7/22/2019 psihologie sociala - referat

1/6

Influena religiei i poziiei sociale asupra

comportamentul electoralStudiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei cruia i-au fost

dedicate numeroase cercetri i analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un dreptfundamental, iar ntregul edificiu al democraiei se bazeaz pe posibilitatea exercitrii acestuidrept. n ncercarea de a stabilii care sunt factorii care influeneaz opiunea politic mai mulicercettori francezi au efectuat un ansamblu de studii, care s-au desfurat pe parcursul a zeceani, asupra electoratului francez. !naliza datelor culese cu acest prile" au condus la concluzia cexist o dependen str#ns intre apartenena la o anumit clas social, deinerea unuipatrimoniu, religie i opiunea politic.

$omportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat

de reprezentri, atitudini i norme. Sistemul include in primul r#nd percepia asupra universuluipolitic dar nu se reduce numai la aceasta, cuprinz#nd un model de reprezentri ale c#mpuluisocial, al convingerilor i sentimentelor relative la ce nseamn legitimitatea i nelegitimitateareprezentanilor alei.

%u& 'ic(elat i 'ic(el Simon au elaborat dou modele ale acestui sistem simbolic.)rimul este structurat in "urul religiei i pune accentul pe valorile familiei, cminului i muncii,patrimoniu simbolic i material fr de care individul nu i concepe existena. !cest sistem devalorizare i reprezentare este caracteristic in general celor care voteaz cu partidele de dreapta.

!l doilea model este structurat in "urul clasei sociale, a antagonismelor i solidaritii in cadrulacesteia. *xperiena realitilor sociale i economice i felul in care ele condiioneaz existena isoarta familiei sale i a celor care triesc in acelai mediu, reprezint referina cea mai utilizat.

!cest ansamblu de semnificaii este adeseori asociat cu un vot acordat partidelor de st#nga.%eneza acestor doua sisteme este diferit. )rimul model este legat de rolul dominant pe

care l-a avut timp de multe secole biserica catolic in rolul ei de organizatoare a societii. !ldoilea este legat de istoria st#ngii politice i de sindicate i, pe termen lung, de micareamuncitoreasc nscut odat cu +evoluia francez. ricare dintre cele dou sistemele nu devinins factori socio-istorici reali dec#t in msura in care ele sunt primite i acceptate de ctreindivizi concrei. $odurile simbolice ale sistemele sunt transmise prin intermediul familiei, colii,bisericii sau altor organizaii, in timpul copilriei i adolescenei ceea ce explic intensitateaafectiv cu care sunt acceptate. Dar nu trebuie subestimat impactul pe care l pot aveacondiiile de desfurare ale vieii adulte, raporturile succesive ale individului cu ceilali, factoriieconomici care ii caracterizeaz existena.

1

7/22/2019 psihologie sociala - referat

2/6

De aici se poate concluziona c individul aparine mai multor grupuri in acelai timp i deaceea analiza trebuia s evalueze efectul combinat al acestei apartenene multiple. )e de altparte, apartenena la un grup este gradual. )ersoana poate fi mai mult sau mai puin catolicsau poate aparine de mai mult sau mai puin timp unei anume clase sociale. Se poate faceipoteza c cu c#t gradul de integrare intr-un grup este mai mare cu at#t crete participarea lasistemul de simboluri care caracterizeaz acel grup. %rupul este mai mult dec#t un agregat

statistic, este un ansamblu real in care indivizii interacioneaz unii cu alii, triesc experieneasemntoare, primesc, modific i transmit elementele unei culturi specifice. In consecindeterminarea poziiei unui individ in cadrul grupului prin intermediul unei scri de indicatori deapartenen este important pentru determinarea coordonatelor comportamentului individual.

!partenena la comunitatea religioas i influena acestui fapt asupra comportamentuluielectoral este o problem delicat in#nd cont de dificultatea practic a stabilirii intensitiisentimentului religios la nivel de individ.

niversul religios francez a cunoscut in ultima "umtate de secol transformrisemnificative. !pariia clerului de st#nga, reducerea important a numrului practicanilor efectivi,mai ales in r#ndul tinerilor , apariia unor noi secte au determinat o modificare a rolului bisericii insocietate i a legturii care exist intre nivelul de integrare religioas i opiunea politic.

Dac considerm ca integrarea religioas nsemn in primul r#nd participarea in modregulat la slu"bele religioase lucrurile nu s-au modificat in ultimul secol. $onform studiile efectuat/0 din cei declarai practicani regulai 1cei care asist la ma"oritatea slu"belor religioase2

voteaz pentru partidele de dreapta, iar dintre cei considerai practicani iregulari 1care asist lamai puin de "umtate din slu"belor religioase2 se ndreapt in proporie de /30 spre aceleaipartide.

$onsider#nd c acest criteriu nu este destul de semnificativ pentru a arta gradul deintegrare religioas, in#nd cont sc(imbrile care au loc in ultimii ani, specialitii au cutat altemodaliti de stabilire a msurii in care un individ poate considerat religios sau nu. In cadrul uneicercetri desfurate cu ocazia alegerilor prezideniale din 4566, s-a ncercat stabilirea poziieisubiecilor fa de patru c(estiuni fundamentale ale religiei.

Intr-o prim etap, s-a construit o scar de baza unui ansamblu de credine semnificativepentru catolicism 1credina in existena diavolului, raiului i iadului, sfintei treimi, "udecii de apoi,prezena real a lui Isus in cadrul eu(arisiei 2. 570 din cei plasai la nivelul cel mai nalt al scriicredinei sunt practicani cu regularitate1802 sau iregulari1/802. 9a nivelul cel mai de "os alscrii se gsesc 40 practicani cu regularitate, 450 practicani iregulari, :;0 nepracticani i

30 atei.*xist indubitabil a legtur puternic intre practica religioas i credinele fundamentalecare stau la baza sentimentului religios, oricare ar fi biserica de care aparine< credina inexistena in Dumnezeu i in viaa de dincolo de moarte. )roporia celor care susin c existDumnezeu este de 5:0 la catolicii practicani, /30 la catolicii nepracticani i 430 la cei frreligie. )rocentul celor care cred in viaa de dup moarte trece de la 630 la 380 i respectiv460.

)entru a considera sentimentul religios independent de apartenena la o biserica i laobligaiile pe care aceasta le impune, a fost aleas o alt form de manifestare religioasransformrile sociale din ultimul timp< creterea mobilitii sociale i geografice, ridicareanivelului de via, tendina de apropiere a practicilor culturale sub influena mi"loacelor modernede comunicare, par susceptibile s slbeasc legtura dintre clasa social i comportamentulpolitic.

Studii de dat recent invalideaz ins aceast ipotez. Conna 'a&er pune in evidenpersistena unui cliva" politico-ideologic ma"or intre liber profesioniti i salariai< primii datoritstatutului lor de independeni i-au organizat

nul dintre studiile referitoare la legtura intre apartenena la o clas social i opiuneaelectoral aparine lui Conna 'a&er. !ceasta a pus la punct un indicator care msoareapartenena la clasa muncitoare pe baza a zece caracteristici. $u c#t individul este mai integratclasei sociale a muncitorilor cu at#t se diminueaz frecvena votului de dreapta i crete cea avotului de stnga 1comunist, socialist sau radical de st#nga 2.

Deinerea unui patrimoniu de ctre muncitori nu conduce la modificareacomportamentului electoral. ricare ar fi indicatorul patrimonial luat in considerare 1deinerea uneireedine sau de bunuri de raport2, votul de dreapta este cu at#t mai puin probabil cu c#t cretenumrul atributelor muncitoreti luate in considerare 1tabel nr.82. Se observ totui o modificare apreferinelor electorale pentru partidele de dreapta pentru cei care dein proprieti, mai ales incazul deinerii de bunuri de raport. $u toate c proprietatea influeneaz atitudinile ideologice,cliva"ul nu ii opune pe proprietari i non-proprietari, decizia electoral fiind influenat in principalde gradul de integrare in clasa social.

Cr deatribute

Deinerea unei reedine private Deinerea de bunuri de raport- - - - - -

7 3/ /5 88 :6 47 3 7 83 4 5 84 84 36 /: 85 :8 47 8; ;7 36 : 46 : :/ 34 /5 38 :5 46 87 /7 /3 84 :; ;8 45 8 ;3 /4 85 :/

:: : 6: /5 8/ :/3-/ 4: :/ / // 38 :8

4

7/22/2019 psihologie sociala - referat

5/6

?ot dedreapta

?ot dest#nga

partidcomunist

?ot dedreapta

?ot dest#nga

partidcomunist

>abel nr.8 piunea electoral in funciei de numrul de atributele muncitoreti ale indivizilor ideinerea unui patrimoniu

rice individ se situeaz la intersecia unei reele de apartenene multiple, un individaparin#nd in acelai timp unei clase sociale i unei religii. !naliza poate fi desfurat lu#nd inconsiderare ca variabile apartenena la clasa social i nivelul de integrare religioas. $ercetrilearat c probabilitatea unui vot de dreapta este cu at#t mai mare cu c#t crete nivelul deintegrare religioas i scade gradul de apartenen la clasa muncitoare1tabel nr.32. ?ariaiile

nregistrate in funcie de variabilele religioase sunt mai importante dec#t cele in funcie devariabilele de clas. !stfel cei fr religie i cu un grad mic de integrare in r#ndul muncitorilorvoteaz mai puin cu dreapta dec#t practicanii regulai foarte integrai printre muncitori.

!celeai concluzii se desprind i dac se adaug alte variabile cum ar fi < deinerea unuipatrimoniu sau nivelul venitului. =iecare dintre variabile influeneaz votul dar acesta variaz maimult sub efectul cumulat al apartenenei la grupul catolic sau muncitoresc, dec#t sub efectulvariabilelor economice.

)ractic religioas Cumr de atribute muncitoreti7 4 : 8 7 4 : 8 7 4 : 8

+egulat 5 ;5 ; / 47 45 46 84 4 : ; 44Ceregulat ;; 35 3: 8; :4 8/ 3: 3: : 44 4; 4/non-practicant 3: 83 :; 45 83 35 / ;; 5 46 :3 83=r religie 4/ 5 43 ; ;3 7 7 64 : 86 3 ;:

>abel nr.3 ?otul in funcie de nivelul de integrare religioas i gradul de apartenen la clasamuncitoare

$oncluziile studiilor efectuate in ultimii douzeci de ani in =rana verific incidena ma"orasupra comportamentului electoral a integrrii religioase i apartenenei. Importana ideologic adimensiunii patrimoniale nu este de negli"at. Datele studiilor confirm c patrimoniul asociat cu

nsuirea ideologiei catolicismului asupra familiei, muncii, ordinii sociale i destinului uman, setraduce printr-un vot orientat spre dreapta eic(ierului politic. 9a cellalt pol, atunci c#nddetaarea religioas i detaarea religioas puternic determin un vot de st#nga. )atrimoniuldeinut este revelator i generator de atitudine i ideologice i politice, problema proprietii fiind

nc de important in stabilirea comportamentului politic al actorilor sociali.piunea politic este legat de dimensiunile subiective cele mai valorizate ale existenei

personale dar ea opereaz in funciei de considerentele globale 1principiile2 tributare sistemelorde reprezentare a cror formare ncepe de la primele experiene de socializare. De aici i relativaautonomie a votului fa de variabilele economice 1venit, patrimoniu2 a cror importansubiectiv este in general recunoscut dar a cror rol este important in funcie de locul rol in

sistemul interpretativ de ansamblu al fiecrei persoane.!stfel de studii nu ofer o explicaie complet asupra succesiunii complexe de procese

care se finalizeaz prin vot dar ele nu ofer o perspectiv asupra influenei poziiei sociale asupraorientrii electoratului.

5

7/22/2019 psihologie sociala - referat

6/6

AIA9I%+!=I*

4. %u& 'ic(elat i 'ic(el Simon - E$omportament electoral- importanadimensiunii simboliceF

:. GaHues $apdevielle i *lizabet( Dupoirer E*fectul patrimoniuF8. Conna 'a&er E$las, poziie social i votF

6