PSIHOLOGIE JUDICIARA.CURSURIdocx

8/19/2019 PSIHOLOGIE JUDICIARA.CURSURIdocx

1/20

PSIHOLOGIE JUDICIARA

19.10.2015

Doctorul italian Cesare Lambroso: “Omul criminal si crima” – cauzele ei si remedii.- 1864-1878 el a aut ca subiecti !ersonalul militar si detinuti ai inc"isorilor militare din

#icilia- $entru Lombroso com!ortamentul criminal este determinat ereditar% innascut si

sti&matizat 'izic% are 'ata asimetrica% urec"i 'oarte mari sau 'oarte mici% 'runte retrasa siin&usta% barba in&usta% s!rancene !roeminente si ma(ilar si obra)i !roeminenti

*cestor caracteristici 'izice% Lombroso le-a adau&at unele 'iziolo&ice si !si"olo&ice:- +nsensibilitatea la durere% cicatrizarea ra!ida a ranilor% lenea% li!sa com!leta a rusinii%

li!sa onoarei% a remuscarii si a milei% ne&li)enta% e(citabilitatea% !asiunea !entru )ocuri denoroc% bautura si altele.

+n a'ara acestor sti&mate% criminalul innascut are o serie de obiceiuri: tatua)e% utilizareae(cesia a &esturilor si inclinarea s!re un limba) colorat.

,roarea centrala a lui Lombroso a constat in 'a!tul ca cei mai multi dintre subiectii sai

criminali% in armata italiana% erau sicilieni si re!rezentau un ti! 'izic distinct. ,i comiteaumaimulte crime nu datorita ti!olo&iei 'izice ci deoarece !roeneau dintr-un mediu cultural orientat indirectia comiterii unor acte criminale.

*ceasta eroare i-a determinat !e urmasii sai erri si aro'alo% sa tina seama de 'actorii socialiin analiza criminalitatii. Desi conce!tia lui Lombroso !riind criminalul innascut a 'ost criticatasi abandonata% dar nu trebuie ne&li)ata.

*lte studii care sustin caracterul ereditar al com!ortamentului in'ractional au 'ost e'ectuate !e 'rati &emeni% incercandu-se sa se eidentieze ca daca unu/ din &emeni a comis o crima sicelalalt este !redis!us sau c"iar !redestinat la com!ortamente criminale.

+n deceniul al 0++-lea al sec. s-au des'asurat am!le studii in inc"isori din #2*% *n&lia si

*ustralia !e barbati detinuti !entru a se eidentia eentual o anomalie cromozomiala considerataca !osibila cauza a com!ortamentului criminal.

3ot in aceasta incercare includem si teoria conditionarii 'undamentata biolo&ic a lui ,nsec/ carein 1564 !rezinta o conce!tie unica !riind etiolo&ia com!ortamentului criminal.

,(ista cate&orii de subiecti:1 la care in"ibitia corticala s!une ca a!are ra!id si se simte mai !utin stimularea e(terna2 la care in"ibitia corticala a!are mai incet ar subiectii resimt mai acut stimulul

Teoriile constittion!le c!re sstin e"istent! nei rel!tii intre !n#ite c!r!cteristici $i%ice si

c!r!ctersitici $n&!#ent!le' intre ti(l $i%ic si co#(ort!#entl in&i)i&li

+n 154 illiam #"eldon indenti'ica ariante care interin in 'oemarea cor!ului sicaracterizeaza indiizii 'olosindu-se de cate&orii:

- ,ndomor'ii – mai rotunzi% &rasi- 9ezomor'ii –atletici% !uternici% i&urosi - 6; dintre criminali sunt mezomor'i nsa c= o


2/20

societate scutit= de crim= este absolut im!osibil=.Teoriile econo#ice - >ncearc= s= stabileasc= o le&=tur= >ntre in'rac iune i condi iileț ș ț

economice. ?u se !otate orbi >ns= de o cauzalitate e(clusi=.Teoriile (si+olo*ice - !un accentul !e caracteristicile !ersoanei% !e structura i 'actoriiș

com!onen i ai !ersonalit= ii i !e rezultatele >n= =rii i interac iunii sociale ca 'iind !rinci!aleleț ț ș ț ș țcauze ale com!ortamentului in'ractional.

Dac= teoriile sociale sunt orientate !e mediul social ca 'iind cauza in'rac ionalit= ii celeț ț !si"olo&ice !un accentul !e indiid i !e 'actorii !si"olo&ici - includ !erce! ia socialului de c=treș țindiid.

Teoriile !n!litice utilizeaz= conce!te neo!era ionale a c=ror eri'icare e(!erimental= esteț&reu de realizat% au a!lica ii >n !ractica clinic=% e(!lic= e ecul social !rin !risma controluluiț șe'ecti al e&oului i su!er-e&olului la nielul &re elilor tim!urii - din !rima !arte a ie ii - inș ș ț'ormarea co!ilului sau ne&li)area !arental=. *l i s!eciali ti analitici consider= com!ortamentulț șdeiant ca 'iind o c"estiune de a!=rare% o metod= de abordare >m!otria an(iet= ii. *semeneaț !uncte de edere !leac= de la teoria 'ormulata de #i&mund reud !riind e(isten a celor treiț

cate&orii de 'or e. +d sau ira ional% e&o sau ra ional% i su!ere&o sau moral@ care s-ar a'la >ntr-oț ț ț ș !ermanent= dis!ut= !entru asi&urarea conduitei. reud consider= c= orice criminal su'er= deneoia de a 'i !ede!sit% aceasta >n ederea u ur=rii st=rii lui de ino= ie datorat= sentimentelor ș țincestuoase incon tiente de ti! oedi!ian din !erioada co!il=riei.ș

$unctul de edere al lui reud a 'ost dezoltat de ranz *le(ander si Au&o #taub inlucrarea lor BCriminalii )udecatorul si !ublicul” 156. *bordarea lor !oate 'i sintetizata ast'el:din !unct de edre !si"odinamic toti oamenii sunt criminali innascuti@ in al lea rand omul a!arein lume ca un criminal% neada!tat social@ in al lea rand in !rimii ani de iata este !reocu!atnumai de realizarea !lacerii si eitarea durerii. La 4-6 ani dezoltarea criminalului ince!e sa sedi'erentieze de cea a normalului% !rimul act rebel este comis in co!ilaria tim!urie.

reudienii% neo'reudienii si re!rezentantiialtor scoli !si"analitice atribuie criminalitateacon'lictelor interne% !roblemelor emotionale sau sentimentelor de insecuritate si in'erioritatie(ista cauze dar rarisimeE.

Teoriile (si+osoci!le considera ac"izitiile interactiunii si inatarii !si"osociale ca 'iind !rinci!alele cauze ale criminalitatii. ,(ista o multime de teorii in acest sens: teroriile controluluisocial% teoriile inatarii !si"osociale% teoriile etic"etarii sociale% s.a.

Teoriile controlli (si+osoci!l sustin ca tendinta indiizilor este de a dura in !lancom!ortamntal ceea ce inseamna ca indiizii se or com!orta in mod 'recent antisocial daca nusunt 'ormati si sustinuti sa eite acestea.

Teoriile in)!t!rii (si+osoci!le !romoeaza abordarea con'orm careia com!ortamnetulcriminal este inatat.

Teoriile ,n)- -rii soci!leț ca abordari !si"osociale accentueaz= interac iunea dintreț !ersoan= i mediu% ast'elș $atterson 158 a'irm=: copiii nu depasesc faza comportamentuluiantisocial extrem. ei rămân devian i dacă sunt pedepsi i.ț ț

2.10.2015


3/20

Person!lit!te! i co#(ort!#entl &e)i!ntș

Din !unct de edere )uridic actul in'rac ional este rezultatul com!ortamentului ne&ati alț'iin ei umane% res!ecti >n ra!ort cu cerin ele normelor !enale% se de'ine te o !ersonalitateț ț șdeiant=.

De'icien ele izibile i cele mai !u in izibile > i !un am!renta aus!ra !ersonalit= ii.ț ș ț ș ț*st'el% oamenii cu un or&anism bine structurat i o >n'= i are atr=&=toare sunt si&uri !e ei i deș ț ș șre&ul= s!eculeaz= acest aanta). #entimentul de in'erioritate &enerat de statura mic= sau dis!re ulțtacit al celor din )ur !entru as!ectul mai !u in &eneros >n 'rumuse e incit= la com!ortamente e(.ț țite)ia lui ?a!oleonE% o am!l= teorie ce are ca obiect !ersonalitatea criminal= a creat Fean $inatel%care consider= c= >n com!ortamentul criminal trecerea la act cosntituie elementul decisi. $inatelsubiliniaz= c= ceea cel el denume te !ersonalitate criminal= nu este de ti! antro!olo&ic% deci nușare le&=tur= cu criminalitatea >nn=scut=. $ersonalitatea criminal= !inatelian= este un instrumentclinic% un conce!t o!era ional iar ideile aansate de $inatel conduc la concluzia c= >nțcircumstan e e(ce! ionale orice om !oate deine delicent.ț ț

Dac= teoria este ade=rat= se !une >ntrebarea unde se a'l= bariera >ntre delicent in sensul c= trecerea la act dintr-o incitare delicen ial= u oar=% !e cGnd al iiț ș țau neoie de !resiuni !uternice !entru a li se !rooca o reac ie delicen ial=.ț ț

inGnd cont c= !ersonalitatea este inse!arabil= de or&anism dar i de mediu% $inatel constat= c=Ț șeste esen ial s= se studieze !ersonalitatea >n ast'el de situa ii.ț ț

Co#(onentele (erson!lit- iiț

Co#(onente /iolo*ice: toat= zestrea nati= a indiidului. Hn determinareacom!ortamentului i >n s!ecial a celui deiant calit= ile sau de'icien ele or&anismului%ș ț țcaracteristicile tem!eramentale dar i cele a!titudinale constituie de multe ori 'or e determinanteș ț

ale acestui ti! de com!ortament deiant.3em!eramentul include acele caracteristici 'ormale care se re'er= la modul de des'= urareș

a ie ii !si"ice a iniidului. 3ermenul deț temperament se traduce !o!ular !rin cuGntul fire iar >n acest sens !utem orbi de 'iri lente sau iu i ori de oameni la care st=rile a'ectie sunt mai multțsau mai !u in durabile.ț Hn a'ar= c"iar i de tem!erament% tot din structura !ersonalit= ii% ca titluș țde re'erin =% amintimț >nzestrarea a!titudinal=% care se re'er= la abilitatea natural= de a dobGndicuno tin e sau >ndemGn=ri de ordin &eneral sau s!ecial.ș ț +nteli&en a de e(em!lu% este o a!titudineț&eneral=% !e cGnd >ndemGnarea este o a!titudine s!ecial=. Determinarea social= a a!titudinilor >nn=scute este u or de demonstrat. Orice talent nati '=r= e'ort i studiu nu !oate atin&e nieluriș șsu!erioare. 3alentele nu !ot s= a!ar= i nu se !ot dezolta >n a'ara condi ion=rii sociale aș țe'ortului !ermanent. +nteli&en a% dac= nu este asociat= cu onestitatea% !oate s= eolueze >nțdirec ia 'orm=rii unei !ersonalit= i de escroc% anta)ist sau dela!idator.ț ț ș

Co#(onentele soci!le care in'luen eaz= !ersonalitatea: - ac iunea unor a&en iț ț țsocioculturali !rin intermediul educa iei s!ontane i institu ionalizate !ot duce la ac"izi ionareaț ș ț țunor strucutri caracteriale i atitudinale care !rin consolidare dein motie ce modereaz=școm!ortamentul.

C!r!cterl multitudinea tr=s=turilor esen iale i s!eci'ice care se e(!rim= in actiitateaț ș


4/20

omului >n mod relati stabil i !ermanent. *ctiitatea omului% >ns=% este im!re&nat= cu modeleșsocio-culturale i de com!ortare care% !e m=sur= ce se interiorizeaz=% dein i sunt tr=ite caș șatitudini ale !ersoanei 'a = de al i oameni% 'a = de munca i 'a = de sine.ț ț ț ș ț$rin atitudine >n ele&em maniera de a ne com!orta >ntr-o anumit= situa ie. O atitudine ne&ati=ț ț'a = de a!titudini le anuleaz=.ț

Tr-s-trile (erson!lit- iiț 3r=s=tura de !ersonalitate este o tendin = de a reac ionaț țrelati !ermanent% o modalitate !ermanent=.3r=s=turi ale cunoa terii - senzorial= - acuitatea !erce!ti=%lo&ic= - &Gndire !ro'und=ș3r=s=turi ale a'ectiit= ii - senzorial= - emo ionabilitate% !ro'unzime sentimental=ț ț3i! lent% iute% alert.

3r=s=turile de !ersonalitate eolueaz= de-a lun&ul ie ii i se a'l= >n continu= interac iuneț ș țcu mediul. $ersonalitatea nu este >ns= o sum= de tr=s=turi ci o constela ie s!eci'ic= a acestorațdin care una sau cGtea dobGndesc un caracter dominant% subordonGndu-le !e celelalte i 'ormGndșo strucutr= indiidual= unic=.

Ti(ri &e (erson!lit!te: Ai!ocrat sec 0 >en a o!tat !entru o ti!olo&ie >n care aea

!redominant= una din cele !atru "umori ale or&anismului uman: sGn&e% bil= nea&r=% bil= &alben=%'le&ma% sti!ulGnd ast'el e(isten a a !atru ti!uri tem!eramentale 'undamentale: san&uinic%țmelancolic% coleric% 'le&matic. *ce ti termeni se 'olosesc i >n ziua de azi. Hn limba)ul de maiș ștGrziu% *ll!ort denume te colericul irascibil% san&uinicul ca 'iind o!timist% melancolicul ca 'iindștrist i 'le&maticul ca 'iind a!atic. Du!= Fun&% >ns=% e(ist= dou= orient=ri ma)ore ale !ersonalit= ii:ș țcea orientat= cu !rec=dere s!re lumea e(tern=% atitudinea e(traertit=% i cea concentrat= s!reșinterior% s!re lumea subiecti= - introertit=. *mbele atitudini ar 'i% du!= Fun&% de &=sit la 'iecaredintre noi% dar numai una dintre ele ar 'i dominant= i con tientizat=% totodat=% iar cealalt=ș șsubordonat= sau incon tient=.ș

,(troertitul ti!ic al lui Fun& este sociabil% >i !lac !etrecerile% are mul i !rieteni% simteț

neoia s= aib= cu cine orbi% tGn)e te du!= o com!anie esel=% >i !lace riscul% are ins!ira ii deș țmoment% >i !lac &lumele% este desc"is% !rietenos% o!timist% esel% acti% a&resi% > i !ierdeșcum!=tul u or.ș

+ntroertitul ti!ic% du!= Fun&% este lini tit% retras% are !u ini !rieteni% este rezerat% ia totulș ț>n serios% > i controleaz= sentimentele% este !esimist dar este i de >ncredere.ș ș

3i!olo&ii: - !ar a 'i cateorii !rea aste% toate ti!olo&iile au >n comun 'a!tul c= nu reu escșs= cu!rind= arietatea !ersonalit= ilor umane. *sta rezult= i din constat=rile lui ,senc/% careț șconc"ide c= to i criminalii 'ac !arte din cate&oria e(traerti ilor% care au un niel slab de e(cita ieț ț ța corte(ului cerebral% 'a!t ce >i >m!iedic= >n 'ormarea normal= a re'le(elor condi ionate. ?uțrezist= la tenta ii% a a c=% dac= nu sunt criminali% au cel !u in un com!ortament antisocial.ț ș ț

=r= >ndoial= nu om &>si nic=ieri ti!ul !ur i niciun sistem ti!olo&ic care s= ne s!un= maișmult des!re asemenea cate&orisire.

Person!lit!te! in$r!ctorli reci&i)ist 9ult= reme% sub in'luen a lombrozienilor% s-ațcrezut c= in'ractorul recidiist este un indiid in'erior sub as!ect intelectual. Criminalul !rinobi nuin = este considerat de Aarold Lindener ca 'iind imatur intelectual. +maturitatea aceasta nuș ține de un coe'icient de inteli&en = sc=zut ci de ca!acitatea redus= de a !reedea !e termen lun&ț ț


5/20

consecin ele ac iunii sale antisociale. Hn 157 cercet=torul italian Faccomo Cane!a eiden ia >nț ț țurma unor inesti&a ii e(isten a unor rela ii esen iale >ntre com!ortamentul antisocial i delictualț ț ț ț și unele tr=s=turi !si"olo&ice ale !ersonalit= ii% i anume: im!ulsiitate m=rit= la 68; dintreș ț ș

delicen i% indi'eren = a'ecti= la 7; cauz= a criminalit= ii E e&ocentrism 45;. % a&resiitateț ț ț7;% tendin = de o!ozi ie la 46;% sce!ticism ;% condiser= c= cei din )ur le sunt du mani% cuț ț șe(ce! ia mamei% co!ilului% eentual sora% consider= c= >n ia = totul se !etrece >n 'unc ie de le&ileț ț ț ba'tei sau &"inionului.

02.11.2015


6/20

Ti(ri &e in$r!ctori caracterizareaDi'eri i autori% !e baza unor criterii% au >ncercat s= clasi'ice i s= &ru!eze in'rractorii.ț ș

Dac= ne re'erim la criteriile !e care le-au 'olosit% s= men ion=m cGtea:ț1E au 'ost &ru!a i >n 'unctie de &radul de con tientizare i control a com!ortamentului criminal iț ș ș șdin acest !unct de edere aem in'ractori normali i anormalișE a 'ost stabilit >n 'unctie de tendin a de re!etare a ac inilor criminale i din acest !unct deț ț ședere aem in'ractori recidii ti i nerecedii ti.ș ș ș

2n alt criteriu a 'ost stabilit >n 'unctie de &radul de !re&=tire in'rac ional=: ocazionali sițde carier=.

O >ncercare laborioas= de clasi'icare a in'ractorilor a realizat +ablons/. +n 155%urmarind in'luenta !ersonalitatii in'ractorului asu!ra com!ortamentului lui criminal sidi'erentiaza 4 cate&orii de criminali:

aE #ocializati care !rezinta tulburari emotionale@ bE ?erotici care comit in'ractiuni datorita im!ulsurilor neroticecE $si"otici cu o !erce!tie distorsionata a societatiidE #ocio!ati care au tulburari de caracter% au un minim sentiment de an(ietate si inoatie

Dr AarIa in B9asca sanatatii” !rezinta caracteristicile criminalului socio!at care are ocom!asiune limitata 'ata de altii% o !ersonalitate e&ocentrica si un slab sentiment de an(ietate sauinoatie desi in mod uzual un ast'el de indiid a!are ca 'iind normal. 2n asemenea criminal !rezinta urmatoarele caracteristici: are un 'armec su!er'icial si o buna inteli&enta% !are !rietenossi bine ada!tat% reactioneaza lo&ic% nu este neros sau an(ios% 'a!t ce il 'ace sa !ara normal insituatii !erturbabile. ,ste oarecum instabil in sensul ca isi c"eluie bunurile a&onisite intromaniera ires!onsabila. 9inte cu de!lina conin&ere si nu isi res!ecta !romisiunile desi !are deincredere. ?u are remuscari si nu ii este rusine de ceea ce 'ace. +nseala% minte% )i&neste c"iar dacaaceste actiuni nu seresc niciunui sco! !ersonal al lui. ?u inata din e(!erientele ne&atie%

inclusi din inc"isoare% considerandu-le sim!le esecuri. Desi o'era semne de a'ectiune esteinca!abil sa iubeasca. ?u !oate sa 'ormeze si sa mentina relatii inter!ersonale de durata. ,steinca!abil sa simta cu adearat emotii ca: mandria% su!ararea sau bucuria. ,ste inca!abil saintelea&a !unctele de edere ale altora. ,ste inca!abil de sacri'iciu sau &enerozitate. ?ua!reciaza actele altora de incredere si amabilitate. Consuma bauturi% dro&uri% !oate aea uncom!ortament bizar i a&resi c"iar dac= a consumat !u in alcool. amenin = cu suicidul% dar >lș ț ț'ace 'oarte rar. Lis!a ru inii i a ino= iei nu >i 'oer= motia ie >n acest sens. $artenerul se(ualș ș ț țeste !riit mai mult ca un obiect de satis'ac ie decGt ca o !ersoan= cu sentimente. De re&ul=%țacest ti! de indiid e ueaz= !e drumul urmat >n ia =.ș ț

Dra&omirescu !si"iartu rom>nE identi'ica structuri de !ersonalitate la care se !ot sesiza

cele cu tulburr=ri de com!ortament:- !ersonalitatea matur=- !ersonalitatea nerotica- !ersonalitatea !si"o!atica- !ersonalitatea !si"otic=- !ersonalitatea demen ial=țHn cadrul cercet=rilor e'ectuate !entru conturarea ti!olo&iilor mor'o-'izio-!si"olo&ice

dier i autori au >ncercat s= stabileasc= corela ii intre structurile bioconstitu ionale . *st'el deș ț ț


7/20


8/20

actelor de terorism cu re inere de ostatici.țTi(olo*i! )icti#elor 9endelson di'eren iaz= urm=toarele cate&orii de ictime:ț

- ictim= com!let inocent=- ictim= cu o ino= ie minor=ț- ictim= la 'el de inoat= ca i in'ractorul.ș- cazuri >n care ictima este mai inoat= decGt in'ractorul- ictima este total res!onsabila de comiterea in'rac iuniiț- ictime simulante sau con'abulatoriiAans on Aeti& di'eren iz= ictimele >nn=scute de ictimele societ= ii utilizGnd dre!tț ț

criterii urm=torii 'actori:- ictime neGrstnice - neeolua ii 'izic% naiii i cei '=r= e(!erien =% co!iii% 'emeile% caț ș ț

ictime ale in'rac iunilor se(uale dar i cu motiare material=ț ș- Grtnicii - ataca i !entru a a zi ii bani de zile ne&re cu sl=biciune 'izica.ț ș ș- consumatorii de alcool i stu!e'iante% e(!u i ac iunilor de ictimizare ale "o ilor deș ș ț ț

buzunare% carto'orilor% etc.

- imi&ran ii% datorit= li!sei mi)loacelor materiale i necunoa terii limbii.ț ș ș- minoirt= ile etnice care sunt discriminate rasialț- indiizii normali dar cu o inteli&en = redus=% n=scu i !entru a 'i ictime datorit=ț ț

stu!izeniei lor.- indiizii de!rima i% datorit= nielului sc=zut de reactitate i mobilitate 'izic=ț ș- indiizii des'rGna i i destr=b=la i% care dein ictime datorit= com!ortametuluiț ș ț

necontrolat- indiizii sin&uratici% cei 'rustra i i e(trem de creduli.ț ș- a a-zi ii c"inuitori care a)un& ictime ale !ersoanelor ictimizate anterior.ș ș- indiizii bloca i% >ncurca i >n tot 'elul de datorii% 'ali iț ț ț

- indiizii nesu!u i care sunt ataca i !entru c= nu se las= ictimiza i.ș ț ț

09.11.2015

Du!= &radul de !artici!are i de r=s!undere #te'an #"e!ard realizeaz= una dintre cele maiș


9/20

utile clasi'ic=ri di'eren iind urm=toarele cate&orii:ța. ictime care anterior nu au aut nici o le&=tur= cu '=!ta ul% >ntGlnirea lor esteș

>ntGm!l=toare. b. ictime !roocatoare% se com!ort= aro&ant 'a = de iitorul in'ractor% nu- i inț ș ț

!romisiunile sau intr= >n con'lict cu aceasta.c. ictime care !reci!it= declan area ac iunii r=u'=c=toruluiș țd. ictime slabe 'izic i !si"icșe. ictime cu o oarecare sl=biciune din !unct de edere social li!sa unui su!ort social

conenabil care s= le a!ere de in'ractoriE

ICTI3I4AREA Hn cadrul 'amiliei are ca 'orm= curent= de mani'estare co!iii iș'emeile b=tute i maltratate% inte ale unor mani'est=ri de brutalitate 'izic=% se(ual= i moral= careș ț șe(ist= >n anumite cazuri >ntre 'ra i% surori% adolescen i i b=trGni. ormele &rae de ictimizare >nț ț șcadrul 'amiliei sunt: b=taia% incestul% abandonul% dior ul% adulterul% concubina)ul.ț

recen a cazurilor de maltratare cre te >n 'unc ie de starea socio-economic= a 'amiliei%ț ș ț

de statutul ei )uridic i moral% de nielul cultural. Din 67; de cazuri analizate >n 46%; e'ulș ș'amiliei este alcoolic iar mama este alcoolic= >n 16.; din cazuri. *mbii !=rin i sunt alcoolici >nț; din cazuri iar >n 4; din cazuri mamele erau debile mintal >n tim! ce 68; din 'amiliilecercetate aeau >ntre 4 i 5 co!ii.ș

+storia ie ii !=rin ilor rele= c=% la rGndul lor% au 'ost su!u i unui tratament similar deț ț șe(!loatare i ne&l)en =% li!si i de !rotec ie i de dra&oste% au 'ost res!in i i trata i cu indi'eren =.ș ț ț ț ș ș ș ț țHn multe cazuri !=rin ii !riesc co!iii ca !e o modaliate de a- i satis'ace !ro!riile neoi%ț șsolicitGndu-i la ac iuni ce de!= esc !osibilit= ile lor 'izice i !si"ice.ț ș ț șTl/r-ri (si+olo*ice i (si+i!triceș

$=rintele a&resor nu are sentimentul !ro!riei sale ino= ii. *&resiunea 'izic= constant=ț

!oate duce la instalarea i mani'estarea la co!il a unei conduite a&resie 'a = de al i co!ii.ș ț ț+ncestul are urm=ri deosebit de &rae aus!ra !ersonalit= ii co!ilului% !roducGndu-i un >nalt &radțde an(ietate i de!resie. Le&=tura incestuoas= este mai 'recent= >n mediile unde domne teș ș !romiscuitatea% alcoolismul% nerozele obsesionale i im!oralitatea !arental=. 3"io sintetizGndșdi'erite cercet=ri% eiden iaz= urm=toarele: ntre 5 i 4; !entru 'emei i >ntre i 5; !entruț ț ș ș ș b=rba i >n !erioada co!il=riei au 'ost ictime ale unor maltrat=ri se(uale. O anc"et= e'ectuat= >nț#an rancisco de Dina Jussell arat= c= molestarea 'eti elor mici este la 'el de comun= ca iolulț !entru 'emeile adulte - 8; 'a = de 44;. 0Grsta in'ractorului molestator sau iolator este >nțmedie de 7 de ani iar a ictimelor de 5 ani.Ti(ri &e incest tat=- 'iic=% mam=- 'iic= sau< 'iu% cumnat- sor=% 'rate- sor=% unc"i- ne!aot=%m=tu =- ne!ot% tat=-'iu.ș

0=rsta tat=lui incestuos este cu!rins= de obicei >ntre i 4 de ani iar a 'eti ei >ntre iș ț ș14 ani.

icti#i%!re! $e#eii ,n $!#ilie emeia !rezint= un &rad mare de ulnerabilitateictimal= datorit= caracteristicilor ei bioconstitu ionale i !si"ocom!ortamentale: sensibilitate%ț ș'ine e% !reocu!=ri !entru 'rumos% emotiitate% inteli&en = analitic=% a.ț ț ș

9ii de 'emei au su'erit abuzuri% ima&inea 'emeii a 'ost dealorizat= de b=rba ii c=s=tori iț ț


10/20

care consider= c= au dre!turi de!line inclusi de sanc ionare bazat= !e a&resiune 'izic= asu!raț'emeii.

ormele ictimiz=rii 'emeii au ariat de la o cultur= la alta ast'el: unele re&uli sociale auim!us izolarea 'emeii% aco!erirea total= a cor!ului inclusi a 'e ei% i >n anumite cazuri !urtareaț șcenturii de castitate. * e(istat de asemenea i maltratare i ucidere de c=tre so % iar >n uneleș ș țculturi la moartea so ului erau ucise i so iile.ț ș ț

icti#i%!re! $e#eii ,n !$!r! $!#iliei 0iolul. recen a iolurilor este di'erit= >n anumtețti!uri de societ= i i culturi reli&ioase. * a se 'ace c= >n =rile cu &rad ridicat de libertate rataț ș ș țiolurilor este 'oarte ridicat= - #2* de ine recordul mondial. Du!= 9ina 9inoici e(ist= !atruț&ru!e mari de ioluri:

1. reducerea la ne!utin = a ictimei !rin 'or = brutal=ț ț. ioluri !rin constrGn&ere moral=. iolurile !rin a a-zise abuzuri de situa ieș ț4. ioluri la !ersoane 'eminine cu st=ri !atolo&ice% 'izice i mentale% care le a'ecteaz=ș

discern=mGntul.

Hn literatura de s!ecialitate din #2* multe 'emei consider= c= este nedre!t s= serecunoasc= dre!t iol numai ra!ortul se(ual ob inut !rin amenin are sau iolen = 'izic=% deoareceț ț țde'ini ia omite coerci ia economic=. 3ot coerci ie este considerat i se(ul '=cut cu so ul dinț ț ț ș țdatorie casnic=. *mir 9ana/in crede c= ictimele iolului sunt !arteneri com!lementari la !ro!ria ictimizare >n 15; din cazurile studiate de el% asadar ele au !artici!at acti la ini erea iț șconsumarea actului iolului. 0iolatorul >n &eneral are o ima&ine dealorizat= a 'emeii. ,l o !erce!e ca !e un sim!lu obiec se(ual.

#tudiile au demonstrat c= de cele mai multe ori a&resorul este cunoscut. Dac= ictima nus-a con'runtat cu un &rad mare de iolen = nu a declara a&resiunea deoarece este )enat=% credețc= ar 'i !utut >m!iedica iolul% rea totodat= s= !rote)eze autorul% are im!resia c= nu a 'i crezut=.

icti#i%!re! (erso!nelor ,n )rst- Hntre 6 i 7 de ani este o !erioad= de trecere iș șada!tare la b=trGn e% >ntre 7 i 8 - b=trGne ea !ro!riu zis=% 8-5 dea ni - b=trGne ea aansat=%ț ș ț ț !este 5 de ani - marea b=trGne e. Din !unct de edere !si"olo&ic b=trGne ea !rezint=ț țdezor&aniz=ri mai !u in am!le decGt >n !lan bio'iziolo&ic.ț

Caracteristici 'izio-!si"olo&ice:- !redomin= !rocesele inolutie - reducerea tre!tat= a !oten ialului ener&etic i aț ș

ca!acit= ii itale ada!tie.ț- diminuarea ca!acit= ii de e'ort 'izic i a rezisten ei la solicitareț ș ț- accentuarea 'enomenului de sclerozare% sc=derea mobilit= ii i a ra!idit= ii mi c=rilor.ț ș ț ș

0ictimele din aceast= cate&orie sunt e(trem de ulnerabile% deoarece >n unele cazuri locuiescse!arat sau izolat% !ot 'i u or atacate% !ot 'i atacate cu u urin = i stradal de !ersoane str=ine% dar ș ș ț ș !ot 'i maltratate i de !ersoane cunoscute% c"iar de a!ro!ia i. K=rba ii sunt mai 'recentș ț țictimiza i decGt 'emeile iar ne&rii mai mult decGt albii. Hn 'amilie b=trGnii sunt ictimiza i deț ț'iu


11/20

ale !ersoanelor a&resate - sesizeaz= !erturb=rile de la nielul structurilor a'ectie datoratetraumelor% sesizeaz= nesi&uran a% oscila ia% sl=biciunea atitudinilor% 'rica% ezitarea% sl=biciuneaț țmecanismelor de a!=rare. 3oate sunt !erce!ute de in'ractor ca o !roocare. ,l sesizeaz= acestcălcâi al lui Ahile care este &radul de dezorientare i di'icultate >n care se a'l= o anumit=ș !ersoan=.Ele#entele (si+olo*ice !le c(lli !*resor)icti#-

Hn 'aza !rein'rac ional= rela ia dintre a&resor i ictim= este de cele mai multe ori deț ț șindi'eren =. Hn aceast= eta!= ini iatia a!ar ine de re&ul= in'ractorului. ?ici >n eta!a in'rac ional=ț ț ț țra!ortulrile 'unc ionale dintre cei doi !arteneri nu se modi'ic=% e(ce!tGnd cazurile cGnd% !rințcom!ortamentul mani'estat% ictima >l oblică !e in'ractor s= > i modi'ice !lanul sau c"iar s= > iș șsc"imba unele din obiectie. Hn interalul scurs de la declan area atacului !Gn= la 'inalizare intr=ș>n ac iune sistemul de a!=rare al celui atacat. #e !roduce o e(acerbare a a&resiit= ii la ambiiț ț !arteneri% a&resatul !utGnd deeni a&resor% de i >n mod normal era ictim=. CGnd > i ale&eș șictima% a&resorul se orienteaz= du!= indicatori e(terior: >n'= i are &eneral=% Grst=% 'or = 'izic=%ț ș țestimenta ie% !roocare erotic=% &estic=% com!ortament ne&li)ent% niel de cultur= i altele.ț ș

* doua cate&orie de elemente de care ine cont in'ractorul sunt cele !si"oemeo ionale:ț țstarea !si"o-a'ecti=% nielul mintal% su&estibilitatea% credulitatea% dorin a de aentur=% &radul dețde!enden =% dorin a de satis'ac ie% consumul de alcool% dro&uri% !erersiunile se(uale% starea deț ț țnemul umire% neoile materiale% li!sa 'amiliei i a !rietenilor% a.ț ș ș

1.11.2015

3-rtri! 6&ici!r- &e /n- cre&in -' &e re! cre&in - i #incino!s-7 (ers(ecti)! (si+olo*ic!ț ț ș


12/20

! )ino)!tiei

Orice in'rac iune din !unct de edere )uridic este !rezentat= ca aGnd un substrat materialțe(terior li!sit de substratul !si"ic ce cu!rinde toate !rocesele !si"ice care 'ormeaz= le&=turasubiecti= dintre 'a!t= i autor. ormele 'undamentale ale acestei le&=turi 'iind inten ia i cul!a.ș ț ș

Corela ia dintre 'a!t= i autor aduce >n !rimul !lan anumite !rocese !si"ice ca: oin a%ț ș țmotia ia% cunoa terea% re!rezentarea care eiden iaz= caracterul con tient sau oit al ac inii i alț ș ț ș ț șrezultatelor ei% stabilind ast'el r=s!underea !enal= cu ino= ie.ț

2n !rinci!iu de dre!t eiden iaz= clar ideea c= nimeni nu !oate 'i tras la r=s!undereț !enal= dac= nu a comis o 'a!t= cu ino=tie.

Hn lucr=rile de doctrin= !enal= se subliniaz= c= in'rac iunea !resu!une nu numai oțim!uta ia 'a!tic= ci i una !si"ica% 0ino= ia >n conce! ia !si"olo&ic= are ca !artici!an iț ș ț ț țansamblul !roceselor !si"ice olitie% intelectie i a'ectie% care stau la baza rela iei dintre autor ș ți 'a!ta comis= i care rele= caracterul oit i con tient al 'a!tei. 0ino= ia nu !oate 'i ealuat=ș ș ș ș ț

>n a'ara e(isten ei unui com!orttment e(terior de i ea !oate 'i stabilit= !e baz= de !robe >n cadrulț ș !rocesului !enal. Hn iziunea modern= a teoriei !si"olo&ice r=s!underea !enal= se subiectieaz=

sau se umanizeaz= i a!are ca o consecin = a unei mani'est=ri umane con tiente. $rin comitereaș ț ș'a!tei !ersoana > i dez=luie laturile ne&atie ale !ersonalit= ii iar structurile sociale >n careș țtr=ie te !ot lua m=suri !entru >m!iedicarea recidiei. O ast'el de iziune !ermite )usti'icareașra ional= a !ede!sei i se a!lic= '=!tuitorului. Orice sanc iune !enal= im!lic= e(isen a 'a!tei% !eț ș ț țde o !arte% i a ino= iei% de cealalt= !arte. $edea!sa nu !oate de!= i m=sura 'a!tei i aș ț ș șino= iei. #anc iunea !enal= nu !oate ac iona e'icient asu!ra colectiit= ii dac= nu este )ust= iț ț ț ț șec"ilibrat=.

?u trebuie a!licate sanc iuni e(a&erate cu sco!ul de a-i determina !e in'ractori s= sețab in= de la comiterea de in'rac iuni. *ceasta deoarece omul nu trebuie 'olosit ca instrumentț ț !entru atin&erea unor sco!uri% 'ie ele i sociale. * adar% >n m=sura >n care din !unct de edereș ș

)uridic orbim des!re 'a!t=% din !unct de edere )uridic orbim des!re stabilirea corect= aautorului.8!%ele (si+olo*ice !le corel! iei &intre $!(t- i !torț ș Hntre 'a!t= i autor inter'ereaz= treișcoordonate !si"ice im!ortante: oin =% !rocesul intelecti sau de con tiin =% !rocesul a'ecti.ț ș ț

Actl )olnt!r - oin a - !oart= !ecetea indiidualit= ii subiectului% am!renta luiț țoluntar=. *ctul oluntar !arcur&e de re&ul= mai multe 'aze sau eta!e.

-$rima - a!ari ia motiului@ sub un anumit moti ia na tere o neoie% o trebuin =% >nț ș țle&=tur= cu care se declan eaz= o tendin =% o dorin a de a satis'ace neoia care a a!=rut. *st'el seș ț țcon tientizeaz= motiul% care la rGndul lui este cauza intern= a actului oluntar. $ot e(ista maișmulte motie >n baza c=ruia se declan eaz= un act oluntar.ș

-aza a doua - con'lictul motielor. Dac= a!ar motie contradictorii% ele se !ot con'runta.-* treia eta!= - ado!tarea "ot=rGrii. *ceast= "ot=rGre se ia odat= cu !recizarea sco!ului

ac iunii i este in'luen at= de e(!erien a anterioar= a indiidului !riind utilitatea ac iunii% anseleț ș ț ț ț șei de reu it=.ș

C!&rl 6ri&ic !l r-s(n&erii (en!le s/iecti)e norma de incriminareE: Hn conte(tul le&ii !enale ino= ia a!are odat= cu descrierea 'a!tei >n norma de incriminare. Hn a'ara normei deț


13/20

incriminare nu e(ist= ino= ie ci numai !rocese subiectie '=r= relean = !entru r=s!undereaț ț !enal= a unei !ersoane. Constatarea c= tr=s=turile 'a!tei concrete i ale ino= iei cores!und cuș țcele din norma de incriminare conduce la ideea c= 'a!ta concret= se >ncadreaz= >n acea norm= deincriminare i ast'el dein o!erante limitele de !edea!s= !re=zute de le&e.șProcesele (si+ice c!r!cteristice $or#elor )ino)- ieiț orma 'undamental= a ino= iei esteținten ia. ,a este le&=tura cea mai strGns= dintre 'a!t= i autor% i este su'icient= !entru atra&ereaț ș șr=s!underii !enale% dac= se !oate demonstra c= acea inten ie s-a materializat. +nten ia esteț țsu'icient= !entru atra&erea r=s!underii !enale.

$rocesele !si"ice com!onente ale inten iei:ț- !rocesele olitie - oin a ca !roces !si"ic com!onent al inten iei este elementul !si"icț ț

care im!ulsioneaz= i comand= ener&ia 'izic= a omului. *ctul de oin = este >ntotdeaunaș țconsecin a autodetermin=rii subiectului% e(!rim= "ot=rGrea luat= de acesta de a se mani'esta >ntr-țo anumit= direc ie i de a ob ine un anumit rezultat.ț ș ț

,(ecutarea ac iunii - com!onenta care im!lic= e'ortul oluntar !ro!riu-zis. *ctulțoluntar este inse!arabil de cunoa terea obiectului asu!ra c=ruia se ac ioneaz=. uș ț n rol deosebit

de im!ortant >n dinamizarea actiit= ii olitie >l au st=rile a'ectie - 'rica% 'uria% etc - care au oț>nc=rc=tur= emo ional= deosebit=. *u un rol im!ortant >n 'inalizarea ac iunilor i concomitentț ț ș !roduc modi'ic=ri neuro-e&etatie.

*ctul de oin = dez=luie anumite laturi ale !ersonalit= ii '=!tuitorului% ale modului s=uț țde a &Gndi% de a se com!orta i de!rinderile dobGndite de acesta. ?u aem >n edere doar oin a%ș țci i !rocesele intelectie.ș

,le im!lic= cunoa terea de c=tre subiect a condi iilor !rezente dar i a celor iitoare >nș ț șcare a eolua ac iunea !Gn= la !roducerea rezultatului. $rocesele intelectie i cele olitie seț ș>ntre&esc unul !e altul atGt >n momentul declan =rii ac iunii cGt i !e !arcursul e(ecut=rii ac iunii.ș ț ș țProcesele (si+ice c!r!cteritice cl(ei Cul!a constituie o 'orm= s!eci'ic= de le&=tur= !si"ic= cu

'a!ta caracterizat= >n acce! iunea cea mai &eneral= !rin !roducerea de c=tre subiect a unuițrezultat !e care nu l-a oit i !e care l-ar 'i !utut eita.ș

$rocesele !si"ice caracteristice mobilului i sco!ului: 9obilul i sco!ul s!re deosebire deș ș !rocesele !si"ice care caracterizez= inten ia sau cul!a% a!ar mai rar descrise >n con inutulț țincrimin=rii. 9obilul este de'init ca 'iind acel im!uls !si"ic care determin= o !ersoan= s=ac ioneze% acesta 'iind de 'a!t cauza intern= a actului de oin = +ar mobilul este e&oist atunciț țcGnd satis'ace trebuin e !ersonale i altruist cGnd satis'ace trebuin e colectie.ț ș țSiste#l c!%elor c!re ,l-tr- )ino)! i!ț : Hn le&ea !enal= romGn= institu iile )uridice !enale iț șre&lement=rile cores!unz=toare lor sunt &ru!ate >n )urul a trei realit= i 'undamentale:ț

-'a!ta !enal=% c=reia >i cores!unde institu ia in'rac iunii.ț ț-'=!tuitorul% c=ruia >i cores!unde institu ia r=s!underii !enaleț-constrGn&erea uridic= - >i cores!unde institu ia !ede!seițiecare dintre acestea au re&lement=ri s!eciale. $aralel cu acestea% >ns=% le&ea !enal=

con ine i dis!ozi ii re'eritoare la modalit= ile >n care aceste institu ii >nceteaz= s= mai !roduc=ț ș ț ț țe'ecte.

,(ist= deci i dis!ozi ii care >nl=tur= caracterul !enal al 'a!tei: Cauze care >nl=tur=ș țino= ia% ca urmare a inca!acit= ii !si"o-'izice a subiectului - ires!onsabilitatea. O !ersoan= nuț ț


14/20

!oate 'i inoat= decGt dac= 'a!ta comis= >i a!ar ine% adic= este rezultatul ino= iei sale i dac= aț ț șac ionat !e baza cunoa terii condi iilor de s=Gr ire a 'a!tei i a !reederii rezultatului. Hn cazulț ș ț ș ș>n care >ns= subiectul nu are ca!acitatea !si"ic= necesar= comiterii 'a!tei su'erind de tulbur=ri ce>i a'ecteaz= ca!acitatea de >n ele&ere i de oin =% a 'i e(clus= ino= ia% im!licit in'rac iunea ceț ș ț ț ți se !une >n sarcin= i consecin ele ei% adic= !edea!sa.ș ț

#tarea de ires!onsabilitate% >n conce! ia le&ii !enale romGne ti% !resu!une e(isten aț ș țaliena iei mintale sau a altor cauze ce in'luen eaz= ca!acitatea intelecti= i oliti= a subiectuluiț ț șHn aceast= cate&orie intr=: !si"ozele or&anice% tulbur=ri !si"ice care a!ar ca urmare a !araliziei !ro&resie >n cazul leziunilor craniene% $si"ozele endo&ene% sau boli !si"ice la care suntobserabile tulbur=ri 'unc ionale ale !si"icului '=r= s= se 'i identi'icat i baza lor anatomic= -ț șsc"izo'renia% !si"ozele delirante i !si"ozele maniaco-de!resie% 3ulbur=rile to(ice - otr=iriș !roocate cu substan e alcoolice i stub!e'iante@ tulbur=rile determinate de o insu'icent=ț șdezoltre a 'unc iilor !si"ice cum ar 'i debilitaea mintal=% idio enie% in'antilism% cretinism@ț țOlli&o'renia@ $aranoia - tulburarea ra ionamentului% a!ari ia ideilor delirante >nso ite de unț ț țcom!ortament e(centric% o reac ie de &randoare@ $si"ozele maniaco-de!resie@ ,!ile!sia -ț

tulburare cranio-cerebral= cu st=ri con'uzionale i a&resie >n tim!ul mani'est=rii.ș

2.11.2015

Intero*!tori : in)init s! incl(!t


15/20

Din !ers!ectia !si"olo&ica% intero&atoriul care este concretizat !rin anc"eta )udiciara%urmarirea !enala% este o suma de relatii inter!ersonale care se tes intre e(treme: una o'icialare!rezentantii institutiilor de dre!t ale statului care conduc intero&atoriulE si ceilalti!artici!antila !roces care sunt !arti sau subiecti ai !rocesului.

+ntero&area sau anc"eta interiulE !orneste de la o !roba di'icila si de o diersitate careiaanc"etatorul trebuie sa i se ada!teze !entru a-si inde!lini obiectiele care au ca sco! urmatoarelere!ere:

- #tran&erea !robelor@- #tabilirea e(istentei in'ractiunii@- +denti'icarea 'a!tuitorilor si !ozitia acestora 'ata de in'ractiunedaca sunt insti&atori%

com!lici% tainuitori sau 'aorizatori% autoriE- #tabilirea ras!underii !enale a 'a!tuitorilorindica e(istenta sau ine(istenta cul!abilitatii

cat si in 'ormele s!eci'ice de cul!abilitateE+n aceasta situatie trebuie sa se ada!teze !entru atin&erea acestor obiectie !si"olo&ice

este im!licata in mod decisi.T!cticile (si+olo*ice &e intero*!re ! in)initli si incl(!tli. Din !unct de edere !si"olo&ic% intero&area cu!rinde toate 'ormele de contact erbal care au loc intre anc"etator siininuit sau incul!at% este de 'a!t relatia ce se stabileste intre !arteneri cu statut si rol !rin carese urmareste in !rinci!iu obtinerea de in'ormatii releante !entru cazul cercetat.

?ecesitatea utilizarii com!etente a armei !si"olo&ice de catre anc"etator a!are mai ales incazul sau 'aze ale anc"etei in care doezile materiale sunt insu'iciente sau li!sesc.

+n orice situatie intero&atoriul in'ractorului trebuie sa se des'asoare corect in limite le&alesi 'ara !artinire. *sadar in cunoasterea !ersonalitatii incul!atului trebuie sa se inesti&"eze in !rimul rand cazierul )udiciar si unele antecedente !riind mani'estarile com!ortamentale curente.*'larea adearului intr-o cauza !enala este !osibila mai des daca cel care e'ectueaza urmarirea

!enala are cunostinte in domeniul !si"olo&iei )uridice care sa-i inlesneasca intele&erea !si"olo&ica a !ersdoanei !e care o intero&"eaza.C# este )!%t in$r!ctorl s/ !s(ect (si+olo*ic: atunci cand o !ersoana !artici!a lacomiterea unei 'a!te !reazute de le&ea !enala deine in'ractor. $entru a 'i incadrat !enal%in'ractorul trebuie sa 'ie cunoscut si analizat in !ro'unzime acordandu-se atentie structurii sale !si"o'izice% 'actorilor care au determinat conduita acestora si a eentualelor mi)loace de ...% !si"olo&ului ii reine sarcina de a aduce in !rim !lan !ersonalitatea in'ractorului% o'erind ast'elliber acces in 'undament strate&iilor de !reenire si combatere a in'ractionalitatii.Rel!ti! #!rtor : !nc+et!tor: din !ers!ectia !si"olo&oei )udiciare: !robe – cele concrete &asitela 'ata locului si marturia.

De'inim martorul% codul de !rocedura !enala arata ca acesta este !ersoana care arecunostinte des!re reo in'ractiune de natura sa sereasca la a'larea adearului in !rocesul !enal.+n !rinci!iu orice !ersonana 'izica !oate 'i c"emata ca matrtor in !rocesul !enal% indi'erent destarea 'izica sau !si"ica.

Or&anele )udiciare aand !osibilitatea sa a!recieze care dintre acestea sunt a!te sa'urnizeze in'ormatii necesare rezolarii cauzei in curs. Declaratiilor de martor li se con'erastatutul !rocesual s!eci'ic mi)loacelor de !roba. +n cadrul marturiei% de!unerea )uramantuluiconstituie un moment !si"olo&ic e(trem de im!ortant esential c"iar !entru martor ca !ersoana


16/20

obli&ata in mod le&al sa declare adearul.De!unerea )uramantului inde!lineste mai multe 'untiuni intre care !rinci!ale sunt:aE +n'ormationala: co&nitia in sensul ca martorul este indemnat sa s!una adearul si sa

nu ascunda nimic@ bE De aertizare: !reenire in sensul ca i se mentioneaza ca ascunderea sau denaturarea

adearului este considerata marturie mincinoasa@

cE *(iolo&ica: in sensul ca !rin )uramant% martorului i se cere sa se re'ere laim!re)urarile cu aloare de adear@

dE Furidica in sensul ca )uramantul il lea&a de cauza care de!une marturie.Pro/le#!tic! (si+olo*ic! ! erorii 6&ici!re: !rin eroare intele&em sanctionarea &resita cu bunasau rea credinta a datelor 'a!tice si )uridice ridicate in cadrul !rocesului de in'a!tuire a )ustitiei.

2nele din cauzele obiectie ale erorilor e(!ertizei criminalistice se !ot datora:- +n !rimul rand e(!ertului care nu are cunostinte temeinice in domeniul stiintei

criminalistice si a metodelor de e(!ertiza !e care le utilizeaza@- +n al lea rand se !oate datora te"nicii de!asite !e care o 'olosesc te"nicienii- $artici!arii e(!ertului criminalist la realizarea unor acte de urmarire !enala care il !ot

in'luenta in concluziile 'ormate@- Li!sa e(!erientei !ractice a e(!ertului criminalist.Dintre cauzele subiectie care !ot &enera erori in e(!ertiza criminalistica% cele mai desintalnite sunt:- 3eama de ras!undere@- ?eincrederea in sine@- Li!sa de or&anizare a actiitatilor@- Com!ortamentul birocratic.Cele mai 'recente cazuri in care se condamna un neinoat se datoreaza 'a!tului ca )ustitia a

tras concluzii eronate din elemente e(acte% sau concluziile )ustitie s-au s!ri)init !e o recunoastere

mincinoasa a 'a!tei% declaratii ine(acte ale unor martori minconiso% !e e(!ertize de'ectuoase.Inti#! con)in*ere sa sursa de eroare )udiciara este unul dintre as!ectele esentiale care

conditioneaza !ronuntarea unei "otarari )udecatoresti este conin&erea intima datele care !roin de la 'ata locului% elemente )udiciare ii 'ormeaza )udecatorului conin&erea intima.

0;.12.2015

?u toata lumea este de acord c= !ro'ilul !si"olo&ic ar 'i util. Jecent un !si"olo& aar&umentat c= !ro'esionistii >n )usti ie criminal= trebuie s= a'le c= !ro'ila)ul este in cel mai bunțcaz o art=% nu o stiin =. Hn sus inerea a'irma iei men ioneaz= c= >n !rimul rGnd !ro'iul trimiteț ț ț ț


17/20

de!artamentului de !oli ie des!re in'ractori care au comis in'rac iuni !asionale sunt mai !u inț ț ț bune decGt in'orma ile ce !ot 'i ob inute de la barmanul cartierului. Hn al doilea rGnd% sus ine el%ț ț ț !ro'ilurile sunt !rea a&i i ambi&ue i !ersonal% cred este cea ade=r >n acest &en de !ro'il dar ș șde!inde la ce 'el de delict ne re'erim. ,(ist= cazuri clare care sunt e(trem de !otriite i adecateș !entru !ro'ilul !si"olo&ic. Jolul !ro'ilatorului este de 'a!t acela de a asista de!artamentul de !oli ie >n inesti&a iile >n care se caut= a)utor adi ional in rezolarea unui caz de crim=% iol%ț ț țtGl"=rie. $ro'ilatorul de succes a contribui la rezolarea cu toate cuno tin ele i abilit= ile sale.ș ț ș țHn toat= ia a i actiitatea !ro'ilatorului e(ist= i o dimensiune artistic= de obicei de!artamentulț ș șde !olitie cere a)utor !ro'ilatorilor atunci cGnd i-au e!uizat toate metodele.șPsi+olo*ie i (erson!lit!te cri#in!l-ș $e m=sur= ce !si"olo&ia ca tiin a s-a dezoltat% etiolo&iaș țcrimei a 'ost =zut= >ntr-un mod di'erit. Crima% s!une ?eitzel este rezolarea unor atribute de !ersonalitate !osedate >n mod unic sau >ntr-un anumit &rad de criminalul !oten ial. $rimiiț !si"olo&i criminali ti au su&erat c= delicen a i crima sunt direct le&ate de de'icien a de intelect.ș ț ș ț#tudiile au ar=tat c= !ersoana tGn=r= cu un niel de inteli&en = sc=zut !oate 'i mai >nclinat= s!rețcrim= decGt o !ersoana cu un M+ ridicat. M+ este doar un scor care se !oate sc"imba de la o

situa ie sau de la o sesiune de testare alta. * adar !ozi ia actual= sus ine c= intenli&en a redus=ț ș ț ț țare !u in% dac= nu deloc de a 'ace cu dezoltarea mentalit= ii criminale. 9odul >n care di'eriteț țserii de tr=s=turi de !ersonalitate se com!un !entru a alc=tui >nt-un 'el unic o minte criminal= nua 'ost >nc= desco!erit. Cercetarile si studiile clinice nu au reu it s= 'urnizeze date credibile c=t sașcon'irme o ast'el de con'i&ura ie.ț

2nul dintre cele mai des citate teste !entru m=surarea tr=s=turilor de !ersonalitate esteinentarul multi'azic de !ersonalitate 9inessota. #i&mund reud% !=rintele abord=rii !si"odinamice >n studiul min ii umane a acordat !utin tim! analizei condi iei umane iț ț șcriminalit= ii% disci!olii s=i >ns= o'er= !ostulate interesante cu !riire la mentalitaea criminal=.țdu!= ei% con'lictele se nasc din lu!ta continu= care se duce >ntre +d% ,&o i #u!ereu. +d-ulș

re!rezint= com!onentele !ulsionale% biolo&ice% ale !ersonait= ii. ,&o-ul este com!onentaț !ersonalit= ii care are sarcina de a controla im!ulsurile !rimitie ale +d-ului% centrate !e se( iț șa&resiitate. #u!ere&o-ul este considerat com!onenta de r=s!uns social% care !ractic s!unetrebuie să vreau sau trebuie să nu vreau.

Cu tot res!ectul !entru aceste teorii trebuie s= ne >ntoarcem >n realitatea curent= i s=șconstat=m c= !entru a !utea r=s!unde !rooc=rii de a-i urm=ri >n )usti ie i de a-i !rinde !e ceiț șcare comit 'a!te i mai ales 'a!te &rae !ecum tortura sadic=% iolul% molestarea coiilor .a.ș ștrebuie >n mod cate&oric s= se a!eleze la !ro'ila)ul !ersonalit= ii.ț

$ro'ilul !ersonalit= ii o'er= o anumit= >n ele&ere asu!ra ti!ului de !ersoan= care ar !uteaț țcomite un iol o tGl"=rie% o mutilare sau un omor. iecare !ersoan=% criminal sau nu% are o !ersonalitate unic=% indi'erent de e(!erien ele trecute% mediul 'amilial sau biolo&ic% 'iecareț !ersoan= se rela ioneaz= >n mod di'erit% se com!ort= >n mod di'erit i !osed= un set di'erit deț șalori i atitudini.ș

*ceast= di'eren = ine din arietatea i combinarea a cinci com!onente ale !ersonalit= ii:ț ș ț biolo&ia% cultura% e(!erien ele comune i e(!erien ele unice.ț ș țPro$il!6l cri#elor ,n serie

Omorul >n serie este >n mod 'undamental di'erit 'a = de omorul obi nuit. Je!etareaț ș


18/20

com!ortamentului criminal are loc sub im!eriul 'antomelor uci&a ului% eenimentele e(terioareșaGnd doar un rol declan ator.ș

Cu toate c= 'iecare uci&a >n serie este un unicat !rin istoria !ersonal= !e care a !arcurs-o%șunii autori au >ncercat s= dezolte ti!olo&ii ale criminalilor >n serie. #-au bazat !e 'a!tul c= uniicriminali >n serie sus in c= aud oci sau au edenii care >i >ndeamn= s= ucid=. *l ii se consider=ț țmisionari sau trimi i de Dumnezeu sau diaol ori a unor or&aniza ii secrete. La nielul acestaș ța!ar !si"oticii u or de recunoscut !e care aoca ii nu au !robleme >n a-i declara ires!onsabili.ș ț

2ci&a ul >n serie "edonic omoar= !entru c= >i !lace s= 'ie iolent% iar iolen a sa este inaltș țerotizat=. La acest ti! de indiizi &rati'ierea se(ual= nu a!are decGt >n urma unei cruzimie(treme. De i con'orm ti!olo&iei el saureaz= 'iecare moment al crimei% uneori i !rocesiunea deș ș>n"umare sau anc"eta.

,(ist= i un alt ti! de uci&a "edonic% care nu omoar= !entru !l=ceri se(uale ci !entruș șcG ti&uri materiale - uci&a ul !l=tit.ș ș

2ci&a ul >n serie dominator ucide !entru a ob ine controlul total asu!ra ictimei.ș ț#entimentul de utere !e care >l de ine !rin omor !are s= 'ie tot de natur= se(ual= ,l are tendin aț ț

de a stran&ula. 9a)oritatea uci&a ilor >n serie au Grte >ntre i 4 de ani i sunt inteli&en i sauș ș ș țcel !u in icleni% 'ermec=tori i carismatici% interesa i de munca de !oli ie sau c"iar colaboratoriț ș ț țai !oli iei. Com!ortamentul criminal este sus inut de 'antasme care se dezolt= cu mult >nainteaț ț !rimului omor i care sunt r=s!unz=toare de re!etarea omorurilor !Gn= cGnd uci&a ul este !rins.ș ș

Du!= ce i i ale&e ictima ideal= !e criterii !ersonale i tr=s=turi !re'erate criminalulș șac ioneaz= ca i cum ar 'i !e !ilot automat. ?u >i !as= de s!eran ele% temerile% !lanurile de iitor ț ș țale ictimei care deine doar un obiect >n mGinile sale. La 'iecare omor uci&a ul >n serie !arcur&eșun !roces ciclic de stadii a c=ror succesiune este !recis determinate.

1E $rimul stadiu ar 'i &Gndirea de'ormat=% care const= >n !erce! iile% re!rezent=rile iț ș )udec= ile !e care iitorul uci&a le-a construit >n !rocesul rela ion=rii sale cu lumea iț ș ț ș

care >l conduc s!re un mod !articular de reac ie.țE *l doilea stadiu este c=derea% care se !roduce datorit= acumul=rii de eenimente sociale

sau intime care >l de'aorizeaz=.E *l treilea stadiu este r=s!unsul ne&ati interior% cand mental se consider= 'rustrat.4E *l !atrulea stadiu - r=s!unsul ne&ati e(terior% cGnd este res!ins direct% 'rontal% iar el > iș

im!une su!erioritatea omorGriiE 2ltimul stadiu este restaurarea% cGnd > i re&=se te luciditatea i > i !une !roblemaș ș ș ș

minimaliz=rii riscului de a 'i !rins - ter&e urmele. Jar se >ntGm!l= ca un criminal s= !un=șca!=t unei serii de crime '=r= s= 'ie !rins% iar dac= a a cea se >ntGm!l= totu i >nseamn= c=ș ș>n ia a lui s-a >ntGm!lat cea !oziti - c=s=torie.ț

1n considerare conduiteleș șdeiante de simulare. *ceasta 'orma de mani'estare a deiantei este situata la limita dintrenormal i !atolo&ic@ caracterizata !rin sco! i motiatie utilitara imediata.ș ș


19/20

Cazuri de simulare sunt e(em!li'icate c"iar din antic"itate% 2lise simuleaza nebunianerand sa !artici!e la r=zboiul >m!otria 3roiei: a in"amat un cal i un bou i a semanat !eș șcGm! sare >n loc de &rau. c!te*orii &e si#l!re

• simularea !reentia: >n mod !remeditat i con tient se urm=re te inducerea >n eroare@ș ș ș'orma de !rein'ractiune unde indiidul !re&=te te ac iunile% > i cauta ar&umente i > iș ț ș ș șstabileste alibiurile.

• #imularea contaminatia: caracteristica unor colectie restranse cu re&istru s!ecial 'orme de detentie% medii restrictieE% determinand situa ii de 'rustrare% su&erate deț !ersoane a caror structura de !ersonalitate este dizarmonica. #e !ot simula into(icatii% boli in'ectioase.

• Disimularea re'lecta o motiatie !si"olo&ica !articular= la care se adau&a o conditie'aorizanta o situa ie sau un 'actor social de 'rustrare% in&radire a dre!turilorE. $oateținsoti o conduita deianta com!le(a: com!ortament autodestructi sau ideea der=zbunare. *ce ti subiecti nea&a tulburarile de !erce!tie !e care le au iar continutulșdelirant al &andirii !atolo&ice este ne&at@ dau r=s!unsuri eazie.

iecare simulant > i com!une un tablou de sim!tome cores!unz=tor tem!eramentului sau%șresurselor sale intelectuale i ca!acitatii de rezistenta 'izica i !si"ica.ș șO 'orma !articular= de simulare este automutilarea suicid !artialE% >ntGlnit= la s"izo'renii

care > i !roduc r=ni &rae sau la "omose(ualii deliranti "otarati sa > i sc"imbe se(ul. ,steș șdeterminata de anumite condi ii de mediu i situationale >n care se a'la !ersoana deianta.ț șHncercGnd sa im!resioneze% sa braeze% simuleaza stari de lesin% de r=u% e!ile!sie% se taie !e 'atacu lama. $ersoanele a'late >n intero&atoriu mimeaza stari de r=u sau sinuciderea% loindu-se cuca!ul de 'isete% dula!uri% &eamuri% in&"itind cuie% lame% !i(uri% >n sco!ul intreru!erii tem!orare acercetarilor.

#inistrarea este o disimulare s!eci'ica% >ntGlnit= la traumatizatii care !ersista intro

situa ie


20/20

discernamant i rationalitate. Din cauza &radului mai mare de su&estibilitate ei dein bunișe(ecutanti ai indemnurilor altor !ersoane% comitand 'urturi% ioluri% tal"arii% ra!iri% incendieri ișomoruri.Strctri &e (erson!lit!te c risc #!re &e !*resi)it!te.$ersonalitati decom!ensate sau cu structura dizarmonica se >ntGlnesc cel mai des >n zonanormalitatii. 3ilburarea de !ersonalitate debuteaza >n co!il=rie i !ersista cea mai mare !arte așie ii adulte. Cu e(ce! ia tulburarilor antisociale% indiizii cu tulburari de !ersonalitate necesitaț țarareori s!italizare% >n a'ara situatiilor de to(icomanie sau de!resie ma)ora.

Tl/r!ri &e ti( (!r!noi&- !ersistenta i ne)usti'icata sus!iciune >n oameni%ș"i!ersensibilitate% a'ectiitate redusa care !laseaza indiidul la !eri'eria mani'estarilor normale.

Tl/r!re! &e ti( sc+i%oi&- 0asile $redescu: di'icultati sau inca!acitati de a stabili ișintretine rela ii solide% retra&erea >n sine% centrarea indiidului !e !ro!ria !ersoana% urmarireațsatis'acerilor !ro!riilor dorin e% lu!i sin&uratici% > i intemeiaza &reu o 'amilie@ rela iiț ș țnecores!unzatoare din cauza saraciei a'ectie@ ca!acitati reduse de comunicare emotionala@ !ersoane u or labile% re'ractare% inca!atanate.ș

Tl/r!re! nerosti#ic!- debuteaza din co!il=rie. Caracteristici: timiditate% li!sa deindemanare% de abilitate% ca!acitate redusa de memorare i oboseala@ labilitate emotionala%școm!ortament iritabil i susce!tibilitate. #unt tulburate mecanismele decizionale% se su!orta &reușstresul senzorialcaldura% 'ri&ul% duritatea% cruzimea% brutalitateaE% ia a se(ual= cu !er'orman eț țsc=zute% casatoriile sunt ratate sau tensionate. +ndiidul este an(ios i > i accentueaza starile deș șr=u !rin su&estie.

Tl/r!re! &e (erson!lit!te &e ti( !ntisoci!l)iol!re! dre!turilor celorlal i. Debul laț1 ani%conduce la e ec >n !lan socio !ro'esional.ș

PSIHOLOGIE JUDICIARA.CURSURIdocx

Documents

Transcript of PSIHOLOGIE JUDICIARA.CURSURIdocx