PSIHOLOGIE MEDICALA

Apatie depresie oboseala deziluzie sentiment de culpatibilitate iritabilitate tensiune psihica autoevaluare negative nervozitate

2 influenta asupra comportamentului vulnerabilitate la accidente dependent de alcool si narcotice crize emotionale blulinie sau anorexie fumat excesiv comportament impulsive tremor

Efecte cognitive incapacitatea de a lua decizii lipsa de concentrare amnezii hypersensibilitate la cretitici inhibitie blocaj metal

4 efecte fiziologice hyper glicemie tahicardie tensiunea arterial marita hypertranspiratie valuluri de caldura sau frig furnicaturi in extremitati

5 influente asupra sanatatii dureri toracice diaree vertij lesin cefalee insomnia cosmaruri nocturne impotenta boli psihocomatice

6 lipsa de concentrarea conflicte la locul de munca productivitate scazuta frecvente accidente profesionale

Stresuri boala reprezinta omul devenit bolnav isi pierde unu din atributele lui mentale a starii de sanatate care le conditioneaza o adaptare normala la exigentele inclusive la cele autoimpuse si este sinonim cu o stare de comfort psihic in acelasi timp odata cu perceperea aparitiei boliii in cazul in care aceasta la nivelul individuluiaceasta anticipeaza si o serie de amenintari sau mergand pana la pierderea ei mai ales daca informatiile sale despre cazuri similar I sugereaza astfel de posibilitati in campul vieti sale apar de asemenea in caz de imbolnavire grava rupture capabile in anumite situatii sa se adanceasca sis a il faca pe bolnav sa isi modifice daca nu statutul si rolul sau cel putin o insertie la nivel de group

Pana atunci satisfacatoare sau chiar ideala

Stes psihic si 2 mari grupe de agenti stresanti situatie de impas creata prin aparitia si consecintele bolii discomfort psihic si somatic rep de un sir de suferinte fizice si psihice inerente

Stresurile psihice generate de bolnav sunt numeroase si variate pe langa cele de ordin general

Atata in natura bolii un infart miocardic in momentul declansari bolii constiinta bolii cu anticiparea suferintei psihice sau trairea ei directa ca si evaluarea consecintelor de ordin somatice majore si de durata si de propia sa experienta de bolnav dar si celor situati la polul opus la nivelul intellectual ori cu tendinta de autoamagire de a nega intrarea in situatia de bolnav si acceptarea

Exista urmatoare modalitati de recunoastere ale bolii

A ce-a realista rationala in cadrul careia un individ echilibrat emotional cu un nivel de cultura sanitara satisfacator si fara problem existentiale presante considera ca in fata unor tulburari de ordin somatic sau psihic aparute cu sau fara cauza aparenta trebuie sa isi adaptaze comportamentul prin masuri igieno dietetice provizorii pana la prezentarea la medic considerate obligatoriu sau sa se limiteze daca ele condula la disparitia simtomelor iar acestea nu se mai repeat

B un alt mode de acceptare este cel definit ca o constiinta a bollii disproportionate fata de substratul ei ignorarea bolii cel mai adesea ignorarea simtomelor se datoareaza unei desconsidareri ale lor chiar de catre indivizii psihic normal si attitudine realista in viata de zi cu zi dar aflati intr-un moment de puternica

incordare cu focalizare a intereselor asupra unor problem care-I fac surzi fata de propriile lor suferiinte negarea refuzul starii de boala in conditiile constientizari unor tulburari ce pot constituii semne ale bolii deoarecea este incomod pentru ca cineva sa recunoasca faptul ca este bolnav in mod care modifica uneori substantial modul lor de existenta sunt oameni care se simt deranjati si violent stresati prin siptul faptului ca nu au voie sa iasa din locutinta cateva zile in timp ce alti sunt foarte lingusiti in fata unor perspective mult mai neplacute chiar daca va recunoaste boala nu va accepta starea de boala riscand agravarea simtomelor prin sfiidarea ei negarea starii de boala in conditiile in care subiectul percepe o serie de sintome care atentioneaza ca ceva nu este in regula cu corpul sau psihicul sau poate sa aibe la baza

- Amnarea deciziiei prin sperante vagii sau lipsit de gravitate intalnit atunci cand intalnirea perseverenta a unui scop important nu-I permit individului sa adopte situatia de bolnav chiar daca sintomele sunt evidente

- Bolnavii ale caror sintome constientizate de ei sugereaza posibilitatea unei bolii foarte grave situatiile sunt considerate situatii de stress.