UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE

FACULTATEA: STIINTELE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA: P.I.P.P.

ANUL I

PSIHOLOGIA VARSTELOR (SEMINAR)

TREBUINTE FIZICE, INTELECTUALE SI SOCIALE UMANE

IN DIFERITE ETAPE DE DEZVOLTARE-REFERAT-

Nume: RUJOIU

Prenume: ANA-MARIA

Grupa: 40704

PLOIESTI 2014

Cuprins

-Introducere……………………………………………………………1

-Trebuintele fizice, intelectuale si sociale umane in diferite etape de dezvoltare. ………………………………………………………………….2

*Trebuintele fizice/fiziologice…………………………………….2

*Trebuintele intelectuale…………………………………………..3

*Trebuintele sociale…………………………………………….....5

-Teoria lui Maslow. Piramida Nevoilor………………………………6

-Concluzii…………………………………………………………….7

-Bibliografie…………………………………………………………..

Introducere

Activitatea umana s-a dezvoltat si se dezvolta continuu, avand ca baza de pornire si

impulsionare necesitatea satisfacerii unor multiple nevoi umane. Acestea izvorasc din conditiiie de

viata ale oamenilor, din cerintele de consum ale acestora si din participarea lor la viata sociala.

Nevoile sau trebuintele umane, pun in evidenta ceea ce resimt oamenii ca fiindu-le necesar pentru

existenta, pentru formarea si dezvoltarea lor si a societatii in care traiesc.

Prin nevoi sau trebuinte umane înţelegem un ansamblu de cerinţe materiale, economice, sociale,

spirituale de mediu ecologic ale vieţii şi activităţii oamenilor. Nevoile umane devin efective în funcţie de

condiţiile de producţie existente la momentul dat, precum şi de nivelul de cultură şi civilizaţie al

popoarelor şi indivizilor. Ele apar ca nevoi sociale, deoarece cerinţele izvorăsc în condiţiile de viaţă ale

oamenilor, respectiv din necesităţile de consum ale acestora.

Nevoile umane reprezinta un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale

existentei si dezvoltarii purtatorilor lor - oamenii, grupurile sociale, colectivitatile national-statale

și societatea in ansamblul ei.

Trebuintele umane au o latura obiectiva, care se refera la constientizarea acestora de catre

oameni si la corelarea lor cu posibilitatile materiale ale societatii si ale fiecarui individ. Ele spar,

astfel, ca nevoi efective, reale. In acelasi timp, se manifesta si o latura subiectiva a nevoilor, ce pune in

evidenta dorintele oamenilor, de multe ori necorelate cu posibilitatile efective de acoperire a lor.

Multe dintre acestea, datorita acestui fapt, raman simple doleante, nevoi nesatisfacute.

In urmatoarele randuri voi dezvolta cele trei trebuinte de baza ale omului: trebuintele

intelectuale, fizici si sociale.

In functie de etapa in care se afla omul, aceste trebuinte/nevoi sunt diferite in unele

aspecte, desi baza este aceasi. Avand in vedere ca eu voi lucra cu etapa copilariei, voi pune mai

mult accent pe trebuintele din aceasta, dezvoltand mai amanuntit necesitatile copilului.

In opinia mea, acest referat este foarte important pentru mine, deoarece este necesar sa

cunosc trebuintele majore ale copilului in general, dar si al intregului om, pentru ca voi avea de a

face cu el si este important sa cunosc de ce are el nevoie in fiecare clipa.

Desi aceasta tema cuprinde doar trebuintele intelectuale, fizice si sociale eu voi dezvolta

putin si trebuinta emotionala a copilului pentru ca mi se pare foarte importanta deoarece

deageaba are copilul “tot ce ii trebuie” daca parinti nu sunt langa el intr-un mod afectiv.

Trebuintele fizice, intelectuale si sociale

umane in diferite etape de dezvoltare

Trebuintele fizice/fiziologice

Trebuintele fiziologice sau fizice sunt primele nevoi evidentiate din perioada perinatala,

adica din momentul nasterii.

Trebuintele fizologice sunt satisfacute prin hrana adecvata, caldura, hidratare,

odihna/somn, prin prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit si prin supravegherea

starii de sanatate, etc. Daca aceste nevoi vor fi satisfacute corespunzator, corpul omesc va fi

sanatos din punct de vedere fizic.

In primele zile de dupa nastere, activitatile esentiale ale copilului sunt focalizate pe

trebuinte biologice bazale, adica pe trebuintele/nevoile enumerate mai sus. In timp, prin formarea

unui program alimentar se vor constitui obiceiurile primare legate de alimentatie, care vor sta la

baza aparitiei altor trebuinte mai complexe.

*In copilarie; se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala, astfel in

cat isi consolideaza autonomia putand sa isi exprime propiile nevoi fiziologice. Deoarece in

primul an de viata, parinti sunt cei care incearca sa ii satisfaca nevoile fizice pentru ca el nu

poate si nu stie sa le comunice sau sa si le satisfaca singur.

In periada finala a copilariei se pot observa progrese in comportamentele alimentare, in

igiena si in domeniul imbracarii, aceste progrese vor continua si in etapa urmatoare.

*In adolescenta; se produc schimbari fizice majore, tocmai de aceea trebuintele fizice ar

trebui satisfacute la maxim. Pubertatea si viteza schimbarilor fizice care au loc in adolescenta

prezinta variatii inter-individuale puternice. Dificultatea sau usurinta cu care adolescentul face

fata acestori schimbari depinde si de masura in care el reuseste sa se incadreze in sabloanele

determinate cultural (stereotipuri) bine definite, ale “corpului perfect”.

*In tinerete; se pierde interesul pentru aspectul fizic, insa nu si pentru sanatate.

Modificarile fizice in aceasta perioada nu sunt atat de rapide si dramatice ca in perioadele

mentionate anterior.

*In etapa adulta; nu exista probleme deosebite de sanatate. La femei menopauza produce

o serie de simptome fizice si psihice (diminuarea fortei fizice, anxietate, labiliate afectiva), dar

aceasta perioada este urmata de obicei de o imbunatatire relativa a starii de sanatate. Psihologii

considera ca scaderea fortei fizice se datoreaza in mai mare masura abuzului de nicotina, cafea,

alcool, somnifere si stresului decat varstei.

*In batranete; imbatranirea fiziologica este un proces natural care se produce treptat, prin

diminuarea lenta a functiilor diferitelor organe si sisteme.

Trebuinte intelectuale

Dezvoltarea copilului la nivel psihologic este strans legata de celelalte nivele majore ale

dezvoltarii umane: nivelul biologic si nivelul social.

Trebuintele psihologice sau intelectuale se formeaza treptat datorita prezentei parintilor

(sau a altor adulti din familie) si asocierea acestora cu trairea confortului si cu o forma primara

de comunicare.

*In copilarie; trebuintele nuanteaza reactivitatea emotional, adica de la un discomfort fizic

initial, se implica un discomfort psihic pana la intrare in satisfacerea trebuintei, care creeaza

reactii de satietate si de satisfacere, apoi de temperare si echilibrare. Se creeaza clipe de

calmitate, somn linistit, infunctie de orele zilei si de modul in care se instaleaza oboseala s-au

constatat variatii ale atentiei, memoriei si chiar ale inteligentei.

In aceasta perioada comunicarea copilului cu cei din jur se realizeaza la nivel

comportamental, motricitatea avand o functie bazala de semnalare a unor tonalitati afective

negative sau pozitive. Mai tarziu, motricitatea va insoti comunicarea.

In jurul varstei de 3 ani incepe o etapa superioara de dezvoltare a limbajului, corelata cu

dezvoltarea functiilor cognitive. Aceasta este faza curiozitatii si a interesului crescut in special

pentru fenomenele naturale, dar si pentru functionarea diverselor sisteme din mediul sau.

In aceasta perioada se dezvolta o forma a inteligentei practice, precum si interesul pentru

diverse activitati, elemente care vor sta la baza dezvoltarii unor conduite achizitionate prin

imitatie. Acum inteligenta este utilizata preponderent pentru satisfacerea tendintelor, dorintelor,

etc.

De asemenea, jocul este o activitate experimentala fara de care dezvoltarea copilului nu ar

fi eficienta.

Evolutia sistemului cognitiv prin schimbarile de tip transformativ si/sau variational

conduce la structurarea unor noi forme ale activitatii psihice. Un factor important in evolutia

intelectuala este constituit de transformarea perceptiei simple in observatie perceptiva implicata

in toate formele de invatare.

Focalizarea pe fiecare materie este importanta si flexibilitatea gandirii devine in aceasta

etapa o functie adaptativa.

*In adolescenta; memoria si atentia se afla la nivelul lor maxim de dezvoltare, limbajul se

dezvolta in continuare, imaginatia se manifesta sub toate aspectele sale.

Gandirea atinge posibilitatile sale maxime din punctul de vedere al capacitatii de a opera

cu informatiile, dar cantitatea de cunostinte si experienta sunt inca limitate.

In conceptia lui J. Pieget inteligenta adolescentului se afla in stadiul operatiilor formale

care a inceput inca in jurul varstei de 12 ani.

Gandirea adolescentului nu mai este legata de concret, ci el poate sa faca rationamente

ipotetico-deductive.

*In tinerete; functiile psihice si cognitive, capacitatea de invatare sunt la nivelul lor

maxim de dezvoltare si, in general, nu apar probleme majore.

*In etapa adulta; inteligenta si creativitatea raman la un nivel relativ constant. Unele

studii arata ca atentia si memoria scad lent dupa 50 de ani.

*In batranete; deteriorarea inteligentei este mai grava la persoanele care nu sunt obisnuite

de munca intelectuala. Cu cat creierul este mentinut mai activ, cu atat exista sanse mai mari sa

ramana in buna stare de functionare pana la varste inaintate.

Trebuinte sociale

Imediat dupa nastere plansul este prima reactie de comunicare a copilului cu lumea.

*In copilarie; comunicarea copilului cu cei din jur se realizeaza la nivel comportamental.

Privirea este un mod de comunicare precoce intre mama si copil. Alte mijloace de comunicare

ale copilului in aceasta perioada sunt zambetul si ganguritul

In aceasta perioada copilul este relativ adaptat la mediul sau de viata, dar are dificultati

cand este vorba de mediul social. Unii autori considera ca pana la 3 ani omul achizitioneaza 60%

din experienta fundamentala de viata.

Intre 3 si 6 ani, copilul interactioneaza din ce in ce mai diversificat cu mediul social

(intrarea in mediul prescolar). Integrarea copilului in colectivitate are un rol foarte important in

dezvoltarea independentei acestuia de familie, dar si in invatarea si internalizarea regulilor

comportamentale si morale.

*In adolescenta; dezvoltarea de noi relatii sociale, in special cu ceilalti baieti si fete care

fac parte din aceasi generatie, bazate pe intimitate, incredere si respect fata de alte persoane.

Adolescentii experimenteaza interactiunea cu ceilalti intr-o maniera mai apropiata de cea a

adultilor. De retinut este si faptul ca maturitatea fizica joaca un rol important in relatiile cu egalii:

adolescentii care se maturizeaza mai lent (sau mai rapid) decat ceilalti vor fi eliminati din grupul

de covarstnici si vor intra in grupuri cu nivel similar de maturizare fizica si relationala.

*In tinerete; integrarea sociala creaza mai multe probleme deoarece importanta traditiilor

a scazut, tinerii sunt mai independentii si trebuie sa isi asume responsabilitatea unor decizii

importante privind alegerea partenerului de viata si a profesiei.

*In etapa adulta; datorita pozitiei sociale si a experientei acumulate, ei pot ajuta tinerii sa

isi inceapa viata profesionala si familiala, pot actiona pentru obtinerea unor modificari pozitive

in societate.

*In batranete; viata sociala este strans legata de starea fizica a organismului. Alta

problema este si pensionarea care produce modificari importante in modul de viata, subiectul

trecand prin momente de frustrare, de insecuritate, de neliniste pana sa accepte rolul de

pensionar. Barbatii suporta mai greu pensionarea, insa femeile nu au acel sentiment de inutilitate

si de frustrare deoarece ele isi continua activitatea casnica si dupa pensionare. Varstincii se simt

utili atunci cand au grija de nepoti, fapt ce are un rol important in mentinerea echilibrului psihic.

Teoria lui maslow. Piramida nevoilor.

Abraham Maslow a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astăzi pentru

propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci  categorii:

*Nevoile fiziologice-sunt nevoile de baza ale corpului uman : hrana, apa, somn, adapost, etc.

Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un  nivel acceptabil. in acest caz nici o

alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.

* Nevoile de siguranta  si  securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva

imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si

imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si

dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul,  epidemiile,  catastrofele  naturale,

dezorganizarea  societatii,  crize economice, nevroze, situatii negative cronice.

* Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow  s-a referit la ele ca

nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii

agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele forme:

-Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori,  de a se asocia cu alte

persoane. Individul cauta compania altor  persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in

organizatii formale.

- Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la

individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ.

- Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si  rezulta din nevoia de

afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.

* Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de  unghiul de abordare

care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de

putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere extern dorinta de a

avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere.

Satisfacerea acestor nevoi  duce la incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul

de a fi util  si necesar in lume.

* Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane  de a se realiza ca o

personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul  limitelor  impuse  de  realitate. 

Satisfacerea  acestei  nevoi  permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele si capacitatile

de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.

Există o relaţie de dependenţă între aceste 5 trepte. Atâta vreme cât nu ţi-ai satisfăcut nevoile

inferioare ierarhic de pe treptele unu şi doi, nu vei putea accede la sistemul motivaţional dat de

treptele superioare trei, patru şi cinci.(Pentru a putea vedea aceasta piramida schematizata vezi

Anexa 1).

Concluzii

In acest referat am explicat trebuintele fizice, intelectuale si sociale umane in diferite etape ale

vieti si am expus si piramida nevoilor a lui Maslow.

Prin aceata lucrare am descoperit ca aceste trebuinte sunt diferite in functie de etapa de

dezvoltare in care se afla omul, insa am aflat ca la baza lor sunt aceleasi nevoi. Desi eu am avut

de explicat doar aceste trebuinte as vrea sa spun ca nevoia emotionala , din punctul meu de

vedere, sta la baza tuturor nevoilor deoarece daca omul nu se dezvolta intr-un sprit armonios,

cald din punct de vedere sufletesc si inconjurat de iubire, acesta nu se va dezvolta corect sau, mai

bine zis, nu se va dezvolta in totoalitate (vezi Anexa 2).

In opinia mea, cele trei trebuinte dezvoltate mai sus sunt legate una de cealalta in asa fel incat

daca una dintre ele nu se satisface, celelalte doua nu se va putea forma.

Din punctul meu de vedere (viitor cadru didactic), recomad parintilor, cadrelor didactice si

tuturor persoanelor, sa se informeze asupra trebuintelor fizice, intelectuale, sociale, emotionale,

etc. umane in diferite etape de dezvoltare, deoarece fiecare persoana are in jurul lui diferiti

oameni, de diferite varste si caracteristici.

In special parintilor si cadrelor didactice recomand sa cunoasca cu lux de deraliu toate

trebuintele din etapa copilariei si adolescentei pentru ca aceste doua etape necesita o dezvoltare

cat mai “perfecta”, pentru ca daca in aceste doua perioade sunt satisfacute toate nevoile specifice,

acel copil/adolescent va deveni un om implinit din toate punctele de vedere.

Dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa neglijam celelate perioade ale vietii omenisti, mai ales

cea a batranetii, care pentru mine este foarte importanta deoarece nu mi se pare corect sa

neglijam batrani, doar pentru ca nu mai sunt activi. Trebuie sa ne gandim ca acei oameni au

contribuit la dezvolatrea societati in care noi acum traim, si cu siguranta fiecare dintre ei au

contribuit la dezvoltarea acesteia.

In concluzie, fiecare persoana ar trebui sa cunoasca nevoile celor din jurul lor pentru ai putea

ajuta la satisfacerea trebuintelor fiecareia.

Bibliografie

1. ANA MUNTEAN, Psihologia dezvoltarii umane, Ed. Polirom, 2009

2. AURELIAN BURCU, Piramida trebuintelor umane fundamentale, Ed.Fundatiei Mercur,

2003

3. CRISTIAN VASILE, Elemente de psihologia dezvoltarii, Ed. UPG, Ploiesti, 2014.

4. URSULA SCHIOPU, EMIL VERZA Psihologia varstelor - ciclurile vietii, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti ., 1997

5. http://salvaticopiii. ro

Anexa 1

Piramida lui maslow

Anexa 2

Informatie de presa (Trebuintele emotionale)

Nevoile emoționale ale copilului.

Nu sacrificați hrana afectivă pentru ce puneți în farfurie!

Părinții sunt adesea atât de preocupați de nevoile materiale, biologice ale copilului, de procurarea

hranei în cel mai concret sens al cuvântului, încât adesea uită -sau nici măcar nu își pun problema

-cât de importantă este pentru copilul lor cealaltă hrană, care nu se pune în farfurie: cea

emoțională. Viață agitată și stresantă a adulților de astăzi îi lasă adesea pe copii flămânzi după

atenția și prezența părinților, după cuvinte și gesturi de afecțiune și de prețuire. Efectele pe

termen lung, asupra adultului în care se va transforma copilul neglijat emoțional, nu sunt de

ignorat. Un copil care crește fără atenția și prezența părintelui său, nu va deveni un adult

puternic, conștient de locul și de valoarea sa în această lume. El riscă în schimb să devină un

adult neîmplinit emoțional, incapabil, la rândul său, să răspundă nevoilor afective ale propriului

copil. O poveste spusă de un tătic, crescut de un tată responsabil, dar absent:

“Gandindu-mă la anii copilăriei, îmi dau seama că am foarte puține amintiri cu tata. Îmi amintesc

că mama ne spunea adesea despre tata că vine târziu, muncește mult, ca să avem noi tot ceea ce

ne trebuie; că este obosit iar noi -eu și sora mea -trebui e să fim cuminți și să nu îl supăram. Îmi

amintesc că mi-aș fi dorit să joc un fotbal cu tata sau să îl văd și pe el câteodată, măcar la

serbările școlare. În timp am renunțat să îmi mai doresc astfel de lucruri; tata muncea pentru

mine și sora mea iar noi trebuia să fim recunoscători pentru asta. Și am fost. Dar și astăzi, când

eu sunt părinte iar tata a devenit bunic, îmi dau seama că mă gândesc la el ca la un om care s-a

străduit să-mi fie bine, dar pe care nu-l cunosc cu adevărat, despre care îmi place să știu că

este bine, dar căruia nu îi simt lipsa. De la tata am învățat că trebuie să îmi „intrețin” familia, dar

nu am învățat cum să mă joc cu fiul meu, cum să îl laud și să îi spun că sunt mândru de el, cum

să îmi fac timp pentru el. Aș vrea să știu că, atunci când nu sunt lângă el, copilul meu îmi simte

lipsa”. Noi oamenii, adulțisau copii, avemun set de nevoi, care -atunci când nu sunt satisfacute-

ne împiedică să funcționam sănătos, eficient, echilibrat și armonios în societate. Specialiștii le-au

organizat piramidal, pentru a ne ajuta să înțelegem felul în care se înlănțuiesc și se

intercondiționează, facilitând sau, dimpotrivă, blocând maturizarea și funcționarea noastră

sănătoasă.

La baza piramidei sunt nevoile elementare biologice (fiziologice): de somn, apă, alimente,

căldură, adăpost,mișcare etc. Ele sunt foarte puternice, întrucât nesatisfăcute, pun în pericol

supraviețuirea noastră.

Pe următoarea treaptă sunt nevoile de securitate și protecție, de care noi adulții devenim

conștienți cel mai adesea în situații de criză sau când viața ne este amenințată: catastrofe naturale

(ex. cutremure), condiții de război, atac asupra persoanei etc. Copiii însă tind să dea deseori

semne de insecuritate și au nevoie să se simtă în siguranță, în contexte care nu par periculoase

pentru adulți, ca de pildă primele zile la grădiniță, plimbarea într-un parc nou, vizita unor

musafiri necunoscuți -sunt situații banale de viață în care copiii au nevoie de sprijinul nostru

emoțional.

Urmează nevoile de apartenență și acceptare din partea unui grup. Familia este primul grup,

urmată de grupul de prieteni, clasa de elevi, colectivul de muncă, comunitatea în ansamblul ei.

Avem nevoie să știm că suntem apreciați, respectați, acceptați și iubiți în fiecare dintre aceste

contexte sociale și ne străduim în permanență, prin comportamentele noastre, să ne asigurăm că

această nevoie este împlinită măcar în câteva dintre caeste grupuri.

Către vârful piramidei sunt nevoile de stimă și recunoaștere socială(recunoașterea competențelor,

meritelor și valorii profesionale, prestigiu și statut social) care, atunci când sunt satisfacute ne fac

să ne simțim încrezatori, valoroși și importanți. Neîmplinirea lor aduce frustrare, neputință,

sentimente de inferioritate și lipsă de valoare.

În vârful piramidei nevoiloreste nevoia de auto-devenire, prin împlinirea visurilor și obiectivelor

de viață, prin creație, prin conștientizarea rostului nostru în lume și împlinirea destinului

personal.

Nevoile emoționale ale copilului

Din păcate, atunci când muncesc până târziu pentru a pune pâinea pe masă, părinții ajută la

satisfacerea unei singure nevoi a copilului: aceea biologică, care fără doar și poate este necesară

pentru a supraviețui, dar insuficientă pentru a trăi. Copiii noștri au nevoie de hrană emoțională,

de căldură, protecție, afecțiune exprimată în cuvinte și comportamente, nu doar în mângâieri

fugare în somn. Copilul are nevoie de timp de calitate petrecut cu mama și cu tata, de joacă cu un

părinte prezent, disponibil și atent, de mesaje de valorizare și prețuire care să îl învețe că este

acceptat și iubit în familia sa, că este valoros, special și că are ce oferi celor din jur. Că merită

din partea lor respect și recunoaștere. Doar așa va reuși ulterior să „devină”, să se împlinească,

să-șigăsească locul și rolul în această lume.