1TANATOLOGIE MEDICO-LEGDef-capitol medicina l ce studiaz problem legate d moartea org umaTHANATOS – zeul mortii la greci LOGOS – idee, cuvantImportanţă- stabilirea:morţii reale - datei morţii - cauzei morţii -condiţiilor n care s-a aflat cadav-identifică: - eventuale leziuni traumatice (agenţi traumatici)- poziţia agresor - victimă

2. SEMIOLOGIE TANATOlogica Semiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice (morfologice, chimice ) ,consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului. Cunoasterea semnelor mortii previne inhumarile precipitante in mortile aparente , iar stabilirea cat mai exacta a moment mortii permite intreruperea la timp a manevrelor de reanimare si prelevare piese de l cadavru ptr trPtr medicul l , studiul necropsiei e import , deoarece datele culse prin examinarea cadavrului dau raspuns la intrebarile puse de justitie in legatura cu realitatea, data ,cauza morti (valoare relativ) , precum si asupra conditiilor in care a fost gasit cadavrul pana in moment examinariCLASIFICAREA Semnelor Mortii si a Modificarilor CADAVERICE A - SEMNE Negative de VIATA – au valoare orientativa – apar imed dupa moarte 1) poziţia şi aspectul cadavrului:-decubit dorsal;-musculatură flască;-pielea are o culoare ceroasă;-elasticitate tegument pierdută; 2 ) oprirea respiraţiei Cum putem cerceta respiraţia?-plasarea unui fulg în faţa nasului;-plasarea oglinzii în faţa gurii;-amplasarea stretoscop pe laringe 3)Oprirea circulaţiei -prin palpare puls, ascultare cord 5 min, se repetă după 30 min sau prin electrocardiogramă. 4)Absenţa reflexelor - musculatura flască , eter pe conjunctiva, plasare ag term piele 5)Modificările oculare - constau în scăderea tonusului şi a presiunii intraoculare , se constată prin palpare , prin examen oftalmolgica 6)Absenţa activităţii cerebrale- prin encefalogramă.B - SEMNELE MORŢII REALE – corespunde inlocuirii fenomenelor biologice cu fenom fizico-chimice. Sunt modificari fizico-chimice pe care le prezinta cadavrul consecutiv incetarii functiilor vitale si actiuni factori de mediu

1

3. MANIFESTARI POSTVITALE - Constau in mentinerea vietii reziduale a unor celule,organe sau parti moi ale organismului dupa incetarea vieti in organism ca intrgApar la tesuturi rezistente la anoxie (asfixie lipsita de O2) .- muschiul scheletic excitabil 2-6 ore dupa deces organism.- glandele sudoripare prezinta sudoratie pana la 8 h dupa deces - nervii periferici excitabili 2-3 h dupa deces organism- spermiile , ovulele isi pastreaza capacitatea de fecundare 10-70 h dupa deces org

4. TANATO CRONOLOGIA Intervalul d timp scurs de la decesEste import să apreciem data morţ - apariţia uno leziuni până la dece - cu cât acest timp e mai mare cu atât e mai greu de stabilitCuprinde :1. ancheta judiciară (CFL- Se face în echipă complexă – medic legist, procurorEtapa statica (fără a deplasa lucru - Se încep cu declaraţiile martori - Studierea actelor găsite - Se fac fotografii judiciare - Se notează poziţie cadavru faţă de anumite repere - Se studiază mirosuri particulare, diferite anomalii - Se cercetează agentul traumatic (ce a determinat decesul) - Se studiaz cadavr fără a-l deplasEtapa dinamică Se cercetează şi se ridică urmele Cadavrul este mobilizat Se studiază modificările patologice care au intervenit Se recoltează probe biologice – sânge, urină fecale fire de păr, spermă, urme papilare La spânzurat se taie laţu făr a-l sco - poziţia nodului -se constata din ce material e făcut2. Studiul modificărilor cadaverice3. studiul proceselor fiziologice - Dacă stomacul are alimente nedigerate – 2-3 h înainte de deces - Vezica urinară plină ,goala - Mărimea bărbi – 0,5 mm/h creşt - Reacţia vitală – reprezintă totalitatea reacţiilor vitale şi generale ce au loc în organismul viu ca răspuns la acţiunea unei traume- fizica, chimica.

5.CAUZALITATE Medico-Legal2

Stabilirea legaturii de cauzalitate in traumatogeneza presupune explicarea corelatiei dintre traumatism si prejudiciul fizic sau moarte. In acesta precizare trebuie urmarite relatiile dintre 4 categorii de factori: victima, instrumentul sau substanta vulneranta, conditiile de la locul faptei si agresor,presups ag La victima se cerceteaza: identitatea, realitatea prejudiciu, natura prejudiciu sau felul mortii, interpretarea leziunilor traumatice si in special stabilirea legaturii de cauzalitate dintre actiunea traumatica si efectele acesteia. La agresor se urmareste : dovedirea identitatii , existenta unor leziuni traumatice ( produse de victima in autoaparare), a unor urme biologice atasate de corpul sau imbracamintea sa de la victima, precum si existenta eventualelor tulburari psihice care sa motiveze comportamentul deviant antisocial sau stare de intoxicatie etilica acuta. La agentul vulnerant se cerceteaza natura si particularitati cantitative, care se coroboreaza cu cele ale leziunilor traumatice constatate la victima , in scopul confirmatii sau excluderii acestuia din producerea lor. Pe corpurile delicte se mai pot gasi si urme biologice de la victima sau amprente lasate de agresor , ce fac obiect examinari biocriminalistice. La locul faptei , med legist va cerceta impreuna cu organele de ancheta: pozitia victimei ( ce poate fi schimbata in disimularea unui omor) ; existenta urmelor biologice si a corpurilor delicte, urmele biologice ce atesta locul in care s-a produs o nastere neasistata –in cazul pruncuciderilor , etc.. CAUZALITATE:Legătura de cauzalitate directă necondiţionată:împuşcarea.-între leziune şi moarte nu intervin alţi factori;-leziunea duce la moarte fără alte complicaţii.Factorii:agresiunea să poată fi demostrabilă. Între agresiuni şi deces să nu intervină alţi factori.Legătura d cauzalitate conditionat -apare prin intermediul unor factori patologici care amplifică efectul agresiunii.Ex:lovirea unei persoane cu o dilataţie anormală.Survine pe termen patologic preexistent al victimeiLegătura de cauzalitate indirectă-Efectul agravat d apariţia complicEx:lovirea unei persoane,rămâne afară în frig şi moare.Când efectul agresiunii e agravat ,amplificat de diferite afecţiuni patologice ale victimei.Starea victimei anterioară agresiunii.Legătura de cauzalitate multiplă.La un cadavru se găsesc unele leziuni mortale , altele nemortale.

6. REACTIE VITALA In intelesul cel mai larg , reprezintă totalitatea reacţiilor locale şi generale care apar în organismul viu ca răspuns la acţiunea unei traume de orice natura(mecanică,fizică sau chimică). Necesitatea diferentierii leziunilor produse in timpul vietii de cele produse dupa moarte reiese din activitatea practica a expertizei care a demonstrat marea frecventa cu care se intalnesc la autopsie lezinile produse dupa moarte. O interpretare gresita a acestora poate avea

3

consecinta grave erori judiciare. Leziunile post-mortem pot fi produse accidental sau in mod intentionat.REACTIILE VITALE pot fi locale si generale: Reactiile vitale locale sunt:-hemoragia - plaga produsă intravital care poate sângera chiar şi după moarte. Rănile care se produc în hipostază pot sangera. Există situaţii în care plăgile nu sângerează dacă moartea se produce imediat.-coagularea - scade rapid, după moarte sângele îşi păstrează capacitatea de coagulare 1-3 h postmortem ,după care devine incoagulabilă .În axfisii sângele e necoagulabil din momentul morţii.Coagulul postmortem fata de cel vital e lucios ,neted ,umed ,neaderent,elastic.-retracţia ţesuturilor- constă în îndepărtarea marginilor plăgii, ceea ce da impresia de lipsa de substanta . Capacitatea cea mai mare de retracţie o au pielea şi muşchi. Retracţia maximă = când fibra este sacţionată transversal .Unele plăgi postmortem pot prezenta această reacţie, câteva ore după deces. Plăgile postmorte-se caracterizează prin margini moi, netumefiate, stranse si nereversate spre deosebire de cele vitale ce au margini uşor tumefiate-inflamaţia- semn d reacţie vitala- modificari ale hemoglobinei - prin degradarea hemoglobinei apar modificări de culoare ale echimoze-aspiratul pulmonar – gasirea in alveole a diferite particule sau substante e dovada existentei respiratiei in momentul cand caile respiratorii superioare iau contact cu aceste materiale in diferite imprejurari. In plamani se pot aspira sange, continut gastric, apa, substanta cerebrala, funingine sau alte materii pulverizante. Ptr. evaloarea mdico-legala trebuiesc avute-n vedere bronhiolele alveolel- Embolia ( grasa, gazoasa, tisulara – transportul intravascular al unor materiale ce nu se gasesc in mod normal in sange. - Embolia grasă –în sânge apar picături de grăsime foarte fină, 20 grame de grăsime produce deces.In ce condiţii apare? - fracturile de bazin; - fracturile de oase ,mai are loc o modificiare a acestor grăsimi şi ajung în sânge; - la cadavre se găsesc uniform în vasele pulmonare şi nu în capilare.Embolia gazoasă –transportul de gaze prin sânge .În traumatisme puternice ,în secţionarea vaselor de la gât ,în avortul emipiric ,în boala de cheson (la scafandrii)Embolia tisulară-transportul prin sânge de fragmente (ficat ,creier)REACŢII VITALE SPECIFICE – PRIVIND ASFIXIILE : La spânzuraţi - emulsionarea grăsimilor (grăsimi cu suprafaţă mică) la nivelul şanţului de spânzurare,doza hitaminei şi lipidelor.Aceste dozări apar dacă spânurarea a fost făcută intravital. La inec -prezenţa apei în alveole pulmonare şi prezenţa spumei care apare ca urmare a

4

frecarii apei de peretii cailor respiratorii. In cazul combustiilor - prezenţa funinginei pe căile superioare şi în plămâni.

7. MOARTE SUBITAMoartea subita – un deces brusc ,neasteptat,neexplicat care survine la o persoana in plina sanatate aparenta. Reprezinta 40-50% din cazurile autopsiei medico legale.Clasificare :1% leziuni organice cronice incompatibile cu viata (infarct miocardic,ruptura de anevrism)2% leziuni organice cronice : arteroscleroza , infarct miocardic cicatricial limiteaza capacitatea organismului de a raspunde3% leziuni nespecifice –edem , staza sanguina4% autopsia alba -nu se constata modificari nici macroscopice nici microscopice3-4 % pot fi determinate de moarte subita reflexa sau prin inhibitie (decesul survenit prin lovirea unei zone care determina prin inhibitie reflexa decesul

8. ASFIXIILEAsfixii = lipsă; Hipoxie sau anoxieClasificare - anoxie de aport - anoxie de transport - anoxie de utilizareAnoxie de aport – violenţe – prin scăderea oxigenului în aerul respirat- la altitudine, la persoane care respiră în special intubat- obstacol pe căile respiratorii – prin obstrucţionarea căilor respiratorii (sufocare înecare), prin compresie (spânzurare ştrangulare, sugrumare) - împiedicare mişcării respiratorii –-compresia toraică ,acumulare aer între plămâni,hemotorax(sânge)- neviolenteAnoxia de transport – strangulate – sângele nu circulă în mod norma-anemice– scăderea hemoglobinei – atât cantitativă cât şi calitativăAnoxia de utilizare – apare ca urmare a unor procese celulareTabloul clinic în anoxieMacroscopic - cianoza feţei şi a extremităţilor în special subunghială - lividitatea cadaverică - sunt de culoare albăstrie intensă -pot apare subleziuni conjuctivale - poate apare midriazaMicroscopic - sângele în stare lichidă -stază viscerală generalizată – cantitate mare în organe - subfuziuni sanguine la nivelul mucoaselor – pleură, pericard.

5

Anoxie prin scăderea oxigenului în aerul respirat -apare la altitudine şi în cazul proceselor de ardere, fermentaţie, în spaţii închise. Oxigenul în mod normal în aerul respirat este de 21 % . Când scade la 5 % - inconştienţa. Apar accidental la copii care se închid în frigider.Sufocarea- apare prin obstruarea căi respira - d p d v juridic poate fi accidental (la copi) sau omucidere. - se realizează fie cu mâna, fie folosind diferite obiecte moi - se cercetează : - faţa internă a buzelor (excoriaţii - depozitul subunghial. Obstruarea căilor respiratorii prin bol alimentar- apare în timpul meselor sau imediat după masă - de obicei se asociază cu consumul de alcool în cantitate mare- bolul alimentar poate fi de natură solidă si obstruează complet lumenul farigelui sau poate fi regurgitat gastric şi îl găsim în ramificaţiile terminale (vase mici) şi în plămâni

9. SPANZURAREAAsfixie mecanică produsă prin comprimarea gâtului cu un laţ sub greutatea propriului corp juridic poate fi : - sinucidere – frecvent - omucidere – copii bătrâni - accident – copii - sau pedeapsă capitală (executare medico-legal nodul poate fi : - după mobilitate nod - nod fix - nod culant -după poziţia nod – spânzurare tipică – nodul se află posterior - spânzurare atipică - după poziţia corpului - completă când corpul atârnă- incompletă când corpul atinge solul cu o parte La autopsie constatăm:- la examenul extern – şanţul de spânzurare – este o zonă pergamentată brun maroniu situată în treimea superioară a gâtului este oblic ascendent spre nod, adâncime inegală, poate fi: - sub forma unei circulare complete dacă este nod culant - poate fi unic sau multiplu - marginile pot avea fine excoriaţii - lividitate la nivelul membre infer - lividitate la nivelul feţei -rigiditatea e intensă, apar precoce - la extremitatea cefalică – apare cianoză, ochi bulbucaţi - protuzia limbii - emisii fecale, urină spermă La examen intern – tabloul clinic:

6

- apar fracturi ale osului luoid - apare infiltraj sanguin în musculatura gât - luxaţii ale coloanei cervicale care pot merge până la dilacerarea măduvei spinării - la nivelul pleurei pulmonare apar mici pete violacee datorită creşteri capacităţii vaselor capilare -constatăm creşterea cantităţii de histamină în şanţul de spânzura

- se colorează fosfolipidele –

10.STRANGULAREAŞtrangularea e o asfixie mecanică prin comprimarea gâtului cu un laţ, cel mai frecvent – omucidere rareori sinucidere. Sanţul de ştrangulare se află în treimea medie a gâtului, de obicei e circular şi complet, are traiectorie orizontală si are adâncime egală.

11. SUGRUMAREA e o asfixie mecanică prin comprimarea gâtului cu mâinile. În toate cazurile sugrumarea e rezultatul unei heteroagresiuni, deci forma juridicăa morţii e cea de omucidere, suicidul fiind imposibil datorită scăderii forţei musculare odata cu pierderea conştienţei.Semnele caracteristice ptr comprimarea gâtului cu mâna sunt - excoriaţiile de la nivelul pielii gâtului, de formă semilunară, cu concavitatea anterior (amprentele unghii agresor),sau d forma liniaraAsfixia mecanică - echimozele ovalare la nivelul pielii gâtului, lăsate de pulpele degetelor agresorului ; - infiltratele sanguine în ţesuturile moi ale gâtului ; - fracturile ale coarnelor osului hioid şi cartilajelor laringelui.Comprimarea gâtului cu mâna frecvent se asociază cu multiple alte leziuni care atestă lupta şi autoapărarea (echimoze, fracturi costale,leziuni a org intern 12. INECAREA

7

Înecarea (submersia) reprezinta o asfixie mecanică produsă prin aspirarea-n plămâni lichid pulbereD.p.d.v. fiziopatologic - apariţie voluntară – durează 30-60 s. - apare dispneea inspiratorie – un inspir adânc - urmează dispneea expiratorie - urmează o fază convulsianta – apar convulsii, - apare pauza respiratorie

13.Traumatisme prin EXTREME de Temperaturi-Arsuri, Degeraturi ,LEZIUNI PRODUSE DE C. Electric-FulgerLEZIUNI SI MOARTEA PRIN TEMPERATURI ÎNALTEDatorita faptului ca temperaturile inalte au si aplicabilitati casnice sau termice accidentele sunt mult mai frecvente. In privinta leziunilor, acestea sunt denumite ARSURI. Sunt cunoscute 4 grade de arsuri : - gradul I se caracterizeaza prin hipertermie ( roseata), tumefiere si durere locala. Dupa un timp , roseata si tumefierea dispar, persista un timp o culoare rosie inchis, apoi urmeaza descuamarea epidermului.Caracteristici: -vasodilataţie locală;-dispare la cadavru; -pot fi extrem de grave ,peste 2/3 din corp şi duc la deces.- gradul II se caracterizeaza prin inflamatie cu formarea de bule de lichid transparent, raraeori tulbure.-sunt grave peste 50% din corp şi duce la deces- gradul III - se caracterizează prin necroză tisulara si prezinta un teren favorabil infectiilor .Vindecarea lasa cicatrice retractile, dureroase, cu limitarea miscarilor , de sunt dispuse la plici - gradul IV- apar sub actiunea prelungita a flacarii, tesutul carbonizandu-se , acest grad se intalneste de regula doar la cadavre. Ajunge până la planul osos si suprafaţa de tegument arsă este cea mai importantă. O crestere a temperaturii corpului cu 7 sau 8 grade nu este compatibila cu viata pe cand o scadere cu aceeasi masura nu insemna obligatoriu moartea. Probleme Medico-L ÎN ARSURI-stabilirea naturii agentului termic-lichidele fierbinţi produc arsuri care se scurg gravitaţional-la scufundarea în lichid fierbinte arsura indică nivelul lichidului-la personale îmbrăcate arsurile reproduc forma hainelor-arsurile prin lichide fierbinţi nu afectează firele de păr-arsurile prin flacără produs leziuni pe zonele descoperite ,iar dacă ard hainele leziunile sunt mai grave.- in caz de explozii apar arsuri pe zonele descoperite şi în general, ce este deosebit ,arsurile au toate acelaşi grad.-părul în cazul unui incedndiu , are loc o topire a cheratinei de la firul de păr(are aspect de măciucă)-apar fracturi craniene

8

- in cazul in care actiunea unei flacari asupra uni cadavru este de lunga durata, acesta poate fi distrus complet, observandu-se in acest sens ca intr-o soba cu tiraj bun, un nou nascut poate arde complet in 2-3 ore. HIPERTEMIEExpunere corporală la temp înalte.Pierderea de căldură se realizează prin conducţie,convecţie(prin intermediul aerului) ,radiaţie ,evaporare( ventilaţie pulmonară)FORME Clinice de Hipertermie:-sincopa calorică se caracterizează prin:greţuri,vărsături-crampa calorică se caracterzează prin:contracturi musculare-şocul hipertermic se caracterizează prin:scăderea tensiunii arteriale care duce la hemoconcentraţieinsolaţia:febră,cefalee,vărsături,congestii meningeale-hipertemis malignă apare în cazul administrări d anestezice generaleO formă de hipertemie este saunaLEZIUNILE PRODUSE PRIN TEMPERATURI SCĂZUTE Desi moartea prin temperaturi scazute e in general un accident, conditiile suspecte in care se gasesc cadavrele precum si lipsa de leziuni caracteristice impun o ancheta si o expertiza medico-legala amanuntita. Omul poate suporta ,in conditii speciale de locuinta si imbracaminte, temperaturi f. scaz – 60 , 70 g, dar in imprejurari defavorabile cum ar fi lipsa imbracamintii adecvate, stari generale deficitare, varste extreme, ebrietate, tulburari circulatorii , actiunea frigului poate atrage dupa sine o serie de consecinte grave, inclusiv moartea Actiunea locala a frigului se manifesta prin grade de dgeraturi:I -de grad I-caracterizate prin tulburari circulatorii care se traduc prin vasoconstrictie , pielea devenind palida, hipoestezica, sangele se acumuleaza in viscere, dar foarte curand dupa aceea apare o vasodilatatie care da pielii o culoare albastruie. Concomitent se instaleaza o durere puternica si sensibilitatea dispare.II -De gr II se caracterizeaza prin inflamatie, pielea se inroseste din nou, se tumefiaza si apar flictene pline cu exsudat sanguinolent inflamator. Flictenele se sparg usor, lasand ulceratii greu vindecabile.III -De gr III- se caracterizeaza prin necroza pielii si a tesutului subcutanantiV -De gr IV- necroza se intinde la profunzime , pana la oase, luand aspect de gangrena umeda, complicata si de infectii secundare.Frigul, actionand asupra intregului organism, determina o pierdere de caldura care uneori depaseste termogeneza. Termoreglarea e astfel tulburata in sens negativ, iar temperatura corpului incepe sa scada. Cand temperatura corpului ajungela 34-35 gr se manifesta o stare de slabiciune si oboseala. Daca temp. scade in continuare apar ameteli, somnolenta, fenomen care de altfel scade rezistenta organismului. Functiile vitale se diminueaza treptat , iar la o temperaturaa corpului de 25 grade se instaleaza moartea. E posibil ca inima sa se opreasca la 20-25 g , si chiar la o temp mai ridicata. Moartea nu se instaleaza prin inghetare propriu-zisa ci printr-o racire a corpului. O scadere a

9

teperaturii corpului cu 3 -4 g provoaca incetinirea vitezei de reactie de 3 – 4 ori , iata de ce sangele ramane rosu aprins pierzandu-se capacitatea de a ceda oxigen tesuturilor.LEZIUNILE PRODUSE DE CURENTUL ELECTRICElectricitatea poate fi : industriala si atmosferica.Electricitatea atmosferica Pe piele trasnetul lasa urme sub forma de arsuri superficiale, de obicei de gr 1 si 2 , numite figuri de traznet, avand forma de arbori ramificati, aceste leziuni palesc insa repede dupa moarte -24 h si dispar. La cei ramsi in viata , aceste fuguri persista cateva zile. Uneori urmele externe lipsesc.Ptru expertiza e importanta examinarea imbracaminti si a celorlalte obiecte de pe corp. Caracteristice sunt gaurile de pe talpa incaltamintei . Obiectele metalice se pot topi complet. Uneori traznetul patrunde prin acoperis sau geam. Stabilirea mortii prin traznet se face coroborand datele examenului extern al cadvrului cu circumstantele in care a fost gasit: pe camp, dupa furtuna, in preajma unor pomi carbonizati.Cand traumatismul este minor, nu se produce moartea , pot persista tulburari nervoase ca paralizii, tulburari ale constiintei, diferite leziuni oculare, si mai rar psihoze.Electricitatea industriala – actiunea c. e. este conditionata de o serie de factori cum ar fi : tensiunea, intensitatea, rezistenta organismului, frecventa, durata de actiune, suprafata si intensitatea contactului, tipul de contact, traiectul curentului prin corp, starea organismului . Mecanism : la inceput are loc o contractie dureroasa , convulsiva a muschilor , ceea ce are loc fatal, deoarece daca spre exemplu contactul se face prin mana , individul nu poate da drumul cablului. Respiratia e impiedicata prin contractia tetanifroma a musculaturiii respiratorii. La locul de intrae si iesire a curentului pielea si incalzeste , putandu-se ajunge la arsuri si chiar carbonizari profunde. Semnele externe sau interne ale electrotraumatismelor pot uneori lipsi, dar in general se gasesc urmatoarele leziuni : - marca electrica – o depresiune a pielii alba cenusie sau galbena , rotunda sau ovala , cu margini mai mult sau mai putin reliefate.- arsura electrica – flictenele sunt bine determinate - metalizarea pielii - se impregneaza particule de metal din conductorul electric- edemul electrogen - necroze cutanate sau subcutnate

14. TRAUmatisme MECANICE –CADEREA PRECIPITAREACădereaSimplă sau de pe acelaşi plan sau de la înălţime mai mică de 2 metriForme: -cădere din mers, fugă (autopropulsată), prin împingere (heteropropulsată), din căruţă, de pe treptele autobuzului, din pom.Caracteristicile leziunilor sunt unipolare (pe o singur parte a corp

10

Apar pe părţile proeminente ale corp, au gravitate mică (echimoze, escoriaţii), când căderea se face pe plan neregulat se pot produce leziuni grave (fracturi, rupturi de organe), când cădere se face pe plan înclinat - leziuni multipolare. Precipitarea – e căderea de pe un plan de la o înălţim > de 2 mCel mai des sinucideri.Caracterizare: - leziuni multipolare foarte grave- gravitatea leziunilor depind de: înălţimea de la care se cade, tipul planului de impact (asfalt, iarbă), poziţia de impact, dacă victima în cădere se mai loveşte de alte obiecte, vârsta victimei.Examinarea victimei ,constatări: - leziuni f grave care duc până la explozia cutiei craniene- apar rupturi al organelor interne- apar fracturi- apar fracturi prin telescopare

Diagnostice diferite - accidentele rutiere – examen exter foarte important- omuciderule – cercetarea la faţa locului foarte importantă, posibila luptă a victimei cu agresorul15. LEZIUNI prin ARME DE FOC-ORIFICIUL intrare -iesireAu fost propuse numeroase clasificari ale armelor de foc; dupa lungimea tevii, utilizarea acestora in armata, calibru, etc. Descarcarea armei de foc se face in felul urmator : percutorul loveste capsa care determina o scanteie ce aprinde pulberea din cartus, acesta, luand foc, dezvolta gaze a caror putere impinge glontulprin teava armei in afara, cu forta. Forta este direct proportionala cu lungimea tevii si ghinturile tevii care pot fi in numar de 4 pana la 7. Linia de zobor a proiectilului se numeste traiectorie. Asupra corpului uman, glontul are 4 actiuni : - de penetrare, se formeaza un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere de substanta, substant lipsa e antrenata in canal - de infundare , atunci cand forta vie e mica( la sfasritul traiectoriei) , glontul despica numai tesuturile ca o pana , formand un orifiu de intrare in forma de fanta, corespunzator directiei fibrelor elastice din piele - contuziva, cand forta vie e f mica, glontul poate actiona ca un obiect tare, bont, neproducand orificiu de intrare ci doar echimoza sau excoriatie - de rupere, are loc cand tragerea se face de aproape , glontul avand o forta vie foarte mare. In acest caz, datorita actiunii gazelor , pot lua nastere orificii de intrare largi, rupte si fisuri radiare. Studiul orificiului de intrare – in general orificiul de intrare e mai mic decat calibrul glontului datorita faptului ca pielea e retracta.. totusi poate avea aceeasi dimensiune cand pielea e situata pe os , cum se intampla la craniu, unde pielea se infunda putin. La nivelul orificiului de intrare a glontului apar o serie de modificari care au importanta legala. Aceste modificari se datoreaza factorilor primari si sunt:

11

- gulerasul de excoriatie, e o mica lipsa de substanta la nivelul buzei orificiului de intrare. La omul viu, gulerasul de exoriatie sau de eroziune are o culoare rosie, la cadvru fiind vorba de o lipsa de substanta , se pergamenteaza - gulerasul de stergere se datoreaza stergerii glontului de marginile orificiului , determinad incarcarea acestor margini cu particule de pulbere nearse , unsoare, fum. Elemente ce s gasesc p camasa glon - inelul de metalizare se datoreaza tot stergerii glontului de marginile orificiului de intrare , aici depunandu-se mici particule metalice antrenate de glont in urma frecarii acestuiia pe teava. Cand distanta de la care s-a tras e < de 60 cm pana la 1 m. Apar o serie de modificari ca: tatuajul, mansonul de fum, arsurile, aspectul neregulat.Deasemeni se constata aspecte deosebite si in cazurile tragerilor cu teava lipita sau semilipita.Studiul canalului are importanta ptr aprecierea directiei de tragere, canalul e in general drept, insa poate prezenta devieri in raport cu tesutul prin care trece. Studiul orificiului de iesire – la iesire glontul actioneaza ca o pana asupra pielii, desfascand-o in laturi sub forma de fanta. La nivelul acestui orificiu nu intalnim pierdere de substanta , asa incat acesta nu va prezenta la cadavru pergamentarea a marginilor. La expertiza medico-legala se au in vedere : - daca e sau nu o leziune produsa prin arme de foc - numarul impuscaturilor - care e orificiul intrare si cel de iesire - care e directia din care s-a tras- care e distanta de la care s-a tras- tipul de arma- daca poate fi vorba de autoimpuscare.

16. TRAUMATOLOGIE-ECHIMOZA, HEMATOM, PLAGA-VARIETATI DE PLAGIEchimoza – apare ca urmare a unor rupturi mici a capilarelor dermolipodermice -apare cel mai frecvent la locul de impact, dar pot apare şi la distanţă (lovitura primită în zona scalpului)-pot avea formă specifică ( de degete, de curea sau cataramă).Evoluţia – în primele ore sunt roşiatice datorită vasodilataţiei - devin violacee zilele 2-3 - devin cafenii zilele 3-7 - verzui - gălbui şi dispar după 8-10 zile - cu localizări specifice -în sugrumare – pe gât la nas buze - în viol – la coapse, pe mâini

12

- în accidentele rutiere – urma anvelopei pe corpul victimei.Se face diagnostic diferenţiat – echimozele postmortem

- lividităţileNu necesită îngrijiri medicale (în general) cu excepţia echimozelor palpebrale (pleoape) sau când sunt întinse pe suprafeţe foarte mari.Important – atestă realitatea traumatismului- se poate indica agentul mecanic- se poate indica timpul scurs de la producereHematomul -o acumulare de sânge în ţesuturi datorită ruperii unor vase de sânge cu calibru mai mare- se caracterizează prin fluctuenţă şi poate deforma suprafaţa - nu se incizează (în general) – se resoarbe spontan- cele interne sunt foarte grave deoarece acumulările de sânge pot duce la o anumită comprimare şi devin evidente târziuExcoriaţiile - mecanismul de producere – frecarea unui corp dur cu suprafaţă rugoasă sau a unui corp ascuţit de tegument şi are ca rezultat detaşarea epidermului

- are aspect liniarPlăgile - Clasificare – după profunzime -superficiale - profunde –penetrante în cavităţi - perforante - transfixiante

- după evoluţie – simplă - complicată

- dupa aspectul macroscopic – contuze, – înţepate, - tăiate,- tăiat – înţepat, - despicatăPlaga contuză – profunzime mică - sângerare mică -tendinţe la supainfectare- varietăţi – plaga plesnită – pielea se află deasupra unui plan osos, scalp genunchi, margini relativ rectilinii îndepărtate - plaga sfâşiată – pielea se poate decola – lovire sub un unghi foarte ascuţit - plagă muşcată – redă forma arcadei dentare, tendinţă de suprainfectare- Plaga înţepată – produsă de obiecte înţepătoare ce acţionează prin vârf ascuţit (cui , andrea). - are un orificiu de intrare un canal, un orificiu de ieşire - orificiul de intrare – circular, fără lipsă de substanţă - canalul poate avea adâncime variabilă - nu se sondeză - se studiază direcţia canalului - orificiul de ieşire este – inconstant, < decât orificiul de intrare

13

Plaga tăiată – produsă prin obiecte tăietoare - se caracterizează prin margini netede - se caracterizează prin cap şi coadă (de obicei e o excoriaţie liniară şi are aspectul unei codiţe de şoricel) - pot fi şi mutilante - gravitatea lor nu este mare Plaga tăiată- înţepată- are o mare gravitate- forma lor este diferită în funcţie de câte tăişuri are cuţitul sau cum este acţionatPlaga despicată -produsă de corpuri despicătoare

-la exterior are aspect de plagă tăiată, dar în profunzime apar leziuni grave (dilacerări fracturi)-însoţită de un risc crescut de infecţii

17. INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC-FAZELE Intoxicatiei Intoxicatia cu alcool etilic- apare prin consum de băuturi alcoolice.Alcool etilic – lichid incolor cu miros şi gust caracteristic, volatil,inflamabil, exploziv sub formă de vapori, mai uşor decât apa cu care se mestecă în orice cantitate.Conţinutul în alcool- berea fără alcool – 2 grade- berea obişnuită – 3-7 grade- vin – 10-14 grade- ţuica – 20-40 grade- băuturi distilate – 45-50 grade- palincă – 50-60 gradeAbsorţia de alcool poate fi pe cale respiratorie – sub formă de vapori,sau pe cale digestivă care începe de la nivelul cavităţii bucale dar cel mai mult în stomac (95 %).Pleuitudinea stomacului determină nivelul de absorbire a alcolului- stomac gol – 20-30 min- stomac alimentat – 2-3 oreAlcoolul este preluat în sânge şi se depozitează în organe direct proporţional cu conţinutul în apă şi invers proporţional cu conţinutul în lipide.-metabolizare – la nivelul ficatului-eliminarea alcoolului – 0,15 grame la 1000 / pe oră -în metabolizare intervin şi enzimele -eliminarea alcoolului prin urină, plămâmi, transpiraţie, salivă, lapte1. Intoxicaţia acută etilică-apare datorită inhibării S.N.C.-agitaţia persoanei alcoolice apare datorită dezimhibării centrilor subcorticali -se manifestă printr-o fază de intoxicare (alcoolemie de 1 g /1000)-se caracterizează prin – logoree, euforie, impulsivitate, scăderea reflexelor

14

2. Faza infractogenă – med. Leg. – 1-2,5g/1000-apare dizartria – disfuncţionalităţi de vorbire

- transpiraţie- sughiţ- vomă - confuzie- dezorientare psihică

3.Faza comatogenă (comatoasă)- peste 5g/1000- hipotermie- convulsii- vomă

Coma dureaza circa 8 – 12 ore si poate duce la moarte.

18. INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON.INTOXICATIA CU OXID DE CARBON este extrem de frecventa si se

intalneste accidental ca intoxicatie profesionala, mai rar ca mijloc de sinucidere si exceotional in scop de omucidere. Oxidul de carbon se formeaza prin arderea incompleta a carbunelui. Oxidul de carbon este un gaz mai usor ca aerul, incolor, inodor si insipid. D pdv al simptomatologiei, forma obisnuita este intoxicatia acuta. Intoxicatia acuta se manifesta clinic, dupa aprox.o ora de stat intr-o atmosfera cu 1/1000 CO, prin aparitia durerilor de cap, ametelilor, varsaturilor dar in special a unei slabiciuni mai ales a membrelor inferioare, ceea ce impiedica locomotia si deci posibilitatea de a parasi locul intoxicatiei. Apoi apr progresiv tulburari auditive si vizuale, confuzie, somnolenta si coma cu disparitia reflexelor. Moartea survine la cateva ore, rar in 1-2 zile, prin insuficienta respiratorie.Metoda curenta de evidentiere a toxicului se face in laborator, prin SPECTROSCOPIE. Tratamentul consta in scoaterea din mediu, respiratie artificiala, administrare de oxigen.

15