transformatorului din postul de transformare învecinat. Iluminatul public se va alimenta radial din posturile de transformare şi va fi destinat iluminării străzilor, parcurilor şi parcărilor publice. Se propune ca alimentarea iluminatului public să se facă, în toate zonele de dezvoltare, prin cabluri electrice montate subteran.

Pentru noile zone rezidenţiale, industriale şi de dotări propuse a se dezvolta în comună, va fi necesară realizarea unor planuri urbanistice zonale, care vor stabili necesarul şi soluţiile concrete pentru rezolvarea conectării lor la sistemul de distribuţie a energiei electrice. La elaborarea acestor palnuri zonale se vor respecta prevederile normativului NTE 003/04/00 referitoare la culoarele de trecere pentru LEA MT şi LEA IT şi la coexistenţa acestora cu drumuri, clădiri, împrejmuiri etc. Terenul pe care se află instalaţiile electrice va rămâne în proprietatea statului, în conformitate cu Legea nr.13/2007-Legea energiei electrice. Pentru fiecare construcţie ce se va realiza, în conformitate cu planul urbanistic aprobat, se va solicita aviz de amplasament.

În cazul în care în zonă mai sunt şi alte instalaţii sau reţele electrice care nu aparţin SC Enel Distribuţie SA, solicitantul va obţine obligatoriu avizul de amplasament şi de la proprietarul acelor instalaţii sau reţele electrice (Transelectrica, Hidroelecrica, Termoelectrica etc.).

Soluţiile efective de alimentare cu energie electrică pentru noii consumatori se vor definitiva în cadrul Fişei de Soluţie sau Studiului de Soluţie, în cazul în care sunt necesare lucrări de extindere de reţele.

Pentru realizarea efectivă a acestor lucrări, atât în ceea ce priveşte soluţia de alimentare cu energie electrică, cât şi gestionarea instalaţiilor electrice propuse, investitorul se va adresa direct, sau prin intermediul proiectantului de specialitate, către operatorul de distribuţie a energiei electrice SC Enel Distribuţie SA, UTR Arad pentru a obţine aprobările şi avizele necesare.

Proiectarea şi executarea lucrărilor de mai sus se va face în conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie aprobat cu decizie ANRE nr. 101⁄06.06.2000, de către societăţi care deţin competenţe în acest sens, fiind autorizate de către Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei Electrice Bucureşti. 3.9.5.. Telecomunicaţii În viitor se va putea asigura infrastructura de telecomunicatii, inclusiv prin extinderi

127

de retea, esalonat cu realizarea investitiilor publice si dezvoltarii socio- economică în zona respectivă. 3.9.6.Alimentare cu căldur ă

În localitaţile comunei Vladimirescu în prima etapă încălzirea se va face tot individual deoarece o încălzire în sistem centralizat este costisitoare în condiţiile actuale..

3.9.7.Alimentare cu gaze naturale

Din analiza situaţiei alimentării cu gaze naturale, se constata că in toate aceste localităţi au început să se realizeze parcelări în vederea construirii de locuinţe noi, iar unele au fost deja realizate, parcelări ale grădinilor existente. Pentru alimentarea cu gaze naturale a acestor zone de locuinţe se propune următoarea soluţie tehnică:

- reţele de distribuţie gaze naturale de presiune redusă ,(de tip ramificată respectiv buclată) , dispuse pe străzile acestor zone de locuinţe.

Reţelele de distibuţie gaze naturale de presiune redusă propuse ,se vor racorda la reţelele de distribuţie gaze naturale presiune redusă existente din vecinătatea acestor zone de locuinţe . Fiecare parcelă , va dispune de un branşament de gaze naturale. Având în vedere existenta conductelor de mare presiune care traversează teritoriul comunei, la amenajarea teritoriului trebuie să se respecte condiţiile şi recomandările Avizului societăţii Transgaz. NOTA Soluţia tehnică definitivă o va stabili societatea licenţiată de furnizarea a gazelor naturale, E ON GAZ Distribuţie SA Sucursala Arad , conf.HG1043/2004 , odată cu depunerea documentaţie de cerere de acord de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale.

3.9.8.Gospodărie comunală Cimitirele existente în localităţile componente ale comunei corespund ca şi suprafaţă

în localităţile Cicir Mândruloc şi Horia, iar pentru localitatea Vladimirescu se propune un cimitir nou. Se propune realizarea de zone verzi de protecţie între cimitire şi zona de locuinţe existentă, acolo unde este posibil. Se propune educarea locuitorilor în activitatea de strângere a gunoaielor - selectarea gunoaielor (sticlă, hârtie, plastic. etc.) şi depozitarea corespunzătoare a gunoaielor în locurile amenajate în pubele, urmând ca apoi acestea să fie colectate de serviciul de salubritate.

3.10. Protecţia mediului În concordanţă cu disfuncţionalităţile aminite la paragraful 2.10 ( Probleme de mediu

– Disfuncţionalităţi ), ca şi măsuri de protecţia mediului, se fac următoarele recomandări: Depozitarea controlată a deşeurilor menajere şi industriale.

Depozitarea gunoiului menajer până la colectarea de serviciul de salubritate se va face selectiv în pubele , în condiţii igienice( platforme betonate şi uşor de întreţinut) În urma analizei zonelor şi a distanţelor de siguranţă furnizate în analizele de risc ale operatorilor SEVESO, propunem următoarele restricţii la construire:

• În zonele de mortalitate ridicată să fie permisa doar constructia unitatilor economice cu un numar de angajati <100;

128

• În zonele de leziuni ireversibile să fie interzisă construirea de locuinţe, unităţi de învățământ, gradinite, institutii de interes public, camine de batrani, unităţi sanitare, clădiri cu aglomerări de persoane permanente gen piete, targuri cu program permanent) ;

• Permiterea construirii unor noi amplasamente de tip SEVESO, sa se faca numai după o analiză de risc integrată pentru evaluarea Efectului Domino coroborată cu implementarea măsurilor de siguranţă adecvate în vederea menţinerii riscului în limite acceptabile;

• Toti noi potentiali investitori, in zonele de resimtire a efectelor unui accident major, la solicitarea Certificatului de urbanism, vor fi informati despre riscul existent pe platforma industriala, si masurile de protectie ce se impun.

Organizarea sistemelor de spaţii verzi - se propune amenajarea de spaţii verzi în toate zonele nou introduse în intravilan

destinate construirii de locuinţe sau case de vacanţă, cât şi de zone verzi de protecţie a acestora faţă de surse poluante ( industrie, circulaţii majore, cimitire, rampe de gunoi ). Acest lucru este valabil şi în cazul zonelor de locuinţe existente.

- întreţinerea spaţiilor verzi existente;

3.11.Reglementări urbanistice Vor fi prezentate reglementările şi categoriile de intervenţii urbanistice, după cum

urmează:

Destinaţia terenurilor, zonele funcţionate rezultate Reglementarea destinaţiei terenurilor din localitate s-a făcut în cadrul planşei 03 A -

Reglementări - zonificarea teritoriului. Zonele funcţionale au fost descrise la paragraful 5.3.7. - Zonificare funcţională. Intravilan propus.

Odată cu încheierea aplicării Legii nr. 18, va trebui să se treacă la o actualizare a tuturor terenurilor şi trupurilor izolate din punct de vedere al proprietarilor.

În ceea ce priveşte intravilanul localităţilor componente ale comunei, se va respecta zonificarea funcţională conform planşelor:

localitatea Vladimirescu Reglementări urbanistice - nr.planşă……………………….03A. localitatea Cicir Mândruloc Reglementări urbanistice - nr.planşă ………………………03B localitatea Horia Reglementări urbanistice - nr.planşă ………………………03C

Zonele protejate şi limitele acestora Delimitarea suprafeţelor de teren protejate cu valoare istorică, arheologică şi a zonelor

protejate sanitar. În planşa 01 “Încadrarea în teritoriu”, sunt marcate zonele de protecţie a

monumentelor ansambluri şi situri arheologige precum şi zonele de protecţie sanitară pentru puţuri de captare a apei potabile, rezervoare de apă, cimitire.

Construcțiilor aflate în zonele de protecție a monumentelor sau siturilor arheologice propuse, vor trebuii să respecte reglementările specifice zonei numai după clasarea monumentelor și înregistrarea acestora în lista monumentelor și a siturilor arheologice.

In „Studiul istoric al localitatilor comunei Vladimirescu, au fost reperate situri arheologice si monumente propuse :

- localitatea Vladimirescu

129

- situri arheologice reperate VT 1b, VT 2a, VT3d, VT4d, VT5d, V2 sit, V3 sit, V12 sit, V14 sit, V15 sit, V16 sit, V17 sit, V18 sit - situl arheologic reperat si propus V16 sit PADUREA VRABIILOR - monumente propuse , BISERICA CATOLICA CENTRALA, PRIMARIA, BISERICA CATOLICA MICA, CALVARIA, BISERICA ORTODOXA SI CANTON CFR

- localitatea Horia,

- situri arheologice reperate V4 sit, V5 sit, V6 sit, V7 sit - monumente propuse BISERICA CATOLICA

- localitatea Cicir Mandruloc

- situri arheologice reperate V1 sit, V8 sit, V10 sit, V11 sit - monumente propuse BISERICA ORTODOXA MANDRULOC, CASA PAROHIALA MANDRULOC, BISERICA ORTODOXA CICIR

Interdic ţii temporare de construire Vor fi enumerate pentru fiecare localitate în parte zonele în care s-a instituit

interdicţie temporară de construire. Aceste zone se pun sub interdicţie temporară de construire până la elaborarea unui P.U.Z. Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor ce le-au determinat.

Restricţii privind regimul de în ălţime În general s-a propus respectarea regimului de înălţime al zonei. Pentru zona centrală s-a propus un regim de înălţime de P+1; P+2., P+3 Pentru principalele artere de circulaţie DJ 709 s-a propus un regim de înălţime P+1;

P+1+M. În restul localităţii regimul de înălţime va fi P; P+M; P+1. 3.12. Obiective de utilitate publică Ţinând cont de tema de proiectare, de posibilităţile reale de finanţare (relativ reduse)

cât şi de necesarul de dotări rezultat din calcul, se propune realizarea următoarelor obiective:

Zone verzi şi terenuri de sport:

Se propune amenajarea de spaţii verzi în toate zonele nou introduse în intravilan destinate construirii de locuinţe, cât şi de zone verzi de protecţie a acestora faţă de surse poluante ( industrie, circulaţii majore, cimitire. ). Aceste zone sunt descrise la paragraful 3.7. Se doreşte amenajarea spaţiilor verzi existente prin creerea de locuri de joacă pentru copii, de locuri de odihnă, agrementarea lor cu obiecte de mobilier urban în lungul lui DN 7.

Gospodărie comunală: pentru toate localităţile Se propune apelarea la serviciile unei firme de salubritate . Aceste au fost descrise

la paragraful 3.7.

Circulaţia: străzi noi în zonele introduse în intravilan; amenajări de intersecţii; amenajarea intersecţiilor conflictuale existente;

Lucrări edilitare: realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă; realizarea reţelei de canalizare;

130

realizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale;

Tipuri de proprietate asupra terenurilor din intrav ilan În planşa - Proprietatea asupra terenurilor sunt prezentate tipurile de proprietate a

terenurilor, în funcţie de informaţiile primite. Pentru Vladimirescu şi pentru localitatea aparţinătoare cât şi pentru trupuri izolate în

intravilanul existent avem următoarele tipuri de proprietate: proprietate publică

terenuri proprietate publică de interes naţional terenuri proprietate publică de interes local

proprietate privat ă terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ teritoriale) de interes local terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice

În ceea ce priveşte situaţia juridică a terenurilor datele nu sunt actulizate nu sunt date suficiente şi la zi pe toată suprafaţa intravilanului. Având în vedere că nu toate unităţile economice s-au privatizat, că nu s-a încheiat acţiunea de inventariere a terenurilor conform H.G. nr. 834/1991, aplicarea deficitară a legii 18, fac ca datele privind regimul juridic al terenurilor să fie actualizate pentru întreaga suprafaţă studiată. Pentru terenurile ce se propun a fi introduse în intravilan, situaţia proprietăţii asupra terenurilor şi actuala categorie de folosinţă este următoarea:

Mărirea intravilanului s-a făcut cu următoarele suprafeţe: LOCALITATE

SUPRAFAŢĂ INTRODUSĂ NOU ÎN INTRAVILAN (ha)

Vladimirescu 200,02 Cicir Mândruloc 12,10 Horia 99,82 Trupuri izolate 198,51 TOTAL 510,45

Concluziile asupra conceperii şi conformării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane s-au materializat, prin reglementările instituite în regulamentele

Circula ţia terenurilor Circulaţia terenurilor între deţinători, în funcţie de necesităţile de amplasare a noilor

obiective de utilitate publică, este evidenţiată în planşele 05, 08, “Proprietatea asupra terenurilor”.

Situaţia se prezintă astfel:

terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public al unităţile administrativ - teritoriale - sunt terenurile pe care se intenţionează a fi amplasate obiective de utilitate publică:

- drumurile din zonele noi propuse pentru construcţii de locuinţe şi din zonele industriale

- zonele verzi de protecţie

terenuri aflate în domeniul privat al statului, destinate concesionării

131

În această categorie intră terenurile care au fost introduse în intravilan şi care urmează a fi concesionate pentru construire de locuinţe sau pentru unităţi economice (industrie), depozite, prestări servicii). De asemenea şi terenurile din intravilanul existent care sunt în proprietatea Primăriei sunt destinate concesionării pentru unităţi industriale şi depozitare.

Concluzii - Măsuri în continuare AMENAJAREA ŞI DEZVOLTAREA UNITĂŢII TERITORIAL -

ADMINISTRATIVE DE BAZĂ ÎN TOTALITATE EI, ÎN CORELARE CU TERITORIILE ADMINISTRATIVE ÎNCONJURĂTOARE

Posibilităţile de dezvoltare, în continuare, a comunei sunt legate de depăşirea crizei economice acute prin care trece întreaga economie naţională şi evitarea cronicizării ei. Planul Urbanistic General a fost elaborat ţinând cont de o serie de factori precum: prevederile P.A.T.J. privind strategiile de termen scurt, mediu, si lung de dezvoltare a judeţului, de situarea comunei în reţeaua de localităţi a judeţului, de căile de comunicaţie şi de transport, lucrările majore propuse în teritoriu, mutaţiile intervenite în folosinţa terenurilor, dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare.

Şansele de relansare economico - socială a localităţilor, în corelare cu programul

propriu de dezvoltare. Obiectivele conducerii locale sunt îndreptate spre atragerea de cât mai mulţi

investitori, care prin realizarea investiţiilor pe care le au în plan să asigure relansarea economică a localităţii, atât pe termen mediu cât şi pe termen lung. De asemenea realizarea unui plan de dezvoltare cât mai flexibil prezintă şanse mari de rezolvare a dezideratelor propuse.

Nu sunt neglijabile nici grija pentru asigurarea dotărilor şi a căilor de acces pentru tot teritoriul administrativ. În era informaţională. a cărei apariţie se preconizează într-un timp relativ scurt, distanţele nu vor mai constitui o barieră, eventualii investitori, luând în calcul mai mult calitatea mâinii de lucru şi a condiţiilor optime de dezvoltare. În vederea atragerii de investitori, conducerea locală trebuie să-şi susţină punctul de vedere, să prezinte avantajele locale privind amplasarea comunei, a amplasamentelor rezervate pentru zonele industriale cât şi facilităţile acordate prin accesul la reţelele edilitare, legătură directă la marile căi de trafic rutier şi feroviar, dar şi mâna de lucru ieftină din zonă şi calitatea acesteia.

De luat în considerare sunt şi necesităţile unor categorii de oameni care prin activitatea lor şi a unui număr redus de angajaţi pot oferi servicii în toate domeniile vieţii, domeniul serviciilor fiind unul foarte deficitar.

Tendinţele în modul de locuire contemporană sunt canalizate spre satisfacerea necesităţilor de viaţă (odihnă, recreere, prepararea şi servirea mesei, igienice etc), dar şi pentru satisfacerea activităţilor legate de relaţiile sociale ale locuitorilor (primirea oaspeţilor etc) sau de informare (teleinformare, presă etc) sau de prelungirea unor tipuri de preocupări profesionale pentru exercitarea profesiei (fie informarea pentru pregătirea intelectuală la profesori, doctori etc, fie spaţii pentru exercitarea unor meserii, sunt cele mai adaptate necesităţilor actuale.

Spaţiile destinate practicării meseriei la domiciliu pot fi împărţite la rândul lor în două: unul care este destinat ca atelier şi altul ca spaţiu de vânzare, primire). De regulă, acestea vor fi ateliere mici, nepoluante, cu un număr de angajaţi până la 3 persoane, care prin activitatea lor nu produc poluarea aerului, solului, subsolului, a sitului, a vecinilor.

132

Categorii principale de intervenţie, care să susţină materializarea programului de dezvoltare

Pornind de la analiza situaţiei existente şi a studiilor privind completarea şi diversificarea reţelelor publice în concordanţă cu opţiunile populaţiei şi necesarul preliminar în raport cu normativele în vigoare pentru toate categoriile de servicii, măsurile de intervenţie au fost tratate amănunţit la paragrafele: 3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi 3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităţilor 3.6. Organizarea circulaţiei 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.12. Obiective de utilitate publică

Strategia de organizare adoptată pentru dezvoltarea localităţii trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta la schimbările neprevăzute de situaţie, dar trebuie să fie suficient de fermă pentru a se asigura direcţii clare administraţiei locale referitor la politica de investiţii.

Priorităţi de intervenţie, în funcţie de necesităţi şi opţiunile populaţiei Poate cea mai ardentă necesitate a populaţiei în perioada actuală, este posibilitatea de a avea asigurate locurile de muncă, direcţie înspre care se îndreaptă şi conducerea Consiliului Local. În acest sens, prin prezentul proiect s-au făcut propuneri pentru dezvoltărea prioritare a activităţilor economice care să ducă în primul rând la valorificarea potenţialului natural, economic şi uman existent pe teritoriul comunei. Acest program trebuie susţinut de Consiliul local prin politicile proprii de dezvoltare a localităţii, care să sprijine iniţiativa privată prin Intocmit : Arh. Serban Elvira

P.U.G. COMUNA VLADIMIRESCU...Avtivit ăţi economice pag. 22 2.5. ... - dezvoltarea zonei de locuit...

Documents

Transcript of P.U.G. COMUNA VLADIMIRESCU...Avtivit ăţi economice pag. 22 2.5. ... - dezvoltarea zonei de locuit...