Colecția Rel ig i e  

ASPECTE  APOLOGETICE  CONTEMPORANE  

  ASPECTE  APOLOGETICE  CONTEMPORANE   5   

Cuprins 

Prefaţă ......................................................................................................9

Capitolul 1. Simbolismul limbajului în contextul culturii virtuale şi al mesajului promovat mediatic ................................................13

Simbolismul limbajului – interfaţă în dialogul dintre teologie şi ştiinţă .....................................................................................13

Implicaţiile simbolismului limbajului în epistemologia ştiinţifică actuală ..............................................................13

Dimensiunea implicativă a limbajului religios .........................24 Medierea filosofică operată în întâlnirea

dintre limbajul ştiinţei şi cel al teologiei............................35

Cultura virtuală – expresie a unei false comunicări .........................49 Revoluţia tehnologiei informatizate ...........................................49 Televiziunea – interfaţa dominantă în procesul comunicării .......55 Iluzia comunicării unificate prin cyberspace.............................60

Nihilismul actual promovat mediatic – factor dizolvant al valorilor consacrate ..............................................................76

Contextul actual al crizei valorilor............................................76 Nihilismul – ideologie dominantă a societăţii contemporane....79 Nihilismul promovat mediatic....................................................86 Nădejdea conştiinţei eclesiale ortodoxe în contextul

ideologic actual..................................................................99

6  ADRIAN  LEMENI  

Capitolul 2. Asumarea şi mărturisirea ethosului eclesial în contextul

ideologic al societăţii contemporane ...........................................101

Libertatea trăită în Duh şi Adevăr – răspuns eclesial în faţa tendinţelor ideologice de înţelegere a libertăţii .......................101 Libertatea ca expresie a autonomiei .........................................101 Libertate şi Adevăr...................................................................103 Deturnarea libertăţii prin opţiunea pentru insignifiant...........112 Libertatea ca trăire duhovnicească şi eclesială asumată

în Duh şi Adevăr ..............................................................116

Asumarea vieţii ca dar al lui Dumnezeu în contextul morţii spirituale a societăţii contemporane ........................................................123 Moartea spirituală a societăţii consumiste ..............................123 Eludarea morţii în societatea contemporană...........................126 Moartea ca duşman al vieţii ....................................................129 Sensul suferinţei din perspectivă creştină................................130 Viaţa ca dar al lui Dumnezeu .................................................135

Asumarea relaţiei vii dintre taina Bisericii şi taina familiei în

societatea contemporană .........................................................142 Impactul ideologiei consumerismului asupra

familiei în societatea contemporană ...............................142 Asumarea tainei familiei ca taină a Bisericii...........................145 Conjugarea eforturilor Bisericilor şi cooperarea dintre

Biserici şi instituţiile de stat – o responsabilitate comună în promovarea valorilor familiei în lumea contemporană .....150

Concluzie .................................................................................152 Repere ale ethosului creştin şi românesc în filosofia

lui Mircea Vulcănescu .............................................................154 Mircea Vulcănescu – mărturisitor al ethosului

creştin şi românesc ..........................................................154 Repere ale ethosului românesc în filosofia

lui Mircea Vulcănescu .....................................................157 Dimensiunea creştină a filosofiei lui Mircea Vulcănescu........164

  ASPECTE  APOLOGETICE  CONTEMPORANE   7   

Capitolul 3. Aspecte ale relaţiei dintre teologie şi ştiinţă în contemporaneitate ...................................................................169

Epistemologia ştiinţifică actuală – cadru de valorificare a dialogului dintre teologie şi ştiinţă ........................................169 Premise ale dialogului dintre teologie şi ştiinţă

în contextual contemporan ............................................169 Aspecte epistemologice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă ...181 Cercetarea interdisciplinară – concretizare

a dialogului dintre teologie şi ştiinţă ............................189 Cosmologia contemporană – interfaţă în dialogul dintre teologie

şi ştiinţă ...................................................................................197 Premise ale dialogului dintre teologie şi ştiinţă

în contextul cosmologic actual ......................................197 Relaţia dintre natural şi supranatural în contextul

cercetării cosmologice contemporane ..........................201

Relaţia dintre cunoaşterea teologică şi cea ştiinţifică ilustrată din perspectiva teologiei protestante contemporane .....................210 Propunerile lui Wolfhart Pannenberg în dialogul

teologie-ştiinţă ..............................................................210 Premise epistemologice ale dialogului teologie-ştiinţă

conturate de Thomas Torrance .....................................216 Relaţia dintre eshatologie şi revelaţie ilustrată

de Jürgen Moltmann .....................................................219

Capitolul 4. Sfântul Vasile cel Mare – apologet de referinţă în slujirea şi mărturisirea Adevărului Bisericii .........................229

Relaţia dintre raţiune şi credinţă în teologia Sfântului Vasile cel Mare ........................................................229 Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările

făcute celor tineri .........................................................229 Criterii în relaţia teologie-cultură ..........................................231 Binele este împlinit prin credinţă, nu doar prin raţiune .........237 Trufia înţelepciunii de tip eretic .............................................240 Opţiunea Sfântului Vasile cel Mare

pentru adevărul credinţei .............................................242

8  ADRIAN  LEMENI  

Realismul teologiei şi slujirii Sfântului Vasile cel Mare – expresie a stăruinţei în trezvie şi în mărturisirea Adevărului Bisericii ..... 249 Dimensiunea mărturisitoare a teologiei

Sfântului Vasile cel Mare .............................................249 Trezvie şi discernământ în slujirea teologică şi pastorală a

Sfântului Vasile cel Mare ..............................................251 Sfântul Vasile cel Mare – mărturisitor

al Adevărului Bisericii .................................................259 Concluzie ................................................................................262

  ASPECTE  APOLOGETICE  CONTEMPORANE   13   

C a p i t o l u l   I  Simbolismul limbajului în contextul culturii virtuale şi al mesajului promovat mediatic 

Simbolismul limbajului – interfață  în dialogul dintre teologie şi ştiință∗

  

Implicațiile simbolismului limbajului în epistemologia ştiințifică actuală 

Epistemologia ştiinţifică actuală presupune un limbaj care depăşeşte ceea ce noi în mod obişnuit am considera că aparţine ştiinţei. Ştiinţa contemporană, deşi pleacă de la cercetarea lumii empirice, ridică probleme ce depăşesc posibilitatea unui răspuns exhaustiv, plecând doar de la informaţiile analitice care pot fi dezvoltate cu datele empirice ale lumii sensibile. Posibilitatea interferării cu transcendenţa, prezenţa intuiţiei în conştiinţa savanţilor de azi, conform căreia adevărul nu poate fi circumscris exclusiv unui concept cognoscibil doar în mod discursiv, au determinat apariţia unui limbaj ştiinţific deschis semnificaţiilor filosofice şi teologice.

∗ Studiu publicat în Revista Tabor, nr. 8, anul I, noiembrie 2007.

14  ADRIAN  LEMENI  

Filosofia este chemată să-şi asume o funcţie unificatoare şi mediatoare între ştiinţă şi teologie.

Filosoful Richard Rorty, în lucrările lui publicate în 1989, 1997, 1998, arată că întrebările fundamentale sunt redundante atât la scară istorică cât şi la nivel personal. De exemplu, întrebarea „Dumnezeu există?” pare să fie anacronică pentru conştiinţa contemporană, iar ştiinţa ar avea obligaţia să lase în trecut orice reziduu legat de o astfel de întrebare. Cu toate acestea, se observă că ştiinţa actuală prin numeroşi şi reprezentativi savanţi se deschide către un dialog cu alte forme de cunoaştere, cu profunde implicaţii filosofice şi teologice. Limbajul ştiinţelor exacte de astăzi capătă armonia specifică esteticii pe care o regăsim în artă. De exemplu, acurateţea teoriilor matematice ale lui Atiyah (1990) şi Baeez (1994), care modelează gravitaţia cuantică, au o dimensiune estetică deosebit de pronunţată.

Ipotezele cosmologiei contemporane au plasat filosofia limbajului ştiinţific într-o nouă perspectivă ce favorizează interrelaţionalitatea. Teoria despre multivers a lui Andrei Linde a permis configurarea unui limbaj cu multiple paliere de înţelegere. Teoria inflaţiei a lui Linde permite existenţa unui univers ca cel al nostru care s-a dezvoltat în felul în care ştim, cu o anumită viteză de expansiune, dar şi a altor universuri care s-au putut contura în mod diferit. Martin Rees a dezvoltat teoria lui Linde, întărind-o cu un puternic şi rafinat aparat matematic. Existenţa multiversului în cosmo-logie permite depăşirea construirii unui limbaj autosuficient.

  ASPECTE  APOLOGETICE  CONTEMPORANE   15   

Nicio ştiinţă nu mai are monopolul impunerii propriului său limbaj. Acest lucru favorizează realizarea unei conştiinţe a dialogului, în care există responsabilitatea asumării alterităţii. Cultura umanistă nu poate fi un reper în sine, precum nici ştiinţa nu mai poate face abstracţie de etică şi de celelate ştiinţe umane. Mai mult decât atât, această intercondiţionare şi interconectare presupune existenţa unui limbaj în care sunt depăşite vechile graniţe ce configurau specificul unui domeniu.

În acest fel, limbajul contemporan favorizează înţele-gerea limitei ca o deschidere şi nu ca o mărginire, ca o posibilitate de a ne depăşi propriile reprezentări mărginite despre lume şi de a ne lărgi astfel orizontul cunoaşterii, păstrându-ne totodată o conştiinţă smerită. Astfel, cunoaş-terea înteleasă ca un sistem axiomatic de idei, ce are pretenţia că explică integral un fenomen sau altul, este demodată. Nici în ştiinţa contemporană, nici în filosofie nu mai putem vorbi de existenţa unor sisteme absolute. Relaţionalitatea implică posibilitatea deschiderii reale către altceva şi nu închiderea pe care o oferă un sistem ermetic de cunoştinţe.

Cosmologia contemporană prin precizarea limitelor cercetării sale ştiinţifice trece de la planul fizic la cel metafizic. În lucrarea The Renaissance of General Relativity, cosmologul Dallaporta precizează: „Dacă cineva insistă că adevărata ştiinţă este înrădăcinată doar în experiment, trebuie