PUBLICAŢIE LUNARĂ N PU Pagina 1 4 SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA! Documentele necesare...

14
PU Publicaţie lunară editată de Biblioteca S.A.M. Ceraşu “Literatura, ca şi florile, ca şi holdele, este o interferenţă divină între darurile cerului şi condiţiile pământului.” Gala Galaction Maxima lunii 8 martie Ziua Internaţională a Femeii 1 martie Ziua Mondiala a Motanilor 1 martie Ziua mondiala a protectiei civile 1 martie Martisorul 3 martie Ziua mondiala a scriitorilor 7 martie Ziua Internationala de Difuzare a programelor pentru copii 08 martie Ziua internationala a femeii 09 martie Ziua internationala a DJ-ului 15 martie Ziua mondiala a drepturilor consumatorilor 20 martie Ziua Mondiala a Astrologiei 20 martie Ziua Internationala a Francofoniei 21 martie Ziua internationala de lupta pentru eliminarea discriminarii rasiale 21 martie Ziua internationala a poeziei 21 martie Ziua Mondiala a Padurii 22 martie Ziua Mondiala a Apelor 23 martie Ziua mondiala a meteorologiei 24 martie Ziua mondiala a luptei impotriva tuberculozei epidemice 27 martie Ziua Mondiala a Teatrului Pagina 1 S.A.M. CERASU BIBLIOTECA SCOLARA PUBLICAŢIE LUNARĂ NR. 5 / MARTIE 2010 SĂ DESCOPERIM BIBLIOTECA ŞCOLARĂ! MĂRŢIŞORUL- SARBATOARE ÎN ALB ŞI ROŞU ACTIVITĂŢI. CONCURSURI SCRIITORII LUNII MARTIE ORA DE LITERATURĂ - PROVERBUL PAGINI ENCICLOPEDICE - UNIVERSUL ECOEDUCATIA - EVENIMENTE MARTIE EDUCAŢIA RUTIERĂ A TINERILOR EVENIMENTE Dumitrescu Mădălina, Clasa I

Transcript of PUBLICAŢIE LUNARĂ N PU Pagina 1 4 SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA! Documentele necesare...

PU

Publicaţie lunară editată de Biblioteca S.A.M. Ceraşu

“Literatura, ca şi florile, ca şi holdele, este o

interferenţă divină între darurile cerului şi

condiţiile pământului.”

Gala Galaction

Maxima lunii

8 martie Ziua Internaţională a Femeii

1 martie — Ziua Mondiala a Motanilor 1 martie — Ziua mondiala a protectiei civile 1 martie — Martisorul

3 martie — Ziua mondiala a scriitorilor 7 martie — Ziua Internationala de Difuzare

a programelor pentru copii 08 martie — Ziua internationala a femeii

09 martie — Ziua internationala a DJ-ului 15 martie — Ziua mondiala a drepturilor

consumatorilor

20 martie — Ziua Mondiala a Astrologiei 20 martie — Ziua Internationala a

Francofoniei 21 martie — Ziua internationala de lupta

pentru eliminarea discriminarii

rasiale 21 martie — Ziua internationala a poeziei

21 martie — Ziua Mondiala a Padurii 22 martie — Ziua Mondiala a Apelor 23 martie — Ziua mondiala a meteorologiei

24 martie — Ziua mondiala a luptei impotriva tuberculozei epidemice

27 martie — Ziua Mondiala a Teatrului

Pagina 1

S.A.M. CERASU BIBLIOTECA SCOLARA

PUBLICAŢIE LUNARĂ NR. 5 / MARTIE 2010

SĂ DESCOPERIM BIBLIOTECA ŞCOLARĂ!

MĂRŢIŞORUL- SARBATOARE ÎN ALB ŞI ROŞU

ACTIVITĂŢI. CONCURSURI

SCRIITORII LUNII MARTIE

ORA DE LITERATURĂ - PROVERBUL

PAGINI ENCICLOPEDICE - UNIVERSUL

ECOEDUCATIA - EVENIMENTE MARTIE

EDUCAŢIA RUTIERĂ A TINERILOR

EVENIMENTE

Dumitrescu Mădălina, Clasa I

Pagina 2

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII

ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII CERAŞU – PRAHOVA (REGULAMENT INTERN)

PREZENTARE INSTITUŢIONALĂ: Date de identificare: Adresa: comuna CERAŞU, jud. PRAHOVA Telefon/Fax: 0244297017 / Telefon: 0766734585, 0788215226 E-mail: [email protected], [email protected],

[email protected], Resurse umane: Bibliotecar: institutor Tudorache Ionela Telefon: 0766734585, 0788215226 E-mail: [email protected], [email protected], OBIECTIVE GENERALE ALE ACTIVITĂŢII BIBLIOTECII ŞCOLARE -Formarea unei temeinice culture generale ale elevilor. -Intelegerea de catre elevi a rolului si importantei informatiei in lumea contemporana. -Initierea elevilor in cercetarea documentara -Sprijinirea personalului didactic al scolii in imbunatatirea calitatii procesului de invatamant, asigurand publicatii de referinta, de informare curenta, de pedagogie, lucrari privitoare la continutul diferitelor discipline predate in scoala si la metodica predarii acestora

ORARUL DE FUNCŢIONARE PENTRU PUBLIC; Biblioteca S.A.M. Ceraşu deţine în incinta şcolii noi, la etaj, un spaţiu propriu corespunză-

tor pentru buna organizare şi conservare a fondului documentar, precum şi pentru activitatea cu cititorii. Deoarece nu posedă spaţiu separat pentru sala de lectură, spaţiul alocat include atât depozitul de carte, cât şi spaţiul de lectură, cu 5 locuri.

Programul de activitate al bibliotecii şcolare este de 10 ore săptămânal pentru biblioteca şcolară cu un cadru didactic având indemnizaţie de bibliotecar (5 ore destinate exclusiv activităţii cu cititorii şi 5 ore destinate activităţilor specifice bibliotecii).

PROGRAM DE FUNCTIONARE

FELUL ŞI NUMĂRUL DE PUBLICAŢII CARE SE POT ÎMPRUMUTA; În biblioteca şcolară colecţiile de publicaţii se grupează în fondul pentru împrumut în sala de

lectură şi fondul pentru împrumut la domiciliu. Fondul pentru sala de lectură cuprinde lucrările de referinţă (enciclopedii, dicţionare, atlase, ghiduri, hărţi, albume etc. ), cartea veche şi rară, manuscrisele, toate unicatele (lucrările aflate într-un singur exemplar) şi publicaţiile seriale. Acest fond se consultă numai în bibliotecă. Fondul pentru împrumut la domiciliu cuprinde toate lucrările aflate în cel puţin două exemplare, cu excepţia celor menţionate în alineatul precedent.

Zilele saptamanii Progr. cu cititorii Activ. specifice

LUNI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MARTI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MIERCURI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

JOI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

VINERI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

PAGINA CU CARACTER PERMANENT

Pagina 3

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

PAGINA CU CARACTER PERMANENT

DURATA ÎMPRUMUTULUI PUBLICAŢIILOR LA DOMICILIU ; Biblioteca împrumută publicaţii şi alte categorii de documente atât în timpul anului şcolar,

cât şi în vacanţele şcolare, exceptând perioadele de inventariere (verificare) şi de concediu legal. - Cadrele didactice pot imprumuta pâna la 5 (cinci) volume din publicatiile existente în mai multe exemplare pe o perioada de maximum 30 de zile, cu posibilitate de prelungire până la 45 de zile; - Elevii pot imprumuta la domiciliu pâna la 3 (trei) volume din publicatiile existente in mai multe exemplare pe o perioada de maximum 30 zile; termenul poate fi prelungit o singura data până la 45 de zile numai in cazul in care publicatia nu este solicitata; - Cititorii externi- elevi care au absolvit S.A.M. Ceraşu şi locuitori ai localităţii pot imprumuta la domiciliu pâna la 3 (trei) volume din publicatiile existente in mai multe exemplare pe o perioada de maximum 14 zile, fără drept de prelungire a termenului.

OBLIGAŢIA DE PĂSTRARE A PUBLICAŢIILOR;

Respectaţi următoarele reguli: -Restituiţi la timp exemplarele împrumutate (fiecare cititor are dreptul la prelungirea termenului de împrumut o singură dată în cazul în care are nevoie de materialul respectiv o perioadă mai lungă de timp şi dacă acest drept nu este restricţionat de activităţile specifice bibliotecii - in-ventariere, expoziţie de carte etc)!

-Nu deterioraţi volumele de carte împrumutate (rupere, mâzgălire etc.); acestea sunt bunuri ale şcolii şi, implicit, ale tuturor cititorilor! -Controlaţi cărţile pe care le împrumutaţi, semnalând bibliotecii starea în care se găsesc, şi resti-tuiţi-le cel puţin în starea de împrumut!

-Nu înstrăinaţi publicaţiile împrumutate! SANCŢIUNILE CE SE APLICĂ ÎN CAZ DE PIERDERE, NERESTITUIRE SAU DETERIORARE A PUBLICAŢIILOR ÎMPRUMUTATE;

În situaţia în care, după înştiinţarea orală, cărţile nu sunt restituite, li se trimit părinţilor ele-vilor, precum şi cititorilor adulţi (inclusiv cadrelor didactice) până la două înştiinţări scrise.

Pentru cărţile nerestituite după a doua somaţie, pierdute sau deteriorate de cititori, se per-cepe de la aceştia atât contravaloarea reactualizată a cărţilor, în funcţie de preţurile medii în vigoare, pentru lucrări de acelaşi gen, la data constatării contravenţiei, cât şi o amendă, repre-zentând de 1-3 ori preţul mediu actual al acestora, ţinându-se seama de:

- valoarea sau raritate publicaţiilor; - intenţia vădită de a nu restitui publicaţiile împrumutate; - frecvenţa abaterilor de la respectarea termenelor de restituire a cărţilor. O carte pierdută nu poate fi înlocuită decât cu un alt exemplar al aceleiaşi lucrări (autor,

ediţie, titlu, valoare). În mod excepţional, cu aprobarea conducerii şcolii, este permisă înlocuirea unei cărţi pierdute cu o carte de aceeaşi valoare şi cu tematică asemănătoare.

SERVICIILE BIBLIOTECII;

Pentru folosirea colecţiilor de publicaţii la domiciliu sau în sala de lectură, cititorii trebuie să fie înscrişi la bibliotecă.

Înscrierea se face cu prilejul solicitării primului împrumut de cărţi, când se completează „fişa cititorului – fişă contract de împrumut”. Prin semnarea fişei, cititorul se obligă să respecte regulamentul bibliotecii şi regimul de circulaţie a publicaţiilor şi a celorlalte documente.

Pagina 4

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

Documentele necesare înscrierii la bibliotecă: - Pentru elevi: - carnetul de elev (vizat pe anul şcolar in curs);

- copie după certificatul de naştere sau cartea de identitate; - Pentru adulţi: - copie după cartea de identitate;

Accesul la serviciile oferite de catre Biblioteca S.A.M. Ceraşu se face, începând cu anul

şcolar 2010-2011, pe baza Permisului de cititor Permisul de cititor se elibereaza si se vizeaza anual, gratuit pentru toţi beneficiarii serviciilor

bibliotecii. Documentele necesare eliberarii Permisului de cititor sunt:

- Pentru elevi: - carnetul de elev (vizat pe anul şcolar in curs); - copie după certificatul de naştere sau cartea de identitate; - o fotografie tip buletin

- Pentru adulţi: - copie după certificatul de naştere sau cartea de identitate; - o fotografie tip buletin

Accesul la serviciile oferite de catre Biblioteca S.A.M. Ceraşu se face, în anul şcolar 2009-2010: - Pentru elevi: - cu carnetul de elev (vizat pe anul şcolar in curs); - Pentru adulţi: - cu copie după cartea de identitate;

Cititorii beneficiază de următoarele servicii: - consultarea colectiilor în sala de bibliotecă, cu acces liber la raft; - informatii bibliografice si indrumari privind utilizarea documentelor din biblioteca; - împrumut de publicatii la domiciliu; - acces la cataloagele bibliotecilor - informarea si documentarea bibliograficã pe baza colectiilor, respectiv acces on-line (limitat) la resursele disponibile din reteaua informaticã nationalã si dupã caz, internationalã. - activitãti, reuniuni culturale; - acces la Internet (limitat) NORMELE DE FOLOSIRE A SĂLII DE LECTURĂ ŞI A SERVICIILOR BIBLIOTECII, ÎN GENERAL;. DREP-

TURILE ŞI ÎNDATORIRILE CITITORILOR. Drepturile utilizatorilor Publicatiile din colectia Bibliotecii S.A.M. Ceraşu se pot imprumuta pe o durata determi-nata in urmatoarele conditii:

1. Colectiile Bibliotecii Universitatii pot fi consultate de catre : a. cititorii interni, elevi, cadre didactice, personal auxiliar, care pot împrumuta cãrti şi la domici-liu; b. cititorii externi, elevi care au absolvit S.A.M. Ceraşu şi locuitori ai localităţii.

2. Utilizatorii au dreptul de a beneficia de toate serviciile bibliotecii în limitele impuse de prezentul regulament;

3. În sala de lecturã (sala bibliotecii), cititorii pot consulta orice carte existentã în fondul bi-bliotecii.

Obligaţiile utilizatorilor - În sala de lecturã, în vederea consultării publicaţiilor cu regim de sală, au acces cititorii care sunt înscrişi la bibliotecă si numai în limita locurilor disponibile (5 locuri simultan). - La intrarea în salã, cititorul prezintã bibliotecarului documentele menţionate mai sus;

PAGINA CU CARACTER PERMANENT

Pagina 5

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

PAGINA CU CARACTER PERMANENT

- Nu este permis accesul in incinta Bibliotecii cu genti, paltoane si alte obiecte. - În sala de lecturã, cititorii pot solicita orice carte existentã în colectiile bibliotecii; se pot elibera maximum 3 titluri (volume) pe tura. - Având acces liber la raft, cititorul isi va regasi singur documentul dorit sau cu ajutorul bibliotecarfului, dupa care va fi indrumat de catre acesta la locul stabilit. - La plecarea din salã, cititorii au obligatia de a predea bibliotecarului toate cãrtile împrumutate. - Cititorii trebuie sã pãstreze linistea, ordinea si curãtenia în bibliotecã. - Cititorii trebuie sa protejeze bunurile bibliotecii. - Sa nu deterioreze si sa nu transmita altor persoane volumele împrumutate; - Cititorul raspunde de orice dauna produsa fondului de publicatii sau altor bunuri ale bibliotecii. - Sa ceara avizul bibliotecarului pentru introducerea in bibliotecă/sala de lectura a publicatiilor care nu fac parte din fondul bibliotecii. - Sa nu introduca si sa nu consume in salile de lectura alimente si bauturi. - Sa opreasca, la intrarea in salile de lectura, telefoanele mobile. - Sa prezinte, la cererea bibliotecarului, buletinul de identitate sau carnetul de elev pentru verificarea concordantei datelor personale din fisa de inscriere. - Sa pastreze publicatiile imprumutate in buna stare, sa nu faca insemnari, sublinieri si sa nu produca alte deteriorari; in caz contrar, vor fi sanctionati conform Regulamentului. - Toti cititorii sunt obligati sã verifice cu atentie starea publicatiilor pe care le împrumutã sau le consultã în sala de lecturã si sã semnaleze bibliotecarului toate deficientele (sublinieri, pete, foi lipsã, coperte deteriorate etc.) pe care le constatã. - La restituire, cãrtile vor fi verificate de personalul bibliotecii, care va imputa imediat cititorului toate defectiunile neconsemnate pe fisa de împrumut. - Sa respecte termenul de restituire al publicatiilor imprumutate, nerespectarea acestuia fiind sanctionata. - Sa respecte programul de functionare al bibliotecii si al salii de lectura.

Toate persoanele care pleaca din şcoală în situatiile mentionate mai jos, sunt obligate ca pe fisa de lichidare sa obtina si viza de la bibliotecă:

1. în cazul detaşării, transferului, suspendarii sau incetarii contractelor individuale de munca ale angajatilor şcolii, nu se elibereaza actele personale existente decât dupa obtinerea pe fisa de lichidare a vizei de biblioteca, prin care se mentioneaza ca nu exista nici o datorie fata de Biblioteca S.A.M. Ceraşu.

2. in cazul transferului elevilor la o alta unitate de invatamânt, nu se elibereaza actele necesare transferului, decât dupa obtinerea vizei de biblioteca in care se mentioneaza ca nu exista nici o datorie fata de biblioteca ;

3. in cazul incheierii studiilor pentru elevi nu se elibereaza actele personale si diploma de studii decât dupa obtinerea vizei de biblioteca in care se mentioneaza ca nu exista nici o datorie fata de biblioteca ;

5. in cazul exmatricularii elevilor nu se elibereaza actele personale, decât dupa obtinerea vizei de biblioteca in care se mentioneaza ca nu exista nici o datorie fata de biblioteca

Viza de lichidare este data de personalul de la salile de imprumut ale Bibliotecii, numai in conditiile in care persoanele in cauza nu au datorii (carti pierdute, nerestituite la termen)

Fişele cititorilor elevi vor fi cercetate cel puţin odată pe săptămână de diriginţii claselor (sau de învăţători) şi, periodic, de profesorii de la toate specialităţile, în scopul unei mai bune îndrumări a lecturii.

Acest regulament se întocmeşte pe baza prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi se aprobă de conducerea şcolii.

Legenda mărţişorului I Prelucrare a unei vechi teme populare

La marginea unui sat trăiau într-o colibă sărăcăcioasă o femeie cu fiica ei. Ca să câştige pâinea de zi cu zi şi câţiva bănuţi, femeia se îndeletnicea cu torsul lânii pentru oamenii din sat. Dar tot ce câştiga dădea pe doctorii pentru fata ei care era tare bolnavă.

Într-o zi, pe când torcea şi plângea de mila fiicei sale, femeia văzu o caleaşcă de foc trecând cu iuţeală dinspre pădure spre sat. Era Crăiasa Primăvară care, auzind-o, s-a oprit şi a întrebat-o de ce este aşa de necăjită. Aflând de boala copilei, Crăiasa a zis:

Ţine caierul acesta de foc şi toarce-l firicel subţire, apoi leagă o fundiţă şi prinde-o de pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la viaţă, aşa cum se trezeşte la viaţă întreaga natură după trecerea mea.

Femeia mulţumi şi se apucă de lucru. Dar caierul îi ardea degetele şi-i era cu neputinţă să răsuceas-că un firicel cât de mic. Începu să plângă cu lacrimi grele şi aproape că nu băgă de seamă când o altă caleaşcă de zăpadă se opri în dreptul colibei. Era Crăiasa Iarnă, care dispărea cu iuţeală dinspre sat spre pădure şi care, auzind necazul femeii, zise:

Ţine caierul acesta de zăpadă. Răcoarea lui va potoli fierbinţeala celui de foc. Răsuceşte-le laolaltă, poate aşa îţi pot fi de folos şi eu.

Femeia mulţumi din tot sufletul şi se puse pe tors. Torcea laolaltă fir roşu de foc cu fir alb de zăpadă şi astfel isprăvi de tors cele două caiere. Iar după ce duse la capăt lucrul, legă o fundiţă de pieptul fetiţei. Aceasta îndată prinse putere şi culoare în obrăjori, sări din pat şi-şi îmbrăţişă cu drag mama.

De atunci, în fiecare prag de primăvară, femeia împletea fundiţe alb- roşii, împărţindu-le oa-menilor din sat, să le aducă sănătate şi bucurii. Legenda mărţişorului II A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa

coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.

Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.

Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.

Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.

Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada. In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.

Pagina 6

MĂRŢIŞORUL- SARBATOARE ÎN ALB ŞI ROŞU

Ogrezeanu Adrrian Clasa I

Duca Radu Clasa I

Ogrezeanu Carmen Clasa I

Ilă Florin Clasa I

Pagina 7

ACTIVITĂŢILE LUNII MARTIE

ACTIVITATEA DATA PARTICIPANTI

UNIVERSUL CUNOASTERII - BIBLIOTECA - concurs

de fotografie sau prezentare PP

- Activitate educativă în cadrul proiectului naţional Poveştile

copilăriei, Ediţia I - „Cu mic, cu mare, ne întoarcem la po-

veste...”, în parteneriat cu Colegiul Economic „Emanuil Goj-

du” Hunedoara şi Şc. Generală Nr. 2 Hunedoara

15 martie - 31 martie 2010

Elevi, cadre didactice, bibliotecari, părinţi ai elevilor

TRĂISTUŢA CU POVESTI

(sezătoare literară)

MARTIE 2010 -afişier -elevii clasei I şi alţi elevi care doresc să participe la activitate, cadre didactice -Bibliotecar şcolar şi bibliotecar comunal

PRIMĂVARA ÎN OPERELE SCRIITORILOR RO-

MÂNI - Expoziţie căr ţi şi afişe informative

MARTIE 2010 Bibliotecar şcolar, bibliotecar comunal -Locul: Sala bibliotecii, afişierul bibliotecii -Cărţi, afişe, alte materiale

Expoziţie cărţi şi afişe informative - SCRIITORII LUNII

MARTIE

MARTIE 2010 Bibliotecar şcolar, bibliotecar comunal -Locul: Sala bibliotecii, afişierul bibliotecii -Cărţi, afişe, alte materiale

LITERATURA ŞTIINŢIFICA DE SPECIALITATE –

masă rotundă

MARTIE 2010 -Elevii claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. -Profesori de specialitate

ACTIVITATI. CONCURSURI

Ilă Florin, clasa I

Ogrezeanu Carmen, clasa I Ogrezeanu Cristina, institutor

DUMINICA, 28 FEBRUARIE 2010, ORA 13:00, S-A DES-FĂŞURAT , ÎN PARTENERIAT CU BIBLIOTECA COMUNALĂ ŞI CĂMINUL CULTURAL CERAŞU, EVENIMENTUL CULTURAL

-ARTISTIC

DIN PROGRAM:

- Expozitie de martisoare, felicitari, desene, colaje etc., realizate

de copii, parinti, cadre didactice si alti membri ai comunitatii;

- Program artistic

- „Miss si Mister Martisor”

- CARNAVALUL PITICILOR

PUBLICAŢIE LUNARĂ EDITATĂ DE BIBLIOTECA S.A.M. CERAŞU

Ion Creangă 1 martie 1837

Radu Gyr 2 martie 1905

Radu Stanca 5 martie 1920

Dimitrie Stelaru (pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu) 8 martie 1917

Radu Tudoran 8 martie 1910

Ion Bogdan Lefter 11 martie 1957

Constantin Chiriţă 12 martie 1925

Mircea Eliade 13 martie S.V. 28 februa-

rie

Felix Aderca 13 martie / 26 martie 1891

Alexandru M. Macedonski 14 martie 1854

Ion Barbu este pseudonimul matematicia-nului Dan Barbilian 18 martie 1895

George Topîrceanu 21 martie 1886

Tiberiu Utan 21 martie 1930

Mateiu Caragiale 24 martie 1885

George Lesnea 25 martie 1902

Ana Blandiana 25 martie 1942

Mircea Ivănescu 26 martie 1931

Alexei Mateevici 27 martie 1888

Victor Tulbure (n. Victor Popescu) 28 martie 1925

Miron Costin 30 martie1633- 1691

Iosif Vulcan 31 martie 1841

Ion Pillat 31 martie 1891

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu 31 martie 1933

Scriitori născuţi în luna martie

Informatii generale

Pagina 8

ION CREANGĂ

(1837 - 1889) RADU GYR

(1905 - 1975) RADU STANCA

(1920 - 1962) DIMITRIE STE-

LARU

(1917 - 1971)

RADU TUDORAN

(1910 - 1992) ION BOGDAN

LEFTER

(1957 - ...)

CONSTANTIN

CHIRIŢĂ

(1925 - 1991)

MIRCEA ELIADE

(1907 - 1986)

FELIX ADERCA

(1891 - 1962) ALEXANDRU

MACEDONSKI

(1854 - 1920)

ION BARBU

(1895 - 1961) GEORGE TOPÎR-

CEANU

(1886 - 1937)

TIBERIU UTAN

(1930 - 1994) MATEIU CARA-

GIALE

(1885 - 1936)

ANA BLANDIA-

NA

(1942 - ...)

MIRCEA IVĂ-

NESCU

(1931 - ...)

ALEXEI MATEE-

VICI

(1888 - 1917)

VICTOR TULBU-

RE

(1925 - 1997)

MIRON COSTIN

(1633 - 1691) IOSIF VULCAN

(1841 - 1907) ION PILLAT

(1891 - 1945) NICHITA STĂ-

NESCU

(1933 - 1983)

“Un scriitor este un cititor care îi citeşte pe cititori.”

Nichita Stănescu

ORA DE LITERATURA - PROVERBUL

Pagina 9

Proverbul este o vorbă înţeleaptă, un cuvânt (mai rar) sau o suc-

cesiune de cuvinte pline de înţeles profund, de obicei exprimat(e) într-

o formă compactă, chiar minimalistă, sub forma unei expresii, a unei

propoziţii sau chiar a unei fraze scurte, sintetice.

În literatura română, cele mai multe proverbe (zicale, zicători,

vorbe de duh sau cuvinte din batrâni), sunt anonime, provenind din

înţelepciunea multi-milenară a poporului român. De multe ori, prover-

bele româneşti au rimă şi ritm, fiind astfel uşor de memorizat, repro-

dus şi transmis. Se poate remarca că intuitiv dar şi cognitiv, creatorii

proverbelor româneşti au încorporat în forma sintetică, sau chiar su-

per-sintetică, a acestora elemente evidente de poezie şi mnemotehnică

Tâlcul poveştilor, poama strămoşilor. Dacă minţi pe altul, te minţi pe tine! Deşteptul făgăduieşte, iar prostul trage nădejde. Cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută. Cine nu învaţă la tinereţe, va plânge la bătrâneţe. Mic ca iarba, prost ca varul.

Viţel s-a născut şi bou a murit. Hărnicia scoate datoriile, iar lenevia le adună. Orice muncă e frumoasă, dacă e pe plac aleasă. Unde sare capra, sare şi iada. Soarta omului este mereu în mâinile lui. Lucrul de azi pe mâine tot aşa rămâne. Pereţii au urechi şi ferestrele ochi. Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia. Nu este treaba măgarului de unde beau oile apă. Piatra care te loveşte nu vine de departe. Binele nu face zgomot şi zgomotul nu face bine. O vorbă bună stinge focul mai repede decât apa.

PAGINI ENCICLOPEDICE - UNIVERSUL

Pagina 10

Soarele este steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Pământul, toate

celelalte planete, asteroizii, meteoriţii, cometele precum şi cantităţile enorme de

praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui, care totuşi, prin mărimea sa,

conţine mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenită de

la Soare (sub forma luminii, căldurii ş.a.) face posibilă întreaga viaţă de pe Pă-

mânt, de ex. prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii şi clima favorabilă.

În cadrul discuţiilor dintre cercetători, Soarele este desemnat uneori şi prin nu-

mele său latin Sol, sau grecesc Helios. Simbolul său astrologic este un cerc cu

un punct în centru: Unele popoare din antichitate îl considerau ca fiind o

planetă. Sursa: ro.wikipedia.org

Umbla, frate, mândrul soa-

re,

Umbla, frate, să se-nsoare

Nouă ai

Pe nouă cai

Care noaptea pasc în rai.

Umbla cerul şi pământul

Ca săgeata şi ca vântul,

Dar toţi caii-şi obosea

Şi potrivă nu-şi găsea

Ca sora sa Ileana,

Ileana Cosânzeana,

Ce-i frumoasă ca o floare

Într-o iarnă fără soare.

,,Surioară Ileano,

Ileano Cosânzeano!

Haideţi să ne logodim,

C-amândoi ne potrivim

Şi la plete şi la feţe

Şi la dable frumuseţe.

Eu am plete strălucite,

Tu ai plete aurite,

Eu am faţa arzătoare,

Tu, faţa mângâietoare."

,,Alei, frate luminate,

Trupuşor făr' de păcate,

Nu se află-adevărat

Fraţi să se fi cununat.

Raiul tu l-ai petrecut

Şi prin iad încă-ai trecut,

Ce mai zice gândul tău?"

,,Zice că sufletul meu,

Aleg iadul chiar de viu

Numai singur să nu fiu,

Ci să fiu cu Ileana,

Ileana Cosânzeana!"

Soarele se cobora,

La sora lui se oprea,

Mândră nuntă pregătea,

Pe Ileana şi-o gatea

Cu peteală de mireasă,

Cunună de-mpărateasă,

Şi rochiţa neţesută,

Din pietre scumpe bătută.

Apoi mândri, el şi ea

La biserică mergea.

Dar când nunta se făcea,

Vai de el, amar de ea!

Candelele se stingea,

Clopotele se dogea,

Sfinţii faţa-şi ascundea,

Preoţi în genunchi cădea.

Iar mireasa, vai de ea!

Frig de moarte-o cuprin-

dea

Căci o mână se-ntindea

Şi pe sus o ridica

Şi-n mare mi-o arunca!

Valurile bulbucea,

Iar ea-n valuri cum trecea

Mreană de-aur se făcea.

Soarele se-nălţa sus,

Se lăsa tot spre apus

Şi-n mare se cufunda

La soră-sa Ileana,

Ileana Cosânzeana.

Iară Dumnezeu cel sfânt,

Sfânt în cer şi pe pământ,

Mâna-n valuri că băga

Mreana-n mână-o apuca

Şi-n ceruri o arunca

Şi-n lună plină-o schimba,

Apoi Domnul-Dumnezeu

Cuvânta cu graiul său;

Iar când Domnul cuvânta,

Lumile se spăimânta,

Mările se tupila,

Munţii se cutremura,

Cerul se întuneca:

,,Tu, Ileană Cosânzeană,

Sufleţel fără prihană,

Şi tu, soare luminate,

Trupuşor făr' de pacate!

Cu ochii să vă zăriţi,

Dar să fiţi tot despărţiţi.

Zi şi noapte plini de dor,

Arşi de foc nestingător,

Veşnic să vă alungaţi,

Cerul să cutreieraţi,

Lumile să luminaţi!"

Şi eu de pământul meu,

C-aşa vrut-a Dumnezeu."

Soarele se-ntuneca,

Sus, la Domnul se urca,

Domnului se închina

Şi din gură cuvânta:

"Doamne sfinte,

Şi părinte!

Mie timpul mi-a sosit,

Timpul de căsătorit,

Şi potrivă n-am găsit

Ca soră-mea Ileana,

Ileana Cosânzeana".

Domnul sfânt îl asculta

Şi de mână mi-l lua

Şi prin iaduri mi-l purta,

Doar că l-ar înspăimânta,

Şi prin rai încă-l purta,

Doară că l-ar încânta,

Apoi Domnul-Dumnezeu

Cuvânta cu graiul său,

Iar când Domnul cuvânta,

Lumile se deştepta

Şi cu drag îl asculta.

Cerurile strălucea,

Norii din senin pierea:

,,Soare, soare luminate,

Trupuşor făr' de păcate,

Vasile Alecsandri

Pagina 11

ECOEDUCATIA

15 Martie - 15 Aprilie

- Luna Padurii

22 Martie - Ziua Mondiala a Apei

23 Martie - Ziua Mondiala a Meteorologiei

Luna Pădurii este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentînd o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, cînd a debutat organiza-rea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor. În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice, sub denumi-rea „Sărbătoarea sădirii arborelui”. Prin „Declaraţia de la Paris”, ocazionată de cel de-al X-lea Congres Forestier Mondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în demersul specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra păduri-lor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor şi evitarea interdicţiilor radicale care nu ar conduce decît la accentuarea presiunilor populaţiilor umane asupra pădurilor. Aceasta se concretizează printr-o activitate de exploatare forestieră realizată astfel încît tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale. În România, majoritatea ecosistemelor naturale sînt specifice pădurilor, caracterizate printr-o mare diversita-te faunistică şi floristică, favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi pedologie. Pădurea reprezintă baza economică a producţiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sînt şi funcţiile speciale de protecţie a mediului prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători. În judeţul Constanţa, fondul forestier cuprinde o serie de arii protejate forestiere, reprezentative din punct de vedere al biodiversităţii, aici fiind prezente numeroase tipuri de habitate de pădure, de silvostepă şi stepă, habitate protejate la nivel european care adăpostesc specii lemnoase cu o valoare ecologică excepţională. Din totalul suprafeţei de 38.305 ha a fondului forestier al judeţului nostru, peste 1.600 ha constituie arii naturale protejate la nivel naţio-nal. Toate rezervaţiile forestiere (Pădurile Hagieni, Fîntîniţa, Murfatlar, Dumbrăveni, Canaraua Fetii, Esechioi, Cetate, Bratca, Celea Mare - Valea lui Ene şi Recifii Jurasici Cheia) fac parte şi din Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, a cărui scop principal este de a opri declinul diversităţii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valororase şi periclitate specii habitate de interes european.

Pagina 12

ECOEDUCATIA

In cadrul Conferintei Natiunilor Unite asupra Mediului Inconjurator de la Rio de Janeiro a fost adoptata, la 22 decembrie 1992, hotararea prin care 22 mar-tie devenea ‘Ziua mondiala a apei’. S-a dovedit a fi o ocazie buna pentru a rea-minti tuturor cat de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pura, precum si identificarea problemelor si gasirea de solutii la aceste probleme. In fiecare an, una sau mai multe agentii ale ONU isi asuma responsabilita-tea coordonarii sarbatoririi Zilei mondiale a apei. Anul acesta, acest rol ii revine Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Ştiinta, si Cultura (UNESCO). Tema aleasa de ONU in 2006, ‘Apa si Cultura’, atrage atentia asupra faptului ca, desi valorizata si perceputa diferit in culturile lumii, apa ocupa un loc distinct in realitatea imediata si spiritualitatea fiecarui popor. Sub egida Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Ştiinta, si Cultura (UNESCO), care promoveaza colaborarea intre natiuni prin pastrarea si integrarea diversitatii culturale in patrimoniul universal, ziua de 22 martie va fi sarbatorita in intreaga lume prin evenimente cu o tematica variata, de la seminarii de prevenire a inundatii-lor, pana la un festival de film dedicat apei. In contextul crizei pe termen lung a lichidului vital, eforturile internationale sunt concretizate in numeroase actiuni menite sa imbuna-tateasca situatia ingrijoratoare prezentata de statistici.

Comunitatea internationala a decis cu ocazia Summitului mondial pentru dezvoltare durabila desfasurat in 2002 la Johannesburg (Africa de Sud) reducerea la jumatate, pana in anul 2015, a numarului persoanelor lipsite de apa potabila si a proportiei persoanelor (estimate in prezent la 2,3 miliarde) fara acces la utilitati sanitare. In ritmul actual de utilizare a apei dulci disponibile pe Terra, Consiliul mondial al apei, co-organizator al Forumului, impreuna cu autoritatile din Mexic, estimeaza ca 50 la suta din populatia globului ar putea ramane fara apa potabila in 2025 fata de 30 la suta cat se inregistreaza in prezent. Daca ne rezumam numai la Europa, aproximativ 41 de milioane de oameni de pe batranul conti-nent sufera de pe urma lipsei de apa potabila, iar alte 85 de milioane de persoane nu au acces la canalizare, scurgere sau instalatii sanitare.

Anul 2006 este marcat, la initiativa ONU, ca Anul international al desertelor si desertificarii, seceta, aridi-zarea si desertificarea fiind urmarile succesive ale exploatarii nesabuite a resurselor de apa. Cu ocazia aniversarii a 60 de ani, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Ştiinta si Cultura (UNESCO) a propus ca in perioada 5 septembrie 2005-4 noiembrie 2006, timp de 60 de saptamani, sa fie marcate diferite teme, iar saptamana 20-26 martie 2006 este dedicata ‘Managementului apei’. De asemenea, in capitala mexicana Ciudad de Mexico are loc in aceste zile cel de-al IV-lea Forum mondial al apei, la care participantii - peste 11.000 de persoane, reprezentand 160 de tari ale lumii - sunt invitati sa propuna solutii concrete pentru a veni in sprijinul celor 1,4 miliarde de locuitori ai Planetei care nu au acces la apa potabila.

Începând încă din anul 1961 la 23 martie se sărbătoreşte „Ziua Mondială a Meteorologiei”, dovadă a importanţei pe care omenirea o acordă meteorologiei. Pentru anul 2003 Organizaţia Meteorologică Mondială a dedicat zilei de 23 martie un subiect cu o semnificaţie deosebită: clima de mâine. Tema este justificată şi perma-nent actuală. Clima este de fapt, o resursă naturală, care trebuie utilizată în scopul dezvoltării durabile, în spiri-tul Conferinţelor de la RIO (1992), Johannesburg (2002) şi Kyoto (martie 2003). Un raport elaborat în septembrie 2001 de comisia interguvernamentală pentru schimbări climatice con-stată că „o mare parte din încălzirea observată în ultimii 50 de ani se datorează activităţilor umane”. Acelaş raport arată că temperatura medie globală de suprafaţă ar putea creşte cu 1,4 până la 5,8 grade C pe perioada 1990-2100, fără precedent în ultimii 10.000 de ani, ceea ce permite estimarea că nivelul oceanului planetar va

creşte cu 9 până la 88 de cm. în aceeaş perioadă. Aceasta va ameninţa semnificativ multe insule, porturi, terenuri agricole, resurse de apă dulce, zone turistice, şi terenuri costiere productive. În România în anul 2002 s-a înregistrat cea mai caldă lună februarie, iar în 2003 s-a înregistrat cea mai rece lună februarie din ultimii ani. Şi nu este singura bizarerie climatică „înregistrată”. Multe dintre fenomenele climatice par a nu mai fi ce erau cu câteva decenii în urmă. Manifestările violente ale vremii sunt din ce în ce mai dese, secetele mai profunde şi de mai lungă durată. De aceea meteorologii subliniază o dată în plus, de ziua lor, importanţa care trebuie acordată acestor probleme.

PUBLICAŢIE LUNARĂ EDITATĂ DE BIBLIOTECA S.A.M. CERAŞU

E d u c a t i e r u t i e r a —

e d u c a t i e p e n t r u v i a t a

Pagina 13

Pe străzile oraşelor, pe drumurile din în-

treaga lume circulă automobile, tramvaie, trolei-

buze, motociclete etc. Pentru a evita ciocnirile şi a

nu face accidente, conducătorii acestor mijloace

de transport trebuie să respecte regulile de circu-

laţie.

Vrei să traversezi strada dar pe ea trec în goană

maşinile. Dintr-o dată , toate se opresc, ca la sem-

nalul unui vrăjitor; nu-i altul decât semaforul cu

trei ochi. El priveşte la maşini cu ochiul său roşu -

stop! Trecerea interzisă! La tine însă se uită cu

ochiul verde - poţi merge, calea e liberă!

Maşinile se grăbesc către destinaţie. Dar

când se aprinde ochiul roşu, ele aşteaptă răbdă-

toare şi te lasă să treci strada. Şi tu, la rândul tău,

trebuie să ai răbdare şi să aştepţi, alături de cei-

lalţi pietoni, când semaforul vă interzice trecerea.

Şi tu, la fel ca şi conducătorul auto, eşti participant

la trafic!

Eşti tentat să alergi pe partea caro-

sabilă sau să te plimbi cu rolele pe asfal-

tul neted al străzii? Dar gândeşte-te, ce s-

ar întâmpla dacă autobuzul ar începe să

circule pe trotuar?

El îşi are locul pe stradă, tot aşa

cum şi tu îl ai pe al tău pe trotuar. Şi con-

ducătorii auto, şi pietonii trebuie să res-

pecte regulile de circulaţie ca să ne de-

plasăm în siguranţă pe străzile publice.

CONCURSURI DE EDUCAŢIE RUTIERĂ

ORGANIZATE ANUAL DE M.E.C.T., POLIŢIA

RUTIERĂ ŞI A.C.R.

“ Desenăm, ne jucăm, circulaţie învăţăm”

- concurs de educaţie plastică (clasele I-IV);

“ Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă”

Reguli de circulaţie rutieră - probă teoretică;

Traseu cu bicicleta - probă practică;

Poligon - probă practică;

Proiect de educaţie rutieră Informaţii despre concursuri găşiţi la panoul de educaţie

rutieră.

Persoană de contact biblioteca şcolară:

Bibliotecar: Inst. Tudorache Ionela

Telefon: 0244-297 171

Mobil: 0788-215 226

E-mail: [email protected]

[email protected]

[email protected]

www.fliokids.webs.com (site în lucru)

Redactor: Bibliotecar, Inst. Tudorache Ionela

Tehnoredactare si procesare computerizata: Bibliotecar, Inst. Tudorache Ionela

ISSN 2068 - 7923

PUBLICAŢIE LUNARĂ EDITATĂ DE BIBLIOTECA S.A.M. CERAŞU

Zilele saptamanii Program cu cititorii Activităţi specifice

LUNI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MARTI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MIERCURI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

JOI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

VINERI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

PROGRAM DE FUNCTIONARE BIBLIOTECA SCOLARA

Publicaţie lunară editată de Biblioteca S.A.M.

in lumea minunata a cartilor!

Cărţi pentru fiecare

BIBLIOTECA SCOLARA S.A.M. CERASU

Vino la biblioteca si te vom ajuta sa patrunzi