Psihologia varstelor lucrare

8/19/2019 Psihologia varstelor lucrare

1/77

Capitolul 2

Stadialitatea si evolutia umana.

Omul traverseaza trei ciclurii mari in decursul vietii sale; al copilariei, al tinertii si al adultului iardin cadrul lor se desprind peroiade si subperioade relativ distincte. Chiar daca aceste perioade, etapestadii au creat controverse asupra lor ele caracterizand ciclurile umane controversele au provenit dindiferentele conceperii “omului concret” cu existenta temporara si “omului in situatie” cu un anumit potential psihic la statutul de varstra, ele nu au contrazis sinonimia dintre termeni etape' perioade sistadii' respectiv subperioade si substadii la care se adauga si cel de ciclu. ratarea de fata apare prin prisma particularitatilor structurate cu dinamismul ce caracterizeaza evolutia, conceputa in ordinesistematica pentru a ceea o imagine probabilistica a omului complet !intreg". a" #rimul ciclu cel al copilariei marcat prin crestere si dezvoltare cuprinde subiectul de la nastere pana la adolescenta inclusiv in care subliniem copilaria, campul de in care se structureaza si sedezvolta conduitele fundamentale adaptative, insusirile personalitati, ale cognitiei, cele intelectuale, aleafectivitatii si motivatiei, atitudinilor si sociabilitati #rocesul alfabetizari care in societatea moderna incepe inainte de intrarea copilului la scoalareprezinta accesul spre cultura prin intermediul ciclului primar se traverseaza o etapa intensa deelaborare a deprinderilor intelectuale si de formare a motivatiei epistemice iar mai tarziu prinintermediul ciclului primar se elaboreaza mecanismele intime ale integrari scolare si sociale a copiilor,a conduitelor complexe legate de debordantul dimorfism sexual si stabilizarea aspiratiilor scolar$ profesionale. ransformarile ce au loc in perioada copilariei nu sunt lineare, uniforme ci si cu oscilatii,dar fara sa afecteze caracterul continu al deveniri umane.

b" %n ciclul tinereti apare un intens proces de integrare social$ profesionala si constituirea propriei familii stucturandu$se mai profund subidentitatile profesionale , cele legate de familia personala si subidentitatile parentale in cadrul ei &ceste dimensiuni pot avea grade deconcordanta sau disonanta rezultate din modul in care tanarul traieste responsabilitatea ce iirevine si demersurile ce le face pentru indeplinirea ei in acest context aparand orientari pregnante spre un anumit mod de viata si se stabilizeaza unele atitudini comportamentale.%n altreilea ciclu cel de adult cu maturitatea si batranetea predomina ascensiunile si regreselecaracteristice ce determina antrenarea in roluri si statute in care adeseori crizele de timp duc laframantari si tensiuni cu explozii ce se pot regreta uneori ulterior. #erioada batranetii secaracterizeaza printr$o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica functionalitatea psihica scazandu$i productivitatea prin iesirea din campul munci si plecarea copiilor creeandu$se modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor, a stilului vietii cand subidentitatea


2/77

profesionala si matrimoniala intra in criza sau se estompeaza iar bolile de degenerenta fac dinaceasta perioada fragila o etapa de instrainare cu atat mai mult cu cat se traieste sentimentulinutilitatii sociale si a abandonului.

2..(ebutul vieti si fazele intrauterine

)ulte din celulele corpului uman sint celule *somatice*, fiecare continindin nucleul sau + de cromozomi. -permatozoidul si ovulul sint celuleembrionare sau *gameti*, fiecare cu cite 2 de cromozomi. /nirea acestorgameti intr$o singura celula care contine + de cromozomi dispusi in 2 de perechi, se petrece in procesul fecundarii.

%n timpul orgasmului un barbat poate e0acula intre 211 si +11 despermatozoizi in vaginul femeii. /nii dintre acestia strabat mucusulsecretat de colul uterin, care devine mai putin dens si dispus intr$unstrat mai subtire in perioada ovulatiei !perioada de fertilitate afemeii", si traverseaza uterul, a0ungind !doar citeva sute despermatozoizi" in trompa uterina. (aca ovulul n$a fost eliberat,spermatozoidul mai poate astepta, el supravietuind in trompa maximum + deore.

(upa fenomenul ovulatiei, ovulul apt pentru fecundatie este atras de catretrompa uterina si, inaintind prin lichidul folicular datorita miscarilorondulatorii ale trompei, a0unge in treimea ei externa, locul de intilnirecu spermatozoidul.

-aptamina %

#rima zi de viat3 -perma depozitata in traiectul reproductiv feminin are nevoie de cca 4 ore

pina ce enzimele sale penetreaza peretele extern al ovulului !zona de protectie sau zona pellucida". O data ce un spermatozoid a patruns in ovulnici un altul nu o mai poate face, ovulul creindu$si un scut de protectie.-permatozoidul isi pierde coada, iar capul incepe sa$si maresca volumul.(upa penetrare, mai sint necesare cca 2 ore pina ce spermatozoidul,facindu$si loc prin citoplasma, va fuziona cu nucleul haploid al ovulului,formind o singura celula, zigotul unicelular sau celula ou, oindividualitate unica din punct de vedere genetic. 5uziunea sau singamiamai dureaza inca 2 ore. (in acest moment, prin aran0amentul unic al

materialului genetic !&(6" este determinat sexul si toate celelaltecaracteristici ale dezvoltarii somatice !culoarea parului, a ochilor,fizionomia, etc" si apar conditiile pentru mitoza !diviziunea celulara".

#rocesul incepe cu o celula dubla, apoi o celula tripla a$cronica, apoi ocelula cvadrupla dupa care progreseaza prin multipli de 2 !, , 2, etc" pina va a0unge la cele 1.111.111 de celule ale corpului uman !in perioada

2


3/77

adulta". #rima diviziune are loc la cca ore de la fuziune, fiecare din cele doua

celule !si urmatoarele" continind in mod identic si total acelasi mesa0genetic !&(6".

%n ziua a patra, embrionul numara cca 2$ celule, fiind denumit morula!cuvint preluat din latina si care inseamna duda" datorita aran0arii inciorchine a celulelor". 7l este localizat la intrarea dinspre trompauterina in uter. &ici a a0uns prin miscarile contractile ale trompei. %nacest stadiu, un lichid secretat de cavitatea tubara se infiltreaza inspatiile intercelulare ale morulei care fuzioneaza pentru a forma ocavitate primitiva, blastocelul. Ca urmare, morula devine blastocist sau blastula. Celulele sale vor forma pe viitor doua grupe8 invelisul periferic!trofoblastul" care va da nastere structurilor nutritive,inclusiv placentei, si masa interna, centrala !butonul embrionar sau

embrioblastul" care constituie embrionul insusi. %n ziua a cincea embrionul a a0uns de0a in cavitatea uterina, si mai

rataceste inca 2+ de ore, cautindu$si locul ideal de implantare. -ubinfluenta hormonala, endometrul !peretele intern al uterului" setransforma intr$un adevarat burete imbuibat de elemente nutritive.%mplantarea embrionului9oului se face mai frecvent in mucoasa fundului

uterin deoarece, la acest nivel, tonusul muscular este mai scazut insaptamina care urmeaza ovulatiei. (e indata ce oul se aseaza pesuprafata

endometrului, strucura care va determina aparitia viitoarei placente aderala celulele superficiale ale mucoasei uterine.

-aptamina a %% a

%n aceasta perioada are loc, printr$un proces enzimatic, erodareatesutului uterin superficial, cu scopul de a$i deschide oului drum prinmucoasa uterina.#e tot parcursul acestei saptamini oul se afunda progresiv in endometru, pina cind va fi acoperit total de acesta. &cest proces se numeste nidatie!cuibarire". %n paralel, prelungiri pornite din stratul extern alembrionului !trofoblast" incep sa patrunda prin endometru, pentru aseconecta la vasele de singe ale mamei. &cestea vor forma ulterior placenta

si cordonul ombilical. %n aceasta perioda are loc contactul propriu$zis intre organismul matern

si embrion, stabilindu$se toleranta imunitara a mamei vis$a$vis de acest*corp strain*.7mbrionul isi semnaleaza prezenta prin substante placentare si hormoni,oprind menstruatia.

%n timpul perioadei anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriudenumit *pierdere*. -e estimeaza ca intre 21 si :1$1 dintre ovulele


4/77

fertilizate sint date afara din uter. 7le nu reusesc sa se implanteze sisint *pierdute* !fara ca mama sa stie" datorita unor dezechilibre chimicein sistemul reproductiv sau datorita unor gene cu defecte, purtate deembrion.

-aptamina a %%% a(upa ce embrionul se nideaza cu succes, el sufera o restructurare saudiferentiere a celulelor componente denumita *gastrulatie* sau*organogeneza*. &re loc o rearan0are a celulelor care se dispun in straturi8 ectoderm, mezoderm si endoderm embrionar care vor danasterediferitelor parti componenete ale corpului bebelusului.ot acum se contureaza si trasatura primitiva sau primitive bod< axiscaredetermina dezvoltarea initiala a sistemului nervos si a coloaneivertebrale a embrionului.

-e formeaza tubul cardiac primitiv care incepe sa bata in ziua a $ 2a.-e dezvolta reteaua vasculara anexa si se instaleaza primele schimburisanguine intre circulatia embrionara si singele matern.

-aptamina a %= a

>a sfirsitul acestei saptamini embrionul masoara cca. +,: mm. 7l are oforma puternic arcuita !curba" si un cap foarte dezvoltat in raport curestul corpului.>a o luna, embrionul este de 1.111 de ori mai mare decit oul fecundatoriginar si se dezvolta rapid.

%nima pompeaza cantitati tot mai mari de singe prin sistemul circulator.#lacenta formeaza o bariera unica ce permite ca singele mamei sa raminaseparat, dar in acelasi timp, permite hranei si oxigenului sa treaca prinea. Oul se scalda de0a intr$o cavitate amniotica voluminoasa.

5orma umana devine clar vizibila prin achizitia unei structuritridimensionale.

&par primele organe de simt8 ochii, urechea interna si gura. %ncep sa se formaze structurile care vor determina dezvoltarea muschilor

si a oaselelor !in mod special vertebrele si coastele", a dermului si acordoanelor nefrogene !din care ulterior se vor dezvolta rinichii".

-aptamina a = a&par mugurii viitoarelor membre si a celor : degete de la miini. Ochiiseinchid la culoare pe masura ce se produce pigmentarea.%ncep sa se formeze emisferele cerebrale !telencefalul". &par celuleleolfactive care, infundindu$se in tesutul subiacent, determina formareafoselor nazale.&pare intestinul, ficatul si pancreasul care vor continua sa se dezvoltecapatind o forma definitiva la sfirsitul saptaminii a a.

+


5/77

-aptamina a =% a

%ncepind cu ziua a +1 a se pot deosebi si inregistra undele cerebrale cua0utorul 7lectroencefalogramei !77?". (e acum creierul incepe sacoordoneze miscarea muschilor si a organelor.

-aptamina a =%% a7mbrionul incepe sa se miste spontan iar aceste miscari sint vizibile cua0utorul ecografului. >a inceput miscarile nu au amplitudine dar, pemasura dezvoltarii sistemului muscular si osos, el va incepe sa facasarituri, sa$si duca minutele la gura sau sa$si prinda piciorusele, sa serasuceasca.

)ama va simti primele miscari abia in luna a patra !cele care sint la prima nastere" sau cel mai devreme la sfirsitul lunii a treia !cele careau mai nascut". &ceasta sensibilitate tardiva este datorata mai multorfactori8 in saptaminile =%% @ A%= embrionul nu este destul de puternic

pentru a efectua miscari ample; miscarile lui sint amortizate de lichidulamniotic in care se scalda ca un astronaut; datorita dimensiunilor salereduse el nu preseaza inca asupra peretelui uterin a carui strat externeste acoperit cu o membrana senzitiva peritoneala. -tratul intern aluterului nu este prevazut cu inervatii senzitive.

-e formeaza maxilarele, iar radacinile celor 21 de dinti de lapte apar ingingii.

-aptamina a =%%% a %ncepind cu aceasta saptamina embrionul isi schimba denumirea, fiind numit

pe viitor fat, cuvint care vine din latina si inseamna tinar sau copil. 53tul masoara cca 2 cm si cintareste aproape un gram. )emebrele au capatat clar toate cele trei segmente !brat, antebrat, mina,

coapsa, gamba, laba piciorului" iar degetele si articulatiile sint bineindividualizate.

&cum toate organele interne exista. %nima bate de mai bine de o luna,stomacul produce sucuri gastrice si rinichii incep sa functioneze.%ntestinul s$a diferentiat de0a in partile sale succesive8 esofag, stomacsi intestin propriu$zis. &bdomenul are de0a o forma rotun0ita.

&paratul respirator se dezvolta intens si capata o structura arborescenta,de o parte si de alta a inimii. &ceasta a a0uns la forma sa externadefinitiva si la compartimentarea in patru cavitati. otusi circulatiasanguina va ramine intr$o forma primitiva pina la nastere pentru ca ea nucuprinde decit marea circulatie. )ica circulatie, cea pulmonara, va devenifunctionala doar la nastere. #ina atunci oxigenarea singelui se va face

:


6/77

prin placenta si nu prin plamini. rupul fatului raspunde la atingere.

-aptamina a %A a &mprentele sint de0a evidente in piele.

5atul isi va indoi degetele in 0urul unui obiect pus in palma lui. 5izionomia este clar umana8 ochii inca foarte laterali si fara pleoape,nasul, urechile, gura, separate de fosele nazale prin valul palatin,limba, toate sint la locul lor.

-aptamina a A a /terul se dubleaza in marime. 5atul se poate uita cu ochii intredeschisi, isi poate misca limba si poate

inghiti, isi poate incrunta fruntea.

-aptamina a A% a

&cum fatul are cam + cm. &pare urinarea. )iscarile muschilor devin maicoordonate. %ncep sa functioneze mugurii gustativi.


7/77

-aptamina a A%% a 53tul are de0a cca. 1 de grame.

53tul doarme iar cind se trezeste isi exerseaza puternic musculatura8 isiintoarce capul, isi indoaie degetele de la picioare, isi deschide siinchide gura, face sarituri, incearca sa stea in cap.

(aca e mBngBiata, palma se va stringe intr$un pumn inchis tare. 53tul respira lichid amniotic nu pentru ca ar primi astfel oxigen ci pentru a$si dezvolta sistemul respirator.

eoretic ar trebui sa fie vizibile la ecograf organele sexuale pentru cadiferentierea lor are loc incepind cu saptamina a A% a. #ractic acestlucru va fi posibil pe la inceputul lunii a =a.

%ncep sa creasca unghiile. Curind se vor inchide pleoapele, pentru a prote0a ochii sensibili la

lumina ai embrionului, si se vor redeschide in luna a =%% a.

>a saptamani apar unele miscarii ale traiectului digestiv, la $21 de saptamani miscari ale pleoapelor buzelor si picioarelor iar la 2 de saptamani unele reactii vocale si comunicative acestea putand fi intarziate sau inhibate in conditiile actiuni unor factori nocivi asupra gravidei sau atunci candfetusul nu are un mediu favorabil dezvoltari ar toti acesti factori interni sau externi influienteazanegativ dezvoltarea dezvoltarea copilului si dupa nastere.

2.2. 6asterea si dezvoltarea timpurie a copilului.

6asterea normala se produce la circa luni, dar exista si situatii cand apar modificari care

produc nastera la la 4$ luni acesti copii sunt numiti prematuri si au o greutate de cica :11$ 2111 gr.laacestiia apar unele dificultatii de adaptare in primele :$ saptamani dar in conditii optime de dezvoltareei recupereaza in circa 2 luni acest handicap de la nastere. &tunci cand intevin unele conditiinefavorabile in viata intrauterina sau la nastere pot aparea copiii retardatii numiti imaturi iar uni se potnaste cu handicapuri chiar si atunci cand se nasc la termen daca asupra lor au actionat o serie de factoride risc cum ar fii8 infectii virale !la inceputul sarcini", radiatii, diversi paraziti, etc. 6asterea normala dureaza intre + ore si 1 de ore cu un &verage cotat la ore. 1

din copii se nasc prematur. #runcul e de aproximativ :1 cm cu ogreutate de circa , Dg avand perimetrul cranian de : cm. -corul&pgar $ se calculeaza la 9 : 9 1 minute si se noteaza pe fisa desanatate. 7l tine cont de puls 9 respiratie 9 tonus 9 reactivitate 9cromogenia pielii !anoxia e tradata de culoarea bleu a epidermei".-corul optim e 1 $ cate 2 puncte pentru fiecare parametru iar celminim trebuie sa fie cel putin 4. Cr


8/77

$ pelvinala !explica dificultatile prezente in citire" $ flancocidentala !cordonul ombilical provoaca 0ugulari terifiante

ale fluxului respirator" $ prematura !copilul nu are nici 2 de saptamani de viata

intra$uterina" #runcul resimte post$natal mai acut nevoia mesa0ului tactil in

comparatie cu satisfacerea nevoii de hrana 9 lapte. (e aceea copilultrebuie sa petreaca primele minute din viata extrauterina la sanulmatern. electualizarea circumstantelor responsabile de nasterea pruncului priveste evadarea de sub tutela ratiunii a trairilorinerente travaliului 8 Dhc+:chhm$ metoda (icD$Eead !exercitii de respiratie"

$ metoda >amaze !tatal pruncului asista la nasterea lui" $ metoda Fradle< !antrenamentul prevalent psihologic" $ metoda >ebooafer$>ight este

discreta si inescortata sonor" !cordonul ombilical nu e taiatimediat de la expulzarea fatului ci la cateva minute dupa ce pruncula fost plasat -Din to -Din pe abdomenul matern"

$ metoda CeaDovsDi !copilul e nascut in mediul acvatic unde fara a ise taia cordonul ombilical ia si da prima lectie de flectariacvatice si astfel se itereaza evident circumstantele responsabilede experientele intra$uterine in oceanul amniotic"

-ofrologia cere pentru a reflecta armonia deplina intre instantelema0ore ale umanului !trup 9 psihic 9 spirit". rebuie sa optamintotdeauna pentru Copiii -urpriza adica pentru aceia fortuiti sicare sunt rodul dragostei pure inafectate de ratiunea aditiva si poate in pofida ei @ (olto.

2..=iata ecto$uterina !pana la un an"

7venimente importante 8 $ apucarea 9 manipularea obiectelor

$ locomotia !hiper$activii fug inainte de$a merge"$ detenta limba0ului

?eofagia apare pana la an. %ntr$o ora copilul e treaz doar minute. /n copil din : nu are somnul normal. 6ou$nascutul vede clarceea ce se afla la 1 cm de ochii lui. (olto precizeaza ca bebelusulaude vocea parintilor in timpul vietii sale intrauterine si ca el nucunoaste doar vocea ci si limba materna $ problema supliment pentru bebelusii adoptati de straini.

%nvatarea $ obisnuinta, conditionarea clasica si cea instrumentala,imitarea.

(iferentele intre #ragul -enzorial )axim si #ragul -enzorial )inimsunt anemice. #erceptia apare la 2 luni escortata de atentiaspontana. #entru facilitarea travaliului 9 expulzarii fatul este


9/77

blindat cu o substanta $ =ernix. 7xperienta -Din to -Din trebuie sanu lipseasca din #ass#ort$ul empiric. ?ura este un veritabilinstrument cognitiv. >aptele matern poseda anticorpi ce constituieun mod de stimulare a sistemului imunitar al copilului. Colicileapar la sugarul sanatos din saptamana dupa externarea dinmaternitate. (e retinut ca ele nu apar la copiii crescuti in

colectivitate. -uptul trebuie sa nu ceara mai mult de 21 de minuteiar sevra0ul va fi impus la mai putin de luni post$nastere. -i bebelusii orbi surad. 6ou$nascutul zambeste in somn. -urasulrelational apare in primele saptamani. (upa -pitz el constituie#rimul Eegizor al vietii psihice. /lterior in perioada &ngoasei dinluna a $a !&l (oilea Eegizor al vietii psihice" bebelusul surade inspecial mamei. endinta de$a surade se diminueaza daca nu li seraspunde. >a zile pruncul deosebeste odorific laptele matern de$alaltor femei. 2 saptamani $ sugarul poate sa$si recunoasca mama pecale olfactiva in somn. )amele sunt sfatuite chiar sa nu$si schimbe parfumul pentru a nu deruta copilul. Capacitatea de$a revendicaodorific identitatea mamei sucomba pe ecartul 2$: ani. (in ziua a$a toate mamele reusesc sa$si identifice copilul prin experientaodorifica. /rechea nou$nascutului e pluvionata pana la varsta de 2saptamani de lichidul amniotic $ riscul expunerii la otite e mareiar baietii pot ramane cu tare de virilitate de pe urma contractariiunei atare infectii. >a saptamana post$nastere cunoaste directiade unde provine sunetul. (istinge vocea mamei de$a altora. -unetele 0oase au efect sedativ si prin urmare tata e necesar sa fie in prea0ma odraslei. 6ici cand doarme pruncul nu trebuie izolat intr$unmediu afon pentru ca are dreptul la fono$terapie. -ecretia lacrimalaapare la luna. Cand i se scot hainele si este in pielea goalaincepe sa planga. )ult timp s$a crezut ca e din cauza hipotermieidar si$n cazul spatiilor supra$incalzite plansul persista. &cest gende reactie survine din cauza sentimentului de anxietate parvenit pefondul defaza0ului insinuat intre ceea ce resimte pruncul siamintirea confortului pluviogen datorat prezentei oceanuluiamniotic.-ugarul este o fiinta imatura la capatul unei &ngoase inimaginate $Ginnicott. Eeflexul auto$defensei survine la saptamani. (upainstalarea satietatii copilul poate urmari un obiect prezentathomoflanc. (istanta de pana la de cm e cea la care prunculobserva initial obiectele $ in prealabil $ cinetizate. >a saptamani copilul face distinctia plat $ implat iar la 1 saptamanidihotomia concav $ convex. >a + luni pruncul vede cromatic. (upa :saptamani interesul vizual este ancorat ori se polarizeaza catreochi $ gura. Copilul nu urmareste asiduu gura ci ochiiinterlocutorului. 7xperienta 7


10/77

$ intima !: @ +: cm"$ personala !+: @ 22 cm"

$ oficiala !22 @ 1 cm"$ publica !peste 1 cm" !apare dupa an de viata"

>imba0ul $ luna $ sunete guturale 9 2 luni $ vocalize 9 luni $gangurit universal !ecto$etnic" 9 + luni $ raspunde interlocutorului

prin vocalize si rade in hohote 9 : luni $ lalatiunea !)& $ )&" !&$ &" 9 luni $ silabe bine conturate !(&" !#&" !F&" 9 luni $holofrazele 9 1 luni $ primele cuvinte tezaurizate. Orice nevoieeste dovada unui impediment sau dezechilibru interior9 exterior. &similarea si acomodarea sunt percutate de inteligenta.

I. #iaget $ epigeneza developmentala $ stadiul senzorio$motor ! ande viata"

" reflexele !1 $ luna" !suptul" 2" deprinderi si perceptii ! $ + luni" !reactiile circulare primare

$ indistinctia mi0loc 9 scop" !obiectul ascuns se crede disparut" " deprinderi si perceptii !+ $ luni" !reactii circulare secundare

$ vizeaza obiectele exterioare si nu propriul corp" !coordonareatact$vaz" !clivarea mi0loc 9 scop" !copilul cauta obiectul ascunschiar si atunci cand e mutat din loc sub privirile lui"

+" inteligenta practica ! $ 2 luni" !pre$limba0" !5rame$-tage" :" reactiile primare tertiare !2 $ luni" !conduita suportului 9

sforii 9 bastonului" " combinatorica mintala ! $ 2+ luni" !de la Out$-ight se a0unge

la %n$-ight" !permutarile iconice" >a an apar reflexele instrumentale $ copilul isi pune caciulita pe

cap semn ca vrea sa mearga la plimbare. Eeprezentarea permiteimitatia sau disimularea $ copilul se preface ca doarme.

&chizitiile fundamentale $ I. #iaget " construirea obiectului $ semn feroce al iminentei acentralizari

prin care se explica trecerea de la ego$centrism la alter$centrism 2" obiectivarea cauzalitatii !dupa 2 luni" " obiectivarea spatiului !dupa 2 luni" +" obiectivarea timpului

%ntelesul meu despre mine insumi creste prin imitarea ta siintelesul meu despre tine creste in termenii intelesului meu despremine insumi $ FoldJin. 7u sunt cate putin din tot ce$am intalnit $Homer 9 Knight.-pre luni adualismul expie deoarece copilul se gadila si acestfapt arata ca el se declara socialmente constient de propriul sinein raport cu alter$sine.

7ul Corporal $ 2 zile !copilul suge policele" 9 2 luni !studiazamainile ca pe obiecte alogene" 9 luni !se descopera in oglinda"!copilul recunoaste mainile dar in cazul obrazului este vorba nu derestituirea ci de construirea unei imagini" !experientaFuild$#icture" 9 1 luni !saruta oglinda si ramane surprins deamprenta labiala" 9 2 luni !face distinctia intre propriul chipreflectat in oglinda si cel al fratelui geaman aflat dupa un simplugeam".

1


11/77

Eecunoasterea altuia este in realitate anterioara recunoasterii desine fiindca apare de0a la luni. otusi identificarea de sine inoglinda este anterioara identificarii in oglinda a altuia dovada caocolul pentru a$si descoperi propria persoana dispare la ani sideci cu mult inaintea ocolului sau experientei F


12/77

constata -pitz $ e in legatura uneori cu ostilitatea pe care oresimte mama fata de el si pe care o deghizeaza in anxietate. )ai bine sa gresim aratand prea multa iubire decat prea putina $ ?etz.

)iscarile $ cervicale 9 manuale 9 de mers. Eeflexe inconditionate 9conditionate. >a + luni pruncul doarme ore pe zi. -pre 2 lunicopilul doarme mai mult noaptea si mai putin ziua. Hormonul de

crestere e secretat doar in reprizele hipnagogice. Copilul sub luni nu are non$E7) si ca atare el intra direct in E7)$ul nictimeraldin orice stare prezumata $ veghe 9 plans. #rin 0oc $ apare priniterarea activitatii $ pruncul cauta realitatea iar adultul viaexperienta ludica doreste sa evadeze din ea. Copilului mic dati$i 0ucarii mari $ =erneil. $ + luni !0ucarii cromatizate 9 profone"

+ $ luni !0ucarii dexterogene" $ 2 luni !0ucarii non$casabile" #ana la 4 luni pruncul nu suporta prezenta altui copil ci cauta

exclusiv adultul. Oamenii nefericiti nu au dreptul de$a avea copii. (ecat un copil

unic e de preferat ca familia respectiva sa nu aduca pe lumedescendentul $ -teDel. atal e considerat ca fiind primul partenerde 0oaca al copilului. #ana la 2 ani pruncul confunda sarutul cu uncanibalism L Fataia nu se va aplica inainte de luni sub tutelanici unui pretext. #ana la luni copilul nu distinge binele de rausi ca atare o disciplinare directa sau bataia in atare circumstantesunt ineficiente. #lasarea in cresa a pruncului trebuie sa se faca pana$n luni.

Capitolul .

#erioada anteprescolara !prima copilarie"

%n aceasta perioada !$ ani" au loc multiple transformari la nivelul intregi activitatii acopilului si a sistemului de relatii cu cei din 0ur traind o noua experienta de viata prin integrarea sa ininterrelatiile grupului familial si inceperea sesizari regulilor, interdictiilor, orarul si stilul de viata alfamiliei modul de organizare si functionare a ei. %n aceasta perioada se consolideaza autonomia, se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala ceea ce stimuleaza intreaga activitate psihica putanduse aprecia raporturile de diferente dintre copiii marcandu se specificul epoci, a tari, aregiuni a limbii materne.

.. Caracteristici generale

2


13/77

%n perioada $ ani unii autorii considera ca fiinta umana achizitioneaza 1 din experientafundamentala de viata. &vand in vedere intreaga dezvoltare a primei copilarii se pot remarca treisubperioade8− #rima perioada !intre 2$ luni" se refera la consolidarea mersului si concomitent o omai buna

percepere a mediului incon0urator. 6estatornic si instabil copilul este determinat spre investigareatuturor locurilor din casa.

−

& doua subperioada !intre $ 2 luni" marcata printr$o dezvoltare accentuata a comunicariiverbale si o adaptare mai complexa la diferitele situatii de viata, deplasarea este mai subordonatafinalizari unor intentii, pronuntiia din ce in ce mai corecta a sunetelor favorizand diferentieri pozitive intre ele

− %n subperioada a treia !dupa 2 ani 0unatate" copilul devine mai sensibil fata de cei din 0urdezvoltandu$se intelegerea fata de cuvintele adultilor. %ntensandu$se ritmul cresteri inegale semodifica infatisarea copilului general fizica el capatand o infatisare generala tot mai proportionalasi placuta. (ezvoltare continua si intensa a sistemului nervos si a creierului care devine asemanatorcu al adultului in ceea ce priveste circumvolutiunile si sciziunile respective prezinta la un anaprotimativ 1 gr. iar la ani la circa 11 gr

.2. Comunicarea, invatarea spontana si conduita emotional$afectiva

Chiar de la un an copilul sesizeaza intelesul la multe cuvinte stimulat de dorinta de a se faceinteles el reuseste sa rosteasca relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale integrandu$le treptat in propozitii din ce in ce mai gramaticale ceea ce duce la ordonarea vorbirii. %n psihologie sunt descrise trei felurii de limba0 8− limba0ul mic primitiv, cu circulatiie restransa intre copil si cei din mediul apropiat dispunand de

cuvinte onomatopeie, de holofaze, de cuvinte circumstantiale de circulatie restransa− limba0ul situativ incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii,

forme verbale eliptice si gestica.− >imba0ul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si un context discret el evoluiaza paralel

cu cel situativ, pe care$l va domina treptat. Cu timpul se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective !acru, dulce, sarat, amar"cu integratori evaluativi8 bun si rau aparand si experienta odorifica !miros de floare, parfum, benzina"iar ca integratori evaluativi8 miros frumos, urat, inecacios.=erbalizarea impresiilor de culoare prin perceperea si denumirea mai intai a culorilor vii, la fel verbalizandu$se si senzatiile auditive ca sicelelalte modalitatii senzoriale. Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitati senzoriale prin interogatii verbale de genul “ce esteastaM”. Capacitatea de intelegere se largeste foarte mult inclusiv pe planul motivelor, a actiuni si aexperientei anticipand unele actiuni inainte de producerea lor #rin ascultarea de mici povestii la care prefera sa aiba un final fericit experienta devine mai bogata depasind sfera sfera perceptiv senzorialasa dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite. >egat de pronuntie apar doua principii cel aleconomiei !de regula sunt inlocuite articulatiile dificile cu articulari mai simple si usor de pronuntat" sicel al repetitiei !prin tendinta de a repeta mai ales silabele accentuate ale cuvintelor" prin fenomenul de perseverare si de inversare a sunetelor sau a silabelor in cuvinte. >a aproximativ ani copilul intra intr$o faza complicata de dezvoltare a limba0ului ca instrument algandiri instituindu$se o etapa interogativa in care apar intrebari de genul “de ceM CumM”evidentiind

planul gandiri in plina dezvoltare spre numeroasele interelatii si dependente dintre fenomenele din 0urulsau. #sihologul elvetian I.#iaget considera ca intre 2$+ ani are loc o trecere la un stadiu mai avansat , a planului mental, numit stadiu preoperator in care persista caracterul autist si animist al gandiri copiiilor


14/77

mici si o dificultate structurala de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate, determinsmulfenomenelor etc. (ezvoltarea evidenta a inteligentei practice a miscarilor animate de curiozitate care setransforma in interes, contribuie la acumularea de experienta umana si la transformarea acesteia inconduite. #lanul afectiv al al copilului ca urmare a evolutiei psihice generale este instabil supunandu$se legicelei mai marii tentatii in care buna dispozitie se bazeaza pe starea de confort ce ia nastereprin

asocierea a numerosi stimuli din ambianta implicati in satisfacerea trebuintelor ! alimentare, de caldura, protectie, siguranta". #e directia cresteri in complexitate a conduitelor afective se manifesta timiditateafata de persoanele straine, iar simpatia si antipatia incep sa fie tot mai nuantate. %n 0urul varstrei de 2ani tatal este admirat in familie dar pe la 2 ani 0umatate opilul devine iarasi impulsiv, instabil sineintelegator prin tendinte ostile fata de adultii ca urmare a cresteri elementelor de frustratiie care semanifesta prin tipete, plansete. tarare pe 0os, refuz de a primi 0ucarii etc., dar spre varstra de ani ele sereduc incepandu se constituirea sigurantei de sine ceea ce duce la o mai independenta si cooperare acopilului. Cu timpul copilul este din ce in ce mai atent la miscarile mamei sau a persoanei care ilingri0este facand adevarate incercarii de atentionare si de castigare a afectiuni prin conduite de0aaprobate traind astfel confortul psihic ca pe o stare de fericire. #rin repetare aceste conduite afectuoasecreaza “dragalasenia”copilului anteprescolar cu o dezvoltare psihoafectiva echilibrata si bogata de aceacele mai multe din actiunile compotramentale ale copilului se invata si se dezvolta pe baza imitatiei.

..=iata ecto$uterina!$ ani"

&cum se dobandeste cca. 1 din experienta de viata si de$aceeaaceasta varsta e una a intereselor glosice $ Four0ade.

Cresterea in greutate $ aproximativ +,: Dg. alia castiga cm. >a ani configuratia creierului seamana cu cea a adultului iardentitia provizorie se emancipeaza semn al deselor pusee deirascibilitate.

)ersul si dexteritatea se eleveaza. ?esell $ mersul explicadobandirea geometriei verticalitatii. 5etitele merg ceva mai repededecat baietii. (upa 2 ani $ executa )arche$&rriere si poate sta peun singur picior. 7ste capabil sa evite obstacolele. %mitatia activaa adultului ecarteaza orizontul de cunoastere via motricitate. luni $ copilul tine singur recipientul dotat cu biberon.

luni $ mananca singur dar impedant 292 ani $ foloseste corect si furculita ani $ are o pozitie corecta la masa !e antrenat in )eet$uri

publice" 92 $ dezbracatul se invata mai usor decat imbracatul fara a0utor.

actilul a0unge monitorizat vizual 9 auditiv. Copilul percepe greuobiectele distale si nanoforme.92 an $ percepe figurile colorate 9 sensibilitate muzicala

2 ani $ recunoaste figurile ancromate 9 apetit ritmofon ?ustul si mirosul $ preferinte 9 aversiuni. Eaportul dintre

analizatorul vizual 9 tactil 9 Dinestezic se amelioreaza dar persista carente in ce priveste constanta marimii 9 formeiobiectelor distale. #runcul traieste intr$un prezent continuu.

+


15/77

?emenii nu isi dau seama de propria imagine $ distincta de cea aceluilalt frate $ decat la varsta de + ani in loc de 292 ani cum seintampla cu ceilalti copii. 6u e recomandat sa fie imbracati identicgemenii. &ceasta tendinta este anapoda mai ales la pubertate cand seemancipeaza tendinta normala de cucerire 9 afirmare a proprieiindependente. (upa 292 ani copilul hraneste papusa nu doar cand are

o lingurita ci poate mima gestul si$n absenta ei. Eeprezentarileapar involuntar si$apoi devin voluntare $ taseaza terenul propiceamorsarii operatiilor de generalizare 9 abstractizare.

>a luni reprezentarea e legata de actiune. Copilul stie samanance dar e incapabil de$a simula actul deglutitiei.5unctia semiotica via reprezentarea simbolica atesta si exerseazacapacitatea iconica prin imitatie amanata 9 0oc simbolic 9 desen 9imagini mentale 9 limba0. Cand vede o floare imbobocita dimineata sideschisa la pranz el considera ca este vorba despre 2 floridiferite.)emoria $ caracter involuntar, mecanic, afectogen $ recunoastereasurclaseaza reproducerea. &sociatiile de contiguitate sunt reperatein )-(. >atenta mnezica e la an de 2 saptamani iar la ani atinge2 luni. ?ranitele dintre real 9 fantastic sunt labile $ indicele demuabilitate elevat. -e cucereste spatiul social prin cuvantul 6/exasperant pentru antura0. &. 5reud $ negatia copilului vine cariposta la varii restrictii si exigente dar ori tocmai de$aceea else identifica in cele dinspre urma cu agresorul. #runcul incepe savorbeasca despre el insusi la persoana a %%%$a. 6u exista o alta nastere ci e vorba de acea nastere perpetua $(ebesse. Consecinte $ socializarea actiunii 9 constituirea gandirii propriu$zise 9 interiorizarea actiunii. %ntuitia aduce in5irst$#lane arsenalul iconic. =anatoarea de cuvinte se duce in 0ungla cunoasterii acolo unde printre lianele curiozitatiisalasluieste nevoia de$a fi inteles.5azele limba0ului $ primitiv !holofrazele 9 onomatopeele 9inter0ectiile" 9 situativ !protoform" !C6=" !2 @ : ani" 9 contextual!circumstantial". 5unctia simbolica priveste realul !semnificatul"si semnul !semnificantul". -imbolul deriva din context !real" iarsemnul ricoseaza din context !conventia 9 virtualul". %ntelegerealingvistica sau competenta e superioara exprimarii verbale propriu$zise sau performantei. %nitial substantivele si ad0ectiveledomina verbele.&nalogiile $ #loaia arata cum ingerii stiu sa planga. 5unctiilelimba0ului ante$prescolar$ desemneaza obiectele si fenomenele prezente 9 actualizeaza faptelesi datele experientei 9 evoca evenimente impersonale.

>a 2 ani apare intrebarea obsesiva $ (e ce M -pre ani copiluldispune de 11 de cuvinte.

(isfunctionalitati 8 $ eliziunea !omiterea silabelor 9 cuvintelor" $ constructii hiper$laconice

:


16/77

$ substitutia de proximitate !l in locul lui r" $ metateza !schimbarea sunetelor 9 silabelor" $ dublarea unor silabe $ contaminarea !deplasarea 9 imbrancire accentului" %ntelegerea senzorio$motorie e asediata de cea intuitiva sau

pre$operatorie. %ntuitia e frustrata de reversibilitate si ca atare

nu substituie 9 reprezinta logica dar serveste acesteia aparand casuperioara actelor anterioare pluvionate de analogii. ?andireasimbolica pre$conceptuala transforma inteligenta empirica intr$unareflexiva. -imbolul prevalent $ Cuvantul. Eationamentul transductiveste ancorat in analogii $ copilul nu e capabil de reversibilitate 9deductie.

7xemplu 8 $ &i un frate M $ (a, pe Noran L $ Hm L (ar Noran are un frate M $ 6/ L #reconceptele $ notiuni empirice localizate 9 deconspirate intre

general 9 individual reflecta acele obiecte pasibile de$a reprezenta9 constitui prototipul categoriei vizate !5rame$-tage".)eta$simbolul asociat cuvantului ce$l desemneaza -ubiectul 9#redicatul 9 =erbul Copula atunci cand apar intr$o singura exprimare permite copilului sa acceada la clasificari 9 comparatii. #runcul inetate de an exploreaza tot ceea ce poate si spre luni gasestesau cel putin propune solutii.#rincipiul Cronoductului se enunta prin administrarea simultana amai multor comenzi ce pretind o succesivitate temporala. Ghite $doctorate in filozofie la + ani si in drept la ani. Constatam otendinta de augmentare si de precocizare a potentialului psihic alcopilului prin erapia &vancrona $ instituirea circumstantelorresponsabile de amorsarea gandirii la nivelul superior exigentelorde moment dar adecvat potentialului intelectual al discipolului.

-tadiile Oglinzii $ Nazzo 2 luni

$ copilul face 9 speculeaza deosebirea iscata intre imaginea luireperata in oglinda si cea a fratelui geaman mono$vitelin gratieindicelui de solidaritate motrica

$ obrazul fiind invizibil direct apare in oglinda nu prinrecunoastere ci via identificare

luni $ rezolva corect proba petei de pe nasuc $ o sterge de pe locul real

si nu incearca obliterarea ei in imaginea din oglinda 2 luni $ semnalul luminos intermitent nu mai e cautat dupa oglinda ci

copilul se intoarce pentru a$l trada in spate sau 2 luni.

$ dispare conduita ocolului !nu mai cauta in spatele oglinzii peCelalalt"

ani


17/77

$ isi recunoaste fara sa$si revendice imaginea video !lentometru 9vitezometru" !bruia0ul verbal nu afecteaza raspunsul corect"

: ani$ peste 21 dintre copii nu renunta la conduita ocolului !Fegea celei mai mari entatii $ %mprinting$ul !eza lui FoJlb< $

pana la ani se desfasoara un intens proces de fixare 9 scanare afigurilor parentale".

2 ani $ tatal trece in varful piramidei afective 292 ani $ noul destinatar al afectiunii copilului devine Iucaria.

-tarile afective 8 $ impersonalitatea High$>evel 9 aviditatea 9 gelozia 9 sentimentul

de abandon !apare la mustrare" 9 anxietatea !absenta celor dragi si prezenta inopinata a intrusilor"

2 ani $ copilul e receptiv la umor $ farsele. 292 ani $ atent cand e laudat 9 capabil sa realizeze dihotomia mila

9 compasiune 9 negativismul primar e semnul unui 7u care sedescopera pe sine si ca atare daca nu predispus cel putin capabil desecesiune sau macar detasare in raport cu blisterul afectivadministrat de antura0. &gresivitatea e normala doar pana la + ani.

&dultrismul $ imitarea adultului prezent sau evocat. &similarea siranforsarea unor deprinderi noi ruleaza pe fondul inhibariireactiilor inadvertente. #rezinta un interes deosebit pentru

4


18/77

defecatie. -e poate intampla sa se 0oace cu propriile excremente pecare evita sa le manance pavoazand insa cu meticulozitate ambientul.

&bilitatile 8 deprinderea de$a manca

luni $ lingura

2 de luni $ mananca singur dar se pateaza 292 ani $ furculita ani $ e antrenat in )eet$uri publice

$ deprinderea de$a se imbraca an $ docil 92 an $ manipuleaza butonierele 2 ani $ introduce ambele picioare intr$un crac al pantalonului ani $ isi pune lodenul fara sa si$l incheie + ani $ se imbraca singur Iocul ocupa 1 din timpul diurn. 2 ani $ exercitiul via manipulare 9 exploatare : ani $ 0ocul simbolic 9 de fictiune ani $ 0ocul cu reguli !pedantizat"

axonomia CalloisIocul de competitie !universal" 9 hazard !doar la om" 9 mimetic!universal" 9 verti0 !cvasi$universal". )ama promoveaza 0ocuriverbale 9 de inteligenta. atal copilului administreaza 0ocurilefizice. #ana la ani pruncul nu stie sa se 0oace cu alti copii.

axonomia #ernoud 2 $ luni $ 0ucarii pe rotile 9 nisip 9 apa 9 plastilina luni $ 2 ani $ 0ucarii cinetice 9 muzicale

2 ani $ 292 ani $ masinutele la baieti si papusile la fete. Copiii se 0oaca unul langa celalalt dar nu unul cu celalalt. Copilul

mic e incapabil sa imparta. otusi accepta sa consoleze pe ceiafrontati de anxietate sau disconfort psihic tapetat algezic.

292 ani $ ani $ 0ocurile de imitatie 9 mingea 9 picturalele ani $ 0ocurile de rol.

-indromul #uzzle $ copilul se teme sa nu piarda ceva din corpul luisi prin urmare evita acceptarea unei relationari cu obiectedezintegrate sau malformate. 7ste inutil sa explicam pruncului ca 2 0umatati de biscuit intreg sau ca o pra0itura decoltata au acelasigust cu un biscuit complet respectiv o pra0itura inaltoita.#re$ luni >ocalizeaza partile corpului 9 obiectelor uzuale 9 culorile 9cuvintele ce exprima actiuni.#ost$ luni

6umeste obiecte uzuale si realizeaza dihotomia lumina @ intuneric 9cald @ rece 9 2 de luni

Cunoaste partile corpului si numele animalelor 2+ de luni

Eecita numerele si cunoaste elemente de topica primara $ dreapta 9stanga respectiv sus 9 0os

2 de luni &fla formele geometrice fundamentale de luni


19/77

6umeste literele mari 9 cuvinte ce exprima actiunea organelor desimt si surprinde relatii de pozitie sau dispunere a obiectelor ori propriului corp !fata 9 spate" realizand totodata comparatii legatefedeles de promptitudinea reactiilor !repede 9 incet"

#arintii trebuie sa adopte 9 manifeste atitudini constante fata decopil. (resarea sfincterului nu e posibila mai inainte de luni.

>a fete apare aceasta deprindere $ ca regula $ la 2 de luni iar la baieti spre 2 de luni. #arintii e necesar sa nu repete greselile deexprimare ale copilului atunci cand vor sa se amuze. )ediul fizic $ primul tutore al copilului.

#arintii trebuie sa nu evite raspunsurile la intrebarile copiluluiindiferent cat ar parea ele de agasante ori discrete si totodata sanu trivializeze 9 banalizeze sexualitatea prin ignorarea 9camuflarea rolului ei. 6egativismul primar e favorizat deidentificarea parentala @ anemica 9 versatila. #enuria Eentei&fective e cea mai nimerita pedeapsa.

estul &venturilor lui >aba 6eagra este realizat de Corman pentrucopiii de peste : ani $ daca subiectul se identifica in imagineaeroului e un semn bun sau unul de narcisism dar daca nu sereprezinta prin nimic atunci e vorba de anxietate 9 dezorientare.utorii pot fi asimilati cu parintii sau cu niste straini. estul dedetentie iconica Fenton $ o figura in prealabil aratata copiluluitrebuie sa fie recunoscuta ulterior intr$o serie de imagini.estul -tambacD $ priveste reproducerea ritmului fonic prin lovireaunei mese cu un creion. estul (esenului Omului (ecent $ a fostintrodus de ?oodenough si se bazeaza pe itemul grafomotor.Copilul este initiat in primele exercitii ectenice $ sentimentuloceanic sau dorul de transcendenta ce incearca pentru a proba sideci valida orice fiinta umana asa cum constata Eomain Eolland.

Capitolul +

#erioada prescolara !$ ani"

&ceasta perioada se caracterizeaza printr$o dezvoltare complexa si interesanta cu influienteasupra evolutiei biopsihice ulterioare, prin expresia existentei sau inexistentei celor 4 ani de acasareflectandu$se tocmai importanta constituiri in decursul acestei perioade a bazelor activitatii psihice side conturare a trasaturilor de permeabilitate ce isi pun pecetea pe comportamentele viitoare copilultraversand prin aceasta etape considerata a cunoasteri prin largirea contactului cu mediulsocial sicultural din care se asimileaza modele de viata ce determina o integrare tot mai activa spre conditiaumana. )ediul solicita copilul nu numai la adaptari ale comportamentului la sisteme diferite de cerintein conditii de tutele, protectie si afectiune, dar creeaza in acelas timp o mai mare sesizare a diversitatilumi si vieti, o mai densa si complexa antrenare a deciziilor, curiozitatii, trairilor interne la situatiinumeroase si inedite concomitent dezvoltandu$se si bazele personalitatii copilului si capacitatile decunoastere, comunicare, expresia si emanciparea comportamentelor ce ating grade de complexitate


20/77

raportate la caracteristicile de varstra si dezvoltare psihofizica.

+..(ezvoltarea psihofizica si consolidarea autonomie

Odata cu dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive se structureaza noi forme printre care

reprezentarile memoriei si imaginatiei dau dimensiuni complexe ale trairilor anticipative si fantastice.#erceperea realitati este incarcata emotional si alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiilemintale ce utilizeaza o simbolistica ampla ancorata situational in lealitatea incon0uratoare imprimand perioadei prescolare acea unicitate si minunatie ce face din ea varsta de aur a copilariei. #e liniaevolutiei de ansamblu continua dezvoltarea structurala si a diferentierilor fine in antrenarea functionalaa scoartei cerebrale departa0area zonelor vorbiri si fixarea dominatiei asimetrice a uneia din cele douaemisfere !de obicei stanga" fapt ce imprima caracterul de dreptaci, stangaci sau ambidextru amanualitatii copilului. %n sfarsit, dezvoltarea biochimismului intern devine mai complexa si impregnatade hormoni tiroidieni si cei ai timusului ce au efecte ma0ore asupra cresteri. %nca din perioada prescolara apar o serie de diferente intre fete si baieti . &ceste caracteristicispecifice sexului sunt mai evidente spre sfarsitul perioadei prescolare. &stfel, E.Nazzo se refera laexistenta unei agitatii mai mari la baietii la o cooperare mai dezvoltata le fete insotite de o activitateverbala mai bogata la o tendinta de izolare a baietilor in activitati de constructii. %nteresante sunt micilecolectii ale copiilor. (aca la $+ ani buzunarele copilului sunt relativ goale pe la : ani acestea incep sacuprinda dulciuri anvelope de dulciuri iar spre ani obiecte mici baloane dopuri, pietricele coloratecapse etc. cu privire la igiena alimentara de spalare a mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei,spalarea, baia, taierea unghiilor, pieptaarea, etc oglindesc gradul de dezvoltare a deprinderilor igienicesi formarea imagini de sine uni transformand aceste momente de ingri0ire chiar in 0oc iar unele fetitemanifesta chiar de la aceasta varsta forme de cochetarie. #e acest plan, “cei $4 ani de acasa” suntimplicatii in adaptarea culturala ulterioara. #rogramul de gradinita intareste, de cele mai multe ori, oasemenea adaptare culturale %n 0urul varstrei de +$: ani copilul trece printro diminuare a poftei de mancare adesea determinatade lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective. >egat de somn in perioada prescolara , copilul se opune sa mearga la culcare caci il intereseaza spectacolul relationari cu ceilalti,devine receptiv la ce fac adulti !adultrism" ca si trairea placeri 0ocului protestand verbal evaziv uneoriincarcat de tot felul de tranzactii ca si de necesitatea de a avea un fetis prezenta unei persoane mai alesmama" a unei surse de lumina cu liniste totala sau cu muzica, etc.

+.2. (ezvoltarea psihica, conturarea si afirmarea personalitatii

#erioada prescolara este una din etapele de intensa dezvoltare psihica ce are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, prin influentele massmediei si fregventarea institutiilor prescolare unde copilul ia contact cu cerinte multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viata.%n multe situatii apar diferente de cerinte intre gradinita si fmilie ceea ce prsupune o varietate deconduite si aparitia unor contradictii dintre aceste solicitari care pot stimula dezvoltarea exploziva acomportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a formari unor strategii diverse de activitatiintelective dezvoltandu se uneori si negativismul infantil dar si o concepere mai profunda, de fond aintregii activitati psihice prin asimilarea treptata a ceea ce este permis si a ceea ce este nepermis, a ceeace este posibil si a ceeea ce este imposibil, a ceea ce este bun si a ceea ce este rau. #erioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade8

21


21/77

− Cea a prescolarului mic !$+ ani" care se caracterizeaza printr$o crestere a intereselor, aspiratiilor sidorintelor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului iar de la relativul echilibru de la ani are loc o trecere spre o oarecare instabilitate, o oarecare expansiune ce exprima o maredescentrare pe obiecte concrete pe integrarea lor in strategii mai largi de utilizare in care se conferafunctii simbolice. %ntegrarea in gradinita se face cu o oarecare dificultate la aceasta varstra, datafiind dependenta mare a copilului prescolar mic de adult. ?reutatea este cu atat mai mare cu cat

copilul prezinta o instabilitate psihomotorie si greutati in exprimarea clara ori in intelegerea celor cei se comunica. otusi el devine mai sensibil la semnificatiile evenimentelor si adopta conduite maiadegvate la convenientele sociale pe un fond de fragilitate afectiva cu unele manifestari ale crizelorde prestigiu.

− & prescolarului mi0lociu !+$: ani" cand se fac progrese evidente atat pe linia dezvoltari motricitatiicat si pe cea a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate cand miscarile devin mai precisesi mai rapide iar mersul mai sigur iar prin miscare si manipularea obiectelor, perceptiv seimbogateste si alimenteaza materialul intuitiv cu care opereaza gandirea in aprecierea situatiilorcare nu cad nemi0locit sub incidenta cunoasteri. &cum copilul devine mai sensibil la evenimenteledin 0urul sau si este capabil sa faca aprecieri, relativ corecte, fata de comportamentul altora iar prinstructurarea unor caracteristici volutionale, copilul se poate antrena in activitati de mai lunga duratasi se straduieste sa$i fie de folos adultului.

− -i a prescolarului mare !:$ ani" in care se manifesta in ansamblu o mai mare opozitie fata de adult,ce se manifesta spontan dar urmata de dorinte vadite de reconciliere prin adaptarea mai evidenta aconduitelor fata de diferite persoane ce se poate simti atat in familie cat si la gradinita. -e manifestafrecvent dorinta copilului de a fii de folos adultului este mai atent si reventios imita si participa laactivitatile adultului devine un mare creator in activitatile cel intereseaza cum ar fii8 desenul,muzica, artizanatul, etc. Capacitatea de invatare devine din ce in ce mai activa in care gradinita prin programele educative stimuleaza sensibilitate intelectuala.

O dezvoltare spectaculoasa priveste planul senzorio$perceptiv ca exemplu tactul devine un simtde control si sustinere a vazului si auzului facand ca intregul plan perceptiv sa se subordonezeactiunilor de decodificare a semnificatiilor ce se constientizeaza tot mai mult.

Copilul prescolar este preocupat de explorarea tuturor spatiilor cu care in tra in contact lascoala, acasa, pe strada, la magazin, pe timplu vizitelor la diverse persoane, fiind foarte atent lacaracteristicile fiecarui membru al familiei, la identitatea acestora precum si la conditiile de viata inactivitatile profesiunile lor, interesanduse de asemenea de cunoasterea naturi a plantelor si animalelor,consolidandu$se si generalizari cantitative, logica practica a relatiilor; marimea !lung, lat, inalt",cantitatea !mult, putin, foarte putin, deloc", spatiale !langa, pe, sub, aproape, departe", etc. #erceptia seorganizeaza si devine operativa si in conceperea spatiului si a timpului. -e dezvolta diferite forme alereprezentarilor dintre care cele mai importante sunt ale memoriei si ale imaginatiei. 7ste activa si semanifesta dupa + ani capacitatea de memorare capatand caracteristici psihice si sociale importante maicu seama datorita vorbiri.&pare virulenta memoriei in 0oc copilul intuind cerinta fixari si pastrarisarcinilor de 0oc fiind activa si in invatarea de poiezii si in reproducerea lor dar cu o oarecare rigiditate ptentru ca in in cazul in care copilul este intrerupt in timpul cand recita poiezia acesta nu mai poatecontinua de unde a ramas blocandu$se oarecum pt ca in general copilul prescolar iuta repede deoarecefixarea este fluctuanta si adeseori superficiala. &tentia voluntara este alimentata de dorintele si intentiile copilului de a finaliza o activitateiar concentrarea atentiei creste la :$4 minute la prescolarul mic la 2$+ minute la prescolarulmi0lociusi la 21$2: minute la prescolarul mare. (upa vastra de ani inteligenta parcurge o etapa deinventivitate care pregateste gandirea operativa complexa, !$4 ani". Ca fenomen al vieti de relatie dezvoltarea afectivitatii prinde contur in perioada prescolara prinraportarea la procesul identificari cere trece prin cateva faze pentru ca la ani acest proces se manifesta prin cresterea starilor afective difuze in care copilul plange cu lacrimi si rade cu hohote, dupa care

2


22/77

manifesta o retinere vinovata, iar la +$: ani identificarea devine mai avansata. Conditia de identificare parcurge patru cai− prima se realizeaza pe seama perceperi unor similitudini de infatisare cu modele parentale !parul,

ochii"− a doua pe seama perceperi uno similitudini de caracteristici psihice !este tot atat de inteligent ca tata

sau tot atat de frumos ca mama"−

a treia se realizeaza prin adoptarea de conduite gesturi si atribute din ceea ce spun alti ca seamanacopilul cu modelul dar identificare mai activa este cu parintele de acelas sex %n contextul identificari o importanta deosebita o are triunghiul afectiv, mama$tata$copil in care baiatul descopera treptat ca mama de care este atat de legat este altfel decat el, iar tatal, la fel cu el este puternic, viril si iubit de mama iar fetita la randul ei descopera feminitatea sa, pe tatal sau, care 0oaca unrol important in familie si simte o puternica iubire fata de el, dar si o frustratie in raport cu afectiuneatatalui fata de mama iar la copii care frecventeaza gradinita se dezvolta un atasament fata de educatoare!afectiune admirativa1 rolul ei in educatia copilului fiind foarte mare deoarece constientizeaza reguluilesi incalcarea lor in colectiv (ezvoltare exprimari verbale face importante progrese daca la ani vocabularul cuprinde+11$111 cuvinte la ani cuprinde intre 2111$ 2:11 cuvinte. %n psihologia limba0ului infantil sesemnaleaza distante de dezvoltare intre semantica, morfologia si sintaxa vorbiri copilului prescolar iarun loc important il ocupa si particularitatile diferentiale ale limba0ului pentru ca ele implica o anumitadesfasurare a proceselor de analiza si sinteza in cadrul stereotipului motor$verbal.

+.. Iocul si manifestarea personalitatii.

Iocul ca activitate fundamentala la varsta prescolara se realizeaza si inafara unui scopclar ca placere gratuita dar cu timpul capata contur si devine tot mai organizat. >a ani 0ocul este incalegat de obiecte cu timpul datorita interesului copilului fata de adult prin decupare din conduitee umanea unor momente incepe sa apara 0ocul cu subiect si rol, copilul devenind in 0oc medic, profesor,telefonist, invatator, etc. >a + ani copilul se 0oaca mai bine cu un copil mai mare sau cu unul mai miccaruia ii spune adeseori ce sa faca asumandusi astfel rolul de animator. >a : ani 0ocul cu subiect si rolatinge un important nivel de dezvoltare in care subiectul este alimentat cu o forta activa incat se 0oaca sicu parteneri imaginari prin asa numitul 0oc de alternanta copilul sustine roluri din dorinta de a creeasubiectul.)ulte 0ocuri se desfasoara pe baza de imitatie, ii plac de asemenea 0ocurile de constructie esteatras de truse incepand sa apara printre altee preocupari si interesul pentru colectii. &stfel prescolarul mic datorita neconcordantei si nereglari la conduitele celorlalti copii maimarii desprinde din regulile de$a ascunselea doar regula ascunderi si fuga la locul de bataieascunzanduse cu spatele intrun colt la camerei deoarece faptul ca el nu mai vede pe nimeni echivaleazacu a fii ascuns, iar dupa ce alearga si bate locul se intoarce la ascunzatoare ca intr$un fel de reactiecirculara., prescolarul mi0lociu face exces de zel privind regula ascunderi cautand cele mai complicatelocuri fapt ce afecteaza de cele mai multe ori strategiile da a0ungere prioritara la locul de bataie inschimb prescolarul mare exprima o orientare evidenta spre strategiile care faciliteaza telul atingerifacile a locului de bataie si speculeaza atingerea lui.

Ca atare perioada scolara este dominata de trebuinta de 0ocin care actioneaza combinatii mintale,reprezentari de imaginatie !0ocuri simbolice" si sunt actionate forme de experienta complexa.

22


23/77

+.+.=iata ecto$uterina ! $ ani"

?reutatea de la + Dg a0unge la 22 Dg. H pleaca de la 2 cm pentru aatinge 4 cm. &simetria cerebrala se accentueaza. Eeactiile

impulsive sunt dupa : ani bine cenzurate $ -6C cunoaste o perfectionare pertinenta. iroida si timusul sunt glandehiper$activate. ?esell $ la : ani e traversata =arsta 6odala.actilul e surclasat de vaz 9 auz. Observatia $ apare ca proces deelevare a perceptiei. Copiii cred ca diferentele de culoare dermicace exista la si intre diferite persoane sunt pasagere.

6ote distinctive ale perceptiei 8 $ doza afectiva mare $ volumul constituie o problema in comparatie cu facilitatea

reflectarii atributelor de culoare si forma $ relatia intreg 9 parte e dificil comprehensata $ topognosie 9 topocronie

Eeprezentarile $ de evocare 9 retentie 9 anticipare 9 fantastice!ereditatea sociala le amorseaza asa cum remarca Conn".

)asturbarea e un fenomen normal caci copilul isi descopera corpul.Complexul !candva al" lui Oedip ilustreaza prohibitia incestului si permite constituirea -upra$7u$lui drept ansamblu de interdictii parentale.#iaget vede la copil o lume regizata dupa anumite principii 8

$ magia 9 animismul 9 finalismul 9 artificialismul 9 realismul )emoria $ mecanica 9 involuntara 9 voluntara. #revaleaza engramarea

circumstantelor asediate afectogen 9 intuitiv $ concret. %mitarea $functie sociala a memoriei !&mendamentul Fandura"

>imba0ul ipseital !exclamatii 9 inter0ectii 9 iteratii" 9 Contextual!relatii intre corelatii". ani $ 11 de cuvinte 9 ani $ 2:11 de cuvinte !logoreea". &pareconduita verbala de reverenta.

>imba0ul interior tradus prin sintagma )aDing Off$Gords apare la +ani. &sa se explica prezenta limba0ului de alternanta $ copilul isiasuma sau cel putin revendica mai multe roluri in timpul 0ocului.29 din limba0 sunt reprezentate prin (e ce M Fi$lingvismul simultan9 succesiv se valorifica aditiv 9 under$stractiv.

>ogopatia $ rotacismul 9 sigmatismul 9 disfonia 9 afonia 9logo$fobia 9 balbismul 9 mutismul

: ani $ relativ :1 din potenta intelectului adult e atins prininferentele copilului.

I. #iaget $ epigeneza developmentala $ stadiul pre$operator $ sub + ani se remarca egocentrismul 9 sincretismul 9 animismul 9

realismul nominal 9 caracterul practic con0unctural sau pragmatismultrans$electiv prin care copilul desi cunoaste criteriul gruparii infiinte 9 lucruri totusi prin experimentul celor + cartonase !om 9car 9 cal 9 lup" sunt astfel impartite $ om 9 car 9 cal respectivlup.

2


24/77

$ dupa + ani gandirea devine intuitiva $ rationamentul transductivsau pre$conceptual e inlocuit cu cel trans$iconic masiv ambasat dereprezentari

$ concretul este flotat la plural si astfel se explica de ce aparvia reprezentari notiunile @ rationamente inductiv$deductive

$ apar analiza $ sinteza 9 concretizarea $ abstractizarea 9

compararea$ absenteaza compunerile tranzitive 9 reversibile 9 asociativeCopilul considera gresit ca un vas mai ingust si mai inalt in raportcu altul mai larg dar mai scund ar fi mai voluminos decat celalaltrecipient in discutie.Iocul $ de cuvinte. (upa ani fantasticul 9 realul sunt notiuniautonome si deci copilul poate institui relatii preferentiale cuunul din cei 2 termeni ceea ce evident permite apelarea ladisimulari si$n consecinta permite si explica adeseori minciuna.

&tentia fluctuanta $ involuntara 9 voluntara.&fectivitatea labila $ tutorele educogen ca emisar al exigentelorsocietatii devine un nou destinatar pentru plasamente afective alecopilului. &dultrismul 9 %dentificarea la ante$prescolar viaasimilarea de conduite iar la prescolar prin raportarea la modelul parental.&pare -uper7go$ul vazut drept constiinta apartenentei la 7u prinimaginea de sine. ani $ )ea Culpa si pudoarea+ ani $ mandria de sine !vanitatea" si cea de 7u !orgoliul"

: ani $ sindromul Fitterness$Cand< !copilul daca nu acuza cel putincunoaste disconfort psihic atunci cand este premiat in locul celuicare merita de fapt recompensa". Criza de prestigiu compare in procesul de constiinta prin disconfortul remis de mustrareacopilului in public pentru o fapta reprobabila si de0a sanctionata.-imularea 9 disimularea provoaca si diri0eaza contrabanda de trairiafective. -tapanirea de sine este ancorata in ierarhia motivelor.Eenta afectiva explica de ce uneori copilul executa actiuni pentrumoment inhedonice.&llport $ #roprium !unicitatea". Faza morala $ descoperitaheterocron via restrictii. &ptitudinile speciale vaneaza momentuloportun in ori din goana timpului.

=arsta )icului 5aun $ (ebesse. ?radinita $ comportamentul ludiccedeaza comportamentului de explorare.

Iocul pedantizat $ o institutie implica o cooperare si suscita oresponsabilitate via reguli $ prescolarul mic isi ascunde doar capulatunci cand doreste sa$si camufleze identitatea.Iocul cu parteneri familiari 9 de miscare 9 constructie !: ani $cuburile 9 ani $ castele si tuneluri"9 creativ !spontan $ succede un eveniment marcant" !eroii".

>a + ani nevoia de celalalt in 0oc atesta ca instinctul derivalitate cedeaza in fine celui de$asociere pentru ca doar astfelcopilul realizeaza adevarata sansa nu a promovarii cat validarii propriei valori. 5unctiile 0ocului $ relaxare 9 adaptare 9

2+


25/77

umanizare. (esenul $ element important in psihologia proiectiva sfideaza axa

verticala pentru ca discipolul nu cauta sa se afirme ci vrea sacastige teren propice instaurarii unui indispensabil echilibruinterior. ani $ desenul monocrom 9 confuz

+ ani $ desenul policrom 9 stereotip : ani $ desenul digresiv 7pivolutia demersului iconic 8 luni $ mazgaleli 2 ani $ linii curbe ani $ cercul + ani $ patratul ani $ rombul #ovestile se cer cu Happa varsta adultaacesti copii manifesta tendinta de ordonare 9 avaritie 9meticulozitate 9 punctualitate $ trasaturi de personalitate anala.7nurezisul $ mictiune inconstienta dupa : ani. &ltminteri pentruaceleasi simptome e vorba de incontinenta urinara. >a lunicopilul incepe sa atentioneze mama ca este usurat dar stan0enit.%ntre 2 si ani mictiunea apare doar noaptea. copil din 1 esteenurezic. O treime din lotul respectiv micteaza ziua dar si noaptea.

21 dintre copiii pre$puberali acuza o depresie infantila mascata 9acuta 9 cronica. %mpresiile din copilarie sunt perene si fiecarecopac se imbolnaveste de la radacina $ -teDel. #sihozele infantilesunt decamuflate prin absenta surasului ! luni" 9 lipsa reactiei deteama fata de persoanele alogene ! luni" 9 &utismul Kanner !poatesurveni in primele zile de viata post$natala fiind de + ori maifrecvent la baieti in raport cu fetele" 9 mericism !rumegare" 9 ras privat de motiv 9 masturbare excesiva si nu arareori in public.

Capitolul :.

2:


26/77

#erioada scolara mica !$1 ani"

&ceasta perioada de la intrarea copilului la scoala si pana la terminarea ciclului elementar, este

apreciata de uni autori ca fiind un fel de sfarsit al copilariei in care domina particularitatile de varstraasemanatoare cu cele prescolare sau ca etapa de debut primar a pubertati ori chiar ca etapa distincta acopilariei in care sunt evidentiate descrieri centrate pe problemele adaptari scolare si ale invatari fara ase negli0a ca unele structuri psihice se dezvolta ca urmare a faptului ca, in copilaria timpurie si in perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de experienta adaptativa si atitudinala.

&sada in perioada scolara mica, se dezvolta caracteristici importante si se realizeaza progrese inactivitatea psihica datorita constientizari ca atare a procesului de invatamant invatarea devenind tipulfundamental de activitate pentru ca acest proces solicita intens intelectul avand loc un proces complexsi gradat de achizitii de cunostinte prevazute in programele scoli si in consecinta, copilului i se vororganiza si dezvolta strategii de invatare si i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei formandu$sideprinderi de scris$citit si calcul. %nvatarea tinde sa ocupe tot mai mult un loc ma0or in viata de fiecarezi a copilului modificandui existenta si actionand profund asupra personalitati sale.

:.. #articularitati la varsta scolara mica

#ana la intrarea in scoala, copilul invata vorbirea intr$un anumitfel, mai mult spontan, iar de la aceasta varsta ia capat o serie decaracteristici noi, datorita procesului de instruire verbala siformarii culturii verbale. 7xperienta verbala a copilului din primii ani de viata influenteaza intreaga dezvoltare psihica. >a intrareain scoala copilul are de0a o anumita experienta intelectuala siverbala. %n general, el intelege bine vorbirea celor din 0ur si se poate face inteles prin exprimarea gandurilor in propozitii si frazealcatuite corect. 7xprima bine diferentele dintre obiecte sifenomene, este capabil de a face ironii si discutii contradictorii,iar dorintele, preferintele, politetea sunt tot mai clar exprimate.&ceasta exprimare este facilitata si de volumul relativ mare alvocabularului sau8 aproximativ 2:11 cuvinte din care cca.411$11 fac parte din vocabularul activ. >a sfarsitul micii scolaritati,vocabularul sau insumeaza cca. +111$+:11 cuvinte din careaproximativ :11$11 fac parte din vocabularul activ.-e pot constata diferente insemnate de la un copil la altul in ceeace priveste dezvoltarea limba0ului, pe de o parte datoritacapacitatii potentelor intelectuale ale copilului iar pe de alta parte, influentelor mediului familial.%nvatarea scris$cititului creeaza un camp larg de dezvoltare siorganizare a intereselor intelectuale. -ub influenta acestui procesapare un stil personal de exprimare a ideilor. (esi limba0ul nu estesuficient automatizat si inca mai intalnim elemente ale limba0ului

2


27/77

situativ, vorbirea scolarului mic devine un element al exprimariigandirii cu pronuntate note personale.(aca in clasa %$%% se intalnesc expuneri incomplecte, in clasa a%%%$%= apar raspunsuri mai complexe organizate si sistematizate. Oastfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si dedezvoltarea limba0ului interior care constituie cadrul de organizare

al limba0ului exterior !/. -chiopu, 4". 22i


28/77

treptat scolarul isi va da seama diferentele gramaticale existente!sau si s$au". #roblemele de omonimie se implica de asemenea cageneratoare de dificultati !Pfetita sare coarda” si Pmai trebuie putina sare”", acestea presupun probleme de precizare a sensului sisemnificatiei cuvintelor.

%n vorbirea la lectie !relativ monologata" frecventa cea mai mare o

au dezacordurile gramaticale, in care timpul verbal nu este bineacordat cu substantivul !Ppana vine ei” @ clasa a %%$a, Patataanimale cunosc” @ clasa a %%$a, Pistoria este o lectie, ca o lectie principala a lor” @ clasa a %=$a". 7levul mic are formulari neclare,negli0ente sau greoaie !Psi ce sta acolo sa”, Pbaiatul ala care plangea s$a facut un pic mai inalt”".%n limba0 persista inca destule elemente ale limba0ului situativ.#articularitatile dificultatilor intampinate de copil in vorbireconstituie un indicator pentru faptul ca, pe de o parte, inca nusunt suficient automatizate mecanismele trecerii din limba0ulinterior in cel exterior si, pe de alta parte, ca insusi stereotipuldinamic gramatical nu este elaborat.7xprimarea in scris opereaza inca de la inceput cu un vocabular maicritic si cu rigori de topica mai exprese. 7xprimarea in scris esterelativ simpla si foarte economicoasa pana in clasele %%% $ %=$acand devine mai activa si mai personala.%ntre scolarii din clasele %$%= exista diferente importante inconsistenta vocabularului, bogatia si varietatea lui, in ceea ce priveste stilul vorbirii, caracteristicile exprimarii, bogatia si plenitudinea structurii gramaticale a propozitiilor, existenta sauneexistenta fenomenelor parazitare in vorbire, a repetitiilor, adefectelor de pronuntie etc. oate aceste particularitati alelimba0ului se oglindesc sintetic in debitul oral si scris. (e$alungul anilor de scoala debitul verbal oral creste; debitul scriscreste mult mai lent, dar se constata numeroase progrese calitativedatorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse descoala in legatura cu exprimarea verbala. %n aceasta perioadascrierea devine un nou potential al sistemului verbal, cu foartemulte diferente individuale.

Cunoasterea handicapurilor de limba0 prezinta o importanta deosebitadeoarece au o frecventa relativ mare; ele influenteaza negativrandamentul scolar si in general integrarea in colectiv siactivitate.

>imba0ul contribuie in buna parte la realizarea progresului inintreaga viata spirituala. %n cazurile cand se produc deteriorariale limba0ului evolutia este ingreunata sau stopata in functie degravitatea tulburarii. %mplicatiile ce urmeaza se fac simtite inintreaga activitate psihica, si ca atare modifica comportamentulsubiectului.

(islalia ca tulburare de pronuntie are frecventa cea mai mare intrehandicapurile de limba0 atat la subiectii normali din punct devedere psihic, cat si la cei cu deficiente de intelect sisenzoriale. )ulte dintre tulburarile de pronuntie dispar odata cu

2


29/77

inaintarea in varsta a persoanei. 7ste o tulburare dearticulatie$pronuntie ce se manifesta prin deformarea, omiterea,substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. &stfel, -heridan!+" este de parere ca la varsta de ani dislaliile sunt in proportie de : la fete si la baieti; la scolarii mici cel maides sunt intalnite omisiunile si deformarile.

(isartria sau dislalia centrala se manifesta printr$o vorbireconfuza, disritmica, disfonica, cu o pronuntata rezonanta nazala incare monotonia vorbirii se imbina cu pronuntarea neclara; est maifrecventa la subiectii cu debilitate mintala.Falbaiala constituie o forma a tulburarii limba0ului oral; se prezinta ca un handicap mai grav comparativ ci dislalia. (eficientaeste deosebit de vizibila si afecteaza profund intelegerea vorbiriide catre cei din 0ur, ceea ce determina un complex de inferioritateaccentuat. 5enomenul consta in repetarea unor silabe la inceputul simi0locul cuvantului, cu prezentarea unor pauze intre acestea sau prin aparitia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator careimpiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive.Eaguseala vocala duce la pierderea expresivitatii si fortei vocii.(isgrafia ca tulburare a limba0ului scris si dislexia ca handicap alcititului influenteaza pregnant dezvoltarea psihica a copilului simai cu seama, rezultatele la invatatura. %nsusirea scrisului presupune existenta unei anumite dezvoltari intelective a copiluluicare sa$i permita sa stabileasca anumite corelatii intre emisiaorala a sunetelor si imaginile lor grafice. -i formareadeprinderilor de citit se realizeaza prin dezvoltarea unui codlingvistic ce ii permite copilului sa perceapa grafemele ca unitaticu valoare de simbol. ulburarea citit$scrisului deregleaza integrarea sociala datoritaunor esecuri si conflicte permanente in viata scolara cat si ainstalarii unor trasaturi caracteriale negative ca8 negativismul,descura0area, inertia, nepasarea, teama de insucces, izolarea.(isgrafia si dislexia se manifesta la scolar prin incapacitatea sa paradoxala de a invata citirea si scrierea.)utismul electiv, psihogen sau voluntar, se manifesta prin refuzul partial sau total de a comunica cu unele persoane. &pare la copiihipersensibili si este insotit de tulburari comportamentale in careincapatanarea, timiditatea, irascibilitatea ocupa un loc important.7motiile de soc stresurile, esecurile repetate, frustrarile pot ducela mutism voluntar. (esi nu comunica, copii cu mutism electivinteleg vorbirea si nu manifesta deficiente de ordin intelectiv.#ersistenta pe o perioada mai mare poate duce la ramaneri in urma pelinia dezvoltarii vocabularului si a exprimarii logico$gramaticale.Ca urmare procesele cognitive nu sunt stimulate, ceea ce determina oslaba dezvoltare a lor. &ceste tulburari sunt frecvente la scolariimici.%ntarzierile in dezvoltarea generala a vorbirii se recunosc dupasaracia vocabularului si dupa neputinta de a se exprima coerent.Cauzele care pot determina asemenea fenomene pot fi cautate incarentele sistemului nervos central, boli grave ale primei

2


30/77

copilarii, carente de mediu nefavorabil si de ordin educativ.(e aceea limba0ul necesita o permanenta stimulare, copilulnecesitand o antrenare insistenta in activitatile scolare. Climatulafectiv, incura0arile si crearea unui tonus psihic ridicatconstituie factori deosebit de importanti pentru recuperareacopiilor cu handicap de limba0 !=erza, 7. ".

:.2.&tentia la copiii de varsta scolara mica

%n activitatea cotidiana, implicarea atentiei este apreciataintotdeauna ca un factor al reusitei sau succesului, iar slabiciuneasau absenta ei @ ca factor generator de erori si esecuri. 7a este prima realitate psihica ce se scoate in fata, cu titlu pozitiv saunegativ, ori de cate ori trebuie sa dam seama de rezultatele uneiactiuni concrete sau a alteia.#rin imperativul “fii atent” se intelege modul de a ne mobiliza sicanaliza, in modul cel mai adecvat, toate potentele si capacitatilein directia iesirii cu bine dintr$o situatie dificila sau arealizarii obiectivului propus.

&tentia poate fi definita ca proces psihofiziologic de orientare,concentrare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cuobiectul si finalitatea lor proprii asigurandu$le atingerea unuinivel optim de eficienta adaptativa.

%n mod normal, pe la $4 ani copilul este capabil de o atentiesuficient de stabila pentru a se putea integra in activitateascolara. otusi, in primul an de scoala, insuficienta atentieielevilor este pregnanta.(in cauza noutatii situatiilor carora trebuie sa le se adapteze,elvii din clasa % se caracterizeazaprint$un volum deosebit de redusal atentiei si prin dificultatea distribuirii ei asupra mai multoractivitatii sau obiecte.

(atorita acestui volum redus si a incapacitatii de distribuire aatentiei, elevii fac adeseori impresia ca nu sunt atenti. %n acelasitimp, datorita faptului ca intreaga ambianta este noua sineobisnuita, atentia elevilor din clasa % se distrage usor de lasarcina principala. O alta caracteristica a atentiei copilului este predominarea atentiei involuntare asupra celei voluntare. (inaceasta cauza, daca lectia nu trezeste suficient interes copii devinneatenti.

%n fiecare clipa a existentei sale, omul receptioneaza un numar marede informatii venite, fie din exterior, fie din interiorulorganismului. &stfel, elevul care se afla intr$o clasa primeste

1


31/77

informatii asupra luminozitatii si temperaturii salii, receptioneaza prezenta celorlalti elevi. %nteresul psihologilor fata de problemaatentiei a inregistrat mari fluctuatii de la considerarea acestei ca”nerv al intregului sistem psihologic” pana la punerea sub semnulindoielii a validitatii termenului insusi de atentie. tu42i42huun

&tentia este un proces psihic specific real si unitar. 7volutia sade la reactia de orientare neselectiva pana la atitudinea pregatitoare sau atentia efectoare, este determinata de semnificatiaobiectivului supus atentiei pentru subiectul dat.%ntrucat atentia nu are o existenta de sine statatoare, ci se aflamslu0ba unei activitatii de cunoastere, elaborare si perfectionareaei are loc ca proces implicit, pe masura antrenarii exercitariiactivitatii date. &cest caracter cognitiv$creativ al atentiei ne permite sa intelegem atat efectele sale facilizatoare asupra proceselor de cunoastere cat li mentinerea sa concentrata peobiectul sau lucrarea efectuata.5enomenul de atentie se caracterizeaza printr$o ingustare a campului perceptiv, prin orientarea acestui camp inspre un anumit obiectiv,care este selectat dintre multiplele surse de informatii sauactioneaza simultan asupra perceptiei.

&tentia este o conditie necesara pentru asimilarea cunostintelor. %nmod obisnuit, starea de atentie se manifesta vizibil prin reactiireceptoare, prin reactii postulare si prin mimica specifica8incordarea muschilor fetei, privirea concentrata. oate acestereactii constituie orientarea activa a organismului catre selectiainformatiilor. (impotriva, distragerea atentiei se exprima prinagitatie continua, ori printr$o alta atitudine care arata absentamobilizarii pentru activitate. )anifestarile exterioare nu ne a0utaintotdeauna sa stabilim daca elevul este sau nu atent.%n activitatea scolara sunt antrenate diferite forme de atentie.&stfel, atentia involuntara este conditionata de unele particularitati ale obiectelor si excitatilor8 marimea,intensitatea, noutatea, variabilitatea, etc.. &tentia involuntara nucere eforturi speciale de concentrare, deoarece obiectul saufenomenul in sine ii capteaza si le mobilizeaza procesele perceptive. &tentia involuntara nu asigura intotdeauna fixareaconstienta si temeinica a cunostintelor, priceperilor sideprinderilor. 7ste necesar ca atentia sa se bazeze pe vointa proprie, fie cand se percepe un material intuitiv, fie cand setransmit cunostinte abstracte sau se consolideaza o deprindere.&tentia voluntara se caracterizeaza prin orientarea intentionata,inversa si sustinuta a activitatii psihice pentru intelegerea problemelor si sarcinilor dificile, inclusiv pentru insusirea unuimaterial care in sine nu pare interesant.

>a varsta de $4 ani, atentia prezinta inca multe laturi ce trebuieavute in vedere. =olumul si intensitatea atentiei sunt relativreduse la scolar. 7l urmareste excesiv persoana invatatoarei, dar nu


32/77

e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. (istribuireaatentiei este dificila, incat micul scolar nu poate sa cuprinda sisa rezolve in acelasi timp mai multe activitati./rmarirea vizuala a unui material intuitiv si intelegerea descrieriiverbale simultane constituie de fapt doua operatii, din care elevulefectueaza adesea numai una singura. &vand ca sarcina de lucru sa

scrie niste litere din abecedar, elevul se concentreaza numai asupraexecutarii formei grafice, nerespectand indicatiile cu privire latinerea instrumentului de scris in mana, pozitia caietului, acorpului la scris.5lexibilitatea atentiei, ca proprietate de a trece rapid de la oactivitate la alta este slaba. &tentia involuntara are o pondere maimare fata de atentia voluntara. 7levii se antreneaza cu placere inactivitatile in care folosesc povestirea sau cele desfasurate pe baza de materiale intuitive dar urmaresc destul de greu exercitiilede analiza si sinteza verbala sau de predare teoretica a operatiiloraritmetice. &tentia consuma multa energie si de aceea fenomenul deoboseala se instaleaza cu precadere la nivelul acestui proces.-colarul mic, dupa o concentrare de cateva minute la scris,abandoneaza scrisul si se indeletniceste cu altceva. #e parcursulsaptamanii, se observa o oscilatie a capacitatii de a fii atent acopilului.(istragerea atentiei se constata la elevii din clasa % la prima sila ultima ora. >a scolarii clasei a %%$a, desi scad valorile launele feluri de atentie, cresc la altele. >a nivelul clasei a %%%$ase manifesta o scadere evidenta a neatentiei, scade in principaldistragerea, dar creste opozabilitatea fata de caracterul repetitiv,neatractiv al cunostintelor. Eezistenta psihologica a copiilordevine mai mare, fapt evident la scaderea generala a neatentiei esteevidenta. (oar lectiile neinteresante si cele cu un caracterrepetitiv accentuat genereaza neatentia mascata si oboseala.

:.. Iocul si copiii, integrarea scolara

Copiii, ma0oritatea timpului lor liber si nu numai, si$l petrec 0ucandu$se. Iocul reprezinta pentru copii o modalitate de a$siexprima proprile capacitati. #rin 0oc, copilul capata informatiidespre lumea in care traieste, intra in contact cu oamenii si cuobiectele din mediul incon0urator si invata sa se orienteze inspatiu si timp. #utem spune ca 0ocul este R munca copilului S.%n timpul 0ocului, copilul vine in contact cu alti copii sau cuadultul, astfel ca 0ocul are un caracter social.Iocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap, intrucatle ofera sansa de a se 0uca cu alti copii. %n aceste 0ocuri suntnecesare minim doua persoane care se 0oaca si comenteaza situatiilede 0oc !loto, domino, table, cuburi, carti de 0oc etc.".

2


33/77

%n perioada de prescolar se desfasoara mai ales in grup,asigurandu$se astfel socializarea. (in acest motiv, copiii cuhandicap trebuie sa fie inscrisi la gradinita din vecinatate,alaturi de copiii sanatosi. Copiii sunt curiosi, dar practici,astfel ca ei vor accepta usor un copil cu deficienta fizica, care sedeplaseaza in fotoliu rulant sau in car0e. 7i sunt suficient de

simpli si deschisi pentru a accepta usor un coleg cu probleme desanatate. #erioada de prescolar este cea mai indicata pentruinceperea socializarii copiilor cu handicap. >a aceasta varsta,socializarea se realizeaza usor prin intermediul 0ucariilor si alechipamentelor de 0oc. otusi, trebuie sa fim atenti la unele probleme deosebite. /nii copii cu deficiente au avut experientaneplacuta a spitalizarii si a separarii de parinti. (e aceea, potaparea reactii intense, mai ales in primele zile de gradinita. %nalte cazuri, copilul are probleme legate de utilizarea toaletei side deplasare. %n aceste situatii, este de preferat sa se solicite prezenta mamei pana la acomodarea copilului in colectivitate siacomodarea personalului cu problemele copilului.

Iocurile trebuie sa fie adaptate in functie de deficienta copilului. Copiii cu tulburari de comportament trebuie sa fie permanent sub

observatie, iar la cei cu &(H( 0ocurile trebuie sa fie cat maivariate.

-coala este, de asemenea un mediu important de socializare.5ormele de integrare a copiilor cu C7- pot fi urmatoarele8 clasediferentiate, integrate in structurile scolii obisnuite, grupuri decate doi$trei copii deficienti inclusi in clasele obisnuite,integrarea individuala a acestor copii in aceleasi clase obisnuite.

%ntegrarea scolara exprima8 atitudinea favorabila a elevului fata descoala pe care o urmeaza; conditia psihica in care actiunileinstructiv$educative devin accesibile copilului; consolidarea uneimotivatii puternice care sustine efortul copilului in munca deinvatare; situatie in care copilul sau tanarul poate fi consideratun colaborator la actiunile desfasurate pentru educatia sa;corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le rezolva; existenta unor randamentela invatatura si in plan comportamental considerate normale prinraportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare.

%n scoala, copilul cu tulburari de comportament apartine, de obicei,grupului de elevi slabi sau indisciplinati, el incalcand deseoriregulamentul scolar si normele social$morale, fiind mereu sanctionatde catre educatori. (in asemenea motive, copilul cu tulburari decomportament se simte respins de catre mediul scolar !educatori,colegi". Ca urmare, acest tip de scolar intra in relatii cu alte persoane marginalizate, intra in grupuri subculturale si traieste incadrul acestora tot ceea ce nu$i ofera societatea.

(atorita comportamentului lor discordant in raport cu normele sivalorile comunitatii sociale, persoanele cu tulburari decomportament sunt, de regula, respinse de catre societate. &ceste


34/77

persoane sunt puse in situatia de a renunta la a0utorul societatiicu institutiile sale, traind in familii problema, care nu se preocupa de bunastarea copiilor.

Iocurile si distractiile sunt mai intense la varstele copilariei sitineretii.-tim cu totii ca copii de varsta ante sau prescolara se 0oaca tot timpul. &ceasta le confera conduitelor lor multa

flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea;tot prin 0oc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica. -punemde multe ori 8 TT-e comporta ca un copilUU sau TT#arca nu ematurizatUU; aceasta datorita unei exagerate antrenari in distractiicare conduce la o personalitate nematura, puerila.Iocul presupune un plan, fixarea unui scop si fixarea anumitorreguli, ca in final sa se poata realiza o anumita actiune ce producesatisfactie. #rin 0oc se afirma eul copilului, personalitatea sa.&dultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care ledesfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decatcea a 0ocului. )ai tarziu, el se poate afirma si prin activitatescolara. &ctivitatea scolara se valorifica prin note, acestea sesumeaza in medii, rezultatul final al invatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii, pe cand 0ocul se consuma ca activitatecreand bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.

Copiii care sunt

Psihologia varstelor lucrare

Documents

Transcript of Psihologia varstelor lucrare