Psihologia Varstelor Relatia ereditate mediu educatieStadialitati

Ereditatea - proprietatea organismului viu de a transmite urmailor caracteristicile dobndite > 100.000 gene organizate n 46 cromozomi (XX si XY) Fenotip; genomINDIVID : Culoare par, inaltime, culoare ochi, piele Tipul somatic Caractere de specie, rasa, familie Predispo-zitii boli sau tulburari psihice SNC, sensibilitatea analizatorilor, pragurile de durere Aparatul respirator, sistemul circulator, digestiv, mecanisme metabolice, homonale EREDITATE Factorul potential - dac ereditatea nu este stimulata i susinuta de mediu i educaie acest potenial se pierdeFactorul polyvalent - pe aceleai structuri neuro-funcionale, n funcie de stimulrile mediului i educaie, se pot dezvolta capaciti psihice diferiten ceea ce privete viaa psihic ereditatea asigur premise ale dezvoltrii psihice (R.Zazzo)Ereditate congenital - Congenitalul cuprinde i elemente dobndite naintea naterii.fondul ereditar se poate exprima n diferite momente de vrst sau poate s rmn n stare de laten de-a lungul vieii dac lipsete factorul activatorexista o dezvoltare seculara a speciei umane, cu ritmuri inegale in timp. (Tanner) precocitatea si longevizarea (argumente) ereditate psihologic se poate regasi in circulaia afeciunii, aspiraii, bucurii, tensiuni comune.ereditatea social - care se refer la ritualuri, obiceiuri, conservare a tehnicii, a naionalitii MEDIU - toate tipurile de influente i aciuni (materiale/ spirituale, organizate/ spontane, naturale/ culturale, contiente/ involuntare) din spaiul de via al fiecruiaBaltes: 3 tipuri de influente majore asupra dezvoltariiPERSOANA - Evenimente nespecifice de viata (divort, accident...) Istorice: Al II-lea Razboi Mondial; Revolutia `89; Yougoslavia, Vrsta cronologic (achizitia Lbj)

MEDIU - socio-afectiv, natural, socio-cultural, socio-profesional, socio-economicEDUCATIE toti indivizii umani dispun de capacitatea de a fi educatiSpecificitate constient, sistematic, urmarind finalitatiEducatia - genereaza noi forme de activitate cu cerinte tot mai complexe - amplificare continua, restructura perpetuaDezvoltarea premise dezvoltarea rezultat Toti indivizii umani dispun de capacitatea de a fi educati:zona proximei dezvoltri (L Vigotsky) - gradul dezvoltrii poteniale a copilului dezvoltarea actuala a copilului + capacitatea sa de nvare, dintr-o situaie standard, ajutat de adult

EDUCATIA: Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul sau, adultul il stimuleaza si imprima copilului un nivel superior de dezvoltare. Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele confuziei si ale demotivarii, de aceea ea trebuie sa aiba propriile masuri intim legate de nivelul de dezvoltare la care se afla copilul, de ritmurile anterioare de dezvoltare, de stadiul imediat urmator si de contextul socio-educatoinal si cultural in care traieste si actioneaza copilul. ETAPE CICLURI STADII:

prenatal

Schiopu si Verza propun 3 criterii pentru stabilirea si descrierea stadiilor de dezvoltare Tipul fundamental de activitate joc, nvare, munc Tipul de relaii comunicarea si relatiile sociale Originea tensiunii psihice dominante tensiune interioar ce apare ca un conflict ce genereaz anumite caracteristici

STADIULCRITERII

Tipul fundamental de activitateTipuri de relatii comunicareTipul de contradictii - tensiuni

Sugar nastere 1 an

Satisfacerea trebuinelor organice.

Reflexe necondiionate (alimentar, de aprare).

Dependen total fa de adult

Anteprecolar - 1 3 ani

Manipularea obiectelor dar lipsete scopul contient.

ncepe elaborarea primelor reflexe condiionate (alimentar,igienic).

Scade gradul de dependen fa de adult. Se dezvolt capacitatea de verbalizare.

Precolar - 3 6/7 ani

Jocul are caracter contient, se desfoar pe baz de reguli, copilul adopt roluri, n funcie de care alege comportamente adecvate. Stabilete relaii sociale, dobndete statut social, are drepturi i obligaii (s se trezeasc la numite ore, s se echipeze, are dreptul de a merge la grdini etc.). Se diminueaz dependena fa de aduli datorit constituirii contiinei de sine.

colar mic - 6/7 10/11 ani

nvarea impus, dirijat din exterior.

Relaiile sociale se extind, drepturile i obligaiile se majoreaz.

Gradul de dependen este influenat de apariia punctului de vedere propriu.

Preadolescent 10 14 ani

nvarea impus, nvarea independent (i permite s nvee selectiv, s absenteze de la cursuri fr motive speciale). Relaiile se diversific dep-ind pragul colii (grup sportiv, artistic etc.).

Varsta marilor contradicii, se dezvolt contiina de sine, dorete s-i impun opiniile: argumentele abia sunt n curs de formare. Contradicia nu trebuie devina conflicte.

Adolescenta 14 18/20 ani

nvare. Activitate creatoare (are posibilitatea s-i impun originalitatea). Treptat se integreaz, cucerete o anumit poziie n ierarhia social, preponnderent educationala. Treptat se tempereaz pornirile de independen manifeste. Adolescentul i adultul opereaz n aprecierea celuilalt cu criterii valorice.

Postadolescent 20- 24 ani

nvare complex, integrare iniial.

Relatii complexe, multiple, foarte diversificate

Cautarea identitatii profesionale si a relatiilor cu un partener de viata (cresterea stabilitatii relatiilor afective sexuale)

Tnr 24/25 35 ani

Integrare profesional, munc.

Relatii complexe, multiple, foarte diversificate

Formarea unei familii si gasirea unui echilibru afectiv; stabilizarea unui traseu profesional clar si in concordanta cu dimensiunile motivationale

Adult 35 65 ani

Munca, creaia ating apogeul.

Relatii complexe, multiple, foarte diversificate

Gasirea unui echilibru intre familie si profesie; timpul acordat copiilor; implinirea afectiva intrafamiliala si intrasociala (roluri si statute); eliberarea propriilor copii de sub tutela familiei

Btrn 64/66 +90

Activiti casnice, autoservire.

Relatii complexe, multiple, foarte diversificate

Aparitia pensionarii si a unor noi statute si roluri intrafamiliale (bunic/bunica), reafirmarea pozitiei sociale si presiunea timpului fizic; slabirea capacitatilor mentale si fizice; rarefierea vietii sociale si sentimetul singuratatii si al inutilitatii; regrete sau implinire

STADIALITATI - Multiple modele de stadialitate Erik Erikson stadialitatea socio-efectiva Jean Piaget - dezvoltarea intelectuala dezvoltarea morala Lev Vigotsky - dezvoltarea intelectuala si lingvistica Sigmund Freud - sexual - afectiva Lawrence Kohlberg - dezvoltarea morala Carol Gilligan - dezvoltarea morala

ERIKSON Adept al scolii freudiene, Erikson se indreapta catre o viziune nou a aparatului psihic, luand in considerare dimensiunea culturala si sociala in formarea EULui. Ideea existentei unor componente duale (pozitive si negative- proprietate a afectivitatii) aflate n opozitie n fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii INITIATIVA < RETRAGEREA

STADIULPRINCIPALA ACHIZITIEFACTORII SOCIAL DETERMINANTICOROLARUL AXIOLOGIC

Infantil 0 1 anincredere / Nencredere Mama sau substitutul matern Sperana

Copilarie mica 1 3 aniAutonomie / Dependen

Prinii

Voina

Copilarie mijlocie 3 6 aniIniiativ / Retragere, vinovie Mediul familial

Finalitatea aciunii

Copilarie mare 6 -12 aniSrguin/ Inferioritate eficien coala i grupul de joac Competena

Adolescenta 12 18/20 aniIdentitate/ Confuzie

Modelele i covrstnicii

Unitatea

Tnrul adult 20-30/35 ani Intimitate/ Izolare

Prietenii, relaia de cuplu Mutualitatea afectiv

Adultul 35 50/60 aniRealizare/ Rutin

Familia i profesia

Responsabilitatea, devoiunea

Batranetea > 60 aniIntegritate/ Disperare

Pensionarea, apusul vieii nelepciunea

Incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate: hrnirea dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n mediu (fa de cel care ngrijete copilul) funcie de modul n care este ngrijit Autonomie/ nesiguran (ruine) (1,5 3 ani) - activitate: controlul propriului corp dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau ndoielii (ruinii), al ncrederii n sine, n funcie de nivelul abilitilor de autoservire, de reuita autocontrolului sfincterian i al micrilor Iniiativ/ vinovie (culpabilitate) (3-6 ani)- activitate: independena dezvoltarea spiritului de iniiativ sau vinovie n funcie modul n care reuete organizarea spaiului personal Competen (spirit ntreprinztor)/ inferioritate (6-12 ani) - activitate: coala dezvoltarea sentimentului competenei sau incompetenei n funcie de succesul n activitate Intimitate/ Izolare (20-35 ani)- activitate: Prietenii, relaia de cuplu adolescentul trebuie s ating un sentiment de identitate n ocupaie, isi asuma roluri de gen in cuplu Realizare/ Rutin (35ani50/60 ani) - activitate: responsabilitatea, devoiunea, ajutorarea este o extensie a iubirii n viitor; preocupare pentru generaia urmtoare i toate generaiile viitoare. este considerabil mai putin "egoist", dect intimitatea ale etapei precedente Integritate/ Disperare (peste 60 ani)- activitate: Pensionarea, apusul vieii dezvolta integritatea ego-ul mai nti vine o detaare de societate, dintr-un sentiment de utilitate, pentru majoritatea oamenilor din cultura noastr; se retrag de la locurile de munc ; aportul lor nu mai este solicitat sau necesar a ajunge la un acord cu viata ta, i astfel ajunge la un acord cu sfritul duratei de via; dac poi s te uii napoi i s accepi cursul evenimentelor, alegerile fcute, viaa ta ca pe care a-i trit-o, ca fiind necesare, atunci moartea nu nseman team

PIAGET Pionier in psihologia moderna, Piaget dezvolt viziunea genetic asupra psihologie dezvoltrii. Ideea fundamental const n faptul c de-a lungul ontogenezei, persoana poate s realizeze anumite operaii intelectuale, fiecrui stadiu fiindu-i caracteristice anumite elemente ale gndirii, altele rmnnd inaccesibile (excepie ultimul nivel). Viziunea genetic este oferit de faptul c la o anumit vrst cronologic persoana poate s realizeze anumite operaii mentale, iar trecerea la un nou nivel se va realiza doar cnd se ajunge la o alt vrst cronologic.

ACOMODARE < ASIMILAREAcomodarea - modificarea schemelor existente pentru a incorpora cunotine noi ce nu se mai potrivesc celor pre-existente Asimilarea - incorporarea unor cunotine, comportamente, etc noi prin folosirea unor scheme preexistente Asimilarea nseamn a folosi ceea ce este deja cunoscut, iar acomodarea nseamn a dobndi un nou mod de a face ceva - de exemplu rol/ron

STADII: Inteligenta senzomotorie nastere 2 ani Preoperational 2 7 ani Operatiile concrete 7 11 ani Operatiile formale 11 18/20 ani

Inteligenta senzomotorie de la aciuni reflexe la activiti orientate de scop permanena obiectului (ultimele studii arata ca dupa 3 luni apare) acomodarea este mai accentuat dect asimilarea conduita suportului (9 luni) conduita sforii (11 luni) conduita bastonului reacii circulare (primare, secundare, teriare, noi combinaii) Preoperational gndeste n simboluri operatiile logice sunt uni-directionale comunicare verbal este posibil schematizarea obiectelor n desen dificulti n a sesiza punctul de vedere al celuilalt egocentrism, dar apare decentrarea (spre final) animism puternic afirmat substadiile: preconceptuale, intuitive Operatiile concrete rezolva logic probleme concrete prin manipularea direct a obiectelor surprinderea invarianei nelegerea legii conservrii (volumului) se realizeaza clasificarea i serierea nelegerea reversibilitii Operatiile formale capacitatea de a rezolva probleme abstracte raionamentul ipotetico-deductiv nu mai este limitata la realitate sau experienta personala contientizarea propriilor procese cognitive preocupri privind probleme sociale i de identitate

Avnd la baz elemente ale dezvoltrii intelectuale, stadialitatea morala a lui Piaget presupune 2 stadii:Moralitatea heteronoma: respect unilateral (pentru adult) constrngere uni-centrare sanciuni unilaterale responsabilitatea este obiectiv realism moral eul conformism, conservatorism Moralitatea autonoma: respect reciproc (ntre egali) cooperare de-centrare sanciuni prin reciprocitate repsonsabilitatea este relativ relativism moral personalitatea creativitate, nou, progres KOHLBERG scopul de a extinde teoria lui Piaget i de a oferi descrieri mai complete asupra schimbrilor calitative n judecata moral n procesul trecerii de la copilrie la vrsta adult In metodologia de aplicare au fost folosite dilemele morale, iar pe baza rspunsurilor obinute, a postulat trei nivele ale dezvoltrii morale i ase stadii: Nivel de moralitate preconvenional (6-13 ani): stadiul 1- orientare primitiv i supunere fa de autoritate stadiul 2- orientare naiv-hedonic i instrumental Nivel de moralitate convenional (13-16 ani) stadiul 3- orientare n funcie de relaiile inter-personale stadiul 4- moralitatea autoritii i meninerii ordinii sociale nivel de moralitate postconvenional (al autonomiei i principiilor morale personale) (16- adult) stadiul 5- moralitatea contractului social, a drepturilor individuale i a legii democratic acceptate stadiul 6- orientare dup principiile etice universale

Nivelul de moralitate preconvenional (6-13 ani) La etapa 1 copii cred c din ceea ce este drept ca autoritatea care spune c este drept. Fac un lucru bun este ascultarea de autoritate i de a evita pedeapsa. La etapa 2, copiii nu mai sunt att de impresionat de nici o autoritate unic; vd c exist pri diferite pentru orice problem. Din moment ce totul este relativ, fiecare este liber s urmreasc interesele proprii, dei este adesea util a face oferte i favoruri de schimb cu alte persoane.Nivelul de moralitate convenional (13-16 ani) La etapele 3 i 4, tinerii cred ca membri ai societii convenionale cu valorile sale, norme, i ateptrile. La etapa 3, se pune accentul pe a fi o persoan bun, ceea ce nseamn n esen a fi de ajutor cuiva; La etapa 4, apare o schimbare, respectarea legilor pentru existenta societatii ca ntreg.Nivel de moralitate postconvenional (al autonomiei i principiilor morale personale) >16 La etapele 5 i 6 persoanele sunt mai puin preocupate de meninerea societii doar de dragul ei, cat mai mult datorit principiilor i valorile care fac pentru o societate bun. La etapa 5 se subliniaz drepturilor fundamentale i procesele democratice, care dau tuturor un cuvnt de spus; n etapa 6, se definesc principiile dup care realizarea unui acord l va aduce mai aproape de justete si echitate.

Atunci cnd Kohlberg spune c etapele sale sunt integrate ierarhic, el spune c oamenii nu i pierd modul de gndire i teoriile dobndite n etapele anterioare, ci le integreaz n noi cadre, mai largi.

GILLIGAN Dilemele morale propuse de Kohlberg, interpretarea acestora i nsi conceptul de dreptate sunt abordate dintr-o perspectiv fundamental masculin asupra vieii i a moralitii. Gilligan arat c exist dou orientri morale distincte: dreptatea i grija fa de cineva. nu trebuie s te compori nedrept cu ceilai (dreptatea) nu trebuie s ignori pe cineva aflat n nevoie (grija fa de ceilali)Exist o mare probabilitate ca: la biei, comportamentul moral s fie orientat mai ales n funcie de primul principiu (egalitatea n atitudinea fa de ceilai, aplicarea principiilor abstracte la rezolvarea conflictelor de interese etc.); fetele sunt ncurajate s ocroteasc i sunt interesate de bunstarea celorlali.

STADII:Stadiul preconvenional - persoana nva s in cont de ea nsi; supravieuirea proprieStadiul convenional - se interiorizeaz normele privind grija fa de ceilali n defavoarea propriei persoane; sacrificiu de sineStadiul post- convenional - se caut un echilibru ntre grija fa de sine i grija fa de ceilali; se abordeaz o atitudine critic fa de stadiul pre, dar i convenional ; s nu-i rneti nici pe alii, nici pe tine

VGOTSKI - Model al stadialitatii bazat pe dezvoltarea limbajului Stadiul primitiv sau natural natere 2 ani semnalele vocale nu sunt utilizate regulat, rspunsurile sunt emoionale, cuvintele se nv prin condiionare, sunt reinute imaginile mentale ale experienei actualeStadiul psihismului naiv + 2 ani copilul folosete pentru obiecte, dar nu este neleas nc funcia simbolic a limbajului i nici logica relaiilor exprimate de formele gramaticale utilizate; diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dac semnul este o reprezentare direct a sarcinii mneziceStadiul egocentric utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natur intern, subiectiv. vorbirea este egocentric, acompaniaz aciunea, apoi controleaz i planific comportamentulStadiul interiorizrii semnele externe sunt transformate n semne interne autogenerate se dezvolt limbajul intern care devine baza gndirii copilului acesta dezvoltndu-i mnemotehnici i conexiuni logice care mediaz re-actualizarea

FREUD Modelul stadialitii lui Freud pleac de la teoria psihanalitic dezvoltat chiar de autor. Este vorba despre considerarea unui aparat psihic aflat ntr-o relaie de evoluie nu doar ntre instanele acestui aparat psihic, ci i ntre individ i mediu Dac un individ atinge sau nu scopurile propuse n via depinde de cantitatea de gratificare sexuala care poate fi prea mica sau prea mare. Un individ poate dezvolta o fixatie, caz in care dezvoltarea acestuia se opreste la o anumita etapa iar personalitatea copilului nu se mai dezvolta. Acest lucru s-ar datora unei gratificari excesive a impulsurilor sexuale ntr-o anumit etap. Astfel, Freud postuleaz 5 stadii psiho-sexuale: etapa orala: 0 8 luni. etapa anala: 8 18 luni. etapa falica: 18 luni 6 ani. etapa latenta: 6 11 ani. etapa genitala: dupa 11 ani

Etapa orala 0 8 luni centrarea copilului pe zona orala si pe activitatea suptului plcerea de a suge e asociata cu potolirea foamei numai n parte. Placerea suptului e asociata cu mama sau cu substitutul acesteia; copilul este reprezentat in principal de id; el cauta in mod constant sa-si satisfaca pornirile; nu este capabil sa inteleaga gratificarea de asemanare, iar contactul cu realitatea este minim. Etapa anal 8 18 luni aria gratificarii sexuale trece treptat de la zona orala la zona anala pulsiunile erotice se manifesta intr-o maniera autoerotica, adica isi afla obiectele placerii in propriul corp; in ultima parte copilul ajunge s-i controleze sfincterul si poate obtine o placere abtinindu-se comportamentul mamei este in conflict cu comportarea copilului, ncepnd s-i dezvolte ego-ul amanarea acestei evolutii pana la o virsta apropiata de cea scolara duce la trairi puternice negative Etapa falic 18 luni 6 ani aria de sexualitate s-a mutat din zona anala in zona genitala ci si pentru ca falusul are o importanta primordiala la aceasta virsta atit pentru sexualitatea fetelor cit si pentru cea a baietilor apariia curiozitii asupra propriilor organe genitale i cutarea obinerii plcerii prin masturbare Complexul lui Oedip Complexul de castrare Complexul Elektra

Etapa latent 6 11 ani rezolutia complexului Oedip marcheaza trecerea de la etapa falica la etapa sexualitatii latente pierderea interesului sexual, dar de continuare accentuata a identificarii cu parintele de acelasi gen copilul tinde a se comporta ca parintele fa de care se identific i ncerc s fie chiar persoana respectiv, devine obiectul identificarii odat cu pierderea interesului sexual, baietii devin din ce in ce mai interesati de alti baieti, evitind contactul cu fetele i veiceversa. Etapa genital + 11 ani revigorare a primelor moduri de gratificare sexuala intilnite in fazele orala si anala copilul incepe sa stabileasca felul, tipurile de atasament heterosexual care caracterizeaza relatiile sexuale ale adultului; superego-ul devine mai flexibil datorita maturizarii

Spre exemplu adulii parial fixai n etapa oral sunt descrisi de Freud ca fiind dependenti, solicitanti si preocupati in cea mai mare masura de gratificarea orala. Acestia isi rod unghiile, isi sug degetele, vorbesc mult, fumeaza, beau etc. Cei cu fixatia dezvoltata pentru perioada anal sunt compulsivi si agresivi, avnd un comportament de acumulare pentru sine. Este o tendin care aparent este legat de placerea experimentat n faza anal cnd copilul nva s se abin. Persoanele cu fixatie in perioada falic, ei nu tin seama de obiectele gratificarii sexuale. Pot fi sadici si violatori.