Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.80l

Iunie2015

Apare lunarAdresa

redactiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Timp liber

În numarul viitor

lPrivind calitatea si competitivitatea în BALNEOLOGIE

Parc de recreere în oraşul ovidi u

STRATEGII

CONCLUZIILE UNUI CONGRES MEDICAL

Pag.6

Pag.8 Pag.8

Pag7

detalii în pag.5

REBUS

l Ovidiu

parcul arheoloGic

va fi un punct De atracţie

pentru turişti

Proiecte

Danais la roma -Geții Din sciția

minor au cuceritroma

cele şapte beneficiiale membrilor clDr

TudorNădrag

l Proiecte cu valoare adăugată dunăreană

l La Universitatea Maritimă Constanţa

EducaţiE şi cErcEtarE

Violeta Ciucur, rectorul UMC INFO ZONA

METROPOLITANA

Pag.3

Pag 2 l educaţie iunie

2015

Din 30 de ani la catedră, pro-fesoara Emilia Manole a petre-cut mai bine de jumătate dintreei la Palatul copiilor din Con-stanţa, unde îi învaţă pe copiisă iubească natura. Şi asta e obucurie pentru Emilia Manole,un cadru didactic cu har şi cupasiune, dar şi cu vocaţie depărinte. Cercul de PROTECŢIAMEDIULUI, de ECOLOGIE ŞIHORTICULTURĂ e locul undese formează cel mai bine spiritulde echipă, este locul unde copii

învaţă să aibă o altă atitudinefaţă de natură, învaţă să o pro-tejeze, colaborând cu parteneriiacestui cerc, între ei aflându-se,după cum ne-a precizat profe-soara Manole, câteva ONG-uri,dar şi elevii unor licee şi comu-nitatea locală. Printre prieteniide ultimă oră ai acestui cercsunt Grupul civic BARICADAVERDE şi FUNDATIA RHMR,cu precizarea că BARICADAVERDE are faima celor caresunt la locul potrivit atunci când

e nevoie. Ultima oară au fost încomuna Pecineaga, acolo undeau dat o mână de ajutor unor fa-milii nevoiaşe. Profesoara Emi-lia Manole spune că nu seplânge, are tot ce îi trebuie pen-tru ca bucuria florilor să fie şibucuria copiilor. Cercul estefrecventat de elevii de la gimna-ziu şi de preşcolari. Elevii deliceu pot fi număraţi pe degeteleunei singure mâini. Se întâmplăaşa pentru că mulţi profesori s-au pensionat, iar cadrele didac-tice mai tinere, din păcate, numai sunt interesate de activită-ţile extraşcolare. Soluţia e în fa-milie, e la îndemâna directorilorde liceu, dar şi în cuvântul diri-ginţilor. Cred, adaugă EmiliaManole, că e vorba de o lipsăde comunicare, nu de infor-mare. Palatul Copiilor a distri-buit pliante prin şcoli, amdesfăşurat activităţi împreunăcu liceele constănţene, i-am in-vitat pe elevi la expoziţii şi laconcursuri. Copiii care frecven-tează cursurile de la Palatul co-piilor au şansa să îşi

completeze cunoştinţele dobân-dite în şcoală, îşi pot dezvoltaaptitudinile potrivit vocaţiei şiopţiunii lor”.

Profesoara Emilia Manolenu vrea să supere pe cineva şicei care vor să se convingă căau de-a face cu un prieten, undascăl cu dragoste pentru copiişi pentru flori pot solicita detaliidespre CERCUL DE PROTEC-ŢIA MEDIULUI, de ECOLOGIEşi HORTICULTURĂ la telefonul0241/694 427 şi 0341/ 80 3566. Bucuria copiilor, să nuuităm, nu e trecătoare ca bucu-ria florilor.

Andreea Pascu

pe straDa soveja nr.17Descoperiţi bucuria florilor

serbarea „flori pentru sĂrbĂtoriţii tuZlei“l În urmă cu câteva zile, Centrul Pentru Tineret „ION CREANGA“

din localitatea Tuzla , a organizat şi găzduit serbarea dedicată sărbătoritilor comunei . Flori, muzica populară, clasica, folk, dansuri populare, latino, bachata, piesă de teatru, cantece la mandolina , poezie...

Serbarea a fost deschisă cu un vernisaj de pictură - icoane bizantine şi finalizată cu o geampara dobrogeană . Veselia, bucuria a fost la ea acasa , adica la Centrul pentru tineret. „Ion Creanga“

Parteneri : Scoala Gimnaziala nr. 1 Tuzla; Instructori: prof.Buzoeanu Ioana; Prof. inv. Stroe Gabriela; Prof.inv. Mihaela Bobi. Liceul Carmen Sylva -Ef. Sud;Instructor: prof. inv. Mindru Maria Formatia de mandoline Qarîlĝaş (comunitatea turco-tatara) -Tuzla

coordonator :prof. Gemil Meral, .instructor prof. Abduraman Nedret, Pictor iconograf popular - Mihaela Florescu .Primarul Micu Constantin Florin, a declarat „A fost minunat, sala plină ( inclusiv treptele au fost ocupate ).

Drumul către romaŞi a trecut şi cel mai mare festi-

val antic din lume – Natalli di Roma.Dacă cineva nu ştie povestea

Danais, o să rămână mirat de de-schiderea făcută în acest text, darla noi Roma e doar o etapă dintr-undrum lung. Mult în urmă şi foartemult înainte mai are drumul acestapornit pe un câmp la Capidava, pemalul Dunării. Privind în urmă, de-scoperirea Capidavei de către sub-semnatul a fost urmată de cea maiintensă perioada din viaţă mea, cutoate activităţile pe care mi le-amimaginat sau nu. Într-o comunitateîn care promovarea culturii de cătreun individ care porneşte un ONG cuscopul declarat „EliberareaRomâniei de indiferenţă” esteprivită de majoritatea cu mirare,neîncredere, apatie, doar de câţiva,la început, cu optimism, ridicareaunei tabere la Capidava a părut unvis efemer. Însă visele au prins con-tur de la început, 26 octombrie2012, an după an, până în prezent.La partea cu an după an menţionezzeci de evenimente făcute la Capi-dava, în Constanţa şi în ţară. De laoff-road, la conferinţe de presă, dela acţiuni umanitare, la lecţii de is-torie deschisă, de la tabere de dez-voltare personală,la veritabilemomente de festival de muzicăpopulară, Danais a avut de toate,fiind gazdă perfectă, indiferent deanotimp, iarnă, primăvară, vara,toamna. Undeva, în vara lui 2013,au apărut şi primele momente dereconstituire istorică la Capidava,primele echipamente de daci. Eraîn spiritul promovării adecvate a sit-ului arheologic Capidava.

Au urmat aproape doi ani încare am învăţat să fac săbii, haine,opinci, arcuri, săgeţi, să devin unlider echilibrat şi bun. Pentru că da,noi ne facem echipamentele dedaci de la cap la coadă, şi zic noipentru că sunt deja mulţi voluntaricare au prins cheag înmeşteşugurile antice. Şi pentru căda, toată viaţă este o lecţie şifiecare experienţă, dacă eşti de-schis, te face mai bogat. Mai bogatîn înţelepciune, răbdare,modalităţile ideale de a-ţi atingeobiectivele.

Între timp avem mulţi daci saugeţi şi romani, putând suţine unspectacol elaborat atât pe partecivilă, cât şi pe parte militară. Este

frumos să constaţi că în mai puţinde 2 ani de activitate pe latura re-constituirii istorice reuşeşti să ridiciprobabil cea mai mare trupă dinRomânia că număr, peste 70 de oa-meni. Şi sigur proiectul de profil cucele mai multe activităţi desfăşuratepe an pe plan local, naţional şiinternaţional. Ultima acţiune maredin ţară, înainte de Roma, a fost

Şcoala Altfel la Capidava,Marea bătălie de la Capidava - vol-untari Danais şi elevi simulândmanevre de lupta care a avut cănotă aparte faptul că elevii au pre-dat lecţii deschise altor elevi.

Premierea din ultima zi la turnuldinspre portul antic, Capidava,adică zeci de voluntari Danais, elevi

de liceu din Constanţa, Năvodari şiMedgidia au susţinut o superbădemonstraţie de istorie aplicată cuopt sute de elevi din Constanţa, Lu-mina, Corbu, Brăila, cinci zile, nicimăcar vremea neprielnică trei zile,neputând frânge bucuria majorităţiicelor prezenţi în Aventură în TimpDanais la Capidava. Aceiaşi volun-tari care au un rol fundamental şi înpartea organizatorică a Danaisului,de la chestiuni manageriale Danais,la coordonarea transportului pentrusute de oameni… Şi….Roma.

La nicio săptămâna după„Şcoala Altfel“, am terminat la hala,am luat autocarul de la parteneriinoştri de drum, cei de la Tran-sEvren, şi am plecat cu 29 de oa-meni, cea mai mare delegaţie dinRomânia care a mers la Natalli diRoma vreodată, să cucerim şi pub-

licul din Peninsula. Pe drum i-amcules pe colegii de la Omnis Bar-baria, cei cărora trebuie toţi să lemulţumim pentru pornireafenomenului reconstituirii istoricedin România, în altă formulă, subun alt nume.

Danais şi omnis barbariaCu ei la bord am continuat dru-

mul care a tăiat Ungaria şi Sloveniaşi care, într-o dimineaţă, ne-a aduspână la tabăra noastră de la mar-ginea Romei, un frumos camping,în care copacii maiestuoşi, linişteaşi colonia de pisici ne-au făcut binela suflet.

Timpul şi-a văzut de ale lui şi

după două plimbări prin Roma şiun antrenament temeinic, am por-nit în altă dimineaţă către centrulRomei unde am dat viaţă nu-meroaselor imagini în piatră aledacilor de acolo. Dacă până acumam reuşit să prind în cuvinte ce afost în sufletul meu că om care avisat toate astea care se întâmplăcă Danais, nu pot să va traducsenzaţia pe care o ai să defilezi cadac liber prin Roma, printre vestigiivechi de mii de ani, pe sub privirilealor tăi care te urmăresc cu ochi depiatră.

Şi am luat din focul sacru, de-schizând festivităţile, şi am defilatşi am scandat DACIA LIBERĂ! şiam cântat şi fetele au dansat şi amarătat Romei şi lumii că suntemmândri de rădăcinile noastre.

Terminată defilarea, am luat

parte la spectacolul de la CircoMassimo. Care dacă acum 2000de ani găzduia curse de care,acum găzduieşte un specatolgrandios cu dansatoare, cu gladi-atori, cu luptători veniţi din multeţări.

Noi ne-am pus amprentaasupra momentului demonstraţiilorcu iniţierea unei războinice dace,care a arătat că are curaj să întreîn lupta.

Ocazie bună pentru români săvadă că urmaşele dacelor auacelaşi spirit dârz.

Conflict în care am intrat cu toţiiaproximativ o ora mai târziu, fiindîn tabăra lui Spartacus, care a lup-tat până la capăt împotrivaromânilor. Menţionez în acestpunct că, din relatările celor careau mai fost acolo, noi ne-am făcutremarcaţi drept cel mai bun debutîn ani de zile de festival. Şi astaîncă înainte să începem atacul.

E o senzaţie să comanzi 24 dedaci în luptă, pe două linii, care de-schid bătălia finală cu două salvede săgeţi bine ţintite în zidul descuturi române şi care, la unison,atacă vechii duşmani treziţi la viaţăde ocazie.

Am avut onoarea de a fi înarena cu multe grupuri de reconsti-tuire istorică, am avut plăcerea dea conduce atacul împotriva gărziivechi a celor de la Gruppo StoricoRomano - organizatorii de laRoma, şi privilegiul de a lupta cot lacot cu ai mei lângă mine, bravi daci,care nu s-au predat şi au muritliberi.

** *

La final, sub privirile celor treziţila viaţă de după moarte de Sparta-cus, alături de care am luptat pentrulibertate, în aplauzele spectatorilorîncântaţi de simularea bătăliei, s-astrigat şi îmi rămâne întipărit în am-intire

Danais aeterna!Mulţumesc tuturor celor care au

făcut posibil să ajungem aici:echipa Danais, membrii clubuluiDanais, partenerii noştri (mulţumirispeciale Envirotech, Transevren,Muzeul de Istorie Naţională şi Arhe-ologie Constanţa, Primăria Topalu,Direcţia Judeţeană pentru Sport şiTineret Constanţa), presă, publicul.

Octavian Manu, manager Danais

Preşedintele Asociaţiei România – Dacia Casa

Noastră

l pag 3evenimentiunie

2015

constănţeni la Festivalul Antic de la romaDanaiS la Roma - Ge� ii din Sci�ia

M inor au cucerit Roma

Primăria şi Consiliul LocalCumpăna au avut oaspeţi 51 decopii şi însoţitori din comuna Bu-deşti, municipiul Chişinău. Sco-pul vizitei delegaţiei este acelade a dezvolta relaţii de colabo-rare în domeniile vieţii educativeşi culturale între copiii şi tineriidin comunele Cumpăna şi Bu-deşti. De asemenea, se vor sta-bili relaţii între autorităţileadministrative dintre cele douălocalităţi, între reprezentanţii or-ganizaţiilor şi asociaţiilor profe-

sionale sau individuale, între in-stituţii culturale, religioase saude învăţământ care îşi defă-şoară activitatea pe raza celordouă comune.

Copiii din comuna Bu-deşti, însoţiţi de inspectori ai Pri-măriei Cumpăna, au petrecut omini-vacanţă pe malul mării, auvizitat obiective turistice din ora-şul Constanţa: Acvariul, Delfina-riul, Planetariul, Microrezervaţia,Moscheea din Constanţa s-auplimbat cu telegondola din Ma-

maia, dar şi obiective din co-muna Cumpăna – Sala de sport„Elena Frâncu”, parcul mare şiCanalul –Dunăre - Marea Ne-agră.

Vizita efectuată, în perioada1 - 7 iunie 2015, de către repre-zentanţii comunei Budeşti dinRepublica Moldova s-a efectuatîn baza Acordului de Înfrăţiresemnat la data de 28 noiembrie2009 între comunităţile Cum-păna şi Budeşti, pentru stabili-rea relaţiilor de parteneriat întrecele două localităţi, precum şi învederea dezvoltării unor legăturisocial-culturale şi educativepentru copii şi tineri. Acestschimb de experienţă va duce laîmbogăţirea bagajului de infor-maţie şi cultură generală a co-

piilor şi tinerilor din ambele co-mune, dar şi la dezvoltarea unorsentimente de prietenie şi res-pect reciproc, de colaborare înplan educativ şi cultural.

Doamna primar, ec. MarianaGâju, împreună cu domnul vice-primar, Florin Neagu, au întâm-pinat delegaţia din Budeşti cuun mesaj din suflet pentru re-prezentanţii comunei soră dinRepublica Moldova: „Sperăm săaveţi o şedere frumoasă aici lamare, plină de soare şi bucurii.Să transmiteţi calde urări suroriimele de peste Prut, doamneiprimar Nina Costiuc şi întregiicomune Budeşti. Şi să nu uitaţisă iubiţi Budeştiul, casa voastrăîn care v-aţi născut”.

Luiza Ţigmeanu

Pag 4 l cronica realitãţiiiunie

2015

o DeleGaţie Din molDova înschimb De experienţĂ la

cumpĂna

cumpăna

La Hotelul Esplanada aavut loc conferinţă de presăa Raliului Deltei, înainte defestivitatea de premiere. Încadrul conferinţei, Preşe-dintele Consiliului JudeţeanTulcea, Horia Teodorescu,s-a declarat mulţumit de ca-litatea evenimentului, a mul-ţumit piloţilor, tulcenilorcare Domnia sa şi-a mani-festat dorinţa că toţi piloţii,români şi străini vor reveniîn Delta Dunării, ca turişti.

În cadrul festivităţii de pre-miere ce a avut loc în Piaţă Mir-cea cel Bătrân din Tulcea,Preşedintele Clubului SportivNautic Motorsport Constanţa,Mihai Tănase, a mulţumit autori-tăţilor locale pentru sprijinulacordat, voluntarilor şi piloţilorpentru muncă depusă în reuşităacestui eveniment.

Marele câştigător al RaliuluiDeltei a fost echipajul Simone

Tempestini/Răul Pulpea, care s-a impus, atât în Trofeul RaliuluiEuropean, cât şi în CampionatulNaţional de Raliuri – Dunlop

2015. Piloţii, organizatorii şi repre-

zentanţii autorităţilor locale aupromis că şi în anul următor vor

face tot posibilul că Raliul Delteisă devină mai atractiv, mai me-diatizat şi mai valoros.

Andreea Pascu

simone tempestini, marele câştiGĂtoral raliului Deltei, eDiţia 2015

TULCEA

În urmă cu câteva zile, repre-zentanţii Asociaţiei ComunităţilorLocale Riverane Dunării (CLDR Ro-mânia), membră a Platformei Ur-bane a Regiunii Dunării (Viena), auîntreprins o vizită în Croaţia şi înSerbia. În prima parte a vizitei, de-legaţia a luat parte la lucrările Dia-logului Financiar Dunărean,organizate la sediul Arhivelor Naţio-nale Croate de către CoordonatorulAriei Prioritare 10 din cadrul Strate-giei UE pentru Regiunea Dunării(SUERD), în parteneriat cu AgenţiaMetis, cu sprijinul Ministerului Afa-cerilor Externe al Croaţiei, BănciiNaţionale Croate, Ministerului Dez-voltării Regionale şi Fondurilor Eu-ropene al Republicii Croate, precumşi al Biroului de Reprezentare alMunicipalităţii Viena la ZagrebCOMPRESS.

În cadrul reuniunii, au avut loccâteva prezentări de proiecte con-siderate promiţătoare care au fostpropuse de diferite organizaţii şi in-stituţii în Statele Membre SUERD.Puţine dintre aceste propuneri deproiecte prezentau atributele unorproiecte cu "valoare adăugată du-năreană", în special în privinţa creă-rii de noi locuri consistente demuncă pentru cetăţeni, transferuluireal de bune practici din amonte înaval, standardelor de planificare ur-bană promovate de statele avan-sate din zona, precum şi al

capacităţii de inter-conectare cu altemacro-regiuni stabilite de UniuneaEuropeană. Totuşi, proiectele ro-mâneşti referitoare, de pildă, la pro-tecţia transportului naval deproduse pe cursul Dunării, la prelu-crarea şi utilizarea paleţilor din lemnîn vederea producerii de biomasă,la salvarea sturionilor sau la moni-torizarea poluării pe Dunăre s-aubucurat de un interes aparte.

În cursul celei de-a două zile auavut loc prezentări ale instrumente-lor de finanţare actuale şi în curs delansare din partea următoarelor in-stituţii: Comisia Europeană, BERD,Fondul European de Investiţii,Agenţia pentru Promovarea Cerce-tării din Austria, Centrul pentru In-ovare Socială şi Banca Europeanăde Investiţii.

Reprezentanţii CLDR România

au avut întrevederi sau discuţii spe-ciale cu Coordonatorul SUERD dincadrul DG REGIO-Comisia Euro-peană, Dl Marco ONIDA; Coordo-natorul Ariei Prioritare 10, Dl KurtPUCHINGER; reprezentantul Eu-roppotunities, Dl Franck BROT-TIER; precum şi cu participanţi dinRomânia, precum CoordonatorulNaţional SUERD, Dna CarmenPODGOREAN; Preşedintele Con-siliului Judeţean Arad, Dl NicolaeIOŢCU; Prorectorul Universităţii deVest "Vasile Goldiş", Dl HoraţiuŞOIM; Directorul Executiv al Fun-daţiei GIEDD, Dna CristianaSÎRBU; Directorul Executiv al Aso-ciaţiei pentru Industrie Regenera-bilă - SUNE, Dna ManuelaDRĂGHICESCU. Cu acelaşi pri-lej, mulţumită amabilului sprijinoferit de Comisarul European Co-

rina CREŢU, s-a convenit realiza-rea unei misiuni de documentareşi lobby instituţional al AsociaţieiCLDR România la diverse institu-ţii UE de la Bruxelles, la începutullunii iunie 2015.

În cea de-a treia zi, la sediulPrimăriei Kladovo - Serbia, a avutloc o reuniune pentru stabilireabazelor de cooperare a Grupuluide Lucru Transfrontalier România-Serbia, iniţiată în parteneriat deDr. Ing. Marcel BURDUCEA (Dro-beta Turnu Severin, România) şiDl Momir IVASKOVICI (Kladovo,Serbia). La întâlnire au participat:reprezentanţi ai primăriilor Ob-stina, Kladovo, Korbovo, Grabovicdin Serbia şi reprezentanţii primă-riei Devesel (Mehedinţi) din Ro-mânia, precum şi PreşedinteleExecutiv CLDR România, DlSever AVRAM, Dna Florina VLAD,Asociaţia Professional Consult2009 şi Dl Teclu CODRESI, Fun-daţia Acţiunea Ecologică Română.În final, a fost agreată o declaraţiede bune intenţii în privinţa coope-rării între CLDR şi nouă organiza-ţie pe cale de constituire în zonaPorţile de Fier ÎI, care cuprindeatât comunităţi de pe malul sâr-besc, cât şi românesc. Concen-trarea în perioada următoare va fipe elaborarea şi depunerea deproiecte comune, atât în cadrulProgramului de Cooperare Trans-frontalieră România-Serbia, cât şiîn cadrul altor linii de finanţare cese vor deschide în cursul anului2015.

Recent a fost fondată, la se-diul Senatului României, Asociaţia“Comunităţile Locale Riverane Du-nării” - CLDR România, cu perso-nalitate juridică, prin sprijinulAcademiei Române, care găzdu-ieşte Catedra Internaţională Onori-fică "Jean Bart" (CIO-SUERD).

Deja de la înfiinţare, AsociaţiaCLDR se bucură de sprijinul per-sonal al Coordonatorului ConsiliuluiOraşelor şi Regiunilor Dunărene,Dl Peter LANGER, Preşedinte alAcademiei Europene a Dunării.

În etapa de constituire, s-au ală-turat 17 membri fondatori instituţio-nali, reprezentând pe de o partecomunităţi locale/primării, cât şi,urmând recentele recomandări aleComitetului Regiunilor al UniuniiEuropene, şi universităţi, institute

naţionale de cercetare şi dezvol-tare şi alte importante organizaţiiale societăţii civile: localităţile Hâr-şova, Feteşti, Năvodari, Ghindă-reşti, Topalu; FundaţiaEUROLINK-Casa Europei, Funda-ţia AER, Fundaţia România deMâine - Universitatea „Spiru Haret”,Fundaţia Universitară „BenonePuşcă” - Universitatea Danubiusdin Galaţi, Asociaţia „Arhitecţi fărăFrontiere”, INCD URBAN-IN-CERC, ANTREC, Asociaţia Profe-sională a Formării în AdministraţiaPublică Locală - CINAQ, AsociaţiaPartNET, Asociaţia Absolvenţilor„Colegiului Europei”, Centrul deBiodiversitate-Academia Română,Institutul Geologic al României.

Ulterior, s-au alăturat şi Asocia-ţia Professional Consult 2009 dinCraiova, Universitatea „Vasile Gol-diş” din Arad şi Universitatea deVest din Timişoara. În curs de afi-liere sunt Universitatea Maritimădin Constanţa şi UniversitateaTomis, coordonată de FundaţiaGaudeamus din Constanţa, precum

şi Agenţia Metropolitană Constanţaşi Primăria Municipiului Câmpina.

Asociaţia CLDR a declanşatProgramul Naţional Comun de For-mare de tip post universitar în par-teneriat cu Academia Română,pentru a putea ridica expertiza in-ternă la un nivel mai înalt şi a pre-găti pe toţi consultanţii, experţii,specialiştii sau managerii motivaţisă se extindă către zona riveranăproiectelor de dezvoltare econo-mică, ştiinţifică, de inovare socială,turism sau culturale.

1. identificaţi partenerii cei maipotriviţi şi obţineţi consiliere pentruinvestiţiile publice pe care le deci-deţi în comun;

2. stabiliţi schimburi de expe-rienţă şi vizite în alte ţări dunărenepentru a putea perfecta parteneria-tele şi a începe demararea proiec-telor;

3. vă formaţi angajaţii şi cola-boratorii pentru a putea lucra înnoul sistem impus de UE

prin parteneriate public-privateşi clustere;

4. organizaţi consultări reci-proce pentru a pregăti din timp ra-cordarea la polii decreştere/dezvoltare dunăreni şistandardizarea politicilor de planifi-care urbană la nivel dunărean;

5. vă întăriţi brand-ul localităţii,dându-i o „personalitate dună-reană” şi desfăşuraţi în comun fes-tivaluri, evenimente publice sauconferinţe tematice sub egidaSUERD;

6. obţineţi informaţii în timp realdespre oportunităţile de finanţare şireprezentare europeană prin pre-zentarea iniţiativelor şi proiectelorDvs. pe Platforma Urbană a Re-giunii Dunării, la care CLDR s-a afi-liat şi coordonează secţiuneaRomânia;

7. puteţi publica sau prezentaopiniile şi propunerile Dvs. prinemisiunile TV pe care CLDR le vacoordona şi promova la nivel na-ţional şi european, în colaborarecu partenerii săi media.

Pagină realizată deAdrian Crăciun

l pag 5proiecteiunie

2015

proiectele cu valoare aDĂuGatĂ DunĂreanĂ

cele şapte beneficii ale membrilor clDr

Parcul de lângă primăria municipiului Con-stanţa va fi reabilitat şi într-o bună zi va căpăta oaltă înfăţişare, va deveni un punct de atracţie, atâtpentru constănţeni, cât şi pentru turişti. Asta în-seamnă că oraşul va căpăta mai multă culoareşi mai mult farmec, ceea ce însemnă că în pri-măvara lui 2016 centrul oraşului va avea, pelângă ZONA PENINSULARA din apropiere,încă un loc de promenadă. În urma acestui pro-iect, care va spori partea de frumuseţe şi atrac-tivitate, oraşul va deveni o adevărată expoziţiede flori şi de vestigii istorice; aleile pietonale vorfi pavate cu granit, trotuarele din zonă vor fi rea-bilitate, iar spectacolele care vor fi găzduite aicivor avea un alt public, pentru că o asemeneainvestiţie, veţi fi de acord cu noi, propune o altăatitudine şi mai multe griji pentru ocrotirea spa-ţiilor verzi; tot aici se vor amenaja locuri de joacăpentru copii, tinerii vor avea la dispoziţie un locamenajat pentru fitness urban. Până şi iubitoriide animale de companie se vor bucura de noileschimbări, ei urmând să beneficieze de un locspecial unde animăluţele de companie vor fi însiguranţă şi ferite de pericole. Se cuvine să in-sistăm asupra spaţiilor verzi. Şi asta pentru căPARCUL ARHEOLOGIC se va îmbogăţi cu 300de arbori ; la finalizarea proiectului (aflat în de-

rulare) noul parc va avea mai bine de 22 000de metri de gard viu, parcul se va îmbogăţi şi cuobiecte arheologice, iar zidul cetăţii şi intrările înparc vor fi reabilitate, peisajul din zonă va fi unulde poveste, iar cei care vor avea ce povesti voravea unde să rămână la taifas: aici vor fi am-plasate mai bine de 170 de bănci din fontă, 40de pergole metalice şi aproape 180 de stâlpi deiluminat.

Parcul, după cum remarca Decebal Făgă-dău, primarul municipiului Constanţa, va luminacu frumuseţea lui centrul oraşului. Se va amer-

naja, a precizat primarul, şase cişmele şi douăfântâni arteziene, supravegherea parcului se vaface printr-un sistem video, iar spaţiile verzi vorfi întreţinute cu ajutorul unui sistem modern deirigat.

Acest proiect, care va fi implementat în maipuţin de 10 luni, se adaugă altor proiecte carevizează mărirea capacităţii parcărilor din oraş,transportul metropolitan şi iluminatul public, pro-iecte prioritare pentru administraţia publică amunicipiului Constanţa. Sunt proiecte care con-tează pentru locuitorii municipiului, dar şi pentrulocuitorii Zonei Metropolitane Constanţa, suntproiecte care dezvoltă tuirismul , încă un argu-ment că suntem martorii unei noi stări de spirit,o stare de spirit care înlătură rutina. Aceasta eşansa care va înlesni accesul către proiecte şifinanţări europene.

Pagina realizată deLuiza Tigmeanu

Pag 6 l informaţii utileiunie

2015

parcul arheoloGic va fi un punctDe atracţie pentru turişti

În urmă cu câteva zile, Asociaţia deDezvoltare Intercomunitară Zona Metro-politană Constanţa a organizat o întâl-nire privind revenirea membrilor şipotenţialilor membrii ai reţelei de parte-neriat în cadrul proiectului „Incluziunesocială pentru o viaţă mai bună”, cofi-nanţat prin Programul Operaţional Sec-torial Dezvoltarea Resurselor umane,Axa prioritară 6 „Promovarea incliziuniisociale, Domeniul Major al intervenţiei:6.2 – Îmbunătăţirea accestului şi a par-ticipătii grupurilor vulnerabile pe piaţamuncii.

Proiectul este în curs de implemen-tare (pe o perioadă de 18 luni) de cătreInstitutul pentru Dezvoltarea ResurselorUmane Constanţa în parteneriat cu Ar-hiepiscopia Tomisului, ADI Zona Metro-politană Constanţa şi SC VentConsulting Team srl. Prin activităţileacestui proiect se urmăreşte identifica-

rea oportunităţilor de integrare pe piaţamuncii a persoanelor de etnie romă, apersoanelor cu dizabilităţi precum şi atinerilor peste 18 ani după ieşirea lor dinsistemul de protecţie socială.

Despre creşterea şanselor de inte-grare socio-profesională pentru 1417persoane, dar şi despre alte detalii pri-vind programele de formare profesio-nală vom reveni în numărul viitor.

Luiza Tugmeanu

un proiect sprijinit De a.D.iZona metropolitanĂ constanta

lProiecte Decebal Făgădău

În urmă cu câteva zile, a avutloc la sediul Universităţii Mar-itime din Constanţa, seminarulcu tema „How to write a basictechnical paper“ în cadrulproiectului Anelis Plus, “Asigu-rarea accesului electronicnaţional la literatură ştiinţificăpentru susţinerea şi pro-movarea sistemului de cerc-etare şi educaţie din România”,proiect în care sunt angrenaţipeste 90 de parteneri activi îndomeniul cercetării ştiinţificedin România.

UMC este universitate parten-era în cadrul proiectul Anelis Plusşi contribuie financiar în mod activpentru următoarele resurse elec-tronice: IEEE All - Society Periodi-cals Package, SpringerlinkJournals, Thomson Web of Knowl-edge Reuters.

Evenimentul a fost organizatde echipa Enformation în colabo-rare cu Universitatea Maritimă dinConstanţa, prezentarea fiindsusţinută de Eszter Lukacs,reprezentant IEEE Client ServicesManager.

IEEE este, conform proprieiprezentări, cea mai mare asociaţieprofesională dedicată progresuluiinovaţiei şi excelenţei în tehnologieîn beneficiul umanităţii. IEEE şimembrii săi inspiră comunitatea

globală, prin intermediulpublicaţiilor, conferinţelor, stan-dardelor în tehnologie şi citărilornumeroase, precum şi prinactivităţile educaţionale şi profe-sionale. IEEE este formă acroni-mizata a Institute of Electrical andElectronics Engineers, nume subcare asociaţia este recunoscutălegal şi complet.

Prezentarea a abordat proce-sul complex de concepere şiscriere a unei publicaţii academiceşi a răspuns întrebărilor cu care seconfruntă studenţii, masteranzii şidoctoranzii care doresc să capeteexperienţă în domeniul publicării.

Sesiunea s-a adresat în maremăsură membrilor echipelorproiectelor de cercetare careurmăresc publicarea şirecunoaşterea activităţilor acade-mice în cadrul IEEE. Au fost invitaţiconducători de doctorateîmpreună cu doctoranzii acestora,cadre didactice, masteranzi,cercetători din arealulconstănţean.

În cadrul prezentării în extensos-au explicitat elementele carediferenţiază orientarea publicăriicătre reviste sau conferinţe, abor-darea procesului editorial, metodeeficiente de structurare a

conţinutului publicaţiilor ştiinţificeprecum şi posibilităţile de publicareîn sistem Open Access. Dicutiilelibere angajate cu titlu deinteracţiune şi feedback au gen-erat o atmosfera deschisăcolaborării academice pe termenlung.

Contextul informaţional a fostcompletat de prezentareatendinţelor în documentareaştiinţifică având că sprijin instru-mente moderne dedicate activităţiibibliometrice. Serviciile onlineoferite de IEEE duc la armonizareaevoluţiei activităţii editoriale pe planinternaţional prin interacţiuneadirectă dintre editori şi autori.

Temele abordate în cadrulseminarului au adus un plus devaloare în domeniul cercetăriiacademice şi, mai ales, claritateîn ceea ce priveşte complexi-tatea procesului de publicare.Prin acest seminar amintenţionat să creştem calitateasistemului de documentare şipublicare din România.

Sprijinul acordat dezvoltăriiactivităţii de cercetare esteesenţial dezvoltării uneicomunităţi academice puterniceîn domeniul maritim. Universi-tatea Maritimă din Constanţa vasprijini şi pe viitor dezvoltareaunor relaţii de colaborareinstituţională cu parteneriiimplicaţi în proiectul Anelis Plus,precum şi cu organizaţiile carepromovează colaborarea şi dis-eminarea rezultatelor cercetăriiştiinţifice.

Alexandra Raicu

l pag 7seminariiiunie

2015

EducaţiE şi cErcEtarE

lLa Universitatea Maritimă Constanţa

Pag 8 l actualitate iunie

2015

ORIZONTAL: 1)Păsări migra-toare acvatice, asemănătoareraţelor – Florin Voicu. 2)Sau –Păsări care se hrănesc cu alune.3)Pasăre cu penele de pe spatenegre şi lucioase. Ene Popescu.4) Pasăre care trăieşte în oreză-rii. A mugi puternic. 5) Cap desitar! – Coada de pescăruş! –Pasăre de pasaj. 6) Cap de cris-tei! – Sinuoasă. 7)NicolaeObreja - Alexe Herescu – Soţiameşterului Manole. 8)Păsări ră-pitoare de noapte. 9) Ocolire –Pasăre călătoare acvatică, cu opată albă pe frunte. 10) Ogoare– Mioare. 11) Suprafeţe – Păsărimigratoare de baltă

VERTICAL: 1) Păsări de munte,de mărimea unui curcan – Altitu-dine. 2) Rari – Pasăre care sehrăneşte cu nuci. 3) Pasăre aus-traliană viu colorată (pl.) – Pa-săre migratoare cu o pată roşiepe cap. 4) Albastrul cerului – Pă-sări răpitoare. 5) Cale, drum

(fig.) – Avram Viorica. 6) Referi-tor la aripa unei păsări. Calviţie.7) Perioadă de împerechere la

animale – Cap de şoim! – AlinIuga. 8) Pasăre care se hrăneştecu boabe de in – Cenuşiu. 9) Lo-viţi. 10) Pasăre marină, cucoada şi aripile lungi – Complet.11) Şarpe veninos – Pasăre ră-pitoare de zi.Dicţionar: Alar

Nicolae Roseţeanu

pĂsĂritimp liber

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Congresul Medical organizat deprimăria oraşului Eforie a fost cuadevărat un eveniment unde s-avorbit mult şi bine despre calitateşi competitivitate în balneologie.

Prof.dr.Constantin Dulcan a vor-bit despre viaţa între artă şi şti-inţă, dar şi despre băile de nămolşi despre bioclimatul marin bogatîn aerosoli salini, concluzionândcă e numai vina noastră dacaviaţa e un iad”. Vasile Cepoi, pre-şedintele CONAS, spunea că tu-rismul balnear ar trebui valorificat

şi promovat pentru a fi mai de-parte ceea ce a fost cândva. Ori-cât ar părea de ciudat pentru unii,dezvoltarea turismului balenar artrebui să înceapă, atenţie, cu ur-banismul, şi asta pentru că, dinpăcate, staţiunile de pe litoral numai seamănă cu cele de odi-nioară. În ultimii ani au apărutconstrucţii neadecvate unde nu teaştepţi. Au apărut, şi tot din pă-cate, probleme în turismul de să-nătate. Şi vor mai apărea câtăvreme nu există o strânsă cola-

borare între operatorii din turismşi cei din sănătate. Oferta turis-mului de sănătate poate fi atrac-tivă numai dacă respectă câtevacerinţe: una dintre ele este infor-marea corectă a pacienţilor. Tu-rismul de sănătate, spuneapreşedintele Vasile Cepoi, estecel mai dinamic segment turistic.Şi pentru ca el să rămână aşa enevoie de servicii medicale de ca-litate,e nevoie de o abordare in-tegrată a geriatriei şi balneologiei.Pentru cei neliniştiţi de fenomenul

de îmbătrânire inserăm o infirma-ţie de ultimă oră: specialiştii auconstatat că speranţa de viaţăcreşte cu cinci ore în fiecare zi!

Amintind de pacienţi, mediculprimar Laura Condur sublinia căpachetele de servicii ar trebui săaibă în atenţie reducerea consu-mului de medicamente, dar şicrearea unui sistem pentru imple-mentarea unui program pentrusănătate şi longevitate.

Andreea Pascu

concluZiile unui conGreS MedicallPrivind calitatea si competitivitatea în BALNEOLOGIE

Ovidiu Brăiloiu