ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAªTE TOÞI CÃ SUNTEÞI UCENICII MEI, DACÃ VEÞI AVEA DRAGOSTE UNII FAÞÃ DE ALÞII ( IOAN 13,3-35)

P U B L I C A Þ I E A B I S E R I C I I O R T O D O X E D I N R E P U B L I C A M O L D O V A

Nr. 6 (101) 30 iunie 2000Apare din iunie 1995 cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chiºinãului ºi întregii Moldove

Adam Ermoghen, arhim. Alexe Constantin Alexeev Tatiana Alexei Cornel Andoni I.Anghel AlaAnghelescu ªerban Antim Radu Balþat Visarion, arhim.Barbu Emilia Barâmb Gheorghe, preotBasarab Andrei Baºcaneanu AnaBaºtovoi Savatie, monah Bejan DimitrieBejenaru Victoria Bespalco Vitalii Biciioc Ilie Bobânã Gheorghe Bocancea VictoriaBogatu Petru Boiºtean Vadim Bologan Ana Bondarenco Elena Bortã Mihail Borºevschi Pavel, prot.Braniºte E., preot Braniºte Andrei, preot Braºoveanu Ion Braºoveanu Iuricã Bucur Elena Buianov Mihail Bujor Nicolae, diacon Bulgac Sebastian Burcuº Teodor, preot Butnaru Valentina

Butnaru Timofei Butnaru Rãzvan Buºtiuc Consatantin Bãlan Ioanichie, arhim.Bãlãnuþã Elena Cacoveanu Gheorghe Carauº Galina Cazacu Veaceslav, preot Celpan Vasile Cheibaº Vadim, preot Chirica Constantin preotChirvasã Ioan, preotCibotaru Ipolit, preot Ciloci Victor, preot Cimpoi Mihai Ciobanu Filaret, prot .Ciobanu LarisaCiobanu Vasile, preot Ciorap Tudor Ciorbã Veaceslav Ciornei Valeriu Cirimpei Cornelia Ciubotaru Consatantin Coadã LilianaCoadã VioricaCobãsneanu VictorCocetcova Raisa Cociug TatianaCojocaru Samuil Cojocaru LudmilaCojocaru Viorel Condrea DumitruCosmin Tudor Costaº ElenaCotlãu Victor Covali Chiri

Creþu MariaCucuietu Sergiu Cuhureanu Mihail Culcea Toma Curtescu DinaCârlig Oleg Câºlaru Anatol Damian Miron Damian Teodor, preot Danu Daniela Diaconescu Crina Didenco Victor, preot Doboº Rodion Dogot Vitalie Dogot Ion, preotDrãgulin Traian Drãguþã Elena Dârda Raisa Efimov Igor, preotEftodi AlexandruErºov Larisa Eºanu AndreiEºanu Valentina Florescu ªtefan Florinski Nikolai, prot. Fuºtei Nicolae Ghimbariuc IuliaGogescu ValentinGolovatiuc Constanþa Gouvelis Daniil, arhim.Graur Gavriil, prot.Grebenea Nicolae, preotGrib Nicolae, preotGripici Iaroslav, preot Grãjdian Vasile, preot Guzgan V.

Guºã ªtefan, preot Hopco Thomas, preotHuþu Mihail, preot Iacubovschi Petru, preotIamandi Alexandru, prot. Ichim Dumitru, preot Ionaºcu Iuvenalie, ierom.Ionescu Marin, preotIonescu Ion, preotIoniþel ParascoviaJelinovschi N.Jitari VictorJosanu TudorKuraev Andrei, diacon Kuzneþov V.Latîsev AnatoliiLazãr CiprianLeca Gheorghe Lemeni AdrianLeonte LaetiþiaLisnic Grigore, preot Lisnic Ioan, preot Lozinschi Mãrioara Lungu NataliaMaksimova TatianaMalahov LiubaMarandici Ecaterina Marciuc AnatolieMarciuc Silvia Marin ElenaMartânov A.Marulea AnaMazilu Radu, preotMegheºan Dumitru, preotMihailo Larisa Mihoc Vasile, preot

Mihu Ioan, preotMititelu NataliaMoca Dumitru, preotMoºin OctavianMunteanu Ambrozie, ieromMândru NataliaMândâcanu VirgilMãmãligã SvetlanaNadejdina IrinaNae AurelNataniel, Arh. de DetroitNazarov MaximNeagu SanduNecula Nicolae, preot Neculai PetreNegurã InaNicolescu CasianNikolaev AlecsandrOdobescu LarisaOleinic NadejdaOneþiu Gheorghe, preotPalamarciuc SanduPalamarciuc Ana-AdrianaPalii MariaPalii AlexeiPanas Nicolae, prot.Pancu Ioan, prot.Papuc MihaiParaschivaº EmilianPetrache BogdanPetricã Vasile, preotPoleanskaia E.Popa VitaliaPopa PetruPopescu Clement, arhim.

Popovici Andrei, preotPopovici Constantin, preotPopovici V.Popovici Iustin, preotPopuºoi TatianaPotoroacã Valeriu, preotPopuºoi TatianaPrescure Vasile, arhim. Proca Iulian Pruteanu I., preotPurice ElenaPânzaru IuriePânzaru NataliaPãduraru Pavel Pãduraru-Stihi Natalia Pãrãian Teofil, arhim.Racoviþã RaduRadu AlinaRadu Simion, preotRaþã VictoriaRezachevici ConstantinRogovaia Galina Ropot DinaRotaru VasileRoºca Teodor, preotRupnik IvanRusnac CorneliuRãileanu LenuþaRãzmeriþã LuciaRãþulea GheorgheSajin SergheiSavcenco Alexei, preotSavin Anghelina Sclifos RaisaSecureanu Valentinaªinhani Tamara

ªlevis GedeminasSorocoput Gheorghe,preotStoica ValentinaTanculevici IulianiaTarasiev VitaliiTeiºanu LidiaTimpãu SorinTocarciuc VasileTofan Victor, preotTolico Dumitru, preot Trifea Iosif, preotTrohin Liliana Turea Dumitru Tãnase D.Ungureanu LidiaUrscaia EugeniaValica Mihail, preot Vasilache Mihail, preotVerzan Sabin, preot Veveriþã Larisa Vieru BorisVioarã ValeriuVorobiovski IurieVârtosu H., preotViersinga MarianZagnat Nicolae Zaharia DumitriþaZarija AgafiaZeru VitaliiZgureanu Marcel, preotZgureanu TeodorZorileanu Nicolaeªlapac Mariana ªorin LarisaÞãruº Livia

L I S T A A U T O R I L O R � C U R I E R U L U I O R T O D O X �

Lumea de astãzi aºteaptã o prezenþã mai vie aBisericii, o prezenþã cam de tip �sectar�. Sectarulmerge din casã în casã ºi se intereseazã direct decredinþa omului, de nevoile lui directe. Deºi trecemprintr-o crizã economicã, este de datoria noastrãsã amplificãm munca de iluminare religioasã acreºtinilor ortodocºi. O problemã fundamentalãrãmâne nevoia conºtientizãrii credincioºilor pen-tru o participare eficientã, realã, responsabilã laSf. Liturghie, la viaþa bisericeascã. Pentrurezolvarea acestei probleme poate servi, în maremãsurã, presa bisericeascã. Desigur, Biserica arede rezolvat multe chestiuni, dar pe primul plan,credem cã ar trebui plasat învãþãmântul religioscare ar putea fi realizat nu atât prin ºcolile teolo-gice, cât prin mijloacele de informare în masã.Astfel cã existenþa periodicelor bisericeºti nu maieste un moft al cuiva, ci o necesitate stringentã.

Au trecut cinci ani de când a vãzut luminatiparului primul numãr al ziarului �CurierulOrtodox�. Este o vârstã destul de însemnatã pen-tru o publicaþie. În aceºti ani, practic de la zero s-aîncercat constituirea unui colectiv care ar facefaþã cerinþelor actuale pentru presa bisericeascã.

�Curierul Ortodox�, fiind conceput chiar de laînceput ca un mijloc de informare ºi iluminare reli-gioasã a membrilor Bisericii Ortodoxe, dar ºi a altorcategorii de cetãþeni ai Moldovei, a gãzduit pepaginile sale articole la urmãtoarele rubrici: Religia ºiºcoala, Apologetica, Lecturi creºtine în familie,Învãþãmântul religios, Teologie, Patrologie,Pastoralã, Catehezã, Viaþa internã, Sinaxar, Poºtaredacþiei, Pagina literarã, Istorie ºi culturã, Viaþacreºtinilor de peste hotare º. a.

În total, pe parcursul a celor 5 ani de activitate aziarului, au fost publicate 1367 de articole. Cele maimulte materiale þin de rubricile: Viaþa internã � 157;Religia ºi ºcoala � 94; Apologeticã � 83, Istorie ºi cul-

turã �106, Teologiie � 53 Biserica ºi societatea - 38ºi Patrologie � 20 de articole.

Materialele publicate prezentau interes pentrudiferite categorii de cititori. Despre aceasta nevorbeºte faptul cã unele materiale erau republicatede alte ziare (�Flux�, �Luceafãrul�, �TineretulMoldovei�, �Moldavskie vedomosti� º.a.)

Redacþia ziarului nostru a colaborat cu 252 deautori.

Dintre cei mai productivi autori vom numi pe:Nicolae Fuºtei cu 79, preotul Vasile Ciobanu � 27,

Iulian Proca � 19, Liliana Trohin � 19, preotulDumitru Tolico � 18; Nicolae Zagnat � 10; TudorCiorap � 6; Anatolii Marciuc � 5; preotul AndreiPopovici � 4; diaconul Nicolae Bujor � 4; GalinaRogovaia � 4; Vitalii Dogot � 3; Marin Postu � 3;Silvia Marciuc � 3 articole etc.

�Curierul Ortodox� a reþinut, pe cât a putut,atenþia cititorilor ºi a societãþii asupra celor maiarzãtoare probleme ale societãþii, printre care cea areintroducerii studierii religiei în sistemul deînvãþãmânt preuniversitar. A organizat trei concur-suri de desen pentru copii, dedicat sãrbãtorilor dePaºti (1996, 1997 ºi 1998), º.a.

Ca suplimente la ediþia de bazã au fost edi-tate �Pravoslavnii Vestnik�, pentru cititorii delimbã rusã (între anii 1995-1999), ºi �Logos�(1997-1998) ca organ al Asociaþiei StudenþilorCreºtini Ortodocºi din Moldova. Astãzi, spreregret, aceste ziare nu mai apar din motive finan-ciare, care nu depind de noi.

ªtim cã atitudinea Bisericii trebuie sã fie carac-terizatã de smerenie ºi pocãinþã. Nu încercãm sã neîntrecem cu alte publicaþii sau instituþii, la procla-marea realizãrilor. Aceasta nu este atitudineevanghelicã. Mântuitorul spune sã nu ºtie stânga ceface dreapta.

ªi dacã am fãcut ceva, ne spunem: �Slugãnetrebnicã sunt, n-am fãcut decât ce trebuia sã fac�.

Redacþia

Colectivul redacþiei ziarului �Curierul Ortodox�

CINCI ANI DE LA APARIÞIA ZIARULUI �CURIERUL ORTODOX�

nr. 6 (101), 30 iunie 20002 viaþa internã

AGENDA DE LUCRUA ÎPS VLADIMIR,MITROPOLIT ALCHIªINÃULUI ªI

ÎNTREGII MOLDOVE

3 iunie - Sf. Liturghie la ca-tedrala �Sf. Constantin ºi Elena�din Bãlþi

4 iunie - Tot la Bãlþi a sfinþitPrestolul în cinstea �SfinteiEcaterina�.

7 iunie - la 17.00 a sãvârºitslujba cu Priveghere la Catedrala�Naºterea Domnului� dinChiºinãu.

8 iunie - Sf. Liturghie la hra-mul bisericii �Sf. VIneri� dinChiºinãu.

16 iunie - Întâmpinarea icoanel�Maica Domnului� de la Hârbovãþ,la catedrala �Naºterea Domnului�din Chiºinãu.

18 iunie - Sf. Liturghie la cate-drala �Naºterea Domnului� dinChiºinãu.

19 iunie - Sfinþirea bisericii însatul Unþeºti, judeþul Ungheni.

20 iunie - Sf. Liturghie în aerliber pe piaþa centralã dinUngheni.

21 iunie - A participat la mani-festãrile consacrate încheieriianului ºcolar la SeminarulTeologic de la mãnãstirea �NoulNeamþ� (Chiþcani)

Relativ în scurt timp a fost construitã biserica�Acoperãmântul Maicii Domnului� din comuna Izvoare,judeþul Bãlþi.

La 10 mai 1993, cu binecuvântarea MitropolituluiChiºinãului ºi al Moldovei ÎPS Vladimir, a fost sfinþitlocul ºi a fost pusã piatra la temelie a bisericii, iar la 26octombrie 1999 a fost sfinþit sfântul locaº.

Dumnezeu ni l-a dat pe preotul Iurie Ursachi caparoh al bisericii acesteia, iar pe soþia dumnealuiVeronica ca dascãl.

Pãrintele Iurie este un adevãrat apostol al credinþeiortodoxe. Prin slujbele oficiate, prin ºcoala duminicalã,prin predicile ºi sfaturile sale izbuteºte sã ajute multesuflete. Bunãtatea, profunzimea cunoºtinþelor ºi a cre-dinþei pãrintelui ne-a schimbat modul de gândire.

Nu este deloc uºor sã activezi în condiþiile de astãzica paroh al unei biserici, mai ales cã poporul nostru a tre-cut printr-o perioadã de zeci de ani de ateism, când erainterzis ºi ruºine sã frecventezi biserica, sã botezi copiiisã te rogi lui Dumnezeu. Astãzi nici tinerii, nici bãtrâniiaproape cã nu cunosc Biblia ºi slujbele bisericeºti.

Apostolul Pavel spune cã în zilele din urmã �unii

se vor depãrta de la credinþã, luând aminte la duhurilecele înºelãtoare ºi la învãþãturile demonilor� (I Tim. 4, 1).ªi într-adevãr, trebuie sã cugetãm ce cãrþi citim, ce emi-siuni ºi programe TV ne sunt propuse nouã ºi copiilornoºtri, care este scopul organizãrii cumãtriilor, nunþilor ºialtor petreceri cu bãuturi tari.

Astãzi constatãm cu regret cã doar o parte micã desãteni cred cu adevãrat în Dumnezeu. Dar ºi aceºtia tre-buie învãþaþi, luminaþi, lãmuriþi ºi întãriþi în dreapta cre-dinþã. Iatã scopul principal al Bisericii. ªi aceastã lucrareîi reuºeºte pãrintelui nostru. În puþin timp a izbutit sãformeze un cor bisericesc, care aproape cã este de neîn-trecut de alte coruri. Unele rugãciuni le pronunþã toþicredincioºii din bisericã, ceea ce îi uneºte ºi mai strâns peoameni.

Anul 2000 este la hotarul celui de al treilea mileniual creºtinismului. Sã ne ajute Dumnezeu sã ajungem laîmplinirea cuvintelor Mântuitorului: �Ca toþi sã fie una,dupã cum Tu, Pãrinte, întru Mine, ºi Eu întru Tine; aºa ºiaceºtia în Noi sã fie una, ca lumea sã creadã cã Tu M-aitrimis�. (In. 17, 21).

Vasile Gh. Rotaru, comuna Izvoare, judeþul Bãlþi

Anul acesta creºtinii din întreaga lume sãrbã-toresc aniversarea a 2000 de ani de la întrupareaFiului lui Dumnezeu. Cu aceastã ocazie ºi în comu-na Mãrãndeni s-au petrecut diferite manifestãriinteresante.

Sub îndrumarea învãþãtoarei de muzicãAurelia Zaporojan ºi a educatoarelor Violeta Oborocºi Aurelia Isac, o manifestare de suflet au pregãtit ºicopiii din grupele pregãtitoare de la grãdiniþa decopii �Ghiocel�. Sala era împodobitã frumos cuicoane, expoziþii de cãrþi religioase, pe sfeºnicardeau lumânãri, iar candela ardea lângã icoanaMântuitorului. Mesele erau pline cu copturi,cozonaci, prãjituri, pascã, ouã roºii ºi alte bucatetradiþionale, pregãtite de gospodinele satului.

În salã apar trei îngeraºi � copii din grupã,care au dat vestea cã �Hristos a Înviat!� Apoi toþi auspus rugãciunea pentru începerea matineului. Peparcursul manifestãrii copiii au recitat poezii, au cân-tat cântece religioase, au prezentat scenete cu obi-

ceiurile de Paºti.La aceastã manifestare au fost oaspeþi preo-

tul paroh protoiereul Anatolii Negurã, pãrinþii copiilor,lucrãtori muzicali ai grãdiniþelor din sectorul Fãleºtiºi din judeþ. A venit de la Bãlþi ºi doamna MargaretaGuþa, autoare ºi interpretã de muzicã folc ºi muzicãpentru copii, care a povestit despre lucrul sãu, cã încurând va apãrea o casetã de muzicã pentru copiipe versuri de poeþi români de pe ambele maluri alePrutului. D-na Guþa le-a promis copiilor cã se vormai întâlni ºi la matineul �Adio, grãdiniþã�.La sfârºitul matineului, pãrintele Anatolie a mulþumitcopiilor, educatoarilor pentru munca depusã la orga-nizarea acestei manifestãri frumoase. Pãrintele amenþionat în special aportul adus de învãþãtoarea demuzicã d-na Zaporojan la pregãtirea acestui act fes-tiv. Dupã ce a fost binecuvântatã masa, copiii ºioaspeþii au putut gusta din bucatele pregãtite.

Lidia Teiºanu, comuna Mãrãndeni, judeþul Bãlþi.

AVEM O CREDINÞÃ, AVEM UN DUMNEZEU

MANIFESTÃRI CULTURALE LA MÃRÃNDENI

... Pãrinþii noºtri!Prãpastie de vreme nemãsuratã

între ei ºi noi! Mii ºi mii de ani sã fi trecutdeja viaþa lor pânã la a noastrã, ºi tot nu lis-ar fi ºters mai bine din inimile copiilor ºidragostea, ºi evlavia, ºi felul.

Ei au crezut ºi s-au închinat, ºi sufletelelor gãseau mângâiere ºi tãrie în închinã-ciune.

Noi nu ne mai închinãm, fiindcã numai credem.

Sufletele noastre nu mai au nevoiede mângâiere; inimile noastre nu mai aunevoie de tãrie, fiindcã sunt de piatrã, ºidin piatra aceasta scãpãrãm scânteileliberei-cugetãri, noi, românii foºtiortodocºi, care suntem mai deºtepþi, mailuminaþi, mai mândri, mai puternici decâttoate neamurile lumii.

Închine-se Asia, bãtrâna înþeleaptã,ºi ingenioasa ei fiicã Europa! Închine-seAfrica cu toate negrele ei seminþii!Închine-se iscusita Americã !

Noi - nu ne închinãm.Închine-se nerozii! Filosofia noastrã ne

pune mai presus de nevoia închinãciunii.Clopotele - zgomot! Icoanele -

fleacuri! Credinþa - moft!Închine-se bisericile, surpe-se

zidurile lor!

Pãrinþii noºtri care le-au zidit erauniºte barbari, niºte primitivi, fãrã nici oculturã serioasã; ei nu aveau spiritul deexamen.

Noi suntem oameni moderni!Mãture-se dãrâmãturile bisericilor,

ca sã se deschidã locuri largi, pieþe vaste,pe care dupã cerinþele progresului, sã sezideascã hoteluri mãreþe ºi cluburipolitice, teatre de varietãþi ºi burse decomerþ.

ªi nu care cumva sã îndrãzneascã aridica glasul cineva! În cazul cel mai bunpentru dânsul, ar fi un om ridicol.

E destul cã biserica e toleratã!Un slujitor al altarului, când stãtea

sub loviturile unei cumplite prigoniri,unei nãpãstuiri strigãtoare la cer, izgonit ºimaltratat ca odinioarã Sf. Ignaþiu alConstantinopolului, mi-a spus cu adâncamar:

- Nu li-e fricã, fiule, de bãtaia luiDumnezeu?

- Nu, pãrinte, i-am rãspuns; nu-i efricã nimãnui de bãtaie cui nu crede cãeste.

Ai uitat cã ai a face cu o lume care nucrede în Dumnezeu? Cu o lume cârei nui-a fost fricã sã prefacã în puºcãriilocaºurile sfinte, închinate credinþei

strãbune, unde zac oseminte de mãreþivoievozi?

Se va mai schimba lumea noastrãromâneascã? Va mai vrea Dumnezeu sã oreîntoarcã la Dânsul?

Dumnezeu ºtie.Deocamdatã, copiii noºtri vor

merge pe calea noastrã cuminte. De ceavem ºcoli româneºti, în care urmeazãînaltele învãþãturi ale omenirii? Pentru casã ni-i lumineze ºi sã ni-i creascã.

Din aceste ºcoli naþionale, ies pe fiecean sute ºi mii de viitori cetãþeni luminaþi,toþi liberi-cugetãtori, plini de dispreþ pen-tru vechea rãtãcita credinþã creºtinã, astãzidemodatã, ridiculizatã, scuipatã!

Ei au învãþat o religie mai omeneascãdecât cea creºtinã, o religie care predicãnu mila ºi îngãduinþa, nu blândeþea ºiomenia: o religie asprã, care predicã omu-lui: �Eºti o fiarã! Ghearele tale ºi colþii tãisunt deºteptãciunea ºi ºiretenia; fii perfid,crud ºi neîngãduitor cu semenii tãi!

Nu te uita o clipã în sus spre cer: aci înjos, pe pãmânt, uitã-te cu ochii în patru, caºi cum ai avea patru picioare; aci pepãmânt se isprãveºte tot pentru tine�.

Eºti fiarã, fii fiarã...Fiarele n-au bisericã; fiarele nu se

închinã; fiarele n-au Dumnezeu!

ION LUCA CARAGIALE DESPRE LIBER- CUGETÃTORII NOªTRI

nr. 6 (101), 30 iunie 2000 3 societatea

PROBLEMA PROZELITISMULUI SECTAR LA COªCALIA

Aceste cuvinte, chiar ºi pesteveacuri, pun în miºcare pe cãutãtoriide frumos. Poate aceste cuvinte l-aufãcut pe scriitorul Ion Iachim, care înprimãvara anului 1998 ne-a onorat cuprezenþa, sã scrie în �Fãclia�: �Dupãun deal blând, cam la 5-10 km de s.Cãinari, meleag bãtãtorit ºi sfinþit depreotul-poet A. Mateevici, autorulpoeziei �Limba noastrã�, se aflã ºiCoºcalia. Un sat amenajat pe un planbine chibzuit de niºte oameni înþelepþiºi competenþi în planificarea arhitec-tonicã. Cu niºte oameni gospodariplini de pace ºi totdeauna bucuroºi ºibinevoitori de a primi pe cel strãin subadãpostul casei. Cu niºte pedagogimândria satului. Unde adeseori pemasa directorului ºcolii poþi gãsi cãrþide filosofie ºi teologie, iar pe cea apreotului - de literaturã ºi istorie. Într-un cuvânt, tot ca într-o simfonie�.

Aceste cuvinte, scrise acum 2 ani,fac ºi astãzi sã stoarcã lacrimi dininima oricãrui coºcalean. De atuncitimpurile ºi lucrurile s-au schimbat,dar nu spre bine. Cãci locuitorii dinCoºcalia se aflã în pragul unor acþiunide prozelitism sectar de amploare.

Dacã astãzi m-aº întâlni cu d-lIon Iachim ºi aº afla cã domnia sa armai dori sã se bucure de bunãvoinþa ºiarmonia coºcalenilor, ar trebui sã-lîntristez, cãci nu mai este ceea ce afost. E grea povara bunãtãþii noastre.

Anume datoritã ei în ultimul timpsatul nostru a devenit þinta diferitelorgrupãri sectare: din Sãlcuþa-Nouã -penticostarii neoharismatici, din Zaim- evangheliºtii baptiºti, de pe laTighina � iehoviºtii, adventiºtii º.a. Un principiu augustinian prevede: �innecesarios unitas in dubias libertas inomnibus caritas� (În cele necesareeste nevoie de unitate, libertate înîndoieli ºi în toate dragoste).

Îmi aduc aminte din anii stu-denþiei cuvintele unui pastor protestant:�Eu nu am venit în þara voastrã pentru avã chema la credinþa mea. Eu am venitsã vã chem la Hristos. Ortodocºii sãmeargã la Biserica lor pentru a fi ºi maiortodocºi, catolicii la Biserica lor pentrua fi ºi mai catolici, iar baptiºtii sã meargãla casa lor de rugãciune pentru a fi ºi maibaptiºti�. Aceste cuvinte, spuse prin1992, sunã bine. Dar nu sunt aplicate ºila Coºcalia, unde vin niºte analfabeþi înale credinþei de pe la Sãlcuþa-Nouã ºiprimul lucru pe care-l fac, propun noiloraderenþi la secta lor sã dea foc icoanelor,sã ponegreascã preoþii, spunând cãaceºtia L-au rãstignit pe Hristos, cã celmai mare pãcat este sã-þi faci semnulCrucii, etc. ªi nu ºtiu cum se face cãnimeni nu vede în acþiunile sectariloragresivitate sau intoleranþã faþã de alteconfesiuni (de cea ortodoxã).

Noi, ortodocºii, la toate acestecalomnii rãmânem toleranþi ºi rãbdã-tori. Rãmânem doar cu durerea însuflet pentru cei ce s-au despãrþit detrupul lui Hristos - Biserica ºi leamintim cuvintele Sf. IustinMãrturisitorul (secolul II), spuse unuiprieten al sãu ce se despãrþise deBisericã: �Oare nu cunoºti tu cã atâtatimp cât te afli în afara acestui trupviu, pe trupul lui Hristos rãmâne o

ranã pe care nimeni nu o poate cica-triza, decât numai tu?�

Alt martir din secolul II, Sf.Ciprian din Cartagina, spune ºi maiclar: �Nimeni sã nu-ºi închipuie cã ceibuni pot sã se despartã de Bisericã.Vântul nu împrãºtie grâul ºi furtunanu smulge copacii care au rãdãciniputernice. Numai pleava seacã estedusã de vânt ºi numai arborii slabi cadsub puterea furtunii. Pe aceºtia îi dãanatemei Apostolul Ioan când zice:�Dintre noi au ieºit, dar nu erau de-ainoºtri, cãci de-ar fi fost de-ai noºtri arfi rãmas cu noi� (In. 2, 19).

Ereziile au apãrut ºi apar mai alesatunci când mintea iscoditoare nu areliniºte ºi însãmânþeazã înstrãinare încredinþã ºi nu se þine de Unitate.Dumnezeu, pãstrând libertatea dupãbunul nostru plac, îngãduie ca toateacestea sã se întâmple prin cercetareainimilor ºi gândurilor noastre, prinalegerea adevãrului; ca astfel sã se aratecredinþa celor drepþi în lumina ade-vãratã. Despre aceasta ne previne DuhulSfânt prin Apostol, zicând: �Cãci tre-buie sã fie între voi ºi eresuri, ca sã seînvedereze între voi cei încercaþi� (ICor. 11, 19).

Rãul nu e doar în aceea cã sec-tarii �au ieºit dintre noi�, ci ºi în aceeacã scuipã în legile statului.

Aceºtia pot primi un loc pentruconstruirea unei case de locuit, ca maiapoi, fãrã nici o decizie a primãrieiprivind construirea locaºului de cult,fãrã nici un proiect de construcþie, fãrã

acordul cu instanþele de rigoare, chiarfãrã a fi înregistrate la departamentulcultelor, sã înceapã construirea caseilor de rugãciuni, cãci anume aºa auprocedat la Coºcalia.

Acest lucru evident cã nu putealãsa indiferenþi pe majoritatealocuitorilor din sat, care suntcreºtini ortodocºi. În seara zilei de20 mai 2000 au fost chemaþi la faþalocului primarul, garantul legii, ºiau cerut explicaþii. La care primarula rãspuns cã �amplasarea con-strucþiei este ilegalã ºi are un carac-ter samovolnic, ºi cã vor fi luatemãsurile de rigoare�.

Coºcalenii sunt cam sceptici înîndeplinirea promisiunilor privitor laluarea �mãsurilor de rigoare� de cãtreautoritãþile de stat ºi la samovolnicieau rãspuns cu aceeaºi monedã, cãcichiar în aceeaºi noapte au demolattemelia casei de rugãciune asectanþilor.

Acest act pare a fi condamnabil.Dar dacã pãtrundem în miezul conflic-tului, vedem cã anume sectanþii suntacei care seamãnã discordia ºi intole-ranþa, cãci prin propaganda antiorto-doxã dezmãþatã ofenseazã sentimentulreligios al ortodocºilor, trezescindignarea ºi revolta creºtinilor.

De aceea aº vrea sã le spun înîncheiere celor care s-au rupt deBisericã, cã în bucuriile lor sã þinãcont ºi de durerea noastrã, cãci ºi pen-tru noi s-a rãstignit Hristos.

Preot Andrei Popovici

De câþiva ani, mai precis deprin 1996, când la Chiºinãu a avut locconferinþa cu genericul �Federaþiafamiliilor în lupta pentru pace înîntreaga lume�, suntem �fericiþi� cuvizitele conducãtorilor unei dintrecele mai rãspândite ºi periculoasesecte totalitare din lume.

Anume pentru aceste motiveMoon a înfiinþat o serie de organizaþii(în jurul la 300) cu denumiri atrãgã-toare cu ar fi: Fondul internaþional deinstruire, Fondul spiritual inter-naþional, Fondul internaþio-nal pen-tru pace în întreaga lume, Academiaprofesorilor pentru pace în întreagalume, Asociaþia mondialã a familiilorpentru pace în toatã lumea ºi unifi-care, Asociaþia oamenilor politicipentru pace în toatã lumea º.a. ªi sãr-manii oameni, dor-nici de pace ºiînþelegere, se duc pe la adunãrile lacare sunt invitaþi, neºtiind cã suntademeniþi într-o capcanã de care nu leva fi deloc uºor sã scape. ªi ce e mai

straniu, cã la momeala mooniºtilorcad nu numai creºtinii de rând, darchiar ºi unii preoþi.

Dupã cum am menþionat deja,conducerea moonistã a luat drept obi-cei ca în fiecare an sã soseascã laChiºinãu pentru a ne �lumina� cuînvãþãtura lui Moon. Anul acesta nu afost o excepþie. La 30 mai, în PalatulRepublicii din Chiºinãu, a avut loc oîntâlnire cu �mama adevãratã� - HakJa Han Moon , a patra soþie a lui SunMyung Moon, considerat de adepþiilui �Noul Mesia�. Soþia lui Moon aþinut în faþa celor adunaþi - atât acelor care au ºtiut unde vin, cât ºi aunor �gurã cascã� - un discurs pe câtde lung, pe atât de confuz ºi încurcat,la tema: �Calea pentru omenire ºilumea în ultimele ei zile�. Discursul afost prost ºi plictisitor, dar oameniinu se îndurau sã iasã din salã deteama sã nu fie consideraþi ignoranþisau nepricepuþi ºi nepoliticoºi.

Ce nou putea sã le spunã doam-na Moon celor care se considerãcreºtini de aproape 2000 de ani?

Nimic!Dar ce au cãutat ei în salã, la

discursul �mamei adevãrate�? Sã fifost o simplã curiozitate?

Dacã sunt chiar atât de curioºi,ar fi putut sã-ºi dea silinþa sã afle

totuºi cine sunt mooniºtii. Dacã n-aufãcut-o pânã acum, vom încerca noisã le propunem niºte informaþiidespre aceºti sectanþi, poate cã aceas-ta îi va proteja pe unii dintre compa-trioþii noºtri sã cadã uºor pradã�creºtinilor coreeni�.

CINE ESTE MOON?

Jan Myung Moon, nãscut încomuna Pen-an Pook Do din Coreeala 25 decembrie 1920, abia mai târziua devenit Sun Myung Moon, numin-du-se Sun, care în limba englezãînseamnã soare (Jan în limbacoreeanã înseamnã dragon, dar noiºtim care este simbolul dragonului).Luând în consideraþie cã în englezãmoon înseamnã lunã, acesta s-anumit pe sine �omul lunii ºi al soare-lui�.

Familia întemeietorului noiisecte se trage dintre ºamaniºti ºi aprimit creºtinismul când Moonîmplinise vârsta de 10 ani. De faptnici nu se ºtie cu certitudine dacãMoon a fost botezat mãcar, cãci nu s-a pãstrat nici un document care arconfirma aceasta. Copilul Jan a pri-mit o educaþie tradiþionalã confu-ciano-ºamanistã, astfel cã abia lavârsta de 14 ani (1934) a început sã

frecventeze o ºcoalã creºtinã.Mooniºtii susþin cã la vârsta de

16 (unii zic cã la 15) ani liderul lor aavut o revelaþie de la Iisus, care i-acomunicat cã �Dumnezeu i-a încre-dinþat o misiune foarte importantã ºicã va deveni �pãrintele noii omeniri�.

În 1945 soseºte în capitala þãrii,unde ia cunoºtinþã de gruparea spri-tisto-harismaticã a lui Moon Pik Kim.Apoi face parte din BisericaPresviterianã de unde în 1948 estealungat. În acelaºi an este tras larãspundere pentru poligamie, perver-siune sexualã (la universitatea defemei �Inva� viola studente credulesub pretextul �rãspândirii graþieidivine�. La judecatã, argumenta cã,adicã, numai prin intermediul rapor-turilor sexuale femeia se înzestreazãcu har ºi credinþã).

În timpul rãzboiului coreean, lagãrulunde Moon îºi ispãºea pedeapsa a fosteliberat de armata americanã ºi acestafuge în Coreea de Sud, unde orga-nizeazã o grupã de adepþi. Pentruînceput se da drept clarvãzãtor, apoi�mediu al Tatãlui�. Pânã la urmã iarnimereºte pe banca acuzaþilor, ºi deaceastã datã tot pentru perversiunesexualã (viola fetele din secta lui).

(continuare în pag.4)

MOONISMUL VISEAZÃ SÃ DEVINÃ RELIGIE DE STAT ÎN MOLDOVA

Pentru a zãpãci lumea ºi a oatrage în mrejele lor, adepþii luiMoon speculeazã cu dorinþa oame-nilor de a trãi în pace, mai ales peinstinctul de a lupta pentru pace ºiprogres, instinct atât de dezvoltatla foºtii �homo sovieticus�.

�Botna seacã, dã în ºesªi se pierde stuful des,ªi nu spune nimãnuiCe-a mai fost pe-aici

ºi nu-i�(A. Mateevici)

Dacã pentru sectanþi cea mai mareplãcere este sã vadã cum ard icoanelenoastre ortodoxe, apoi sã ºtie cã nouãaceasta ne provoacã durere.

Pentru construirea unei bis-erici este necesarã o sumedenie dedocumente ºi proiecte, dar nu ºipentru construirea unei case derugãciuni a sectanþilor.

nr. 6 (101), 30 iunie 20004 apologeticã

(începutul în pag. 3)În 1960, la vârsta de 40 de ani se

cãsãtoreºte (a patra cãsãtorie) cu Hak JaHan, care abia împlinise 17 ani. Aceastãcãsãtorie va fi declaratã mai târziu�cãsãtoria Mielului� ºi urma sã repare�rãul� adus de rãstignirea lui IisusHristos. Prin cãsãtoria lui Moon,chipurile, a fost mântuitã lumea. Astãzimooniºtii declarã cã cãsãtoria �tatãluiadevãrat� (Moon) cu �mama adevãratã�prin importanþa sa nu poate fi comparatcu jertfa de pe Golgota, fiind cu multsuperior celei din urmã.

Primii misionari mooniþi îºiîncep activitatea la sfârºitul anilor 50,dar �Biserica unificãrii� devine cunos-cutã abia la începutul anilor 70,datoritã scandalurilor iscate în SUA.În 1984 Moon este judecat pentru a 4oarã, de acum pentru neachitareaimpozitelor. Adepþii lui Moon vornega, bineînþeles, trecutul �glorios� alliderului lor, susþinând ideea cã�preacuviosul� a ºezut la închisoarepentru o �cauzã nobilã�, cã a fost o�jertfã a persecuþiilor religioase�.

Cu toate cã marea majoritate aorganizaþiilor mooniste �luptã pentrupace�, în þara de baºtinã, Coreea,Moon este renumit nu atât ca luptãtorpentru pace, cât ca deþinãtor al între-prinderii de fabricare a armelor de focautomate M-16.

TINERII NOªTRI JURÃCREDINÞÃ �PÃRINÞILORADEVÃRAÞI� - MOON ªISOÞIEI LUI - ªI �PATRIEIADEVÃRATE� - COREEA

Miºcarea moonistã este una din-tre cele mai rãspândite astãzi înRepublica Moldova. Pe strãzile oraºelornoastre veþi întâlni tineri ºi tinere careîncearcã sã vã vândã �suvenire�. Dacãveþi fi uimit de preþul prea mare pentru

un �mãrunþiº�de suvenir, aceºtia vãrãspund cã de fapt ei nu se ocupã cucomerþul, ci adunã mijloace pentru a leajuta studenþilor ce provin din familiisãrace. ªi lumea îi ajutã pe �studenþiisãraci�, care cu cât poate, neºtiind cãaceºti tineri ºi tinere fac parte din�Organizaþia interuniversitarã pentrustudierea principiului�, în englezã -CARP. Pentru noi CARP nu e decât unpeºte. Mooniºtii însã mai ºtiu cãcarpul este un peºte mare ºi gras,peºtiºorii mici pot sã le scape, pe cândpeºtele mare trebuie sã rãmânã în mre-

jele lor.Tinerii care adunã �ajutoare pen-

tru studenþii sãraci� au un plan decolectare ºi dacã nu-l îndeplinesc, le vafi foarte �incomod�. Dupã colectareaajutoarelor, mulþi dintre ei sunt trimiºisã lucreze pentru o platã de nimic la unadin întreprinderile ce aparþin fondatoru-lui sectei Sun Myung Moon.

Mai este ceva, care ar trebui sãne punã pe toþi în gardã. În prima zi afiecãrei luni, la sãrbãtorile mooniste ºiîn fiecare duminicã, prin trei închinã-ciuni pânã la pãmânt în faþa portretuluifondatorului sectei ºi a soþiei acestuia,tinerii, reînnoiesc voturile (jurãmân-tul) de credinþã faþã de Dumnezeu,�pãrinþii adevãraþi� (Moon ºi soþiaacestuia) ºi �patria adevãratã�(Coreea).

Limba coreeanã trebuie învãþatãde toþi pentru cã ea este limba�pãrinþilor adevãraþi� ºi exprimã clarceea ce simte Dumnezeu�, aºa spunea�mama adevãratã� la ºedinþa specialãpe care a avut-o cu persoane deîncredere la hotelul Seabeco dinChiºinãu în 1999. Deci tinerilor noºtrili se bagã în cap cã au o altã patrie -Coreea ºi limba lor maternã este defapt cea coreeanã. Iatã ce maºinãrieperfectã existã pentru a preface peromâni în coreeni.

Astãzi secta lui Moon are struc-turile sale aproape în toate þãrile. Înfruntea secþiei din oricare þarã se aflã�mesia naþional� - aproape peste totnumai coreeni, uneori în rolul acestapoate fi numit ºi un japonez. Estenecesar sã reþinem cã, în pofidatrãncãnelii internaþionaliste, moonis-mul este o organizaþie totalitarãnaþionalistã, în care aproape toate pos-turile cheie sunt ocupate de coreeni. Înconformitate cu concepþiile lui Moon,Coreea este centrul lumii, iar coreeniconstituie poporul mesianic, cel ales.

MOONIªTII VOR SÃPUNÃ MÂNA PE PUTERE

Nu este o exagerare când afir-mãm cã mooniºtii, fiind organizaþietotalitarã, vor sã punã mâna pe putere.În 1990 ei susþineau: �Dupã cãdereaimperiului Roman, creºtinii aumoºtenit puterea în stat. Acum vãdclar cã dacã membrii organizaþieinoastre, pe lângã desãvârºirea moralãpe care o dobândesc prin ascultareade cuviosul Moon, for progresa îndomeniul profesional, posibilitãþilenoastre în Europa de Rãsãrit vor finelimitate. Cineva trebuie sãmoºteneascã puterea statalã înimperiul comunist care se destramã.Astfel cã trebuie sã privim cu opti-mism spre anii 90� (Unification News,Jenuary, 1990)

Iar în 1992, chiar Moon declara:

(Ìóí. Ó÷åáíèê ìèðà âî âñåì ìè-ðå. Ïîÿâëåíèå èñòèííûõ ðîä è ò åëåé èèäå àëüíîé ñåìüè. Nu este indicat loculsi anul ediþiei, p. 50)

Este important sã vã aducemaminte cã încã în 1989 Moon a fostinvitat de Gorbaciov sã viziteze cate-drala �Adormirea Maicii Domnului�din Kremlin. La 13 aprilie, în VinereaPatimilor, când ortodocºilor nu li sepermitea sã slujeascã în acest sfântlocaº, Moon a avut posibilitatea sã ofi-cieze o ceremonie �spiritualã� chiar încentrul ortodoxiei ruse. Ce blasfemie!

Nu încape îndoialã cã una dintrecele trei republici sovietice, desprecare a pomenit Moon, este Moldova.Este cunoscut cã acesta le-a promisadepþilor sãi cã va face investiþii

serioase în economia Moldovei, dacãaceºtia vor reuºi sã racoleze în �arma-ta� lui cât mai mulþi moldoveni. A foststabilit chiar ºi un plan, potrivit cãruiamooniºtii din Moldova trebuie sãatragã în sectã un anumit numãr deoameni. ªi o fac cu mare ardoare. Iatãce le spune idolul acestora:

Pentru aducerea la împlinire aplanurilor mooniºtii de pe acum îºipregãtesc structurile necesare. Se ºtiecã Moon are un serviciu de securitate,compus din foºti agenþi ai serviciilorsecrete din diferite þãri, mercenari º.a.Aceastã structurã secretã a avut un rolimportant în planul de distrugere aURSS, probabil cã au anumite planuriºi pentru Moldova.

Despre realizarea în practicã aplanurilor mooniºtilor de a pune mânape cât mai mulþi demnitari de la noi nevorbesc faptele.

Astfel, încã în 1966 adeptã amoonismului la noi era doamna NinelaCaranfil, care la 16 octombrie în incin-ta teatrului �Mihai Eminescu� a prezi-dat conferinþa consacratã deschiderii�Federaþiei familiilor în lupta pentrupace�, þinând chiar ºi un discurs deinaugurare. A luat cuvântul atunci ºidoamna Elena Cernopolk, reprezentan-tã a �Federaþiei femeilor din Moldovapentru pace în întreaga lume�, care a

þinut un discurs despre �adevãraþiiPãrinþi ºi adevãrata familie�.

Cu câþiva ani în urmã aceºtia au datunui demnitar de la �AsociaþiaFemeilor din Moldova� 1000 dedolari, pentru anumite servicii. Altdemnitar de la primãrie a fost recrutat,probabil, prin aceeaºi metodã,devenind un devotat susþinãtor aloricãror acþiuni ale mooniºtilor înMoldova.

Mooniºtii pãtrund în toate sferele.Pe lângã faptul cã s-au cuibãrit aproapeîn toate instituþiile de învãþãmânt superi-or din Moldova, pânã la urmã au ajuns ºila Academia de ªtiinþe. Acolo a fostdeschis un birou de consultaþii matrimo-niale unde activeazã ºi doamna ElenaGuzun, care dupã spusele ei este gata sã-ºi dea viaþa pentru Moon, aºa cumprevede jurãmântul pe care îl depun toþicei care vor sã devinã membri ai organi-zaþieii.

Încã o datã risc sã presupun cãlibertatea de activitate ºi succeselemooniºtilor de la noi se datoreazãnumai faptului cã au adepþi în cele maiînalte sfere ale conducerii de laChiºinãu. Lucrul acesta mã face sã-lpresupun compararea unor fapte. Spreexemplu, în 1996 Moon ºi soþia lui ausosit la Kiev, unde urma sã aibã întâl-niri cu conducerea Ucrainei. Datoritãactivitãþii consiliului pãrinþilor�Poratunok� (Mântuirea), întâlnireanu a avut loc. Cu toate cã a fost aren-datã cea mai încãpãtoare salã de con-certe din Kiev pentru întâlnirea luiMoon cu câteva mii de adepþi sosiþi laKiev, întâlnirea nu a avut loc deoarecesala era înconjuratã de OMON care n-a permis accesul în salã. Ba mai multchiar: hotelul unde se oprise Moonfusese înconjurat de OMON, astfel cãla întâlnirea cu liderul lor au pututnimeri doar vreo 50 de persoane careerau gãzduite la hotel.

La noi în Moldova lucrurile staualtfel. Mooniºtilor li se pune la dispo-ziþie începând cu teatrul �MihaiEminescu� ºi terminând cu PalatulRepublicii, iar adepþii lui Moon suntaduºi la Chiºinãu cu trenuri ºi auto-buse speciale. Reprezentanþii puteriinici gând nu au, cel puþin sã ascundãde ochii lumii entuziasmul cu care îisusþin pe mooniºti. Astfel, preºedin-tele Comisiei parlamentare pentru cul-turã, deputatul Gherghe Duca, a salu-tat printr-o scrisoare vizita soþiei luiMoon - Hak Ja Han - la Chiºinãu înmai 2000, iar ministrul finanþelor, dlMihai Manole, se spune cã a onorat-ope �mama adevãratã� chiar cuprezenþa sa în sala PalatuluiRepublicii.

Nicolae Fuºtei

MOONISMUL VISEAZÃ SÃ DEVINÃ RELIGIE DE STAT ÎN MOLDOVA

�Voi constituiþi o marearmatã de slujitori ai luiDumnezeu. Voinþa mea e legepentru fiecare dintre voi. Eu nuam pãcate. Lepãdaþi-vã desatana ºi adoraþi-l pe salvatorulMoon, care a venit cãtre voi.Sporiþi rândurile membrilorclanului nostru. Bucuraþi-vã debinecuvântarea mea��

Mooniºtii ºtiu bine slãbiciunileomului, de aceea racoleazã cuuºurinþã adepþi pe la noi.

Nu ºtiu ce au înþeles demnitariinoºtri, ascultând discursuldoamnei Moon. Un lucru estecert: cã au uitat o zicalãromâneascã care spune cã nu totce zboarã se mãnâncã, sau, cummai spun alþii, nu tot ce luceºteeste aur.

�Acum în trei din 15republici ale fostei URSS seintensificã miºcarea pentru acor-darea �religiei unificãrii� statu-tului de religie de stat�

nr. 6 (101), 30 iunie 2000 5 istorie ºi culturã

Incinta MuzeuluiNaþional de Arte Plasticeumbreºte o frumoasã colecþie,prezentatã în cadrul expoziþieijubiliare �60 de ani de la fon-darea Muzeului Naþional deArte Plastice din RepublicaMoldova � expoziþia de artãmedievalã. Aici sunt prezen-tate icoane, obiecte de cult,Cãrþi Sfinte ferecate cu argint,crestãturi în lemn de o fru-museþe rarã, opere luate dinpatrimoniul naþional, pãstrat laMuzeul Naþional de ArtePlastice din Moldova.

Icoana (chip) se afirmãca operã de artã independentîn mediul în care a fost creatã.Piesele expuse constituie odemonstrare de concepþii ºimodalitãþi de formare proprie aiconografiei moldoveneºti.

Pictura iconograficã înMoldova traverseazã aceleaºicãi de dezvoltare ca ºi cea dinOccident, dar cu un specific alei socio-geografic autohton alstilurilor medievale parvenite cuo vizibilã întârziere. În sec. XVIîn iconografia Moldovei, ca ºi înalte regiuni balcanice,marcheazã cea mai multã cotãde dezvoltare, promovând oviziune bidimensionalã, inclusivstarea spiritualã a personajelor.

La expoziþie suntprezente o parte din icoane:�Iisus Hristos Pantocratorul�,�Maica Domnului�, care necuceresc prin sobrietate, prinpaleta dozatã de culori, ele-mente decorative cumpãtate ºimaximã încãrcãturã spiritualã,filosoficã, viziune popularã. Pela sfârºitul sec. XVII -începutul sec. XVIII în þaraRomâneascã apare un noucurent artistic care fusese de-numit ca perioada Brânco-

veneascã, care a influenþat,într-o mãsurã oarecare, stilulde creare a unei icoane. Dinaceastã perioadã fac parte unºir de lucrãri ca: icoana�Profetul Moise�, în care seobservã evident atenþia ma-ximã acordatã executãriitehnice. Tot aici putem sãmenþionãm ºi alte icoane ca:�Sf. Nicolae�, �Maica Dom-nului�,�Arhistratigul Mihail�,�Hristos Pantocratorul� º.a. Înacest context putem numi ºiicoanele cu subiecte biblice�Visul lui Iacob� ºi �Iisus bunulpãstor�, care ne minuneazãprin îmbinarea sublimã asubiectului cu arta decorativã,inclusiv ornamentele de careîn acele timpuri se foloseaumeºteºugarii.

În perioada de tranziþie asec. XVIII � XIX în pictura deicoane apar tot mai frecventelemente din arta popularã.Pictura de icoane este însoþitãde arta decorativã, crestãturi înlemn de un dinamism profund,Evanghelii vechi renumite pringravurile ºi ferecãturile deînaltã valoare artisticã.

Ala Anghel

60 DE ANI DE LA FONDAREA MUZEULUI NAÞIONALDE ARTE PLASTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Visul lui Iacob, sec. XVII. Profetul Moise, sec. XVII

- Domnule Fuºtei, cum s-a ajunsla ideea de a edita acest ziar?

- Necesitatea unei publicaþii bi-sericeºti apãruse demult. Cu prilejulvizitei ÎPS în primãvara anului 1995 labiserica �Sf. Dumitru� din Chiºinãu, s-a discutat ºi problema apariþiei unui ziarortodox în Moldova, cãci noi probabileram ultimii din fosta URSS unde încãnu apãruse un periodic bisericesc. Pestecâteva zile am fost invitaþi laMitropolie, pãrintele Pavel Borºevschi,dl Vasile Ciobani (încã nu era preot) ºieu. Tot atunci au fost emise ºi decretelecu privire la numirea mea în calitate deredactor-ºef, iar a viitorului pãrinteVasile Ciobanu în calitate de secretarresponsabil.

De fapt, încã în 1994 la AcademiaTeologicã fusese înregistrat un ziar cuacelaºi nume - �Curierul Ortodox�, darnu ºtiu din ce motive în decurs de un ann-au reuºit sã editeze nici un numãr.

Nou-formata redacþie a publi-caþiei în decurs de o lunã a înregistratperiodicul �Curierul Ortodox�, iar la 24iunie au vãzut lumina zilei variantaromânã ºi cea rusã - �PravoslavniiVestnik�.

Cu timpul în colectivul redacþieiau mai venit Larisa Erºov - corector,Larisa Ciobanu - contabil, DumitruTolico - redactor tehnic, diaconulNicolae Bujor ºi d-na MarianaSilvestrovici, un traducãtor de forþã.

- Care este structura publicaþiei?- �Curierul Ortodox�, ca ºi toate

celelalte ziare, are statut de SRL. Camembri fondatori sunt: MitropoliaMoldovei (70 %) ºi parohia �Sf.Dumitru� din Chiºinãu (30%). Apoiurmeazã redacþia.

Dupã cum vã amintiþi, ziarul nos-tru a mai avut douã suplimente:�Pravoslavnii Vestnikê� (apãrea înperioada 1995-1999) pentru cititoriirusofoni ºi �Logos� (a apãrut între anii1997-1998), organul ASCO dinMoldova. Spre regret, astãzi acestesuplimente nu mai apar din motive carenu depind de redacþie.

- Când a apãrut ideea publi-caþiei, desigur cã aveaþi ºi o concepþiea ei.

- Da, aºa este. În viziunea noastrã�Curierul Ortodox� trebuia sã fie unmijloc de iluminare religioasã a citito-rilor, a creºtinilor ortodocºi de la noi dinþarã. Pe lângã acestea, am intentat sãfacem un ziar care ar rãspunde intere-selor mai multor categorii de cititori. Înpaginile ziarului urmau sã fie publicatearticole ce þin de apãrarea credinþeiortodoxe, de istoria, cultura noastrã, deproblemele cu care se confruntã soci-etatea, ºi foarte multe materiale referi-toare la educaþia religioasã în ºcoalã.

Un singur lucru nu putea fi accep-tat de colectivul redacþiei: sã facem unziar de curte, de tipul �Pravdei�, în caresã fie publicate doar materiale lacomandã, de învrãjbire între fraþi sau delaudã a unor persoane. Pentru noi sco-pul ziarului era sã spunã adevãrul, chiardacã este dureros ºi nu pe placul unora.

- Presupunem cã din acestemotive aþi avut ºi neplãceri.

- Materialele critice care au fostpublicate, aþi putut sã vã convingeþi cãau fost adevãrate. Ziarul n-a minþit ºi n-a indus pe nimeni în eroare, aºa cumafirmau unii ºi la televiziune, ºi înpresã.

Multora nu le-a fost pe plac acti-vitatea ziarului, am primit scrisori chiarde peste hotare, de la niºte sectanþi dinKiev, în care eram chemat sã mã pocã-iesc pentru materialele antisectare pecare îndrãzneam sã le publicãm. Uneleziare de la noi, nu le voi numi, au încer-cat sã ne intimideze, numindu-ne�trãdãtori de neam�, �aliaþi ai luiSmirnov�, alþii, dimpotrivã, trimiteau laMitropolie mesaje în care ne numeauagenþi ai României. O persoanã foarteinfluentã cândva i-a spus unui colabo-rator de-al nostru cã membrii redacþieiau fost îmbolnãviþi de cãtre redactorul-ºef de românism. Poate cã într-adevãrsuferim, dar boala noastrã se numeºtecredinþa ortodoxã.

O dovadã în plus la cele spuse este cãcolectivul redacþiei al treilea an practicface lucru de voluntariat, fãrã sãprimeascã salariu. O facem pentrunumele lui Dumnezeu ºi pentru cã neiubim cititorii.

- Din cele expuse vedem cã aveþidestule neplãceri. Cine vã ajutã sã leînfruntaþi?

- În primul rând, credinþa înDumnezeu cel Adevãrat. Probabil pen-

tru cã nu cãutãm ale noastre, ci facemceea ce credem cã este spre bineleîntregului corp bisericesc, al creºtinilor,Dumnezeu ne ajutã. Mai avem noroc deun duhovnic cum este pãrintele PavelBorºevschi. Dacã astãzi mai rezistãm,în mare mãsurã este meritul lui. Areatâta energie ºi tact, încât reuºeºte sã ne�încarce� ºi pe noi, iar când e cazul - sãne mai ºi potoleascã.

Din punct de vedere financiaravem ajutorul aceluiaºi pãrinte Pavel.Ziarul ºi-ar fi încetat existenþa încã în1998, dar a rezistat pentru cã parohia�Sf. Dumitru� din Chiºinãu a plãtitatunci cheltuielile tipografice. Anulacesta ar fi fost editate doar douãnumere, pentru cã banii de la abonaþi nuajung nici mãcar pentru cheltuielitipografice, ºi dacã a apãrut al ºaseleanumãr, sã ºtiþi cã este meritul aceleeaºiparohii în frunte cu pãrintele Pavel.

- Care sunt planurile pentruviitor?

- Planuri! E cam greu sã vorbeºtidespre viitor, când nu eºti sigur nici peziua de azi. Dar creºtinii sunt optimiºtidin fire ºi sper cã vom reuºi sã realizãmceea ce încã nu am reuºit. Dacã va fiposibil, vom edita ºi o foaie pentrucopii. Am dori sã reluãm tradiþia ziaru-lui de a organiza concursuri de desenede Paºti, dacã vã amintiþi au fost orga-nizate trei astfel de concursuri, º.a.

Le mulþumesc colaboratorilor noºtripentru munca lor atât de necesarã, citito-rilor ºi celor care au susþinut apariþia ziaru-lui. Dumnezeu sã ne ajute sã continuãmlucrul pe care l-am început acum cinci ani.

- Vã mulþumim, domnule redac-tor-ºef, pentru cã aþi binevoit sãrãspundeþi la întrebãrile noastre.

�CURIERUL ORTODOX� - CINCI ANI DE ACTIVITATELa 24 iunie s-au împlinit 5 ani

de la apariþia primului numãr alpublicaþiei �Curierul Ortodox�. Cuaceastã ocazie corespondentul ziaru-lui l-a intervievat pe dl NicolaeFuºtei, redactor-ºef al acestei publi-caþii.

Suntem bolnavi de ortodoxie ºi vãasigur cã nu dorim sã ne vin-decãm, aº dori sã mor bolnav deortodoxie.

nr. 6 (101), 30 iunie 20006 pastoralã

1. Hramul bise-ricii- înger ocrotitor al

comunitãþii drept-mãri-toare

La naºterea din apã ºi din duh,adicã la botez, credinciosul primeºte,odatã cu numele, ºi îngerul sãu pãzitor,straja credincioasã, pãzitorul nostru deprimejdii sufleteºti ºi trupeºti.

În acest scop, îngerul ne aco-perã cu aripile lui ocrotitoare ale bunãtãþiiºi izgoneºte de la noi toatã lucrareaîntunecatã ºi vicleanã a diavolului, caretânjeºte sã ne rãpeascã bucuria spiritu-alã de a trãi fericiþi pe pãmânt. Îngerulocrotitor stã necontenit în faþa luiDumnezeu ºi se roagã sã ne dea harulSãu cel ceresc, ca sã împlinim tot lucrulcel bineplãcut lui Dumnezeu, sã neîntãrim ºi sã fim ai Lui în veci, sã nedesãvârºim în viaþa cea nouã întruHristos, care s-a semãnat în inima noas-trã prin Taina Sfântului Botez. Fiind cunoi, îngerul lui Dumnezeu ne cãlãuzeºtecu înþelepciune cereascã sã împlinimneîncetat numai voia lui Dumnezeu, ºiluptã, în chip nevãzut, alãturi de noi sãbiruim ispitele, necazurile ºi pãcateleprin care diavolul ne depãrteazã deDumnezeu.

În timpul vieþii noastrepãmânteºti, îngerul pã-zitor se bucurãcu toþi ceilalþi îngeri din cer dacã nepãstrãm sufletul ºi trupul, templul duhu-lui sfânt, curate ºi neîntinate, iar în cea-sul morþii, îngerul lui Dumnezeu neocroteºte de uneltirile diavolului carelucreazã neîncetat sã ne arunce sufletulîn iad. Aºadar, în tot timpul vieþii noastreaici pe pãmânt, îngerul pãzitor este bine-fãcãtorul nostru, ºi prin lucrarea luiocrotitoare noi primim harul divin princare creºtem în Hristos ºi suntem fericiþiatât pe pãmânt cât ºi în ceruri.

Lucrarea duhovniceascã a îngeruluipãzitor al creºtinului are o mareasemãnare cu hramul bisericii, lãcaº deslujire, rugãciune, reculegereduhovniceascã ºi mântuire a individului,comunitãþii ºi neamului nostru.

2 . N u m e l e h r a m u l u i

Dupã tradiþia Bisericii Ortodoxe,fiecare bise-ricã în momentul în care setârnoseºte de cãtre episcop, primeºteun nume care devine hramul sãu.Târnosirea este deci actul de botez alnoului lãcaº de închinãciune, careprimeºte de la arhiereu hramul sãu,numele sãu. Acest nume este un eveni-ment din istoria Sfântã, de pildã:Pogorârea Sfântului Duh sau Sfânta

Treime (cum este cazul bisericii noas-tre), Naºterea Domnului, ÎnviereaDomnului, Înãlþarea Domnului, SfântaCruce sau Adormirea Maicii Domnului,Naºterea Maicii Domnului, Buna-Vestire, sau numele unor persoanesfinte: Sf. Ioan Botezãtorul, Sf.Gheorghe, Sf. Apostoli Petru ºi Pavel,Sf. Dimitrie, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf.Trei Ierarhi, etc. Prin sfinþirea bisericii,hramul devine îngerul pãzitor al bisericii,patronul sãu spiritual. Dupã iconografiaortodoxã, icoana hramului se aºeazã îniconostas în rândul întâi, la dreapta, alã-turi de Sfintele Icoane Împãrãteºti:Mântuitorul Iisus Hristos ºi SfântaFecioara Maria. Hramul bisericii se ser-beazã cu deosebitã solemnitate, la ziuapomenirii evenimentului sau sfântului, înprezenþa a sute ºi mii de credincioºi,care vin în pelerinaj de la mari depãrtãri.

3 . O r i g i n e a h r a m u l u i

Cuvântul �hram� vine din limbaslavonã ºi înseamnã �casã�, o casãexcepþionalã în care locuieºteDumnezeu cu aleºii Sãi. Acesta esteadevãrul. Se pare cã numele acesta l-adat patriarhul Iacob, care fugind demânia fratelui sãu Naum, s-a culcat într-o câmpie, cu capul pe o piatrã, ºi a avutun vis minunat: a vãzut o scarã ce uneacerul cu pãmântul ºi pe care urcau ºicoborau îngerii Domnului. Trezindu-sedin vis, Iacob a grãit: �Locul acesta estecasa lui Dumnezeu ºi poarta cerului�, auns piatra cu untdelemn sfinþit ºi l-anumit Bethel, sau casa lui Dumnezeu(Facere 28,12-19).

Mântuitorul Iisus Hristos,alungând cu biciul pe negustorii din tem-plul din Ierusalim, le zice: �Casa aceastaeste casa Tatãlui Meu, este casã derugã-ciune, iar voi aþi fãcut-o peºterã detâlhari� (Luca 19,46). Experienþa vieþiireligioase creºtine confirmã cã cel cepetrece în rugãciune în aceastã casã ise pare cã cerul a coborât pe pãmânt,sau cã se înalþã de pe pãmânt la cer, înmarea familie divinã, în comuniuneaîngerilor ºi a sfinþilor. De la începutul isto-riei sale, poporul nostru a numit casa luiDumnezeu bisericã. Cuvântul �bisericã�este de origine greceascã ºi înseamnã�casã împãrãteascã, bazilicã, locuinþaîmpãratului�. Romanii au numit bazilicitribunalele în care se fãcea dreptate înnumele împãratului pãmântesc, alcezarului.

Ajungând pe tron, împãratulConstantinopolului Constantin celMare, la anul 323 declara creºtinismulreligie permisã, ºi între multe faptemari ºi frumoase ce le-a sãvârºit, a fostºi aceea cã a donat creºtinilor acestetribunale, ca sã le serveascã dreptlocaºuri de închinare. Donaþiile ºi-aupãstrat pe mai departe numele, dar ºi-au schimbat total destinaþia, servind deacum înainte drept locaºuri de închinã-ciune, de convorbire ºi unire spi-ritualãcu Dumnezeu. De la Constantin celMare, bazilica/biserica devine vasulales, templul Duhului Sfânt, în care selucreazã în lume mântuirea. În acestlãcaº sfânt, sufletul creºtinesc seîntâlneºte cu Dumnezeu în orice clipã,comunicã cu El, se sfinþeºte ºi seîndumnezeieºte, prin revãrsarea haru-lui divin al Sfintelor Taine, prin rugãciu-nile sfinþilor din cer ºi ale slujitorilor sfin-telor altare, aici, pe pãmânt.

Zidurile bisericii devin sfinþite ºideosebite de ale altor case comune pen-

tru cã au un scop supranatural. Deaceea, noul lãcaº se aºeazã de latârnosire, sub scutul unui sfânt al luiDumnezeu, sau, în cazul bi-sericii noas-tre, sub însuºi acoperãmântul SfinteiTreimi, care devine hramul bisericii.

4 . S e n s u ld u h o v n i c e s c

a l h r a m u l u i

Hramul are o întreitã semnifi-caþie în viaþa bi-sericii ºi a comunitãþii:

a) religioasã; b) moralã; c) uni-tate naþionalã.

a) Semnif icaþ ia re l i -gioasã

Hramul împlineºte acelaºi rol înviaþa bisericii ca ºi îngerul pãzitor în viaþaparticularã a credincioºilor. El estepaznicul bisericii, este primul care seîngrijeºte de soarta ei. El vegheazãneîncetat pentru trãinicia Bisericii în isto-rie, cãci aceasta este mireasa lui Hristos.Hramul ocroteºte Sfântul locaº, apãrân-du-l de calamitãþi: foc, apã, cutremure,rãzboaie, distrugeri, profanare ºi înjurã-turi, de vrãjmaºii vãzuþi ºi nevãzuþi aidreptei credinþe. Hramul privegheazãcontinuu la viaþa spiritualã acredincioºilor, care vin cu regularitate însfântul lãcaº, cu fricã de Dumnezeu, cucredinþã ºi cu dragoste. Acestora le dãmilã ºi ajutor, îi scapã de necazuri ºinevoi, de dureri ºi suferinþe.

Hramul bisericii este modelul viude urmat în pelerinajul nostru pãmân-tesc prin viaþa haricã a Sfintelor Taine,prin care creºtem în Hristos, intrãm încomunitate de viaþã fericitã cu SfântaTreime, ne îndumnezeim. Prin hramajungem îngeri luminaþi în trup, una însfinþenie, dupã care tânjeºte sufletul cre-dinciosului drept-mãritor. Când credin-ciosul exclamã: �Mã duc la hram!�, sem-nificativ mãrturiseºte - mã duc sã mãunesc cu viaþa de har a hramului, a sfân-tului comemorat, sã mã sfinþesc ºi sã fiufericit!

În timp ce îngerul pãzitor al cre-dinciosului se îngrijeºte de salvarea unui

singur suflet creºtinesc, hramul bisericiiocroteºte viaþa ºi se îngrijeºte de mân-tuirea tuturor credincioºilor bisericii. Elstrânge laolaltã conºtiinþa tuturor credin-cioºilor bisericii sub stindardul izbãvitoral Sfintei Cruci, pentru realizareasupremului ideal - îndumnezeirea tuturorîntru Hristos, Domnul.

Hramul desãvârºeºte aceastãunitate soteriologicã în Hristos a celor viicu cei rãposaþi. De aceea, la hram se facepomenirea ctitorilor ºi binefãcãtorilor sfân-tului locaº, ca Domnul sã le rãsplãteascãpotrivit faptelor lor minunate, împlinite înviaþa lor pãmânteascã.

b) Semnificaþia moralã

Semnificaþia moralã a hramuluirezultã din cea religioasã. Unitatea decredinþã ºi viaþã întru Hristos a celormulþi care se adunã la hram, creeazãconºtiinþa interdependenþei familiale,conºtiinþa fraternitãþii creºtine, fãuritãprin puterea iubirii lui Hristos. Izvorul sãueste participarea activã la rugãciune încomun pentru implorarea, sub aceeaºicupolã, a harului ceresc care aduce desus ajutor, milã ºi spor pentru toþi în toatecele bune, ocroteºte în necazuri ºidureri, scapã de primejdii ºi încercãri.

c) Semnificaþia unitãþiinaþionale

În istoria poporului român, hra-mul bisericilor a avut ºi are ºi o adâncãsemnificaþie de unitate naþio-nalã.Hãrãziþi de Dumnezeu a fi creºtini încãde la naºtere, în toate provinciileRomâniei Mari: Þara Româneascã,Moldova ºi Transilvania, trei surori dinaceeaºi mamã, poporul român a avut ºipãstreazã aceeaºi credinþã în Hristos,aceeaºi limbã, tradiþii ºi obiceiuri. Prinsfintele locaºuri de închinãciune ºi prinsfintele mãnãstiri, presãrate prin munþi ºipe tot întinsul pãmânt strãbun, dinevlavia voievozilor ºi a credincioºilorcucernici de la sate, târguri ºi oraºe,poporul român ºi-a pãstrat limba, obi-ceiurile ºi legea strãbunã, tradiþiile ºidatinile moºtenite din moºi strãmoºi,aspiraþii ºi idealuri comune; aceastãvalenþã de unitate naþionalã manifestân-du-se îndeosebi cu prilejul pelerinajelorla hram. Aceste pelerinaje au fostizvoare de credinþã, o reînviere a elanu-lui religios-moral al credincioºilor, ocaziede strângere a legãturilor de frãþietatedintre toþi românii.

Pelerinajele la hram ºi lapraznicele de cinstire ºi venerare amoaºtelor sfinþilor, trebuie sã aibã, alãturide Sfintele Taine ale Bisericii, un loc cen-tral în viaþa duhovniceascã a credincio-sului drept-mãritor, nu numai în þaranoastrã de obârºie, ci ºi aici, în cadrulcomunitãþilor româno-americane orto-doxe, bine ºtiind cã ele sunt adevãratecase duhovniceºti, izvoare de apã vie,din care credincioºii sorb, ca dintr-unpotir divin, energii nesecate de viaþãmoralã superioarã, trãitã în Hristos, Fiullui Dumnezeu cel întrupat. Vã invitãm,fraþi ºi surori, veniþi la Sfânta Bisericã,veniþi la hram, veniþi la Sfânta Înviere,veniþi în fiecare duminicã, cãci în fiecareduminicã este Sfânta Înviere, veniþi deluaþi luminã, veniþi ºi beþi din paharulmântuirii, veniþi la Hristos!

Pãrintele Protopop ConstantinAlexe, Paroh la biserica, �Sf. Treime� dinLos Angeles

SENSUL D U H O V NICESC AL HRAM ULUI BISERICII

La hramul mãnãstirii �SfântaTreime� din Serghiev Posad

A doua zi dupã Rusalii,parohia noastrã, �Sf. Treime� dinLos Angeles (ca de altfel toatebisericile ortodoxe ce poartãnumele �Sfintei Treimi�), îºi sãr-bãtoreºte �hramul�, adicã ziuanumelui, aniversarea patronului -în cazul de faþã întreaga dum-nezeire: Tatãl, Fiul si Sfântul Duh- adoratului locaº de închinã-ciune unde ºi prin care nedobândim mântuirea - Biserica.

În cele ce urmeazã vomilustra în câteva cuvinte ce ar tre-bui sã însemneze hramul în viaþaduhovniceascã a credinciosuluidrept-mãritor.

Un omsimplu cãlãtoreape un drum deþarã împreunã cupreotul. Vorbindei de una de alta,omul ºi-a arãtatnedumerirea:

- Cuvi-oase pãrinte, nupot înþelege cumde în SfântaTreime sunt treiPersoane careformeazã OFiinþã. Cum unTatãl, Fiul ºi Sfântul Duh sunt treipersoane unite, nedespãrþite, darfãrã a se amesteca una cucealaltã?

- Fiul meu, îi rãspunse curãbdare preotul, sunt ºi lucrurimai presus de gândirea noastrãpãcãtoasã. Însã ceea ce spui nueste atât de greu de priceput. Sãprivim, de exemplu, soarele. Sãpresupunem cã sfera de foc, cedãinuieºte acolo de veacuri, esteTatãl. Apoi, sã spunem cã luminacare ne vine de la soare este Fiul,ce a venit sã ne lumineze viaþa ºisã ne scape de pãcate. Apoi cãl-dura, care vine tot de la soarepentru a ne încãlzi, sã zicem cã arfi Sfântul Duh, Care cu dragostea

Sa ne încãlzeºtemereu sufleteleîngheþate de rãu-tate. Vezi tu, fiulmeu, soarele culumina ºi cu cãl-dura lui sunt unulºi acelaºi lucru,ºi cu toate aces-tea, cele treirãmân diferitecând vorbimdespre fiecare?La fel ºi în SfântaTreime: Tatãl,Fiul ºi Sfântul

Duh sunt Unul ºi AcelaºiDumnezeu, Cãruia noi, credin-cioºii, ne închinãm.

Omul este creat deDumnezeu, de aceea înþelep-ciunea omului nici nu poate ficomparatã cu cea a Creatoruluisãu. Sunt, însã, unii oamenimândri care îndrãznesc sãcreadã cã nimic nu este maipresus de ei, de aceea aceaînvãþãturã pe care ei nu o potcuprinde cu mintea cred cã nueste adevãratã. Spre exemplu,învãþãtura despre SfântaTreime. Credincioºii, însã, ºtiucã nu mintea omeneascã ºi niciputerea, ci doar iubirea ºi cre-dinþa le poate cuprinde pe toate.

S F Â N T A T R E I M ECopilul: - E adevãrat cã Biserica este

Casa lui Dumnezeu?Preotul: - Da. Dar cuvântul Bisericã are

mai multe înþelesuri. Unul din ele este clãdi-rea bisericii care este alcãtuitã din piatrã, pecare noi o vedem. Clãdireabisericii devine locaº sfântnumai dupã ce episcopulciteºte rugãciunea desfinþire a ei.

Dar tot Bisericã se mainumeºte adunarea credin-cioºilor, adicã toþi creºtiniicare s-au botezat înnumele Tatãlui ºi al Fiului,ºi al Sfântului Duhformeazã Biserica luiHristos, iar Capul acesteiBiserici este Însuºi DomnulIisus, care este în mijloculnostru.

Copilul: - Cum eposibil ca Iisus Hristos sãfie cu noi, doar El s-a înãlþat la ceruri?

Preotul: - Înainte de Înãlþarea Sa, Iisusle-a spus Apostolilor: �Eu sunt cu voi pânã lasfârºitul veacului�. ªi le-a explicat cum se varealiza aceastã prezenþã a Lui zicând: �Eu voiruga pe Tatãl ºi alt Mângâietor vã va davouã... Duhul Adevãrului; Acela vã va cãlãuzila tot adevãrul. Mã va slãvi, pentru cã din alMeu va lua ºi va vesti� (In. 14, 16-17; 16, 13-14).

Copilul: - ªi când a venit Duhul Sfânt?Preotul: - Au trecut 50 de zile dupã

Învierea lui Hristos ºi 10 zile de la ÎnãlþareaMântuitorului la Cer. Apostolii într-o zi deduminicã stãteau la rugãciune. ªi din cer,fãrã de veste s-a fãcut un vuiet mare (...) ºi aumplut toatã casa unde ºedeau ei. ªi ei au

vãzut cã din cer au coborât limbi de foc pestefiecare dintre Apostoli. Cel mai minunat efaptul cã prin Duhul Sfânt ei au început sãvorbeascã în diferite limbi pe care pânã atun-ci nu le cunoºteau.

Copilul: - Dar le era defolos, oare, ca Apostolii sãcunoascã mai multe limbi?

Preotul: - Da.Deoarece ei au primitporuncã de la Iisus Hristosca sã-i înveþe Evanghelia petoþi oamenii. ªi sã vesteascãCuvântul lui Dumnezeu latoate popoarele pânã lamarginile pãmântului. Îþi daiseama cã ei nu ar fi pututîndeplini aceastã poruncã,dacã nu cunoºteau limbilecelorlalte popoare. Cum sãle vorbeºti când ei nu te înþe-leg?! Apostolii nici nu aveautimp ca sã înveþe alte limbi.

Iatã de ce Dumnezeu, Care esteAtotputernic, le-a dãruit acest minunat darprin Coborârea Sfântului Duh. AtunciApostolul Petru s-a adresat mulþimii deoameni ºi le-a vorbit despre Iisus Hristos,cum cei necredincioºi l-au rãstignit, le-a vor-bit despre Învierea ºi Înãlþarea Lui la cer, iaracum Iisus a trimis din cer pe Sfântul Duhaºa dupã cum le-a fãgãduit mai înainte.Atunci, oamenii fiind cutremuraþi pânã înadâncul sufletului de cuvintele ApostoluluiPetru, au întrebat: �Ce sã facem noi ca sã nesalvãm sufletele?�. Apostolul Petru le-a expli-cat cã ei trebuie sã se pocãiascã ºi sã seboteze pentru a primi harul Duhului Sfânt. Înziua aceea s-au botezat 3000 de oameni.Astfel a început istoria Bisericii.

DIALOGUL PREOTULUI CU COPILUL

RugãciuneSlavã Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh acum ºi pururea

ºi în vecii vecilor. Amin. Nãdejdea mea este Tatãl, scãparea mea este Fiul, aco-

perãmântul meu este Duhul Sfânt. Treime Sfântã, slavã Þie!�Sfântul Ioanichie

Dorind sã-l contrazicã, un necredin-cios îi spuse unui creºtin:

- Voi, creºtinii, spuneþi cã Dumnezeueste oriunde. Dacã e aºa, de ce te mai ducila bisericã, cã oricum El este peste tot?

- Aºa este, pe Dumnezeu cei cu cre-dinþã Îl vãd peste tot ºi prin toate. Însãpriveºte! Chiar dacã aerul este încãrcatpretutindeni cu vapori de apã, aceºtia nu-þiastâmpãrã setea ºi de aceea mergi la fân-

tânã. La fel ºi noi, creºtinii, mergem la bise-ricã aºa cum tu mergi la fântânã. Tu îþiastâmperi setea trupului cu apa rece ºiproaspãtã din fântânã, noi ne astâmpãrãmsetea trupului cu apa dãtãtoare de viaþãveºnicã - Cuvântul lui Dumnezeu IisusHristos. Biserica lui Hristos este o corabie,iar creºtinii care merg la Sfânta Bisericã ºiintrã în ea sunt izbãviþi din furtuna pãcatelor

Sfântul Nicodim

S F Â N T A B I S E R I C Ã

VESTEA BUNVESTEA BUNÃÃP A G I N Ã P E N T R U C O P I I

Corul mic de la biserica �Sf.Dumitru� din Chiºinãu, cu care am fost ºinoi, a plecat într-o excursie la mai multemãnãstiri ale Moldovei: Orheiul Vechi(Butuceni), Saharna, Dobruºa ºi Þipova.

Cel mai mult ne-au impresionatmãnãstirile de la Saharna ºi Þipova,deoarece sunt locaºuri sfinte foarte vechi.La Saharna ne-am urcat la talpa MaiciiDomnului ºi ne-am închinat, apoi amcoborât la mãnãstire ºi la schit. În mãnãstirene-am închinat la moaºtele CuviosuluiMacarie, dupã ce am fost la izvorul fãcãtorde minuni.

Am aflat multe lucruri noi despretoacã de la d-na Zinaida, ghidul excursiei,

ºi nu numai: dumneaei ne-a povestit multealte lucruri interesante despre aceste locurisfinte.

Am rãmas, de asemenea, impresio-naþi de defileurile pe care le-am vãzut pen-tru prima datã.

La Dobruºa, pãrintele Nectarie ne-a aºteptat cu nerãbdare. A avut o grijã ºi oatenþie deosebitã faþã de toþi copiii. Împre-unã am urcat la cele trei cruci ºi am cântattroparul Învierii º. a., apoi am fost la schit ºila izvor.

Le mulþumim din suflet tuturorpentru aceastã cãlãtorie de neuitat.

Sandu ºi Ana-AdrianaPalamarciuc

O C Ã L Ã T O R I E D E N E U I TAT

Dupã ce am citit cartea �Viaþa pãrin-telui Cleopa�, am înþeles un lucru impor-tant: Noi, oamenii, trebuie sã luptãm cupatimile ºi cu diavolul. Aceastã luptã ovom duce cu succes studiind SfinteleScripturi, cu ajutorul credinþei ºi SfinteiCruci.

Acestea sunt mijloacele de luptã. Iarcea mai mare armã împotriva pãcatelor ºia diavolului este rugã-ciunea zilnicã cãtreDumnezeu.

Dumitru Condrea, cl. VI, liceul�Mircea Eliade�, Chiºinãu.

JO

CU

RI DIN FAPTELE SFINÞILOR APOSTOLI

1

2

Orizontal:1.Aici a poposit Apostolul Neamu-

rilor, în timpul celei de a 3-a cãlãtoriimisionare (F.A. 20, 15).

2. �Litera ucide, iar duhul face---.�(3Cor. 3, 6).

Vertical:Lui i se adreseazã Sf. Apostol Pavel

în a doua dintre epistolele sale ºi îl tri-mite la propovãduire (1 Cor. 4, 17).

nr. 1, iunie 2000

GÂNDURI DE COPIL

nr. 6 (101), 30 iunie 2000

Publicaþieîn limba românã

Indice de abonare 22034

Adresa redacþiei:�Curierul Ortodox�. Bd. Traian, 3/1

MD-2060 ChiºinãuMoldova (Rep)

Tel. 77-25-33, 77-24-44

REDACÞIANicolae FUªTEI - redactor-ºef,

Preot Vasile CIOBANU - secretar responsabil,Preot Dumitru Tolico - redactor tehnic,

Larisa ERªOV - redactor literar

Tipografia �Prag�str.Spicului 94,

ChiºinãuTirajul:2000

Comanda Nr. 1137

8 internaþional

MATERIALELE PUBLICATE REFLECTÃ DOAR OPINIA AUTORILOR ªI GRADUL LOR DE DOCUMENTARE

Stimaþi cititori, dacã aþi citit ziarul ºi nu doriþi sã-l pãstraþi, transmiteþi-l la alþi cititori, dar vã rugãm sã nu-l folosiþi pentru necesitãþi auxiliare

NECROLOG

}n ziua de 11 iunie 2000 o moarte tragic= l-a r=pit dintre noipe cel care a fost preotul Corneliu Bruma. N=scut la 7 mai 1977]n satul Cricova, Chi[in=u. }n anul 1998 a absolvit AcademiaTeologic= din Chi[in=u. A fost hirotonit diacon la 15 februarie1999 [i ca preot la 21 martie 1999. Apoi a fost numit preot laparohia din Co[erni\a, C=inari.

Aducem sincere condolean\e p=rin\ilor, so\iei [i tuturorrudelor.

Dumnezeu s=-l odihneasc= [i s=-l a[eze ]n rai unde cetelesfin\ilor [i drep\ii ca lumin=torii str=lucesc.

Colegii de studii [i prietenii.

Nãscut la 1 octombrie 1927, înLozova-Vorniceni, judeþul Orhei. În1944 a intrat în schitul Nechit-Neamþ,apoi la mãnãstirea Neamþ, ca rasofor(1946). A studiat la seminarul de muz-icã bisericeascã ºi Seminarul monahaldin mãnãstirea Neamþ (1946-1951), laInstitutul Teologic Universitar dinBucureºti (1951-1955), unde a urmat ºi

cursurile de doctorat, secþia Patrologie(1955-1958); cursuri de specializare laInstitutul Ecumenic de la Bosey ºiFacultatea de Teologie autonomãprotestantã din Geneva (1969-1970),doctoratul la Teologie la Bucureºti(1983). Tuns în monahism la mãnã-stirea Neamþ (1951), primind numeleNestor (în Botez se numea Nicolae),hirotonit ierodiacon (1951). Preot slu-jitor la catedrala mitropolitanã din Iaºi(1958-1962), stareþ la mãnãstirea �Sf.Ioan cel Nou� din Suceava (1962-1966) ºi protosinghel (1962), stareþ almãnãstirii Neamþ (1966 �1970) ºi arhi-mandrit (1966). La 15 decembrie 1970ales, apoi hirotonit episcop vicar alArhiepiscopiei Craiovei, cu titlul�Severineanul�, locþiitor de arhiepis-cop al Craiovei (noiembrie1972� ianu-arie 1973); la 20 aprilie 1978 este ales,iar la 23 aprilie înscãunat ca arhiepis-cop al Craiovei ºi mitropolit alOlteniei. A fost Membru de onoare alAcademiei Române (1991) ºi alAcademiei de ªtiinþe din Chiºinãu(1992).A fãcut parte din mai multe delegaþiisinodale române car au vizitat alteBiserici.

Prea Fericite Pãrinte,

În persoana Prea Fericirii Voastreaducem sincere condoleanþe BisericiiOrtodoxe Române, Mitropoliei Oltenieiºi tuturor creºtinilor dreptmãritori dinRomânia întru aceastã tristeþe adespãrþirii de Înalt Prea SfinþitulMitropolit Nestor Vornicescu, iubitul ºivrednicul de pomenire pãmântean alnostru, care a plecat cãtre Domnul.

Aceste meleaguri de unde Vã scriem,varsã lacrimi multe, cãci ele l-au petre-cut pe viitorul Înalt Prea Sfinþit Ierarhde la apele Nistrului pânã la cele aleOltului, între care dânsul, rãposatul, s-a

fãcut punte de unire creºtineascã ºi derugãciune.

Prin el s-au rugat mereu, împreunãoltenii ºi basarabenii, necãtând la sim-patiile sau antipatiile omeneºti.

Ridicãm rugãciuni, împreunã cu PreaFericirea Voastrã, Prea Fericite PãrintePatriarh, ºi cu toþi creºtinii ortodocºi dinRomânia, ca Dumnezeu sã-l odih-neascã întru veºnicã pomenire, iar noi îlvom pomeni mereu în sfintele noastrelocaºe, pânã la sfârºitul veacurilor.Amin.

+Vladimir, Mitropolitul Chiºinãu-lui ºi al întregii Moldove, 18 mai 2000

Întâmpinãm frãþeºte pãrtãºia ÎnaltPrea Sfinþiei Voastre la tristeþea ºiîncercarea prin care trece Bisericanoastrã ºi Mitropolia Olteniei, în urmamutãrii la cele veºnice a Înalt PreaSfinþitului Mitropolit NESTOR VOR-NICESCU, cel ce a fost pildã jertfel-nicã de slujire a unitãþii în Hristos afraþilor români de pretutindeni ºi maicu seamã a celor odrãsliþi din aceeaºiglie cu el ºi cu Înalt Prea SfinþiaVoastrã.

Rãsãrit, trupeºte, de pe acelemeleaguri ale dragei noastre

Basarabii, Înalt Prea Sfinþia Sa nu auitat niciodatã obârºia ºi, cu timp saufãrã timp, a împãrtãºit bucuria de asluji unitatea româneascã.

Mulþumindu-Vã pentru gândurile ºisentimentele de pãrtãºie la du-rereanoastrã a tuturor, sã ne rugãm caBunul Dumnezeu sã-l odihneascã înslava Sa, ºi sã-i rãsplãteascã vred-niciile cu cununa cereascã.

+TeoctistPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române

9 iunie 2000

Stimaþi c i t i tor i , Vã anunþãm cã cu binecu-vântarea ÎPS VLADIMIR, Mitropolit al Chiºinãu-lui º i întregi i Moldove, are loc abonarea la z iarul�Curierul Ortodox� pentru a doua jumãtate a anu-lui 2000. Abonându-Vã la publicaþia noastrã, laorice of ic iu poºtal din republicã, veþ i f i la curentcu noutã þ i l e d in v ia þa B i ser i c i i Ortodoxe d inMoldova, din lumea creºt inã, cu problema rein-troduceri i rel igiei ca discipl inã ºcolarã; Veþi aveaîn casele D-voastrã interesante lecturi creºt ine înfamil ie , informaþi i din istoria º i cultura noastrãcreº t inã or todoxã , precum º i a l t e lucrur i deînvãþãturã ziditoare de suflet .

A TRECUT LA CELE VEªNICEMITROPOLITUL OLTENIEINESTOR VORNICESCU

PREA FERICITULUI PÃRINTETEOCTIST, PATRIARHULUIBISERICII ORTODOXE ROMÂNE

ÎNALT PREA SFINÞITULUI VLADIMIR,MITROPOLITUL CHIªINÃULUI ªI AL

ÎNTREGII MOLDOVE

Cu binecuvântarea Înalt Prea SfinþieiSale Vladimir, Mitropolit al Chiºinãuluiºi al întregii Moldove, în comun acord cuMinisterul Educaþiei ºi ªtiinþei,Seminarul Teologic Liceal de fete�Regina Maria� de pe lângã mãnãstirea�Sf. Gheorghe� din s. Suruceni, judeþulChiºinãu anunþã admiterea pentru anul deînvãþãmânt 2000- 2001.

La Seminarul Teologic Liceal vor fiînscriºi cetãþeni ai Republicii Moldova degen feminin, cu studii medii incompleteºi complete. Pentru a participa la exa-menele de admitere, candidaþii trebuie sãprezinte urmãtoarele acte:

1. Actul de studii (atestat);2. Autobiografia;3. Adeverinþa de naºtere;4. Certificatul de botez;5. Certificatul medical;6. Recomandare de la preotul paroh;7. Cerere pe numele directorului lice-

ului;8. 4 fotografii 3x4 cm.Primirea actelor va avea loc de la 1

iulie pânã la 20 iulie.Instruirea se va efectua în limba

românã . Termenul de studii este de 3 ani(frecvenþa la zi).

Examenele de admitere se vor susþineconform unui ordin al MitropolieiMoldovei ºi al Ministerului Educaþiei ºi

ªtiinþei în perioada 23-27 iulie la urmã-toarele discipline:

1. Convorbire.2. Verificarea cunoºtinþelor muzicale.3. Istoria Vechiului ºi Noului Tes-

tament.4. Limba românã (expunere).Programa la cunoºtinþele religioase va

fi înmânatã candidaþilor la depunereaactelor.

Mitropolia Moldovei anunþã ºideschiderea facultãþii de Teologie-Literepe lângã mãnãstirea �Sf. Gheorghe� din s.Suruceni judeþul Chiºinãu.Facultatea va funcþiona în cadrulAcademiei de Teologie cu urmãtoarelespecialitãþi:

Teologie Ortodoxã � limba ºi literatu-ra strãinã;

Teologie Ortodoxã � limba ºi literatu-ra românã;

Teologie Ortodoxã ºi Filologie;Durata studiilor este de 4 ani. Ambele

instituþii asigurã studentele cu hranã ºicãmin. Pentru informaþii suplimentarecontactaþi-ne la numãrul de telefon 268-33-2-62.

Adresa ºcolii: Mãnãstirea �SfântulGheorghe�, s. Suruceni, judeþul Chiºinãu,Republica Moldova, MD 6827.

Administraþia Seminarului Teologic Liceal �Regina Maria �

A V I Z