Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

9
Laborator aplicativ de psihodiagnoza clinica Curs 6 Petru Colceru 27.05.2007 Instrument de masurare a agorafobiei (IMA) - elaborat de Chambless, Caputo, Jasin in 1985 - IMA evalueaza comportamentul de evitare al atacurilor de panica generate de agorafobie - contine 26 itemi elaborati pe baza informatiilor obtinute de la pacientii agorafobici. - itemii sunt grupati in 2 factori care pot fi descrisi ca: o evitarea situatiilor publice o evitarea spatiilor inchise Administrare si scorare. - utilizeaza o scala gradata in 5 trepte pentru aprecierea fiecareia din cele 26 situatii, aprecierea facandu-se in functie de cat de mult evita situatia pacientii, atunci cand sunt singuri si cand sunt insotiti de cineva de incredere - fiecare raspuns se noteaza de la 1 la 5 pentru fiecare din cele 2 situatii (singru si insotit) - se sumeaza punctajele obtinute la cei 26 de itemi - valorile ridicate arata un grad crescut de evitare - plaja de valori pentru fiecare din cele 2 situatii, se situeaza intre 26 si 130 puncte - evaluare: o intre 26-60 p – scor scazut o intre 61-95 p – scor mediu o intre 96-130 p – scor ridicat - in final subiectii noteaza cate atacuri de panica au avut in ultimele 7 zile - acest numar este un indicator separat al probei. Fidelitatea testului - pe 2 loturi separate autorii au gasit o consistenta interna a evitarii cand pacientii sunt singuri de 0,96 si 0,94, iar cand sunt insotiti de 0,97 si 0,91. - fidelitatea test-retest la inverval de 1 luna intre aplicari a fost de 0,89 pentru evitarea cand pacientii sunt singuri, de 0,75 pentru evitarea cand sunt insotiti, de 0,62 pentru numarul atacurilor de panica. Validitatea instrumentului - autorii in 1985 au inregistrat scoruri inalte la alte teste de agorafobie 1

description

doc

Transcript of Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

Page 1: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

Laborator aplicativ de psihodiagnoza clinicaCurs 6

Petru Colceru 27.05.2007

Instrument de masurare a agorafobiei (IMA)

- elaborat de Chambless, Caputo, Jasin in 1985- IMA evalueaza comportamentul de evitare al atacurilor de panica

generate de agorafobie- contine 26 itemi elaborati pe baza informatiilor obtinute de la pacientii

agorafobici.- itemii sunt grupati in 2 factori care pot fi descrisi ca:

o evitarea situatiilor publiceo evitarea spatiilor inchise

Administrare si scorare.- utilizeaza o scala gradata in 5 trepte pentru aprecierea fiecareia din cele

26 situatii, aprecierea facandu-se in functie de cat de mult evita situatia pacientii, atunci cand sunt singuri si cand sunt insotiti de cineva de incredere

- fiecare raspuns se noteaza de la 1 la 5 pentru fiecare din cele 2 situatii (singru si insotit)

- se sumeaza punctajele obtinute la cei 26 de itemi- valorile ridicate arata un grad crescut de evitare- plaja de valori pentru fiecare din cele 2 situatii, se situeaza intre 26 si

130 puncte- evaluare:

o intre 26-60 p – scor scazuto intre 61-95 p – scor mediuo intre 96-130 p – scor ridicat

- in final subiectii noteaza cate atacuri de panica au avut in ultimele 7 zile- acest numar este un indicator separat al probei.Fidelitatea testului- pe 2 loturi separate autorii au gasit o consistenta interna a evitarii cand

pacientii sunt singuri de 0,96 si 0,94, iar cand sunt insotiti de 0,97 si 0,91.

- fidelitatea test-retest la inverval de 1 luna intre aplicari a fost de 0,89 pentru evitarea cand pacientii sunt singuri, de 0,75 pentru evitarea cand sunt insotiti, de 0,62 pentru numarul atacurilor de panica.

Validitatea instrumentului- autorii in 1985 au inregistrat scoruri inalte la alte teste de agorafobie- s-a observat o scadere a valorilor la persoanele agorafobice aflate sub

tratament

Chestionarul pentru comportamentul bolnavului (CCB – pg.47)

- instrumentul a fost dezvoltat de Pilovski si Spence in 1983- contine 62 itemi si evalueaza 7 aspecte de comportament anormal in

boala:o hipocondrieo convingerea bolii

1

Page 2: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

o cauze psihologice versus somaticeo inhibitie afectivao tulburare afectivao negareo iritabilitate

- Lloyd in 1990 recomanda utilizarea CCB in evaluarea pacientilor la care se observa o discrepanta intre afectiunea medicala diagnosticata si raspunsurile comportamentale ale pacientului.

Administrare si scorare.- subiectii apreciaza prin da sau nu situatiile care-i caracterizeaza la cei 62

itemi- urmatorii itemi: 4, 7, 8, 16, 22, 27, 31, 35, 43, 46, 58, 60 se coteaza

invers (se acorda 1 punct pentru raspunsul NU).- la ceilalti itemi se acorda 1 punct pentru raspunsul DA- contine 7 scale:

o scala ipohondriei ce contine itemii: 9, 20, 21, 24, 29, 30, 32, 37, 38 un scor ridicat indica preocupari fobice ale subiectului pentru

starea de sanatate plaja de valori se situeaza intre 0 si 9 puncte evaluare

intre 0 si 2 p – scor scazut intre 3 si 4 p – scor mediu intre 5 si 9 p – scor ridicat

o scala de convingere a bolii contine itemii: 2, 3, 7, 10, 35, 41 scorurile ridicate indica o afirmare a existentei bolii si

preocupare pentru simptomele ei plaja de valori se situeaza intre 0 si 6 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu intre 3 si 6 p – scor ridicat

o scala de acuze psihologice versus somatice, contine itemii 11, 16, 44, 46, 57

scorurile ridicate indica faptul ca individul se simte responsabil pentru sanatatea sa si simte nevoie de tratament pentru boala declarata

plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu intre 3 si 5 p – scor ridicat

o scala inhibitiei afective, contine itemii 22, 36, 53, 58, 62 scorurile ridicate indica dificultati de exteriorizare a trairilor

personale legate de boala plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu intre 3 si 5 p – scor ridicat

o scala tulburarii afective contine itemii: 12, 18, 47, 54, 59

2

Page 3: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

scorurile ridicate indica sentimente de anxietate sau tristeste ca urmare a bolii

plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 5 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu Intre 3 si 5 p – scor ridicat

o scala negarii contine itemii: 27, 31, 43, 55, 60 scorurile ridicate indica tendinta de negare a problemei vietii

si de a da vina pe toate problemele care au generat boala plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu intre 3 si 5 p – scor ridicat

o scala iritabilitatii contine itemii 4, 17, 51, 56, 61; se adauga din oficiu 1 punct pentru persoanele sub 40 de ani.

scorurile ridicate indica sentimente de furie si neintelegeri interpersonale in legatura cu boala

plaja de valori se situeaza intre 0 si 6 puncte evaluare

intre 0 si 1 p – scor scazut 2 p – scor mediu intre 3 si 6 p – scor ridicat

Fidelitatea instrumentului.- autorii prin test-retest au calculat coeficientul de fidelitate de 0,87 pentru

scala ipohondriei, 0,76 pentru scala de convingere a bolii, 0,76 pentru scala de acuse psihologice versus somatice, 0,67 pentru scala inhibitiei afective, 0,87 pentru scala tulburarii afective, 0,86 pentru scala negarii si 0,84 pentru scala iritabiliatii.

Validitatea instrumentului.- autorii au gasit corelatii semnificative intre aprecierile pacientilor si

aprecierile sotilor sau sotiilor acestora pentru toatea scalele- s-a gasit, de asemenea, o corelatie scazuta la scala de negare si corelatii

ridicate la toate celelalte subscale la subiectii nevrotici si depresivi

Inventarul multidimensional pentru durere (IMD- pg. 50) – West-Haven-Yale- inventarul a fost dezvoltat de Kerns, Turk si Rudy in 1985- este un instrument de masura prin autoevaluare alcatuit din 52 itemi.- IMD evalueaza variabilele psihosociale legate de perceperea durerii

cronice- contine 3 parti:

o partea I isi propune sa evalueze cum e perceputa interferenta durerii in aspectele importante ale vietii, sustinerea emotionala a celor din jur, interesul pe care acestia il manifesta fata de durerea persoanei aflata in suferinta, severitatea durerii, capacitatea de control asupra vietii cotidiene, tulburarile afective asociate durerii.

o partea a II a evalueaza modalitatea in care cei din jurul persoanei aflate in suferinta raspund la plangerile acestuia legate de dureri

3

Page 4: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

o partea a III a evalueaza gradul de implicare a persoanei aflate in suferinta in diverse activitati zilnice

Administrare si scorare.- respondentii trebuie sa aprecieze toti itemii pe o scala in 7 trepte, tinand

cont concomitent de frecventa si severitatea manifestarii- scalele IMD:1) scala efectul durerii, se calculeaza in partea I a IMD. Contine urmatoarele

subscale:a. subscala interferentei ce cuprinde itemii: 2, 3,4, 8, 9, 13, 14, 17, 19b. subscala sustinerii contine itemii: 5, 10, 15c. subscala severitatea durerii, itemii: 1, 7, 12d. subscala controlul asupra vietii, itemii: 11, 16e. subscala tulburarilor afective, itemii: 6, 8, 20- rezultatele subscalelor se calculeaza astfel:

o se aduna punctajul obtinut la itemii subscalei, iar suma se imparte la numarul itemilor subscalei respective

o punctajele pe subscale permit obtinerea unei imagini mai clare a perceperii durerii cronice de catre subiect

o rezultatul scalei se obtine prin insumarea rezultatelor subscalelor plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 30 p (subscalele sunt

pentru detaliere) evaluare:

intre 0 si 9 p – scor scazut intre 10 si 20 p – scor mediu intre 21 si 30 – scor ridicat

2) scala reactiilor celorlalti. Se calculeaza din partea a II a a IMD si contine urmatoarele subscale:

a. subscala raspunsuri negative, contine itemii: 1, 4, 7, 10b. subscala raspunsuri de ingrijorare, itemii: 2, 58, 11, 13, 14c. subscala de abatere a atentiei de la durere, itemii: 3, 6, 9, 12- modul de calcul pe subscale este identic cu cel de la scala I- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 18 puncte- evaluare

o intre 0 si 5 p – scor scazuto intre 6 si 12 p – scor mediuo intre 13 si 18 p – scor ridicat

3) scala angajare in activitati, se calculeaza din partea a III a a IMD. Contine urmatoarele subscale:

a. subscala treburi casnice, itemii: 1, 5, 9, 13, 17b. subscala munca in aer liber, itemii: 2, 6, 10, 14, 18c. subscala activitati in afara casei, itemii: 4, 8, 12, 16- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 24 puncte- evaluare

o intre 0 si 7 p – scor scazuto intre 8 si 16 p – scor mediuo intre 17 si 24 p – scor ridicat

- la scala III a IMD punctajul scazut are semnificatie negativa, iar cel ridicat semnificatie pozitiva

Fidelitatea scalei:- indicatorii de activitate consistenta interna sunt intre 0,72 si 0,90 la

partea I, 0,74 si 0,84 la partea a II a si 0,70 si 0,86 la partea a III a.

4

Page 5: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

Validitatea- pe un esantion de pacienti cu dureri cronice s-au gasit corelatii crescute

ale subscalelor tulburarii afective si control asupra vietii cu anxietatea si depresia

- scorurile pentru subscalele, raspunsuri de incrijorare si raspunsuri de invinovatire au fost asociate cu indicatori ai satisfactiei in casnicie

- scorurile pentru severitatea durerii si interferenta au fost asociate cu alte masuratori ale intensitatii durerii

- pe un lot de subiecti cu dureri cronice aflati intr-un program de refacere in care erau antrenati sa-si insuseasca abilitati de a face fata durerii, s-au constatat scaderi semnificative ale durerilor la subscalele severitatea durerii, raspunsuri de abatere si interferenta.

Chestionarul durerii (CD-L, pg. 53), McGill

- este un ghid de interviu conceput de Melzack in 1975- urmareste perceperea subiectiva a durerii- este un instrument utilizat pe scala larga care a devenit un standard in

evaluarea durerii- are 2 forme:

o CD-L – forma lungao CD-S – forma scurta (pg. 55)

Aplicare si scorare CD-L- intervievatorul solicita pacientului sa indice unde este localizata durerea

folosind un desen anatomic (marcheaza cu x); apoi, i se cere pacientului sa identifice acei descriptori ai durerii care indica durerea sa prezenta (fior, tremur etc.)

- i se cere pacientului sa descrie patternul, modelul durerii si sa indice intensitatea acesteia pe o scala de la 0 la 5

- se calculeaza un index total al durerii prin sumarea valorilor durerii asociate cuvintelor relatate (fior – 1p….. batai puternice – 6p)

Indicatori CDa. durerea senzoriala, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de

evaluator la itemii de la 1 la 10- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 114 puncte- evaluare

o intre 0 si 37 p – scor scazuto intre 38 si 76 p – scor mediuo intre 77 si 114 p – scor ridicat

b. durerea afectiva, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de evaluator la itemii de la 11 la 15

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 30 puncte- evaluare

o intre 0 si 9 p – scor scazuto intre 10 si 20 p – scor mediuo intre 21 si 30 p – scor ridicat

c. durerea evaluativa, se calculeaza prin sumarea valorilor acrodate de evaluator la itemul 16

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 15 puncte- evaluare

o intre 0 si 4 p – scor scazut

5

Page 6: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

o intre 5 si 10 p – scor mediuo intre 11 si 15 p – scor ridicat

d. diverse forme de durere, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de evaluator la itemii de la 17 la 20

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 46 puncte- evaluare

o intre 0 si 14 p – scor scazuto intre 15 si 30 p – scor mediuo intre 31 si 46 p – scor ridicat

- indexul total de masurare a durerii se realizeaa prin sumarea valorilor la indicatorii prezentati anterior, sau prin sumarea valorilor acordate de evaluator la toti cei 20 de itemi

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 205 puncte- evaluare

o intre 0 si 67 p – scor scazuto intre 68 si 136 p – scor mediuo intre 137 si 205 p – scor ridicat

- se mai calculeaza un indicator suplimentar constand din numarul de cuvinte alese de subiect

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 78 puncte- evaluare

o intre 0 si 25 p – scor scazuto intre 26 si 52 p – scor mediuo intre 53 si 78 p – scor ridicat

- indicatorul intensitatii duererii prezente are o plaja de valori cuprinsa intre 0 si 5 puncte

- evaluareo intre 0 si 1 p – scor scazuto intre 2 si 3 p – scor mediuo intre 4 si 5 p – scor ridicat

Chestionarul durerii (CD-S, pg. 55)

- contine o selectie de 15 dintre cei mai frecventi descriptori ai durerii din CD-L

- CD-S este o forma paralela a CD-L, mai expeditiva- subiectul este invitat sa evalueze pe o scala de la 0 la 3 puncte

intensitatea cu care simte manifestarile enumerate; apoi, i se cere sa precizeze pe scala indexului durerii prezente intensitatea pe care o simte si in final, i se solicita sa ierarhizeze pe scala vizuala analoga intre fara durere si durere procentual, intensitatea durerii sale.

Indicatorii CD-Sa. durerea senzoriala, se calculeaza prin sumarea valorilor la itemii 1 -11- plaja de valori este situata intre 0 si 33 puncte- evaluare

o intre 0 si 10 p – scor scazuto intre 11 si 22 p – scor mediuo intre 23 si 33 p – scor ridicat

6

Page 7: Psihodiagnostic Instrument de Masurare a Agorafobiei (IMA)

b. durerea afectiva, se calculeaza prin sumarea valorilor itemilor de la 12 la 15

- plaja de valori se situeaza intre 0 si 12 puncte- evaluare

o intre 0 si 3 p – scor scazuto intre 4 si 8 p – scor mediuo intre 9 si 12 p – scor ridicat

c. intensitatea (indexul) durerii prezente, poate lua valori intre 9 si 5 puncte- evaluare

o intre 0 si 1 p – scor scazuto intre 2 si 3 p – scor mediuo intre 4 si 5 p – scor ridicat

d. indexul vizual analog al durerii, are plaja de valori situata intre 0 si 100%- evaluare:

o intre 0 si 32% - scor scazuto intre 33 si 66% - scor mediuo intre 67 si 100% - scor ridicat

Fidelitatea CD.- Melzack a aplicat pacientilor chesionarul in forma lunga pe o perioada de

3 ani la intervale intre 3 si 7 zile si a calculat o consistenta interna de 0,70

- pe un alt grup de pacienti cu durere cronica, pentru CD-L s-a gasit o fidelitate test-retest de 0,83 pentru indexul masurarii durerii, 0,76 pentru durerea senzoriala, 0,78 pentru durerea afectiva si 0,47 pentru durerea evaluativa

Validitatea instrumentului- Melzack si altii au constatat ca forma lunga a chestionarului CD este

sensibila la schimbari ale durerii datorate tratamentului- In 1987 a gasit ca fiecare subscala ca si scorurile totale ale scorului

durerii erau strans corelate cu scalele corespunzatoare din versiunea CD-L

- Melzack si Katz in 1992 au ajuns la concluzia ca CD poate face diferente intre diferite sindroame ale durerii.

Examen- interpretarea valorilor, sintetizarea si interpretarea acestora- diagnostic

7