Tema: Ajutorul psihologic in inadaptarea scolara la copii de 6-7 ani

Probleme specifice ale inadaptrii copilului la viata si activitatea colara

In jurul vrstei de 7 ani, n viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrrii in scoal.

Mica colaritate sau cea de-a treia copilrie este perioada cnd se modifica substanial regimul de viata si de munca.Scoala introduce in fluxul activitatii copilului un anumit orar, anumite planuri si programe cu valoare structurata pentru activitate. Ea coincide cu durata primului ciclu de instrucie scolara, perioada in care se acumuleaz cunostinte si se formeaz capacitati psihice de baza care sunt deosebit de semnificative pentru etapele urmtoare pentru viitorul profesional, chiar pentru toata viata. De aceea sprijinirea de ctre familie si scoal a dezvoltrii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa fie o preocupare centrala.Adaptarea la scoala, la ocupaiile si relaiile colare presupune o oarecare maturitate din partea copilului,care sa-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea ngusta din mediul familial si de interesele imediate ale jocului, pentru a ptrunde intr-un nou univers de legturi sociale si a-si asuma indatoriri. Studiile de specialitate inregistreaza dificultati multiple de adaptare generate fie de o baza psihofiziologica precara (instabilitate neuropsihica), fie de fixaiile si conflictele afective de sorginte sociofamiliala (incapatanare,negativism), fie de insusi mediul colar,(sarcini coplesitoare,educatori dificili fara experienta,clase suprapopulate, care impieteaz asupra obinerii strii de atenie si a disciplinei necesare bunei desfasurari a leciei). De aici comportamentele de retragere in sine, imprastiere, compensare prin mijloace nedorite.Mutaiile brute care acompaniaz noua vrsta in desfasurarea copilariei,mutatii ce se petrec sub aciunea sistematica a mediului scolar,care aduce cu sine noi cunostinte,noi tehnici intelectuale, noi exigente si ndatoriri, i-au determinat pe specialiti sa vorbeasc de socul colarizarii, pe care l-au asemnat cu cel al naterii sau al debutului pubertatii.

Mediul colar aduce cu el un climat mai rece si mai puin protector dect cel familial si cel din gradinita. n scoal fiecare nva sa-si nfrneze pornirile emoionale, s se situeze alturi de ceilali si s deguste plcerea competiiei. Copiii se compara intre ei, ca intr-un fel de joc, continuu reinnoit, al criteriilor de referinta,care pun in evidenta si fac sa fie constatate empiric ranguri, dominante si subordonari, superioritati si inferioritati, variabile n funcie de criteriul de referina: gradul de instruire, performanta, inteligenta, abilitatea fizica, vestimentatia, aptitudinea artistica, sociabilitatea, moralitatea.Perioada de tranziie si de adaptare,desi cronologic nscrisa intre limite asemanatoare,faptic poate sa nu se consume la fel pentru toi copiii. Sunt precolari care, aflati in pragul scolaritatii, manifesta o simptomatologie negativa in raport cu modelul conduitelor din gradinita. parintii relateaza despre dificultatea de a gsi un limbaj comun cu aceti copii, care, parca pe neasteptate, s-au schimbat foarte mult: au devenit capriciosi, neascultatori, chiar impertinenti. La rndul lor educatoarele ii descriu ca fiind foarte activi, interesati sa afle cat mai multe despre coala si prefernd sarcinile de invatare a jocului.O alta categorie de prescolari, aflati si ei in pragul scolaritatii, manifesta o conduita diferita de cea descrisa mai sus: se comporta neconflictual, sunt linistiti, ascultatori, nu protesteaz in fata cerinelor adultilor, se ocupa mult cu jocul, preferandu-l nvataturii.Primii reuesc sa depeasc dificultile din etapa precedenta, isi amelioreaz simitor conduita si reintra in normal. Cei din a doua categorie nclina si ei spre o conduita negativa o data cu intrarea in scoala, devenind asemntori cu cei din prima categorie si comportndu-se aa cum se manifestau acetia naintea debutului scolaritatii. Acasa, fac mofturi, sunt capriciosi, impertinenti,chiar grosolani, iar la scoal sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se comporta ca nite rasfatati, aduc la scoal jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel sczut in activitate.Necoincidenta nivelurilor de pregtire pentru adaptarea la sarcinile colare se poate exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la invatatura se produce naintea racordrii formale la noua activitate si atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale poziii sociale, acorda mai putina atenie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce intra in contact cu coala fie ca formarea premiselor rmne in urma trecerii formale la activitatile de tip colar si atunci, copilul, mergand la scoal in condiii de insuficienta maturizare psihologica, resimte insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, pe care o percepe ca factor frustrator, de ntrerupere a continuitatii activitatii dttoare de

satisfacii, jocul.

In perioada colara mica se dezvolta caracteristici importante si se realizeaz progrese in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare a procesului invatarii.Invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta nseamn ca activitatea colara va solicita intens intelectul si are loc un proces gradat de achiziii de cunotine prevazut in programele scolii si in consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va contientiza rolul ateniei si repetitiei, isi va forma deprinderi de scris-citit si calcul. Invatarea tinde tot mai mult sa ocupe un loc major in viata de fiecare zi a copilului scolar. Prin alfabetizare copilul castiga potenial instrumente operaionale care faciliteaz apropierea competenta de domeniile culturii si stiintei. Scoala creeaz capacitati si strategii de invatare care contribuie la structurarea identitatii si capacitatilor proprii, specific fiecrui individ. In acelai timp,volumul mare de cunostinte pe care le

vehiculeaz coala permit sa se formeze o continuitate sociala prin integrarea culturala a copilului in orbita cerinelor si intereselor sociale si profesionale. Din aceeai perspectiva coala rspunde si dorinei copilului de a fi ca cei mari ca si nevoii de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitii cognitive. Astfel, scoala egalilizeaza social accesul la cultura si ofer cunotinte pe care el nu ar putea s le dobndeasc singur deoarece interesele, trebuintele si curiozittile lui nu sunt att de intense nct s-i mobilizeze toate resursele intr-un efort concentrat.