PS leg

LUCRAREA NR. 4

PRODUCERE DE SEMINŢE LA TOMATE, ARDEI ŞI VINETE

La legumele solanacee (tomate, ardei şi vinete) în cultură există atât soiuri cât şi

hibrizi.

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ PENTRU SOIURI

La tomate şi vinete soiurile se înmulţesc după metodologia simplificată pentru

înmulţirea unui soi, lipsind obţinerea într-un câmp separat a categorii biologice Prebază I.

CÂMPUL DE ALEGERE A PLANTELOR TIPICE se înfiinţează cu:

- cea mai bună provenienţă a soiului înmulţit, cu SA sau sămânţă dintr-o categorii

biologică cu puritate varietală 100% (PB I).

- câmpul trebuie să cuprindă peste 1000 plante.

- din parcela de înmulţire, când primele fructe au ajuns la maturitatea de consum se

marchează cel puţin 100 plante dintre cele mai tipice soiului. Acestea trebuie să reprezinte cel

mult 10% din totalul parcelei. La alegerea lor se va ţine cont de: precocitate, numărul fructelor

pe plantă, mărimea, forma, culoarea şi aspectul fructelor, atacul de boli, gust.

La tomate, de la fiecare plantă se recoltează fructele din inflorescenţele a doua şi a

treia. La vinete se reţin numai primele două fructe. Sămânţa acestora se păstrează separat.

CÂMPUL DE MENŢINEREA A PURITĂŢII BIOLOGICE.

Din sămânţa fiecărui fruct reţinut în câmpul de alegere se va înfiinţa câte un

rând descendenţă a câte 50 plante. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, şi mai

ales după formarea fructelor, se observă descendenţele, cele netipice soiului şi

atacate de boli şi dăunători se vor elimina. De la plantele descendenţelor

corespunzătoare se vor recolta fructele cele mai frumoase din care se va

extrage sămânţa. Prin amestecul seminţelor acestor fructe se va obţine

categoria biologică Prebază I.

CÂMPUL PENTRU OBŢINEREA CATEGORIEI PREBAZĂ II

- se înfiinţează ca o cultură obişnuită, fructele cele mai bine dezvoltate vor fi reţinute

pentru extragerea seminţei. Pe parcursul perioadei de vegetaţie se vor face purificări

biologice.

CÂMPUL PENTRU OBŢINEREA CATEGORIEI BAZĂ se organizează semănător

celui pentru obţinerea categoriei Prebază.

CÂMPUL PENTRU OBŢINEREA CATEGORIEI CERTIFICATĂ - se organizează

identic câmpului pentru obţinerea categoriei Prebază.

La ardei producerea de sămânţă a soiurilor este modificată faţă de cea utilizată

la tomate deoarece la ardei procentul de alogamie este mai ridicat şi foarte

fluctuant sub influenţa factorilor de mediu.

Câmpul de alegere a plantelor tipice

- se înfiinţează cu SA sau sămânţă din categoria PB I.

- câmpul trebuie să cuprindă un mult mai mare număr de plante comparativ cu

tomatele, deoarece variabilitatea soiurilor este mai mare.

- din parcela de înmulţire, se marchează cel puţin 100 plante dintre cele mai tipice

soiului când primele fructe au ajuns la maturitatea de consum. Acestea trebuie să reprezinte

cel mult 3% din totalul parcelei. La alegerea lor se va ţine cont de: precocitate, numărul

fructelor pe plantă, mărimea, forma, culoarea şi aspectul fructelor, atacul de boli, grosimea,

suculenţa şi gustul pulpei.

- de la fiecare plantă se recoltează primele 3-4 fructe, seminţele se vor păstra separat.

Câmpul de menţinerea purităţii biologice. Din sămânţa fiecărei plante reţinute în

câmpul de alegere se va înfiinţa câte un rând descendenţă a câte 100 plante. Pe parcursul

perioadei de vegetaţie, şi mai ales când primele 3-4 fructe sunt formate, se observă

descendenţele, urmând eliminarea celor netipice şi atacate de boli şi dăunători. De la plantele

descendenţelor tipice se vor recolta primele 3-4 fructe pentru a se va extrage sămânţa.

Câmpul de control se organizează păstrând separate descendenţele rămase din câmpul

de menţinere a purităţii biologice. Din fiecare descendenţă se plantează câte 200 plante, pe

rânduri sau microparcele. Descendenţele netipice şi atacate de boli şi dăunători se vor elimina,

iar de la cele tipice se reţin primele 3-4 fructe pentru extragerea de sămânţă. Prin amestecarea

seminţei se obţine categoria PB I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II se organizează ca o cultură obişnuită

în care se efectuează purificări biologice. De la plantele tipice şi neatacate de boli se

recoltează numai primele fructe.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază se organizează ca o cultură obişnuită,

identic câmpului pentru obţinerea categoriei Prebază II. De la plantele tipice se reţin pentru

extragerea de sămânţă doar primele fructe.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Certificată se organizează identic categoriilor

precedente.

În toate verigile producerii de sămânţă se recomandă înfiinţarea culturilor pin răsad,

nu prin semănat direct, atât pentru tomate şi vinete, cât şi pentru ardei.

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o Câmpul de alegere a plantelor tipice

o o o o o o o o o

Câmpul de menţinere a purităţii biologice

X X X X

Categoria Prebază I

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază

Câmpul pentru obţinerea categoriei Certificată

Schema producerii de sămânţă a soiurilor de tomate şi vinete

o o o o o o o o o


o o o o o o o o o


X X X X

Câmpul de control





Schema producerii de sămânţă a soiurilor de ardei

La ardei, tomate, vinete culturile semincere din categoriile biologice Prebază şi Bază

se înfiinţează cu răsad repicat. Pentru culturile semincere din categoria biologică Certificată,

înfiinţarea culturilor se face cu răsad corespunzător, iar la tomatele pentru industrializare se

pot înfiinţa şi prin semănat direct în câmp.

PURIFICAREA BIOLOGICĂ

- este principala lucrare care se efectuează în loturile semincere pentru înmulţirea soiurilor. Se

efectuează în mai multe etape:

Prima etapă are loc la înfloritul în masă al plantelor când se elimină plantele

netipice, având in vedere: tipul de inflorescenţa, talia plantelor, tipul şi

culoarea frunzelor, prezenţa sau absenţa antocianului pe tulpini şi frunze, etc.

În etapa a doua, la formarea fructelor din prima inflorescenţă la tomate, iar la

ardei şi vinete când primele fructe formate au ajuns aproape de maturitatea de

consum, se elimină plantele netipice după forma, mărimea şi culoarea fructelor

precum şi atacul de organisme dăunătoare.

O altă trecere are loc la maturitatea de consum a fructelor din inflorescenţa a

doua sau a treia la tomate, iar la ardei şi vinete când majoritatea plantelor au al

doilea fruct în faza maturităţii de consum, când se verifică eliminarea plantelor

netipice, tardive, slab dezvoltate, precum şi a celor atacate de boli şi dăunători.

La ardei mai poate exista o fază, la maturitatea fiziologice al celui de-al doilea

fruct, când se elimină plantele atacate de boli şi se poate limita numărului de

fructe pe planta, în funcţie de soi. După recoltare, până la extragerea

seminţelor, fructele reţinute trebuie sortate în funcţie de tipicitate şi starea

Producerea de sămânţă pentru hibrizi.

În producerea seminţei hibride la tomate, ardei şi vinete se aplică mai multe metode:

castrarea manuală a formei mamă, utilizarea unor substanţe pentru distrugerea viabilităţii

polenului sau folosirea androsterilităţii.

Castrarea manuală este o muncă anevoioasă, dar se practică la tomate, ardei şi vinete.

Castrarea se realizează cel mai uşor la vinete, florile fiind mari. La ardei şi tomate se

realizează mai dificil, florile fiind mai mici sau mai fragile (cazul ardeiului). Reuşita castrării

manuale este în jur de 95%.

Castrarea chimică necesită tratarea cu diferite substanţe, cu care se stropesc

inflorescenţele tinere. Se poate utiliza acid giberelic sau alte gametocide, eficacitatea

tratamentelor fiind cuprinsă între 70 şi 95%.

La tomate, în producerea seminţei hibride se utilizează şi androsterilitatea, fiind

cunoscută androsterilitatea genică. Studiile au pus în evidenţă mai multe tipuri de

androsterilitate genică:

- tipul “ms” este reprezentat de o serie ce cuprinde 42 gene allele ale locusului “ms”.

Aceste gene provoacă apariţia staminelor modificate, cu antere lipsite de grăunciori de polen

sau cu grăunciori sterili,

- tipul „sl” determină lipsa totală anterelor sau prezenţa unor antere rudimentare,

- tipul „ps” determină antere cu polen fertil, dar acestea nu se deschid,

- tipul „ex” determină apariţia heterostiliei, stilul fiind alungit, situat deasupra

conului format de către stamine.

Dintre aceste tipuri de modificări cunoscute la tomate, în producerea seminţei hibride

se utilizează genele din tip „ms”. Din seria alelică, se utilizează gena „ms35”. Fiind vorba de

androsterilitate genică, este necesară utilizarea unor gene marcatoare pentru depistarea

plantelor androfertile de pe rândurile mamă. Ca gene marcatoare se utilizează genele

antocianice, dar este necesar şi un control al plantelor la apariţia primelor flori.

La ardei, s-a încercat utilizarea androsterilităţii cromosomiale, dar cu multe reţineri.

Gena „ms” nu este linkată cu vreo genă marcatoare care să permită depistarea plantelor

androfertile. Aceste plante pot fi depistate la apariţia primei flori, deosebindu-se foarte uşor de

plantele androsterile. În ultimii ani a fost depistată androsterilitatea nucleo-citoplasmatică care

are avantajul că plantele formei mamă sunt în totalitate androsterile şi nu necesită castrare.

Pentru menţinerea liniei mamă este necesară prezenţe analogului fertil.

Formele parentale ale hibrizilor se înmulţesc asemănător soiurilor, fiind populaţii

autogame, nu necesită un control deosebit al polenizării. Organizarea loturilor de hibridare la

tomate, vinete şi ardei se face prin alternarea formei mamă cu forma tată, la 4-6 rânduri din

forma mamă, revenind 1-3 rânduri din forma tată. În cazul în care castrarea şi polenizarea se

efectuează manual, numărul rândurilor mamă şi tată din benzi sunt mai reduse. La aceste

specii mobilitatea polenului este foarte redusă. Chiar şi în cazul utilizării androsterilităţii,

polenizarea liberă a celor două forme este destul de dificilă. Pentru a fi ajutată trebuie

asigurate 4-6 familii de albine/ha (în special pentru ardei şi vinete). Pentru un procent mai bun

de legare a florilor este necesară şi polenizarea manuală.

Loturile de hibridare la ardei, tomate si vinete se va înfiinţa numai cu răsad

repicat, ce a fost supus controlului. Formele parentale se vor planta conform metodei stabilită

de ameliorator.

O lucrare foarte importantă este purificarea biologică a formelor parentale. La

apariţia primelor flori pe plantă, se eliminat toate plantele netipice şi bolnave. La plantele

mamă tipice se elimină toate florile autopolenizate. Începerea hibridărilor poate avea loc

numai după verificarea purităţii varietale a formei paterne, care trebuie sa fie de 100 % şi

eliminarea tuturor florilor autopolenizate din forma maternă.

In perioada hibridărilor, pentru aprobare se vor efectua 2-3 controale, urmărind

tipicitatea formelor parentale, starea fitosanitara a culturilor, castrarea şi polenizarea corectă a

florilor. La fiecare control se va consemna procentul de flori autopolenizate. După recoltare,

înainte de extragerea seminţelor fructele se sortează pentru eliminarea celor netipice sau

atacate de boli şi dăunători. După terminarea castrărilor care se efectuează numai l 2-3

inflorescenţe pe plantă, se realizează cârnitul plantelor formei mamă. După ultima polenizare

se verifică, se verifică efectuarea cârnitului, admiţându-se maximum 3 % plante necârnite.

La loturile de hibridare, determinarea purităţii varietale a formelor parentale, controlul

numărului de flori autofecundate în perioada castrării şi a cârnitului plantelor mamă la tomate,

se face in 10-20 puncte, în funcţie de mărimea lotului, analizându-se în fiecare punct câte 10

plante de pe 4 rânduri alăturate, analizându-se în final un număr de plante după cum urmează:

200-400 plante la vinete, 400-800 plante la ardei si tomate. In loturile de hibridare, forma tată

trebuie sa aibă puritatea varietală 100 %, înainte de începerea recoltării polenului şi pe toată

perioada de hibridare. Numărul de flori autofecundate la 100 plante de la forma mamă găsit la

fiecare control, nu poate depăşi 3 % la tomate si vinete şi 2 % la ardei.

Purificarea biologică este principala lucrare specifică. La tomate, ardei şi vinete se

efectuează în mai multe etape. Prima purificare se efectuează la plantare, în funcţie de

calitatea răsadului obţinut după repicare. A doua se realizează la apariţia primelor flori, când

se elimină plantele cu vigoare slabă, netipice şi cele prea precoce sau prea tardive. Purificarea

hotărâtoare se efectuează când ardeiul şi vinetele au 2-3 fructe iar tomatele au coapte primele

fructe. În aceste moment de au în vedere caracteristicile fructelor. Ultima trecere are loc când

fructele destinate extragerii de seminţe sunt mature şi se realizează cârnirea plantelor.

Condiţiile de certificare pentru loturile semincere la tomate, vinete şi ardei sunt

următoarele:

Distanţele de izolare

Specia Distanţele de izolare (m) faţă de:

A

lte

soiuri

Alte specii sau varietăţi

Ardei gras 100 800 ardei iute, 300 ardei gogoşar şi lung

Ardei gogoşar 100 800 ardei iute, 300 ardei gras şi lung

Ardei lung 100 800 ardei iute, 300 ardei gogoşar şi gras

Ardei iute 300 800 ardei iute, 300 ardei gras, gogoşar şi

lung

Tomate 50 -

Vinete 100 -

Starea fitosanitară loturilor semincere la tomate, vinete şi ardei

Specia Agentul patogen %admis (maximum) Conditii speciale

Categoria biologica:

Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

Ardei Fusarium oxysporum 2 5 Cu tratarea semintelor

Tomate Clavibacter michiganensis

subsp. michiganensis

Lipsa

Xanthomonas campestris

pv. vesicatoria

Lipsa

Pseudomonas syringae pv.

Tomato

2 5 Cu tratarea semintei (tomate

camp)

Fusarium oxysporum 2 5 Eliminarea plantelor

fructelor bolnave si tratarea

semintelor

Phytophthora infestans 2 5

Ascochyta hortorum 1 3

Vinete Ascochyta hortorum 1 3 Cu tratarea semintelor

Puritatea varietală în loturile semincere la tomate, ardei şi vinete

SpecificarePentru hibrizi Pentru soiuri

Prebaza , Baza Certificată

Ardei 96 % 98 96

Tomate 96 % 98 96

Vinete 98 % 97 94

Condiţii de calitate a seminţelor la tomate, ardei şi vinete

Specia Puritatea Conţinut Germinaţia Greutatea Umiditatea max. (%)

fizică

minima (%

din

greutate)

maxim în

seminţe de

alte specii

(% din

greut.)

minimă (%

din sămânţa

pură)

minimă a

probei de

laborator

(g)

In alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Ardei 97 0.5 65 40 1

1

5

Tomate 97 0,5 75 20 1

1

8

Vinete 96 0,5 65 20 1

1

8

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA MAZĂREA ŞI FASOLEA DE GRĂDINĂ

La mazărea şi fasolea de grădină se cultivă soiuri, aceste specii fiind cu grad

ridicat de autogamie. Înmulţirea soiurilor pentru aceste specii are loc după metodologia

clasică a unui soi.

Câmpul de alegere a plantelor tipice se înfiinţează cu sămânţa amelioratorului

sau cu sămânţă din categoria Prebază I. Semănatul se face în straturi cu coronamentul de 94

cm. La mazăre se seamănă câte 4 rânduri pe strat, la 25 cm între rânduri, iar la fasole

semănatul de face la 37 cm între rânduri, pe strat fiind câte 3 rânduri. Începând cu înflorirea se

marchează plantele tipice în funcţie de precocitate, culoarea florilor, talia plantelor, starea

fitosanitară. Dintre plantele marcate, la maturitate se vor reţine cele care au păstăi tipice

soiului si sunt neatacate de boli şi dăunători. Sămânţa fiecărei plante se păstrează separat

pentru ca în laborator, să realizeze o triere după caracteristicile boabelor (formă, culoare,

mărime)

Câmpul de menţinere a purităţii biologice se organizează păstrând separat

descendenţele platelor tipice. Fiecare descendenţă ocupă câte un rând, distanţa între rânduri

fiind asigurată în aşa fel încât descendenţele să se poată menţine separate. La mazăre, la

soiurile cu talie mai înaltă, distanţele între rânduri pot depăşi chiar 50 cm. Pe parcursul

perioadei de vegetaţie descendenţele sunt evaluate în ceea ce priveşte uniformitatea şi

tipicitatea. Descendenţele neuniforme şi netipice se vor elimina înainte de recoltat, iar cele

corespunzătoare d se vor recolta separat. După recoltat de va verifica tipicitatea boabelor,

atacul de boli şi dăunători, şi numai boabele descendenţelor cu boabe sănătoase şi tipice soiuri

căruia îi aparţin se vor amesteca.

Câmpul pentru obţinerea categoriei biologice Prerbază I se organizează ca o

etapă distinctă, deorece coeficientul de înmulţire l aceste specii este mai redus. Înfiinţarea se

face după tehnologia de cultură obişnuită. Se recomandă semănatul în straturi, pe teren

modelat cu 5-7 rânduri pe strat la mazăre la o distanţă între rânduri de 12,5-15 cm. La fasole

pe strat se amplasează câte 3 rânduri, la distanţa între rânduri de 37 cm. Lucrarea specifică ce

se efectuează este purificarea biologică, lucrare care trebuie efectuată în trei etape.

Câmpul pentru obţinerea categoriilor biologice Prebază II, Bază şi Certificată

se organizează identic celui pentru obţinerea categoriei Prebază I, efectuându-se purificările

biologice corespunzătoare.

o o o o o o o o o


o o o o o o o o o


X X X X

Câmpul pentru obţinerea categoria Prebază I


Câmpul pentru obţinerea categorii Bază


Schema producerii de sămânţă a soiurilor de mazăre şi fasole de grădină

Lucrări specifice şi condiţii de certificare în producerea de sămânţă la mazărea

şi fasolea de grădină

Purificarea biologică se efectuează începând cu obţinerea categoriei Prebază I.

Lucrarea se realizează în mai multe etape. Prima etapă are loc înainte de înflorit când se

elimină plante în funcţie de vigoarea lor. A doua etapă are loc la înflorire când sunt observate

caracteristicile florilor (mărime, culoare) , precocitatea şi atacul de boli şi dăunători. A treia

trecere are loc la maturitatea tehnică, moment în care se observă mărimea, culoarea, forma

păstăilor, atacul de boli şi dăunători. La fasolea pitică se urmăreşte şi tendinţa de volubilitate.

Plantele care nu corespund se smulg şi se pot lăsa pe cărările dintre straturi. Dacă se mai

realizează o trecere şi înainte de recoltat, când păstăile conţin boabe mature, plantele smulse

trebuie scoase afară din lan.

Condiţiile de certificare sunt următoarele:

Distanţele de izolare a loturilor semincere mazărea şi fasolea de grădină

Specia Distanţele de izolare (m) faţă de:

Alte

soiuri

Alte specii sau varietăţi

Mazăre de grădină, fasole de

grădină

50 -

Starea fitosanitară a loturilor semincere la mazărea şi fasolea de grădină

Specia Organismul

dăunător

%admis (maximum) Condiţii speciale


Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

Fasole Xanthomonas

campestris pv.

phaseoli

Lipsa

Pseudomonas

syringae pv.

phaseolicola

2 5 Cu tratarea seminţei

Colletotrichum

lindemuthianum

2 5 -

Acanthoscelides

obtectus

lipsa (indivizi vii) După tratarea seminţelor

Mazare Ascochyta pisi 2 5 -

Bruchus pisorum lipsa

(indivizi vii)

După tratarea seminţelor

Puritatea vrietală în loturile semincere la tomate, ardei şi vinete

Specificare Puritatea varietala minima, %

Prebaza , Baza Certificată

Fasole, mazăre 99 96

Condiţii de calitate pentru seminţele de mazăre şi fasole de grădină

Specia Puritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Conţin.

maxim. în

seminţe de

alte specii

(% din

greut.)

Germinaţia

minimă (%

din

sămânţă

pură)

Greutatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea

max. (%)

In alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Fasolea de

grădină

98 0,1 75 700 14 11

Mazărea de

grădină

98 0,1 80 500 14 11

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA LEGUMELE CUCURBITACEE

(CASTRAVEŢI, PEPENI ŞI DOVLECEI)

Legumele din această grupă sunt plante alogame, alogmia fiind asigurată de separarea

sexelor în flori unisexuate, aceste specii fiind monoice. În cultură există atât soiuri cât şi

hibrizi (la castraveţi şi pepeni), unii din aceşti hibrizi au trăsături deosebite, cum ar fi absenţa

seminţelor din fruct,m pe lângă cele specifice hibrizilor.

Producerea de sămânţă pentru soiuri

Câmpul de alegere a plantelor tipice se înfiinţează cu sămânţa amelioratorului sau cu

sămânţă din categoria Prebază I. Pentru realizarea unei selecţii corespunzătoare, câmpul

trebuie să cuprindă 1000-2000 plante dintre care se vor alege aproximativ 200 plante tipice.

Semănatul de face deosebit comparativ cu o cultură pentru consum. La castraveţi semănatul

se va face în cuiburi la 140 x 30 cm, la dovlecei şi pepeni 140 x 50 cm. La alegerea plantelor

tipice se re în vedere mărimea, forma şi culoarea frunzelor, portul plantelor la începutul

perioadei de vegetaţie, grosimea şi lungimea vrejului, prezenţa sau absenţa cârceilor,

precocitatea, forma, mărimea şi culoarea fructelor la maturitatea de consum, textura şi

culoarea pulpei, procentul de substanţă uscată, forma, mărimea şi culoarea seminţelor, aroma

şi gustul la pepeni.

Plantele tipice se marchează chiar din primele faze de vegetaţie, din care la unele se

mai renunţă până la maturitate. Este foarte important ca pe măsură ce se marchează plantele

tipice să se elimine cele netipice, până la înflorit, pentru că ele pot participa la polenizare. Din

plantele marcate, la maturitatea vor fi reţinute doar în jur de 100 plante, de la care se

recoltează numai 1-3 fructe foarte bine dezvoltate de l care se vor extrage seminţele care se

păstrează separat pe fiecare plantă.

Câmpul de menţinerea purităţii biologice cuprinde descendenţele plantelor tipice

reţinute, care se seamănă fiecare pe câte un rând sau o microparcelă. Descendenţele netipice

se elimină înainte de înflorit, iar din descendenţele tipice se aleg cele mai reprezentative

plante după aceleaşi criterii ca în câmpul de alegere. Seminţele acestor plante se amestecă şi

formează categoria Prebază I.

Câmpul de obţinere a categoriei biologice Prerbază II se înfiinţează ca o cultură

obişnuită, cu asigurarea unor desimi reduse în cultură penztru o mai bună evidenţiere a

fiecărei plante. Lucrarea sepcifică ce se efectuează este purificarea biologică. Plantele netipice

se elimină prin efectuarea mai multor treceri de purificare.

Câmpul de obţinere a categoriilor biologice Bază şi Certificată se organoizează identic

celui pentru obţinerea categoriei Prebază II.

La castraveţi există pe lângă soiurile obişnuite, soiuri provenite din linii ginoice.

Aceste soiuri sunt asemănătoare plantelor autogame, însă pentru înmulţirea lor trebuie aplictă

o tehnologie aparte, formele ginoice prezintă numai plante cu flori femele capabile să

fructifice fără fecundare, prin partenocarpie. Asemenea soiuri sunt desrtinte culturilor din

spaţii protejate având um potenţial de producţie foarte ridicat. Pentru înmulţirea acestor soiuri

o parte din plante, în fază tânără se induce formarea florilor mascule prin tratare cu giberelină

sau nitrat de argint. Polenizrea plantelor ginoice cu polen de la cele modificate se realizează

manual sau cu ajutorul insectelor. Pentru aceasta, treuie asigurate condiţii de izolare faţă de

alte surse de polen. De recomandă ca înmulţirea acestor soiuri să se realizeze în spaţii

protejate. În urma polenizării se obţin seminţe din care vor rezulta numai plante ginoice.

Pentru că polenizările se realizează artificial, unii consideră ceste cultivare de tipul hibrizilor

cu toate că polenizarea se realizează între plante din aceiaşi linie.

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o Câmpul de alegere a plnatelor tipice

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o o o

o o o o o o o o o o o Câmpul de menţinere a purităţii biologice

o o o o o o o o o o o




Câmpul pentru obţinerea catergoriei Certificată

Schema producerii de sămânţă a soiurilor de castravei, pepeni şi dovlecei

Producerea seminţei hibride

Producerea seminţei hibride la pepenele verde fără seminţe.

Hibrizii de pepene verde fără seminţe combină două fenomene genetice: heterozisul şi

poliploidia. Aceşti hibrizi sunt populaţii triploide la care în fructe nu se formează seminţe, sau

se formează reminţe rudimentare de consistenţă moale, datorită stării de ploidie. Producrea

seminţelor hibride este eficientă din punct de vedere economic, într-un fruct hibrid obţinându-

se până la 350 de seminţe. Formele parentale ale acestor hibrizi sunt linii consangvinizate, una

diploidă alta tetraploidă, alese cu o bună capacitate combinativă.

Menţinerea liniilor consangvinizate parentale este uşor de realizat, pepenele verde

suportând autopolenizarea, depresiunea de consangvinizare fiind foarte redusă. Pe parcursul

înmulţirii se aplică autopolenizări forţate asupra celor mi tipice plante ale liniei din care

aparţin.

În lotul de hibridare, linia tetraploidă se va utiliza numai ca formă mamă, iar cea

diploidă ca formă tată. În cazul utilizării liniei diploide ca mamă se obţin numai seminţe

şiştave, fără embrion. Castrrea formei mmă se realizează uşor, prin înlăturrea florilor mascule.

Pe lângă diferenţierile morfologice dintre florile femele şi cele mascule, se ştie că florile

mascule apar la axila fiecărei a şasea frunză, iar cele femele la fiecare a şaptea frunză. După

castrare, florile femele rămase se protejează cu pungi din hârtie sau se împiedică deschiderea

lor cu ajutorul unor cleme cu care se prind petalele. La dechiderea florilor mascule, acestea

rup de pe plantele liniei diploide şi vor fi folosite la polenizarea florilor femele ale liniei

mamă, anterele fiind utilizate la fel ca o pensulă. Floirle polenizate se vor eticheta, seminţe

fiind extrase numai de la fructele cu etichetă.

Particularităţi tehnologice şi certificarea în producerea de sămânţă la castraveţi, pepeni

şi dovlecel

În înmulţirea soiurilor, proncipla lucrare este purificarea biologică. Aceasta se

efectuează în trei treceri. Prima este înainte de înflorire când se elimină plantele slab

dezvoltate, atacate de boli, cu aspect netipic. A doua trecere are loc la începutul maturizării

fiziologice când se elimină plantele cu fructele netipice după formă, culoare, mărime cât şi

cele cu stare fitosanitară necorespunzătoare. A treie tracere este la recoltat, câmd sunt

eliminate plantele prea precoce sau prea tardive, atacate de boli şi dăunători. Aceleaşi

principii se respectă şi în purificarea formelor parentale ale hibrizilor. O atenţie deosebită se

acordă fornmelor ginoioce sau androsterile, la care se urmăreşte înfloritul, fiind urmprite

florile mascule la plantele ginoice şi cele androfertile l formele androsterile.

În loturile de hibridare, determinarea puritătii varietale a formelor parentale, controlul

numărului de flori autofecundate în perioada castrării se face în 10-20 puncte, în funcţie de

mărimea lotului, analizându-se în fiecare punct cate 10 plante de pe 4 randuri alaturate,

analizându-se în final un numar de 200 - 400 plante la castraveti si pepeni. In loturile de

hibridare, forma parentală tata trebuie sa aibă puritatea varietala 100 %, înainte de începerea

recoltării polenului şi pe toată perioada de hibridare. Numărul de flori autofecundate la 100

plante din forma mamă gasit la fiecare control, sa nu fie mai mare de 2 % castraveţi si pepeni

(8 flori la 100 plante pe total controale) si 1 % flori mascule deschise în loturile mamă la

castraveţi si pepeni;

Distanţele de iziolare

Specia Distanţa de izolare (m) faţă de:

Alte soiuri Alte specii şi varietăţi

Castraveţi 2000 -

Pepeni 2000 2000 pepeni furajeri

Dovlecel,

dovleac

2000 2000 între dovleac şi dovlecel

Starea fitosanitară a loturilor semincere de castraveţi, dovlecel şi pepene

Specia Organismul

daunator

% admis (maximum) Conditii speciale


Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

castraveţi,

dovlecel

pepene

Pseudomonas

syringae pv.

lachrymans

5 5 Cu eliminarea integrala a

fructelor atacate si tratarea

semintelor

Colletotri

chum lagenarium

2 10 Cu eliminarea fructelor

bolnave si tratarea semintelor

Phytophthora

infestans

2 5

Ascochyta

hortorum

1 3

Putitatea varietlă în loturile semincere la castraveţi, dovlecel şi pepene


Hibrizi Soiuri

Prebaza , Baza Certificata

Castraveti 98 98 96

Dovlecel - 97 94

Dovleac - 99 96

Pepene galben,

verde

98 97 94

Condiţii de calitate pentru semintele de castraveţi, dovlecel şi pepene

Specia Puritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Contin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Germinaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Greutatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max.

(%)

In alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Pepene 98 0,1 75 100 10 7

castraveţi 98 0,1 80 25 10 7

Dovleac 98 0,1 80 250 10 7

Dovlecel 98 0,1 75 150 10 7

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA SALATĂ

Salata este o plantă anulă, alogamă la care se cultivă soiuri în conformitte cu

metodologia gnerală de înumlţire a soiurilor de legume.

Câmpul de agelere a plantelor tipice se înfiinţează cu sămânţa amelioratorului sau o

sămmânţă cu puritatea varietală cea mai bună, din categoria Prebază I. În toate verigile, se

recomandă înfiinţarea culturii prin răsad, pe teren modelat, la distanţa între rânduri de 37 cm

şi 25 cm între plante pe rând. Alegerea plantelor tipice are loc atunci când plantele au format

căpăţâna având în vedere: precocitatea, mărimea rozetei şi a căpăţânii, gradul de învelire şi

desnitatea căpăţânii, culoara frunzelor, durta creşterii vegetative până la emiterea tulpinii

florifere, rezistenţa la ger pentru formele de toamnă. Sămânţa plantelor marcate se recoltează

la maturitate şi se păstrează seprat.

Câmpul de menţinere a purităţii biologice cupriunde descendenţele planteor tipice,

amplasate fiecare pe câte un rând sau pe o parcelă de aproximativ 10 m2. În faza de căpăţână

se aleg descendenţele tipice de la care se va reţine sămânţa. Descendenţele netipice se elimină

în faza de căpăţână. În cazul în care se înfiinţează parcele, din plantele parcelelor cu

descendenţe tipice, se pot alege cele mai reprezentative plamte de la care se recoltează

sămânţa. Sămânţa reţinută prin amestec va forma categoria biologică Prebază I.

Câmpul de obţinere a categoriilor biologice Prebază II se înfiinţează în straturi, la

distanţa între rânduri de 37 cm şi la 25 cm între plante pe rând. În faza de căpăţână se elimină

plantele netipice, slab dezvoltate, atacate de boli şi dăunători cât şi cele foarte precoce, care au

emis lăstari floriferi de timpuriu, înainte de înflorirea în masă. La maturitate, seminţele se

recoltează şi se condiţionează.

Câmpul de obţinere a categoriilor biologice Bază şi Certificată se organizează

asemănător verigii anterioare, continuându-se lucrările de purificare biolgoică.

Purificarea biologică la salată se realizează în dăuă treceri, prima înainte de formarea

căpăţânii şi a doua după formarea căpăţânii când sunt observate frunzele în privinţa formei,

culorii, aspectul căpăţânii, emiterea tijelor florale, atacul de boli.

Distanţele de izolare



Salată 200 -

Starea fitosanitară a loturilor semincere de salată: la salată nu sunt boli care se transmit

prin seminţe

Putitatea varietlă în loturile semincere la salată

Specificare Prebaza , Baza Certificata

Salată 97 94

Condiţii de calitate pentru semintele de salată

Spe

cia

Puritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Co

ntin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Ger

minaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Gre

utatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max.

(%)

In alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Salată 95 0,5 75 10 9 6

o o o o o o o o o


o o o o o o o o o






Schema producerii de sămânţă a soiurilor de salată

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA SPANAC

Spanacul este o plantă alogamă unisexuat dioică la care se cultiuvă soiuri. Faţă de

etapele obişnuite ale înmulşţirii unui soi, la spanac apar unele diferenţe. Astfel, câmpul de

alegere a plantelor tipice se organizează în doi ani succesiv.

Câmpul de alegere a plantelor tipice I. Această verică se organoizează folosind

sămânţă cu puritate bioloigică foarte ridicată, respecitv sămânţa amelioratorului sau sămânşţă

din categoria Prebază I. Semănatul de ralizează pe teren modelat în straturi, distanţa între

rânduri fiind de 37 cm, la un coronament de 94 cm. Semănatul de realizează din toamnă, iar

primăvare re loc legerea plantelor tipice. Alegerea trebuie realizată la momentul optim pentru

recoltat, atunci când plantele sunt în faza de rozetă, cu foliajul foarte bine dezvoltat. Plantele

alese se maechează, realizându-se şi o rărire plantelor la minim 15 cm între plante pe rând. La

alegerea plantelor tipice se are în vedere portul frunzelor, forma şi culoarea limbului,

lungimea peţiolului, atac de boli şi dăunători. Este recomandabil ca toate plantele care nu se

reţin să fie eliminate. Plantele reţinte ca tipice trebuie să fie foarte multe având în vedere

faptul că determinsmul sexelor prezent la spanac face ca între cele două sexe să existe

proporţii egale, iar diferenţierea sexelor în faza de rozetă nu se pote realiza. La maturitate, de

la plantele femele marcate se va reţine sămânţă pentru a înfiinţa cel de-al doilea câmp de

alegere.

Câmpul de alegere a plantelor tipice II. Acest câmp se organizează semănător celui

precedent. Plantele tipice se aleg în faza de rezetă, urmând o rărire a acestora. Seminţele

produse de plantele femele tipice se amestecă la recoltat şi formează ctegoria biologică

Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II. Această verigă se orgnizează prin

semănat în straturi, la distanţa între rânduri de 37 cm. Când plantele sunt în faza de rezetă,

oprime păentru recoltat se efectuează purificările biologice hotărâtoare. Seminţele produse de

plantele femele se reolteată la un loc.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază şi certificată sunt culturi orgnizate

asemănător celei pentru obţinerea categoriei Prebază II.

Purificarea biologică necesită două treceri, prima trecere are loc înainte de formarea

rozetei de frunze când se elimină plantele netipice sub aspectul culorii, formei şi mărimii

fruczelor cât şi cel e atacate de boli. A doua trecere, care este mai importantă, are loc la

formarea rozetei apte pentru recoltat, se îndepărtează plantele bolnave, prea precoce sau prea

tardive.

Distanţele de iziolare



Spanac 1500 -

Putitatea varietlă în loturile semincere la spanac

Specificare Prebaza , Baza Certificata

Spanac

97

94

Condiţii de calitate pentru semintele de castraveţi, dovlecel şi pepene

Speci

a

P

uritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Co

ntin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Ger

minaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Gre

utatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max.

(%)

In

alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Spinacia

oleracea

97 1,0 75 75 13 9

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o Câmpul de alegere a plnatelor tipice I

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o

o o o o o o o o o Câmpul de alegere a plnatelor tipice II

o o o o o o o o o





Schema producerii de sămânţă a soiurilor de spana

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA CEAPA DIN ARPAGIC.

La ceapa înmulţită prin arpagic se cultivă soiuri. Prodicerea de sămâ’nţă este

dependentă de faptul că această metodologie consideră planta ca una trienlă. Aceiaşi

metodologie se aplică şi la alte specii trienle (plante ornamentale din familia Liliaceae).

Câmpul de alegere plantelor tipice în faza de seminceri. Materialul supus alegerii în

primul an trebuie să fie în faza de seminceri, cultură în care s-au plantat cei mai reprezentativi

bulbi pentru soiul înmulţit, aleşi dintre cei produşi de către ameliorator sau din categoria

Prebază. Plantarea bulbilor are loc la distante mari între rânduri (80-100 cm) şi 20-30 cm între

bulbi pe rând. Dintre seminceri se vor alege cei tipici soiului, foarte viguroşi, cu număr mare

de tije florifere, cu inflorescenţe mari şi maturizare uniformă, cu tije necăzuite şi o stare

fitosanitară foarte bună. Semincerii netipici şi atacţi de boli şi dăunători se elimină pentru a nu

participa la polenizare. Sămânţa fiecărui semincer se păstrează separat pentru obţinerea

descendenţelor.

Câmpul de înmulţire a plantelor tipice faza de arpagic. Descendenţele se seamănă pe

microparcele sau rânduri lungi. Acest câmp se orgnizează prin semănatul seminţei în straturi

late de 1,5 m şi 12,5 cm între rânduri pe stra.t, la o densitte mare a plantelor pe r’nd.

Descendenţele obţinute din sămânţa plantelor tipice se urmăresc pe parcursul perioadei de

vegetaţie în privinţa uniformităţii şi a atacului de boli şi dăunători. Descendenţele care pe

prcursul perioadei de vegetaţie se constată că sunt netipice şi neuniforme se vor elimina. La

maturizarea arpagicului, recoltarea fiecărei descendenţe se va face seprat pentru a fi verificate

caracteristicile arpagicului (culoare, formă, uniformitate) descendenţele care prezintă arpagic

netipic şi neuniform se vor elimina. Arpagicul descendenţelor alese se sortează eliminând cel

cu dimensiuni sub 7 mm şi peste 25 mm. Cele rămase se păstrează separat pentru că urmează

obţinerea bulbilor din descendenţe.

Câmpul de selecţie a plantelor tipice faza de bulbi. Pentru fiecare descendenţă în parte

se organizează poarcele de înmulţire pentru obţinerea bulbilor necesari viitoarei culturi de

seminceri. Plantarea arpagicului se face la distanţa între rânduri de 17,5 – 25 cm.

Descendenţele sunt observate în perioada de vegetaţie în privinţa vigorii, uniformităţii, stării

fitosanitare. La maturizarea bulbilor, recoltarea se face separat pe descendenţe pentru a fi

verificte cele mai imprtante caractere ale bulbilor maturi: formă şi mărime, culoarea foilor

exterioare şi interioare, uniformitatea. Bulbii din descendenţele tipice se păstrează seprat.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază I seminceri. Descendenţele se păstrează

separat, bulbii obţinuţi de la plantele tipice formând parcele cu seminceri. Descendenţele

netipice se elimină înainte de a înflori pentru a nu participa la polenizare, dacă numărul

plantelor netipice sau bolnave este redus, se pt efectua purificări în cadrul descendenţelor.

Sămânţa descendenţelor se păstrează separat pentru o nouă verificare a descendenbţelor prin

intermediul cracterelor bulbilor.

Câmpul de obţinere a categoriei Prerbază II bulbi. Pentru obţinerea cestei categorii se

aplică tehnologia de producere a bulbilor direct din sămânţă. Astfel sîmânţa se va semănă mai

rar pentru a favoriza dezvoltarea bulbilor. Descendenţele sunt verificate pe parcursul

perioadei de vegetaţie în privinţa vigorii plantelor, a stării fitosanitare, a uniformităţii.

Descendenţele rămase se verifică după reecoltat în ceea ce proveşte caracteristicile

morfologice şi starea de sănătate a bulbilor. Bulbii descendenţelor necorespunzătoare se vor

elimina. Bulbii reţinut pentru a se obţine viitoarea generaţie de seminceri se vor amestecaţi

vor forma categoria Prebază II.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază seminceri se orgnizează ca o cultură obişnuită

de seminceri ăn care se efectueză purificări biologice înainte de înflorit. Sămânţa obţinută este

certificată la categoria bază.

Câmpul de obţinere a categoriri Certificată arpgic este o cultură obişnuită pentru

obţinera arpagicului. Purificările biologice se vor efectua numai după recoltarea arpagicului

prin sortarea şi calibrarea acestuia.

Purificarea biologică este una dintre cele mai importante lucrări. În culturile pentru

obşinerea bulbilor se efectuează purificări în mai multe treceri, prima se realizează când

plantele au 6-8 frunze pentzru a se elimina plantele slab dezvoltate, cele atacate de boli şi

dăunători. La recoltat se elimină bulbii netipici în privinţa formei, culorii foilor exterioare şi

interioare, cei atacţio de boli şi dăunători. O ultimă purificre se poate realiza la scotatea din

depozit pentrui plantarea culturilor de seminceri, când sunt aleşi bulbii care s-au depreciat pe

parcursul depozitării.

În culturile de seminceri trebuie efectuate cel puţin dăuă treceri de purificare. Prima

trecere este înainte de înflorit când se observă tufa formată în ceea ce priveşte vigoarea,

precocitatea şi starea fitosanitară. La începutul înfloritului se elimină plantele cu puţine tije

florle, cu inflorecenţe mici, emise eşalonat, atacate de boli şi dăunători, plantele căzute.

Aceste plante trebuie smulse şi scoase afră din lan, pentru că pe baza substanţelor de rezervă

care mai există în resturile de bulbi, florile pot emite polen.

o o o o o o o o o


o o o o o o o o o seminceri

Câmpul de înmulţire a plantelor

tipice

arpagic

Câmpul de selecţie a plantelor

tipice faza de bulbi

Câmpul de obţinere a categoriei

Prebază I seminceri


Prerbază II bulbi.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază seminceri

Câmpul de obţinere a categoriri Certificată arpgic

Schema înmulţirii soiurilor de ceapă prin arpagic

Distanţele de iziolare a loturilor semincere la ceapă



Ceapă 2000 2000 ceapa de apă faţă de cea de arpagic

Starea fitosanitară a loturilor semincere la ceapă

Specia Organismul

daunator

% admis

(maximum)

Conditii speciale

Categoria

biologica:

Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

Ceapa si

praz

Allium virus 1 Lipsa Prin

eliminarea

Erwinia

carotovora

lipsa lipsa plantelor si butasilor

Peronospora

destructor

Lipsa cu atac

Helminthosporiu

m alii

Lipsa

Ditylenchus

dipsaci

Lipsa Cu sortarea

bulbilor

inainte de

plantare

Putitatea varietlă în loturile semincere la ceapă


Hibrizi Soiuri


Ceapa, praz 98 95 93

Condiţii de calitate pentru semintele de ceapă

Spe

cia

P

uritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Co

ntin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Ger

minaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Gre

utatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max.

(%)

In

alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Ceapă 97 0,5 70 25 12 6

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA LEGUMELE VĂRZOASE (VARZĂ, GULIE,

CONOPIDĂ)

La legumele din grupa verzei, în cultură se întânesc atât soiuri cât şi hibrizi. Hibrizii se

cultivă de curând, în special la conopidă, dar şi la varză, fiind destinaţi cu precădere spaţiilor

protejate. Atât pentru soiuri cît şi pentru hibrizi, trebuie avut în vedere faptul că varza şi gulia

sunt plante bienale.

Câmpul de alegere a plantelor tipice – seminceri. Câmpul se înfiinţează cu plante

reprezentative soiului înmulţit, obţinute din sămânţa amelioratorului sau samânţă din

categoria Prebază. La plantare (pentru varză şi gulie), plantele mamă se aleg cu atenţie, astfel

că în perioada de aleger a plantelor tipice se rezumă la reţinerea plantelor viguroase, cu

ramificare puternică şi neatacte de boli şi dăunători. Sămânţa fiecărei plante se păstrează

separat.

Câmpul de selecţie a plantelor tipce – căpăţână. Din sămânţa fiecarei plante se

produce răsad şi se înfiinţează câte un rând sau o microparcelă. Descendenţele se verifică pe

parcursul perioadei de vegetaţie în ceea ce priveşte uniformitatea, rezistenţa la boli, tipicitatea

caracterelor. Pentru stabilirea tipicităţii se evaluează tipul rozetei de frunze, culoarea

frunzelor, forma frunzelor, lungimea peţiolului frunzelor, forma şi culoarea căpăţânilor la

varză şi conopidă, culoarea şi forma tuberofructului la gulie, precocitatea fructificării. Dintre

plantele obţinute, se vor reţine pentru fiecare descendenţă uniformă, cele mai reprezentative

plante puntru soiul înmulţit. Descendenţele netipice şi neunoforme se vor elimina în totalitate.

Plantele reţinute se păstrează separat pe descendenţe.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază I – seminceri. Plantele reţinute din etapa

anterioară se plantează separat pe descendenţe pentru obţinerea semincerilor. Descendenţele

netipice şi neuniforme se elimină înainte de a înflori. Dintre cele rămase, se reţine sămânţă de

la plantele cele mai reprezentative şi sănătoase. Sămânţa se va păstra separat pe descendenţe

şi constituie categoria Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II – căpăţână. Din sămânţa fiecarei

descendenţe se obţine răsad şi se crează microparcele cu descendenţe. Descendenţele se

evaluează în privinţa tipicităţii şi stării fitosanitare, urmând ca descendenţele netipice şi

neuniforme să fie eliminate. La maturitate, plantele mamă obţinute se vor amesteca.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază – seminceri. Cu plantele mamă reţinute în

cîmpul antrior se organizează o cultură de seminceri în care se efectuează purificări biologice

înainte de înflorit. Sîmânţa obţinută este certificată la categoria bază.

Câmpurile pentru obţinerea categoriei Certificată - căpăţâni, respectiv seminceri sunt

culturi organizate pentru obţinerea de plante mamă respectiv seminceri în care se efectuează

purificări biologice.

Pentru soiurile de conopidă, care este o plantă anuală schema este simplificată, pentru

fiecare categorie biologică fiind organizate câmpuri separate.

Purificarea biologică este o lucrare care se efectuează în verigile producerii de

sămânţă în care descendenţele sunt cultivate în amestec. În culturile pentru obţinerea plantelor

mamă (căpăţâni) purificarea se execută în mai multe etape. O primă etapă se realizează la

plantarea răsadului, când sunt eliminate plantele netipice, slab dezvoltate şi atacate de boli şi

dăunători. A doua etapă are loc în faza de formare a fructificaţiilor (căpăţâni, tuberofruct)

când se elimină plantele prea precoce sau prea tardive, care au fructificaţiile netipice sau sunt

atacate de boli şi dăunători. Ultimele trieri se fac la recoltat şi înainte de viitoarea plantare,

când se are în vedere starea de păstrare a plantelor şi starea fitosanitară.

Semincerii la varză şi gulie se purifică în mai multe treceri. Prima se aplică la

apariţia primelor flori când se observă precocitatea, gradul de ramificare, starea fitosanitară.

Pe parcursul înfloritului şi a formării silicvelor, de la plantele tipice se elimină lăstarii tradivi

pentru uniformizarea maturizării seminţelor. Îninte de recoltat se mai realizează o trecere de

purificare, ocazie cu care se elimină plantele atacate de boli şi dăunători, cele căzute, sau cu

lăstari tardivi neeliminaţi.

La conopidă purificarea are loc tot în mai multe treceri. Prima purificre are loc la

plantarea răsadului. Cea de a doua are lo l apriţia căpătânilor, când se elimină plantele netipice

după culoare, mărime, cele care au în căpăţână foliole verzi, cele care au emis prematur lăstari

floriferi, cele atacate de boli. O ultimă trecere are loc înainte de recoltat când sunt eliminate

plantele bolnave şi întârziate în vegetaţie.

Fiind plante alogame cu polenizare entomofilă, se recomandă asigurarea lotului

semincer cu familii de albine care să ajute procesul de polenizare.

o o o o o o o o o




tipice căpăţână

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază I

seminceri


Prebază II căpăţâni

Prebaza II .


Câmpul de obţinere a categoriri Certificată

căpăţâni


seminceri

Schema înmulţirii soiurilor de varză, gulie

Distanţele de izolare a loturilor semincere la varză, gulie, conopidă



Verză 2000 2000 varză roşie, albă, creaţă, de frunze, de Buuxelles,

conopidă, gulii

Conopidă, gulii 2000 2000 între ele şi faţă de varză

Starea fitosanitară a loturilor semincere la varză, gulie, conopidă

Specia Organismul

daunator

% admis (maximum) Conditii speciale


Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

Varză, gulii,

conopidă

Alternaria

brassicae

2 5 Cu tratarea

Stemphyllium

brassicae

2 5 semintelor

Xanthomonas

campestris pv.

campestris

1 5 -

Phoma lingam 1 3 -

Ceutorhynchus

assimilis

5 5 Cu eliminarea de la plantare a

capatanilor atacate

Putitatea varietlă în loturile semincere la varză, gulie, conopidă


H

ibrizi

Soiuri


Conopida 98 96 92

Gulie 98 98 96

Varza alba,creata,

rosie, de Bruxelles

98 97 93

Condiţii de calitate pentru semintele de varză, gulie, conopidă

Spe

cia

Puritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Contin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Germinaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Greutatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max. (%)

In alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

var

ză, gulie,

conopidă

97 1,0 70 25 10 6

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA LEGUMELE RĂDĂCINOASE (MORCOV,

PĂTRUNJEL, PĂSTÂRNAC, ŢELINĂ, SFECLA ROŞIE, RIDICHI DE IARNĂ)

La legumele rădăcinoase, în cultură se întânesc cu precădere soiuri . Hibrizii se cultivă

de curând, în special la morcov. Atât pentru soiuri cît şi pentru hibrizi, trebuie avut în vedere

faptul aceste legume sunt plante alogame bienale.

Câmpul de alegere a plantelor tipice – seminceri. Câmpul se înfiinţează cu plante

mamă reprezentative soiului înmulţit, obţinute din sămânţa amelioratorului sau samânţă din

categoria Prebază. La plantare, butaşii se aleg cu atenţie, astfel că în perioada alegerea

plantelor tipice se rezumă la reţinerea plantelor viguroase, cu ramificare puternică şi neatacte

de boli şi dăunători. Sămânţa fiecărei plante se păstrează separat.

Câmpul de selecţie a plantelor tipce – butaşi. Din sămânţa fiecarei plante se înfiinţează

câte un rând sau o microparcelă. Descendenţele se verifică pe parcursul perioadei de vegetaţie

în ceea ce priveşte uniformitatea, rezistenţa la boli, tipicitatea caracterelor. Pentru stabilirea

tipicităţii se evaluează tipul rozetei de frunze, culoarea frunzelor, forma frunzelor, lungimea

peţiolului frunzelor. La recoltare se verifică forma şi culoarea rădăcinilor, dimensiunile

cilindrului central la morcov, păstârnac şi pătrunjel. Dintre plantele obţinute, se vor reţine

pentru fiecare descendenţă uniformă, cei mai reprezentativi butaşi prntru soiul înmulţit.

Descenbdenţele netipice şi neuniforme se vor elimina în totalitate. Butaşii reţinuţi se păstrează

separat pe descendenţe.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază I – seminceri. Butaşii reşinuţi din etapa

anterioară se plantează separat pe descendenţe pentru obţinerea semincerilor. Descendenţele

netipice şi neuniforme se elimină înainte de a înflori. Dintre cele rămase, se reţine sămânţă de

la plantele cele mai reprezentative şi sănătoase. Sămânţa se va păstra separat pe descendenţe

şi constituie categoria Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II – butaşi. Din sămânţa fiecarei

descendenţe se crează microparcele cu descendenţe. Descendenţele se evaluează în privinţa

tipicităţii şi stării fitosanitare, urmând ca descendenţele netipice şi neuniforme să fie

eliminate. La maturitate, plantele mamă obţinute se vor amesteca.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază – seminceri. Cu plantle mamă reţinute în

câmpul anterior se organizează o cultură de seminceri în care se efectuează purificări

biologice înainte de înflorit. Sămânţa obţinută este certificată la categoria Bază.

Câmpurile pentru obţinerea categoriei Certificată - căpăţâni, repsetiv seminceri sunt

culturi organizate pentru obţinerea de butaşi respectiv seminceri în care se efectuează

purificări biologice.

Purificarea biologică este o lucrare care se efectuează în verigile producerii de

sămânţă în care descendenţele sunt cultivate în amestec. În culturile pentru obţinerea plantelor

mamă (butaşi) purificarea se execută în mai multe etape. O primă etapă se realizează când

plantele sunt în faza de 6-8 frunze pentru a se elimina plantele netipive, slab devâzvoltate şi

atcate de boli şi dăunători. Cea mai importantă purificare se realizează la recoltat când sunt

luate în studiu carcterele specifice rădăcinilor şli starea fitosanitară. În acest moment se

elimină şi butaşii ramificaţi. O ultimă observare are loc înainte de plantarea butaşilor când

sunt eliminaţi butaşii depreciaţi în tipul depozitării.

Semincerii la legumele rădăcinoase se purifică în mai multe treceri. Prima se aplică

la începutul înfloritului când sunt eliminate plantele netipice, prea precoce sau prea tardive,

slab ramificate, căzute, atacate de boli şi dăunători. O ultimă trecere are loc înainte de recoltat

când se elimină plantele necorespunzătoare din punct de vedere fitosanitar.

Fiind plante alogame cu polenizare entomofilă, se recomandă asigurarea lotului

semincer cu familii de albine care să ajute procesul de polenizare.

o o o o o o o o o




tipice

căpăţână

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază I

seminceri


Prebază II căpăţâni

Prebaza II .



căpăţâni


seminceri

Schema înmulţirii soiurilor de legume rădăcinoase

Distanţele de iziolare a loturilor semincere la legumele rădăcinoase



Morcov 1500 1500 morcov furajer şi sălbatic

Pătrunjel 1500 1500 pătrunjel de frunze

Păstârnac 1500 1500 păstârnac sălbatic

Telină 1500 -

Sfecla roşie 2000 10.000 sfecla de zhăr şi furajeră

Ridichi de

irnă

1500 1500 ridichi de lună, de vară, alte specii Brassica,

Sibapis Arvensis, Raphanus raphanistrum

Starea fitosanitară a loturilor semincere la legumele rădăcinoase

Specia Organismul

daunator

% admis

(maximum)

Conditii

speciale


Prebaza

si Baza

Certificata

Standard

Morcov, pătrunjel,

păstârnac, ţelină, sfecla

roţşe, ridichi de iarnă

Erwinia

carotovora

Lipsa Eliminarea la

sortare

Putitatea varietlă în loturile semincere la legumele rădăcinoase


Hibrizi Soiuri


Morcov 98 94 92

Patrunjel 96 94

Ridichi 95 93

Sfecla rosie 95 93

Telina 97 94

Condiţii de calitate pentru semintele de legumele rădăcinoase

Specia P

uritatea

fizică

minimă

(% din

greutate)

Co

ntin.

maxim. în

seminte de

alte specii

(% din

greut.)

Ger

minaţia

minimă (%

din

samanţa

pura)

Gre

utatea

minimă a

probei de

laborator

(g)

Umiditatea max.

(%)

In

alte

ambalaje

In

ambalaje

ermetice

Sfecla roşie 97 0,5 70

glomerule

100 13 9

Morcov,

păstârnac

95 1,0 65 10 11 7

Pătrunjel,

ţelină

97 1,0 65 10 12 7

Ridiche de

iarnă

97 1,0 80 20 10 6

PRODUCEREA SEMINŢEI HIBRIDE LA LEGUMELE ALOGAME BIENALE

(CEAPĂ, VARZĂ, MORCOV)

La ceapă, morcov şi varză au fost introduşi în cultură şi hibrizi comerciali. În

obţinerea seminţei hibride se urmăresc mai multe etape, având în veder că formele parentale

le hibrizilor comerciali sunt linii consangvinizate. Producerea seminţei hibride prezintă o

parte de înmulţire a formelor parentale, urmată de realizarea loturilor de hibridare. În

producerea de sămânţă hibridă la ceapă se utilizază androsterilitatea. Pentru producerea

seminţei hibride la ceapă, se utilizează tehnologiile de obţinere a bulbilor prin semănat direct,

ceapa fiind tratată ca o plantă bienlă. Pentru înmulţirea formelor parentale care sunt linii

consangvionizate se face prin con tinuarea autopolenizărilor combinate cu polenizări SIB

La ceapă, androsterlitatea este de tip nucelo-citoplasmtic, genele din citoplasmă fiind

recesive notate cu „r” funcţionale în prezenţa plasmagenelor S. Înmuşlţirea liniilor

androsterile se realizează cu ajutorul analogului fertil. Pentru a ajuta procesul de hibridare,

loturile se organizează în sere sau sub izoltoare, fiind necesar ajutorul insectelor.

La morcov androsterilitatea este produsă de două gne nucleare „a” şi „B” în

interacţiune cu plasmagene S. Manifestarea androsterilităţii este de două tipuri, una de tip

petaloid la care stameinele lipsesc, în locul lor apărând nişte formţiuni asemănătoare petalelor,

şi o a doua de tip antere brunificate, la care anterele sunt prezente, dar conţin polen steril.

Primul tip este cel mai utilizat. Metodica înmulţirii liniilor androsterile este identică cu cea de

la ceapă.

După modele asemănătoare funcţionează şi androsterilitatea folosită la varză,

androsterilitate nucleo-citoplasmatică preluată de la ridiche, bazată pe genele nucleare „rf” şi

plasmagene S.

Câmpul de verificare a purităţăii biologice – plante mamă este veriga din care se aleg

bulbii, rădăcinile sau căpăţânile tipice obţinute din sămânţă autopolenizată. Din sămânţa

fiecrei plante autopolenizate se înfiinţază câte un rând. Pentru a asigura cantităţi suficientel de

sămânţă sunt necesare cel puţin 50 de rânduri, din care după aplicarea selecţeii vor fi reţinute

aproximativ 30 de descendenţe. În cadrul fiecărei descendenţe se aleg cei mai tipici bulbi,

rpdpcini sau căpăîâni, câte 40-60 bulbi pentru fiecare descendenţă.

Câmpul de menţinere a purităţii biologice seminceri (câmp de înmulţire sub izolator)

cuprinde cele mai valoroase descendenţe autopolenizate. Din fiecare descendenţă se plantează

câte două rânduri a câte 20 de plante fiecare. Pe unul dintre rânduri se efectuează

autopolenizări, iar pe celălat se realizează polenizări SIB. Distanţe între rânduri trebuie să fie

mai mare pentru a putea fi instalate izolatorele. Pe rândurile pe care se efectuează

autopolenizările trebuie să fie mai mare şi distanţa dintre plante pe rând. Unde se efectuează

polenizări SIB plantele trebuie să fie mai apropiate pentru a putea fi introduse câte două sub

izolator. Indiferent de tipul polenizării, sub izolator se introduc insecet (albine sau bondari)

care ajută la ralizarea polenizării. La maturitate, seminţele obţinute prin autopolenizare sau

prin polenizări SIB se recoltază separat. Dintre cele autoponelizate o parte se folosesc pentru

obţinerea plantelor mamă de reluare a procesului de înmulţire, iar o altă parte, alături de cea

obţinută SIB va fi folodită pentru continuarea înmulţirii în următorea etpă.

Câmpul de selecţie a descendenţelor şi înmulţire – plante mamă realizează înmulţirea

şi verificarea descendenţelor provenite de la seminceri. Sămânţa fiecărei plante din veriga

anterioară se seamănă pentru obţinerea de bulbi, rădăcini sau căpăîâni, după principiul o

plantă pe rând. Astfel rândurile pot avea lungimi de până la 20 m, iar distanţa îmtre rânduri

este de 40 cm. Seminţele de la plantele autopolenizate se seamănă separat, iar cele de la cele

polenizate Sib într-o altă parte. Pentru acestea se vor menţine perechile care au fost sub

acelaşi izolator. Numrul rândurilor trebuie să fie în jur de 400. pe parcursul perioadei de

vegetaţie descendenţele sunt observate, iar cele care prezintă maimult de 10% plante netipice

se vor elimina. În restul se vor elimina plantele netipice. O eliminare se mai aplică şi după

recoltat, în funcţie de caracterele fructificaţiilor. Plantele mamă vor fi păstrate separat pe

descendenţe.

Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu seminceri este o cultură de seminceri în care se

formează câte un rând sau o parcelă de seminceri pentru fiecare descendenţă. În descendenţele

cu sub 10% plante netipice se fac purificări, iar cele care au mi mult de 10% plante netipice se

elimină înainte de a înflori. La maturitate, sîmânţa fiecărei descendenţe se va recolta separat.

Câmpul de înmulţire – plante mamă se organizează păstrând separate descendenţele.

După efectuarea eliminărilor la fel ca în verigile anterioare, plantele rămase se vor recolta în

amestec.

O asemenea metodologie se practică atât pentru liniile androfertile folosite ca tată, cât

şi pentru cele androsterile utilizate ca mamă. În cazul celor androsterile, înmulţirea se face cu

ajutorul analogului fertil, care se înmulţeşte în paralel. Tipul de androsterilitate utilizat la

ceapă este cel nucleocitoplasmatic.

La ceapă mai există şi alte metode de înmulţire a liniilor consangvinizate androsterile,

prin înmulţire apomictică sau micropropagare in vitro. Apomixia la ceapă poate duce la

obţineera de bulbili prin tăierea peduculilor florali. Această operaţie trebuie să înlăture cea

mai mare parte a butonilor florali, înainte ca membrana care înveleşte inbflorescenţa să se

desfacă. După tăiere, inflorescenţele se vor izola, iar din pedunculi se vor forma bulbili până

la sf’rşitul verii. Din asemenea bulbili, în anul următor se vor obţine culturile de seminceri. la

fel se pot obţine bulbili şi prin micropropagare in vitro. Astfel se evită realizarea

autopolenizărilor sau polenizările de tip SIB, care uneori se lovesc de autoincompatibilitate

preezentă.

La varză, unde apare şi fenomenul autoincompatibilităţii se pot aplica tehnici

asemănătoare. O astfel de tehnică este autopolenizarea ăn stadiu de buton floral deorece

utoincompatibilittea intervine numai odată cu deschiderea florilor. Se poate realiz şi

îndepărtrea tigmatuluipolenizarea realizându-se pe porţiunea de stil rămasă după tăiere. Tot la

varză, în spaţii protejate se poate stimula autofecundarea prin creşterea concentraţiei în CO2.

Câmpul de hibridare. Câmpul de hibrdare se organizează plantând intercalat cele două

forme parentale. Paritatea între forma mamă şi tată difră de la un hibrid la altul. Formele

mamă fiind androsterile nu trebuie castrate, ci doar purificate, purificări care se practică şi în

forma tată.

Forma mamă (ms Af) Forma tată

Câmpul de verificare a

purităţăii biologice bulbi

autopolenizări Câmpul de menţinere a

SIB purităţăii biologice

seminceri (sub izolator)

Câmpul de selecţie a

descendenţelor şi înmulţiri

bulbi

Câmpul de înmulţire

izolat în spaţiu

seminceri

Câmpul de înmulţire

bulbi

Lotul de hibridare

Schema obţinerii seminţei hibride la ceapă, morcov, varză

PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR LA VIŢA DE VIE.

Producerea materialului săditor la viţa de vie din categoria Certificată sau Standard se

bazeaqză pe aplicarea unei selecţii clonale individuale continuată cu o selecţie în masă. Faţă

de soiurile plantelor cu înmulţire prin seminţe, înmulţirea vegetatică plicată la viţa de vie

comportă o metodologie aparte.

Materialuil săditor pentru plantat, viţele altoite , se obţin din coarte altoi (categorie

Certificată) şi portaltoi (categoria Certificată). Ca urmare plantele altoite se obţin după

producerea portaltoilor şi a coardelor altoi, urmată de altoire şi înrădăcinarea plantelor altoite.

Este poibilă şi obţineera plantelor pe rădăcini proprii (categoria Certificată), etpele producerii

acestora fioind asemănătoare celor pentru obţin erea plantelor altoite.

Etapele obţinerii materialului Certificat se desfăşoară pe mai mulţi ani şi sunt

următoarele :

- realizarea plantaţiei mamă (Certificată) pentru obţinerea coardelor altoi

- realizarea plantaţiei mamă (Certtificată) pentru obţinerea buţaşilor portaltoi

- obţinerea viţelor altoite şi înrădăcinate Certificate

- obţinerea viţei pe rădăcini proprii Certificate.

Pe tot parcursul înmulţirii se urmăreşte păstarrea caracterelor tipice foemlor supuse

înmulţrii, dar şi obţinerea unor aterile libere de viroze şi organisme dăunătoare. Pentru

testarea atacului de viroze se pot aplica diferite metode, metode aplicate de către laboratoarele

autorizate să efectueze astfel de analize (utilizarea indicatorilor ierboşi sau lemnoşi, testele

IEM, ELISA). La începtulul selecţiei clonale, la toate plantele tipioce se reralizează

pretestarea, urmată de testarea aplicată în şcolile de viţă pentru obţinerea categoriilor Bază şi

Certificată, iar în final se aplică retestarea periodicăîn plantaţiile mamă.

Obţinerea plantaţiei mamă (Certificată) de coarde altoi.

Coardele altoi se pot obţine prin trei metode:

- din plantaţiile de soiuri sau clone nou omologate aftale în cultură la ameliorator,

- din plantaţiile mmă mai vechi pentru sooiurile extinde în cultură pentru care s-au

efectuat lucări de selecţie conservativă şi există acte de certificare (aceste plantaţii mai popt fi

folositepână în anul 2011)

- din plantţiile mamă noi, obţinute în urma aplicării unei selecţii conservative,

înfiinţate după anul 2003.

Câmpul de alegere. Este reprezentat de „clonul de soi” al amelioratorului care a creat

soiul sau poate fi o plantaţie mamă mai veche (categoria Bază) în care un an s-a aplicat

selecţia conservativă. Aceasstă plantaţie mamă trebuie să aparţină uneu unitări nominalizată

ca menţinător în Lista oficilă a soiurilor şi hibrizilor admişi în cultură în România, pentru

soiul supus înmulţirii. Din acetse plantaţii se aleg plantele tipice soiului în funcţie de

componenlle productivităţii butucilor, starea de sănătate, vigoare, grad de încărcare cu

elemente de rod. Plantele tipice se marchează şi de la ele, toamna se vor recolta coardele altoi,

din care se fasonază butaşi de 30 sau 60 cm lungime. Butaşii obţinuţi de la fiecare butuc se

leagă impreună şi se etichetează. Din coardele fiecărei plante tipică se vor preleva probe

pentru determinarea stării fitosanitare, testarea fiind efectuată de către laboratore acreditate.

Coardele butucilor care nu sunt pozitivi la testele aplicate vor fi altoite pe portaltoi

corespunzători, de la fiecare butuc obţinându-se câte o clonă cosntituită din 5-20 viţe altoite.

Butucii care au reieşit pozitivi la teste aplicate se vor elimina din plantaţie. Dacă numărul

butucilor perfect sănătoşi este mic, se poate rece şi la devirozrea coardelor înainte de a fi

utilizate la altoit. Devirozarea se poate realiza prin diferite metode: tratamente termice,

chimice, termo-chimice, înmulţire „in vitro”.

Altoirea materilului corespunzător se face iarna, urmând forţrea viţelor altoite pentru a

înrădăcina.

Câmp de selecţie - şcolala de viţe (Câmpul de înmulţire a materialului iniţial G0)

cuprinde descendenţele (clonele) plantelor tipice. Plantarea clonelor înrădăcinate se face

primăvara, în biloane la 80-100 cm între rânduri şi 8-10 cm între plante pe rând, fiecare clonă

pe un rând. Clonele cu dezvoltare vegetativă necorespunzătoare, cu prindele slabă la altoire,

atacate de boli şi dăunători se vor elimina. Din clonele tipice se pot elimina plantele afectate

în timpul efectuării lucrărilor de întreţinere. Toamna, cloele rămase după eliminări se vor

recolta şi se vor stratifica individual.

Câmpul de verificare a autenticităţii G1- câmpul de control. Această verită are o durată

de 3 ani. În acest câmp sunt cuprinse clonele din şcoala de viţă, plantate fiecare clonă pe câte

o parcelă bine individulizată. Din fiecare clonă trebuie să existe cel 10-100 butruci. Plantarea

se face în sistem clasic (1,8/1,2 – 1,5 m). La sfârşitul primului an se instalează sistemul de

susţinere. Pe parcursul celor 3-6 ani se efectuează observaţii privind valoarea clonelor:

uniformitate, tipicitate, stare fitosanitară, productivitate, calitate a producţiei. Clonele

necorespunzătoare se elimină, iar din celelalte se elimină plantele vătămate sau puternic

atacate de boli şi dăunători. De pe butucii plantelor din clonele tipice soiului se vor recolta

coarte altoi, care vor fi stratificate apoi altoite pe acelaşi portaltoi.

Şcoala de viţe (Câmpul de producere a materialului iniţial G2) se desfăpşoară pe

parcusrul unui an şi cuprinde viţe altpite şi înrădăcinate din cele mai valoroase clone,

plantarea acestora se realizează la fel ca în câmpul de selecţie. clonele netipice şi neuniforme

se elimină, iar din tipice se vor retesta în privinţa atacului de viroze. Toamn, vor fi recoltate şi

stratificate numai viţele clonelor tipoce şi libere de viroze.

Plantaţia mamă Bază. Această verigă poate dura o perioadă foarte lungă de timp.

Scopul plantaţiei este producerea de coarde altoi necesare înmulţirii soiului, începând cu al

doilea an. Plantarea se face în sistem clasic, semiînalt. În fiecare an se efectuează purificări

bioligice care constă în eliminarea plantelor slab dezvoltate şi a celor atacate putenric de boli

şi dăunători. Periodic se efectuează verificarea atacului de viroze (măcar odată la 10 ani).

Dacă în urma eliminărilor, se ajunge la îndepărtarea din plantaţie a mi mult de 5% dintre

plante, plantaţia urmează a fi defrişată.. în fiecare an, coardele altoi produse constituie

materialul iniţial de preînmulţire categoria Bază care va fi altoit pe altoi din aceiaşi categorie,

urmând forşarea şi înrădăcinarea.

Şcoala de viţe altoite Bază se înfiinţază cu viţele altoite din categorie Bază pe portaltoi

liberi de viroze din aceiaşi categorie biologică. Aceqastă etapă durează un an, perioadă în cre

se efectuează purificarea plantelor înmulţite, eliminându-se cele slab dezvoltate, cu defecte la

punctul de altoire, puternic atacate de boli şi dăunători. La maturitte se efectuează retestarea

virotică şi dacă se constatăî mai mult de 5% plante virozate, se elimină întregul lot. Plantelşe

corespunzătoare vor fi trecute spre a se obţine categoria Ceretificată.

Plantaţia mamă Certificată. Această plantaţie are o durată mai lungă de timp. Plantarea

se fce în sistem clasic (1,8/1,2-1,5 m) sau în alte sisteme de plantare. Începând cu anul al

doilea se recoltează coarde altoi, tipice soiului şi libere de viroze. Pe parcursul anilor se

elimină plantele cu caractere netipice soiului, puternic atacate de boli şi dăunători, plantele

vătămate. După anul 5 de la înfiinţare, odată la 10 ani se efectuează testarea virotică. Coardele

recoltate din aceastăverigă vor fi date pepinierelor pentru obţinerea viţelor Certificate.

Şcoala de viţă Certificată este înfiinţată cu matrial provenit din plantaţia mamă. În

pepiniere se efectuează altoirile, forţarea şi înrădăcinarea, rezultând viţele Certificate care se

vor pune la dispoziţia cultivtorilor. La altoire se vor folosi coarde şi portaltoi corespunzători,

din categoria Certificată. Dacă se utilizează altoi şi portaloi din categorii diferite (Bază cu

Certificată sau invers) viţele obţinute vor fi certificate la categoria inferioară. Pe l’ngă

apartenenţa la o categoria biologică, viţele altoite şi înrăăcinte trebuie să fie libere de viroze.

Pentrui aceasta, testarea se va face prin sonfaj, procentul de viţe virozte trebuind să fie sub

5%. La procentaje mai mari se poate ajunge la declasare la ctegoria Standard sau lotul poate fi

eliminat de la comercializare. Virusurile care sunt supuse testărilor sunt: Grape Fanleaf Virus

- GFLP, Arabic Mosaic Virus – Armv, Greapvine Leafroll-associated Virus GLRaV-1 şi

GLRaV-3.

Obţinetrea categoriei Standard are loc numai în cazuri speciale când materialul

Certificat nu este suficient. Pentru această categorie pot exista plantaţii mamă Standard. Un

astfel de material trebuie să fie autentificat în privinţa apartenenţei la un anumit soi, cu o

anumită puritate varietală, corespunde standardelor pentru această categorie şi se poate utiliza

la obţinerea de plantaţii pentru producţia de struguri.

Matodologia producerii plantaţiilor mamă (Certificată) de butaşi portaltoi.

Etapele pentru obţinerea butaşilor portaltoi se aseamănă cu cele pentru obţinerea

coardelor altoi.

Câmpul de alegere a plantelor tipice este reprezentat de materilul amelioratorului

(clonul de soi) sau se delimitează în cadrul plantaţiilor Bază. În cadrul acestor parcele, după

doi ani de observaţii se marchează plantele tipice de la care se vor recolta butaşi portltoi ce se

vor păstra separat pentru fiecare plantă (butuc) tipică. Fiecare plantă tipică va fi testată virotic,

pe lângă virusurile verificate la plantele furmizoare de coarde altoi, se are în vedere şi

Grapwine Flake Virus – GFkV. Butucii virozaţi se elimină, dacă aceştia sunt foarte multi se

pot deviroza prin diferite metode.

Câmpul de selecţie (şcoala de butaşi înrădăcinaţi) cuprinde clonele plantelor tipice

reţinte în câmpul de alegere. Butaţii reţinuti e la fiecare butuc se înrădăcinează şi se

plnantează pe câte un rând. Clonele neuniforme, netipice şi atacate de boli şi dăunători se

elimină. Butaşii clonelor corespunzătoare se recoltează separat.

Câmpul de verificare a autenticităţii - câmpul de control cuprinde conele plantele

fiecare pe câte o parcelă. Plantarea se face în cordon unilateral. Acest câmp are o durată de 3

ani. Selecţia clonelor se face în fucnţie de numărul butaşilor STAS obţinuţi. Butaşii obţinuţu

formaztă materilaul de înmulţire G1. acesta se păstrează individual pentru fiecare clonă.

Scoala de butaşi înrădăcinaţi – câmp de producere a materilului iniţial G2 realiozeazîă

înmulţirea separată a clonelor pe parcursul unui an. clonele puternic neuniforme şi atacate de

boli se elimină, iar celelalte se vor purifica prin îndepărtarea butaşilor cu vigoare slabă, atacaţi

de boli şi dăunători, cu înrădăcinare slabă. Ultima triere are loc dup atacul de viroze, clonele

care au test virotic pozitiv se vor elimina.

Plantaţia mamă Bază este este pălantaţia furnizoare de butaşi , din aceasta fiind alese

şi plantele tipice pentru continuarea selecţiei conservative. Plantarea se face în sistem clasic

piramidal (7/7 sau 10/10 m). Aceaastă polntaţie poate fi menţinută un număr mare de ani.

Anual se efectuează purificări biologice prin care se elimină plantele cu vigoare slabă,

bolnave, atacate de dăunători, cele cu variaţii netipice.

Scoala de butaşi înrădăcinaţi categoria Certificată se înfiinţează dacă plantaţiile mamă

Bază nu pot oferi necesarul de butaşi pentru altoirea viţelor certificate. Şcoala durează un an,

perioadă îăn care se produc butaţii înrădăcinaţi ce se vor foloi la obţinerea plantaţiei mamă

Certificată. În cadrul scolii se efâectuează purificarea plantelor în câmp şoi testarea virotică

prin sondaj.

Plantaţia mamă Certificată este o plantaţie care durează un anumăr mare de ani,

organizarea fiind identică plantaţiei mamă Bază.

Butaşii portaltoi Standard se obţin numai în cazuri deosebite, când verigile anterioare

nu asigură materilul biologic necesar.

Metodologia producerii plataţiei mamă (Certificată) pentru viţele înrădăcinate (pe

rădăcini proprii)

Etapele obţinerii viţelor pe rădăcini proprii sunt identice cu cele pentru

înmulţirea portaltoilor, ajungându-se până la obţneera butaţilor înrădăcinaţi din categoria

Certificată detinaţi înfiinţării culturilor pentru consum. Seleţciile, purificările biologice şi

testarea virotică se realizează la fel ca în cazul obţinerii butaţilor portaltoi, având în vedere

caracterele de tipice specifice fiecărui soi înmulţit. Pentru situaţiile de urgenţă, pot exista şi

plantţii mamă Standard.

An 1 o o o o o o o o Câmpul de alegere a plantelor tipice

o o o o o o o o o o

o o o o o o o o o o

--------------------------------------------------------- testare virotică

altoire, forţare

An x x x x x Câmp de selecţie clone

2 Şcoala de viţe/butaşi – material iniţial

G0

Anii 3-6 Câmp de verificare a autenticităţii

Material iniţil G1

altoi, portaltoi(altoire), butaşi viţe roditoare

An 7 Şcoala de viţe (material iniţial G2)

(viţe altoite/înrădăcinate)

Anii 8-9 şi Plantaţia mamă Bază materilal iniţil de

preînmulţire Bază

următorii

altoi, portaltoi (altoire), butaşi viţe roditoare

An 10 Şcoala de viţe altoite/înrădăcinate materil iniţial de înmulţire

Bază

Bază

Anii 11-12 şi Plantaţia mamă Certificat material de înmulţire Certificat

următorii

altoi, portaltoi (altoire), butaşi viţe roditoare

An 13 şi Şcoli de viţe Certificat pepiniere, material de înmulţire

Certificat

următorii (viţe altoite/înrădăcinate)

Schema producerii materilului săditor la viţa de vie

Schema înmulţirii materilului săditor la viţa de vie conform Ordinului MAPDR

1267/2005

Condiţiile de certificare ale materialulşui săditor la viţa de vie, conform Ordinului

MAPDR 1267/2005, se referă la prezenţa bolilor şi dăunătorilor care pot afecta calitatea

materialului săditor. Conforma cestui ordin sunt specificate bolile virotice care se urmăresc în

pretestările, testăriule şi retestările la laboratoarele acreditate pentru asemenea activităţi.

Ordinul specifică şi alte tipuri de boli care pot fi observate în perioada în câmp, pe parcursul

lucrărilor de certificare.

Virusuri si alte organisme similare virusurilor (după Ordinului MAPDR 1267/2005)

NNr. crt.

Virusuri si organisme similare Mod de testare

Vectori cunoscuti

A.

Degenerarea vitei de vie (transmitere mecanica)

1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) siArabis mosaic nepovirus (ArMV)- scurtnodare

IndexareElisa

Xiphinema indexXiphinema italiaeXiphinema diversicaudatum

B.

Rasucirea frunzelor vitei de vie

2 Grapevine leafroll �asociat closterovirus (GLRaV-1)

Indexare, Elisa

Necunoscut

3 Grapevine leafroll �asociat closterovirus (GLRaV-3)

Indexare Elisa

Planococcus ficusPseudococcus longispinus

C.

Lemnul striat al vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica)

4 Corky bark (GCB)- spongiozitatea scoartei produsa de virusul B (GVB) *)

Indexare, Elisa

Necunoscut

5 Rupestris stem pitting (RSP)- strierea lemnului pe Rupestris *)

Indexare Necunoscut

6 Kober stem Growing (KSG)- strierea lemnului pe Kober produsa de virusul A (GVA) *)

Indexare, Elisa

Necunoscut

D.

Mozaicul vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica)

7 Grapevine fleck virus (GFkV) mozaicul (marmorarea) - numai pentru portaltoi

IndexareElisa

Necunoscut

8 Grapevine Vein Necrosis (GVN) *) Indexare Necunoscut9 Grapevine Vein Mosaic (GVM) *) Indexare Necunoscut *) se aplica optional la cererea mentinatorului sau multiplicatorului

Alte organisme dăunatoare care pot afecta calitatea materialului de înmulţire al viţei

de vie (după Ordinului MAPDR 1267/2005)

Denumirea romaneasca Denumirea stiintifica

Cancerul bacterian Agrobacterium vitis (tumefaciens)

Boli gen cancer: Excorioza vitei Phomopsis a

Eutypa lata

Phaeoacremonium spp; Stereum spp.

Putregaiul alb al radacinilor Rosellinia necatrix

Nematozi vectori de virusuri Xiphinema index

Xiphinema italiae

Xiphinema diversicaudatum

Longidorus apulus

Longidorus fasciatus

Longidorus macrosoma

Longidorus elongatus

Longidorus attenuatus

Omida paroasa a dudului Hyphantria cunea

Paduchele lanos Pulvinaria vitis

Paduchele testos Parthenolecanium corni

Acarianul galicol al vitei Eriophyes vitis

Acarianul filocoptid al vitei Calepitrimerus vitis

Paianjenul rosu Panonychus ulmi

Paianjenul galben al vitei Eotetranychus carpini

Eudemisul vitei Lobesia botrana

Cochilisul vitei Eupoecilia ambiguella

Pirala vitei Sparganothis pilleriana

METODOLOGIA PRODUCERII MATRIALULUI SĂDITOR LA POMII

FRUCTIFERI.

La pomii fructiferi, înmulţirea materialului săditor urmăreşte menţinerea

tiicităţii soiurilor folsoit ca altoi şi ca portaltoi, dar şi păstrarea unei stări de sănătate

corespunzătoare, liber de viroze (v.f.) sau testat de virus (v.t.). pentru aceasta sunt aplicate trei

categorii de procedee:

- selecţia conservativă pentru formarea plantaliilor furnizoare de ramuri altoi,

seminţe, v.f. şi v.t., marcotiere, şcoli de puieţi, şcoli de butaşi pentru soiurile pomicole

rezistente sau tolerante la atacul bolilor virotice,

- devirozarea prin tratmente termice, chimice, termico-chimice şi prin înmulţire „in

vitro”,

- pretestarea, testarea şi retestarea polilor şi clonalelor în vederea stabilirii prezenţei

bolilor virotice

Aceste aspecte sunt urmărite atât în numulţirea soiurilor folosite ca altoi cât şi a

celor folosite ca portaltoi, atât de tip v.f. cât şi v.t.

Metodologia prevede menţinerea caracterelor tipice soiurilor cât şi producerea unui

material săditor neatacat de viroze. Genurile şi speciile la care această metodologie este

valabilă sunt următoarele: Castanea sativa Mill., Citrus L., Corylus avellana L., Cydonia

oblonga Mill., Ficus carica L., Fortunella Swingle, Fragaria L., Juglans regia L., Malus Mill.,

Olea europaea L., Pistacia vera L., Poncirus Raf., Prunus amygdalus Batsch, Prunus

armeniaca L., Prunus avium (L.) L., Prunus cerasus L., Prunus domestica L., Prunus persica

(L.) Batsch, Prunus salicina Lindley, Pyrus L., Ribes L., Rubus L., Vaccinium L.

Metodologia producerii plantaţiei mamă furnizoare de ramuri altoi (Certificat) v.f. şi

v.t.

Plantaţiile mamă din această categorie pot fi de mai multe tipuri: plantaţii înfiinţate

special la staţiunile de cercetare şi producţie pomicolă cu material liber de viroze produs prin

culturi “in vitro”; plantaţii mamă existente pe lângă pepinierele staţiunilor de cercetare şi

producţie pomicolă în care se aplică o selecţie conservativă; sau plantaţii comerciale sau chiar

pomi izolaţiidentificaţi sub aspectul autenticităţii şi stării fotosanitare.

Câmpul de alegere a plantelor tipice se delimitază în plantaţiile mintite mai sus.

Alegerea plantelor tipice se face având în vedereautenticitatea pomilor, vigoarea,

productivitatea, starea fitosanitară (liberi de viroze). Pomii găsiţi corepunzători din aceste

puncte de vedere se marchează şi vor furmiza ramurile altoi pentru înmulţirea soiului. Dacă în

parcela nu au fost găsişi pomi liberi de viroze, ramurile altoi reşţinute se vor trta în privinţa

devirozării. Ramurile recoltate (libere de viroze sau devirozate) se vor folosi la altoire,

păstrându-se separat, formându-se clone descendente ale fiecărui pom (plantă tipică).

Ramurile altoi pot fi înlocuite cu plante obţinute din meristeme prin înmulţire “in vitro”.

Astfel de culturi de meristeme pot fi stocate, la nevoie putând fi punct de pronire în obţinerea

unor plante noi.

Câmpul de selecţie a materilului Candidat – şcoala de plante altoite cuprinde clonele

obţinute prin altoire cu ramuri altoi provenite de la pomii din câmpul de alegere. Această

verigă se cultivă în containere sau ghivece. De la fiecare pom rezultă câte o clonă. Plantele

clonelor sunt observate în privinţa uniformităţii, a vigorii, a tipicităţii, urmând ca clonele care

nu corespund să fie eliminate. Pentru stabilirea stării de sănătate, clonele sunt supuse testelor

specifice. Materialul testat face parte este certificat la categoria Prebază. De la plantele din

ghivece se recoltează ramuri altoi din categoria Prebază , care se altoiesc pe portaltoi specifici

din aceiaşi categorie.

Şcoala de pomi categoria Bază se desfăşoare pe parcursul unui an, perioadă în care

plantele altoite se înrădăcinează în câmp. Clonele se păstrează separat, iar cele care au vigoare

slabă, sunt netipice, prezintă deficienţe la punctul de altoire şi sunt virozate sau atacate

puternic de alte boli, se elimină.

Plantaţia mamă categoria Bază are o desfăşurare pe o durată de mai mulţi ani. Pomii

din şcoala de pomi se plantează în câmp, păstrând clonele separat, la distanţele de plantare

specifice fiecărei specii. În fiecare an se efectuează retestarea virotică a clonelor. Clonele care

sunt găsite pozitive, se vor elimina. Selecţia interclonală finală are loc în ultimul an, după

intrarea pe rod a pomilor. În cadrul acestei verigi, selecţia se continuă până pomii ajung în

anii 3-7 de rodite. De la aceşti pomi se recoltează anual ramuri altoi care se altoiesc pe acelşi

poprtaltoi.

Şcoala de pomi categoria Certificată are ca scop înrădăcinarea plantelor altoite în

câmp. Clonele se păstrează separat. Clonele sunt observate şi se vor elimina cele slab

dezvoltate, netipice, cu deficienţe la punctul de altoire sau virozate. La recoltare, puieţii

clonelor corespunzătoare se vor amesteca.

Plantaţia mamă categoria Certificată se înfiinţează cu pomi din şcoala de pomi fiind

furmizoarea ramurilor altoi pentru obţinerea plantelor destinate comercializării. Plantarea se

va face în sistem semiintensiv sau intensiv pentru a perimte creşteri vegetative viguroase.

Plantaţia se menţine un număr mare de ani. Annual, pomii sunt verificaţi în privinţa vigorii, a

tipicităţii, dar mai cu seamă în privinţa atacului de viroze sau alte boli. Pomii găsiţi

necorespunzători se elimină, dacă este posibil prin scoaterea din rădăcini. Rmurile altoi din

aceste plantaţii sunt trimise pepinierelor pentru obţinerea plantelor altoite destinte

comercializării, care fac parte din categoria Certificată. În pepiniere, plantele altoite sunt

cultivate timp de 2-3 ani, prioadă îăn care se mai fc purificări, fiind eliminaţi pomii slab

dezvoltaţi, netipici, atacaţi de boli şi dăunători şi punctul de altoire afectat.

Categoriile prezentate anterior sunt organizate în cadrul staţiunilor de cercetre,

dezvoltare şi producţie pomicolă care furnizează ramurile altoi pentru tote pepinierele

autorizate. Pe parcursul tutror verigilor de înmulţire se iau măsuri de combatere a fidelor care

sunt trensmiţătorii virozelor în cultură.

Metodologia producerii portaltoilor vegetativi (Certificat)

Portaltoii vegetativi la pomii fructiferi pot fi reprezentaţi de marcote, butaşi sau

drajoni, în funcţie de specie. Etapele obţinerii acestoa sunt identice celor pentru obţinerea

ramurilor altoi a soiurilor roditoare. Diferenţele sunt date de fpatul că ramurile recoltate din

plantaţiile mamă se înrădăcinează şi nu se utilizează la altoiri. Pe parcursul verigilor de

înmulţire, clonele sunt selecţionate după tipicitatea plantelor, vigoare, stare fitosanitară.

Testările virotice sunt aceleaşi, deorece în final şi portltoii trebuie să fie perfect sănătoşi.

Plantaţiile mamă Bază şi Certificată, au durate de mai mulţi ani şi suntorganizate cu precădere

în cadrul staţiunilor de cercetare, dezvoltare şi producţie pomicolă, de unde se furnizează

pepinierelor material de înmulţire pentru realizarea altoirilor şi obţinerea pomilor altoiţi

pentru comercializare. Pe lângă lucrările de selecţie şi purificare, se iau măsuri de combatere

afidelor.

Metodologia producerii portltoilor generativi.

La unele specii pomicole se utilizează şi portltoi generativi, existând şi cazuri de

folosire nuami a acetui tip de portaltoi. Înmulţirea acestor portaltoi comportă două faze:

obţinerea seminţelor libere de boli virotice şi obţinerea puieţilor portaltoi liberi de viroze.

Seminţele se obţin din plantaţii special înfiinţate pentru aceasta, din plantaţii mamă

testate, de la pomi testaţi din plantaţii comerciale sau chiar de la pomi răzleţi din flora

spontană care nu manifestă simptome ale atacului de viroze.

Planaţiile mamă Certificate furnizore de seminţe se obţin la fel după o metodologie

care prevede aceleaşi verigi ca în cazul obţinerii plantaţiilor mamă Certificate pentru

furnizarea de ramuri altoi. Totuşi există unele mici diferenţe. Şcolile de pomi sunt şcoli de

puieţi, plantele fiind obţinute din seminţe, iar ramurile altoi sunt înlocuite de seminţele

recoltate din care se obţin plante. Din sămânţă se pot obţine puieţi la ghiveci în sere şi solarii

sau prin semănat direct în câmp. În oricare din cazuri descendenţele se păstrează separat

pentru a se realiza selecţia interclonală.

Pentru observrea tipictăţii plantelor în toate verigile înmulţirii vor fi observate

următoarele caractere, în funcţie de specie:

Citrus sp.: Lastarul: culoarea antocianica a varfului lăstarului, la 10 - 15 cm de la

varf), forma fructului la capat, culoarea suprafetei fructului, perioada maturarii fructului;

Corylus avellana L. : perioada dezmuguritului mugurilor vegetativi (cand doua frunze

ies din mugur), perioada infloririi florilor mascule, perioada infloririi florilor femele,

involucrul, involuvrului in comparatie cu lungimea fructului, emarginatia involucrului,

crestaturi pe involucru, marimea fructului, forma fructului, perioada maturarii, procentul de

miez din fruct (gravimetric)

Cydonia Mill. : portul pomului, forma limbului, forma generala a fructului

Fragaria x. ananassa Duch. : pozitia relativa a inflorescenţei fata de foliaj, marimea

fructului, forma predominanta a fructului, culoarea fructului, data maturarii (50 % din plante

au fructe mature coapte), tipul de fructificare,

Juglans regia L. : perioada dezmuguritului, tipul inflorescentei femele, tipul de

ramificare a ramificatiilor cu flori femele, perioada maturarii:

Malus Mill. : vigoarea pomului, forma fructului, culoarea de acoperitoare a epidermei,

începutul infloritului (10% flori deschise),

Soiuri de portaltoi: vigoarea plantei (in marcotiera), numarul de ramificatii bazale (in

marcotiera)

Olea europe L. : forma fructului, mucronul fructului, forma bazala a fructului,

largimea cavitatii pedunculare

Prunus amygdalus Batsch. : începutul infloritului, culoarea petalelor, data maturarii

fructelor, forma varfului fructului uscat, forma miezului

Prunus armeniaca L. : marimea fructului, profunzimea cavitatii pedunculare, culoarea

de fond a epidermei, culoarea pulpei, data inceperii infloritului (cand pomul prezinta cateva

flori complet deschise), data maturarii

Prunus avium L. si Prunus cerasus L. : data infloritului, marimea fructului, culoarea

epidermei, data maturarii,

Prunus domestica L.. marimea fructului (la maturitatea fiziologica), forma generala a

fructului vazuta din profil, culoarea de fond a epidermei (cu pruina, la maturitatea fiziologica

a fructului), culoarea pulpei, aderenta lsîmpurelui a pulpa, marimea relativa a sîmburelui fata

de fruct, Perioada maturarii fructelor

Prunus persica (L.) Batsch. : tipul pomului, pigmentatia antocianica a ramurei mixte,

data inceperii infloritului, forma florii, marimea petalelor, prezenţa glandelor nectarifere,

forma glandelor nectarifere, pubescenta fructului, culoarea de fond a pulpei, aderenta

sâmburelui la pulpa, data maturarii

Prunus salicina L. : marimea fructului, culoarea de baza a epidermei, culoarea pulpei,

data infloritului, data maturarii

Pyrus communis L. : data infloritului in masa, marimea fructului, profilul fructului (in

sectiune longitudinala), inaltimea fructului în raport cu cel mai mare diametru, culoarea de

fond a epidermei, lungimea pedunculului, data maturitatii de recoltare

Ribes silvestre Mert et Koch, Ribes niveum Lindl. (coacaz alb si rosu), Ribes

sylvestre : data maturarii fructului, lungimea ciorchinelui (inclusiv pedunculul), marimea

bacei, culoarea bacei,

Ribes uva crispa L. (agris) : forma plantei, marimea fructului, forma fructului,

culoarea fructului, data maturarii fructelor,

Ribes nigrum L. (coacaz negru): raportul inaltime / diametru al plantei, marimea

fructului, data maturarii fructelor

Rubus subgenul Eubatus Seet. Moriferi si Ursini (mur) si hibrizi : portul plantei,

prezenţa spiniilor pe tulpină, marimea fructului, data inceputului maturarii

Rubus idaeus L. (zmeur) : numarul de lastari, culoarea tulpinii lemnificate, culoarea

fructului, marimea fructului, raport inaltime / latime pentru fruct, fructificarea principala, data

maturarii pe tulpinile din anul precedent

An 1 o o o o o o o o o o Câmpul de alegere a plantelor tipice

o o o o o o o o o o

o o o o o o o o o o

--------------------------------------------------------- testare virotică

altoire

Anii x x x x Câmp de selecţie materila candidat

2-4 Şcoala de plante altoite - ghiveci sau

container

altoire, butăşire, semănat

Anul 5 Şcoala de pomi categoria Bază

An 6-7 Plantaţia mamă categoria Bază

şi următorii

altoi, portaltoi (altoire), butaşi, seminţe

Anul 8 Şcoala de pomi categoria Certificat

An 9 Plantaţia mamă categoria Certificat

şi următorii

ramuri altoi, butaşi, seminţe

Pepiniere

Schema generală a producerii materilului săditor la pomii fructiferi

În lucrările de certificare se urmăreşte menţineera tipictăţii soiurilor şi păstrarea stării

de sănătate. Orgnismele dăunărote care sunt evaluate pe parcursul testărilor virotice sau prin

observaţii în perioada de vegetaţie sunt prezentate în tabelele următoare, conform Ordinului

MAPDR 1295/2005,

Lista organismelor daunatoare specifice care afecteaza calitatea

materialului saditor pomicol

Genul sau

speciaOrganisme daunatoare specifice

- Citrus

aurantifolia

(Christum)Swing.

- Citrus Limon

L.Burm.L

- Citrus paradisi

Macf.

- Citrus recticulata

Blanco

- Citrus sinensis

(L.)Osbeck

Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare

- Aleurothrixus floccosus(Mashell)

- Meloidogyne spp.

- Parabemisia myricae (Kuwwana)

-Tylenchulus semipenetrans

Fungi

- Phytophthora spp.

Virusuri si organisme similare, in special

- Citrus leaf rugose

- boli care induc psorosis-like young leaves symptoms

such as: psorosis, ring spot, cristacortis, impietratura, concave

gum

- Infectious variegation

- Viroids such as exocortis, cachexia xyloporosis

- Corylus avellana Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare

- Epidiaspis leperii

- Eriophyes avellanae

- Pseudaulacaspis pentagona

- Quadraspidiotus perniciosus

Bacterii

- Agrobacterium tumefaciens

- Xanthomonas campestris pv. corylina

Fungi

- Armillariella mellea

- Chondrostereum purpureaum

- Nectria galligena

- Phyllactinia guttata

- Verticillium spp.

Virusuri si organisme similare, in particular

- Apple mosaic virus

- Hazel maculatura lineare MLO

- Cydonia Miller

- Pyrus communis

L.


dezvoltare

- Anarsia lineatella

- Eriosoma lanigerum

- Paduchi testosi, in particular: Epidiaspis leperii,

Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus

Bacterii


- Pseudomonas syringae pv. syringae

Fungi


- Chondrostereum purpureum

- Nectria galligena

- Phytophthora spp.

- Rosellinia necatrix

- Verticillium spp.

Virusuri si organisme similare

- Toate

- Fragaria x

ananassa duch


dezvoltare

- Aphelenchoides spp.

- Ditylenchus dipsaci

- Tarsonemidae

Fungi

- Phytophthora cactorum

- Verticillium spp.


- Strawberry green petal MLO

- Juglans regia L. Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare



Bacterii


- Xanthomonas campestris pv.juglandis

Fungi


- Nectria galligena


- Phytophthora spp.


- Cherry leaf roll virus

- Malus Miller Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare


- Eriosoma lanigerum



Bacterii



Fungi



- Nectria galligena

- Phytophthora cactorum


- Venturia spp.

- Verticillium spp.


- Toate

Olea europea Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare

- Eusophera pinguis

- Meloidogyne spp.

- Saissetia oleae

Bacterii

- Pseudomonas syringae pv. savastanoi

Fungi

- Verticillium dahliae


Toate

- Pistacia vera Fungi

- Verticillium spp.


Toate

- Prunus domestica

L.

- Prunus salicina


dezvoltare

- Aculops fockeui

- Capnodis tenebrionis

- Eriophyes similis

- Meloidogyne spp.



Bacterii


- Pseudomonas syringae pv. morsprunorum


Fungi



- Nectria galligena


- Verticillium spp.


- Prune dwarf virus

- Prunus necrotic ringspot virus

- Prunus

armeniaca (L.)

- Prunus

amygdalus Batsch

- Prunus persica

(L.) Batsch


dezvoltare



- Meloidogyne spp.



Bacterii




Fungi



- Nectria galligena


- Taphrina deformans

- Verticillium spp.


- Prune dwarf virus


- Prunus avium L.

- Prunus cerasus


dezvoltare


- Meloidogyne spp.



Bacterii




Fungi



- Nectria galligena


- Verticillium spp.


- Prune dwarf virus


- Ribes Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare

- Aphelenchoides spp.

- Cecidophyopsis ribis

Bacterii


Fungi


- Nectria galligena


- Verticillium spp.


- Black currant reversion MLO

- Black currant variegation virus

- Rubus Insecte, acarieni si nematozi in toate stadiile de

dezvoltare

- Aceria essigi

Bacterii

- Agrobacterium rhizogenes


- Rhodococcus fascians

Fungi


- Didymella applanata

- Peronospora rubi

- Phytophthora fragariae var. rubi

- Verticillium spp.


- Raspberry bushy dwarf virus

- Raspberry leaf curl virus

Tolerante admise, la capsun si arbusti fructiferi, pentru prezenta

organismelor daunatoare in vederea certificarii

Organisme daunatoare

% plante

Ca

ndidat

P

B

B Ce

rtificat

I. Fragaria x ananassa

Virusurile din Anexa nr. 1

Sectiunea a XI-a

0 0 0 2

Strawberry green petal MLO 0 0 0 1

Xanthomonas fragariae 0 0 0 0

Colletotrichum acutatum 0 0 0 0

Phytophthora cactorum 0 0 0 1

Phytophthora fragariae var.

fragariae

0 0 0 0

Verticillium dahliae & V. albo-

atrum

0 0 0 2

Rhizoctonia fragariae 0 0 0 1

Chaetosiphon fragaefolii 0 0 1 1

Tarsonemus fragariae 0 0 0 0,1

Aphelenchoides spp. 0 0 0 0

Ditylenchus dipsaci 0 0 0 0

II. Ribes

Black currant reversion agent 0 0 0 0,5

Alte virusuri si organisme similare 0 0,

05

0

,05

0,2

Cecidophyopsis ribis 0 0,

05

0

,05

0,1

Aphelenchoides ritzemabozi (pe

muguri)

0 0,

05

0

,05

0,1

III. Rubus

Virusuri si organisme similare 0 0,

05

0

,05

2,0

Phytophthora root rot symptoms 0 0 0 0

Crown and leafy galls 0 0,

1

0

,1

1,0

IV. Vaccinium

Contarinia vaccinii 0 0,

5

0

,5

0,5

Armillariella mellea 0 0 0 0

Exobasidium vaccinii var. vaccinii 0 0,

5

0

,5

1

Godronia cassandrae 0 0,

1

0

,1

0,5

Agrobacterium tumefaciens 0 0 0 0

Toate simptomele de virusuri 0 0 0 0,5

Plante netipice 0 0 0

,1

1

Ordinul MAPDR 1295/2005 prezintă şi scheme specifice pentru fiecare grupă de

specii de pomi şi arbuşti frcutiferi, care sunt prezentate în continuare

Schema înmulţirii sepciilor sămânţoase – altoi (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii spăeciilor seminţoase portaltoi (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii speciilor sâmburoase altoi (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii speciilor sâmburoase portaltoi (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţiri căpşunului (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii genului Ribes (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii genului Rubes (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Schema înmulţirii genului Vaccinium (după Ordinul MAPDR 1295/2005)

Legislatie veche, abrogata: Acte normative 2002

Acte normative 2002

Ordinul M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru

producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor

Ordinul MAAP nr. 395/2002 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice

privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de

înmulţire al plantelor ornamentale

http://www.incs.ro/ordinul_maap_nr_395_2002.htm

http://www.incs.ro/ordinul_nr_350_2002.htm

http://www.incs.ro/acte2002.htm

Ordinul MAAP nr. 381/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice

privind producerea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de înmultire si

plantare legumicol, altul decât semintele

Ordinul MAAP nr. 394/2002 pentru aprobarea procedurii de eliberare a

pasaportului fitosanitar si a pasaportului fitosanitar de inlocuire, folosite pentru circulatia

anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate pe teritoriul Romaniei

Ordinul MAAP nr. 382/2002 pentru aprobarea Regulilor si Normelor tehnice

privind producerea, controlul, certificarea calitatii si/sau comercializarea materialului saditor

pomicol

Ordinul MAAP nr. 550/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice

privind producerea, controlul, certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire

viticol

Ordinul MAPAM nr. 977/2003 pentru modificarea si completarea prevederilor

Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 550/2002 pentru aprobarea

Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si

comercializarea materialului de inmultire viticol

Ordinul MAAP nr.283/2002 pentru aprobarea Conditiilor si procedurilor

privind acreditarea persoanelor pentru a ridica probe de seminte in vederea efectuarii testelor

de laborator

Ordinul MAAP nr.355/2002 pentru aprobarea Condiţiilor şi procedurilor

privind acreditarea persoanelor pentru efectuarea inspecţiilor în câmp în vederea certificării

unor culturi semincere sub supraveghere oficială

Ordinul MAAP nr. 506/2002 pentru aprobarea Conditiilor si procedurilor

privind acreditarea laboratoarelor pentru analiza calitatii semintelor sub supraveghere oficiala

Ordinul M.A.A.P nr.253/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind

inregistrarea agentilor economici, persoane fizice si juridice, pentru producerea, prelucrarea

si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor

Acte normative reguli si norme tehnice in vigoare

Ordinul MADR nr. 487/2008 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor

de plante de cultură din România pentru anul 2008 .(download zip)

http://www.incs.ro/download/catalog2008.zip

http://www.incs.ro/acte2006.htm



http://www.incs.ro/ordinul_maap_nr_355.htm


http://www.incs.ro/ordinul_mapam_nr_977_2003.htm





Ordinul MAPDR nr. 237 /2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante

modificate genetic

Cantitati maxime admise in Romania pentru punere pe piata a soiurilor pentru

care s-a depus cerere pentru inscriere in Catalog(max quantities 2004_842_EC)

REGULAMENTUL (CE) NR. 217/2006 AL COMISIEI din 8 februarie 2006

de stabilire a normelor de aplicare a Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 2002/54/CE,

2002/55/CE si 2002/57/CE ale Consiliului in ceea ce priveste autorizatia acordata statelor

membre de a permite comercializarea temporara a semintelor care nu indeplinesc cerintele

referitoare la facultatea germinativa minima (pdf)

Sprijin financiar producatori

HG nr.1343/2008 privind stabilirea speciilor şi a valorii ajutorului financiar,

pentru producţia internă de seminţe şi material săditor, certificate oficial, destinată pentru

însămânţare sau plantare în campaniile agricole din toamna anului 2008 şi primăvara anului

2009 şi pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea, verificarea şi plata

ajutorului financiar

1262/2005. � Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale

pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea în vederea comercializarii,

controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de cereale*); -abroga Ordinul

M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea, controlul,

certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor-consolidat prin : 149/2007 -

Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea si completarea

Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1.262/2005 pentru

aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii,

controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de cereale ( publicat in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I nr.177 din 14 martie 2007 )

1263/2005. – Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale


controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante furajere*);-abroga

Ordinul M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea, controlul,


Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea si completarea

http://www.incs.ro/ordin_148_2007.htm

http://www.incs.ro/ordine2006/omapdr_1263_2005.htm



http://www.incs.ro/new_page_2.htm

http://www.incs.ro/download/Regulamentul%20217%20din%202006%20-%20DEROGAREA.pdf

http://www.incs.ro/download/AA%20max%20quantities%202004_842_EC.xls

http://www.incs.ro/download/AA%20max%20quantities%202004_842_EC.xls

http://www.incs.ro/OMAPDR_237_2006.htm

http://www.incs.ro/OMAPDR_237_2006.htm

Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1.263/2005 pentru

aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii,

controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante furajere ( publicat in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.194 din 21 martie 2007 )

1266/2005. – Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale


certificarea calitatii si comercializarea cartofului pentru samânta*);-abroga Ordinul

M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea, controlul,

certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor


pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul calitatii si/sau

comercializarea materialului de înmultire si plantare legumicol, altul decât semintele*); -

abroga Ordinul MAAP nr. 381/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind

producerea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de înmultire si plantare

legumicol, altul decât semintele-consolidat prin : 432/2007 - ORDIN al ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi

normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de

înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele (Publicat în Monitorul Oficial cu

numărul 371 din data de 31 mai 2007).



controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante oleaginoase si textile*);-

abroga Ordinul M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea,

controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor-consolidat prin :

150/2007 - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea si

completarea anexei nr. 7 la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr.

1.264/2005 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea

comercializarii, controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante

oleaginoase si textile ( publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.200 din 23

martie 2007)



http://www.incs.ro/ordin432%202007.htm



1265/2005 . — Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale


controlul, certificarea calitatii si comercializarea semintelor de sfecla de zahar si sfecla

furajera*);-abroga Ordinul M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru

producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor -

consolidat prin : 147/2007 - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind

modificarea si completarea anexei nr. 6 la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si

dezvoltarii rurale nr. 1.265/2005 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind

producerea in vederea comercializarii, controlul, certificarea calitatii si comercializarea

semintelor de sfecla de zahar si sfecla furajera ( publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I nr.76 din 13 martie 2007 )

1267/2005. — Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale


controlul, certificarea calitatii si comercializarea materialului de înmultire vegetativa a vitei

de vie*);-abroga Ordinul MAAP nr. 550/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice

privind producerea, controlul, certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire

viticol

1268/2005. — Ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale

pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul

calitatii si/sau comercializarea materialului de înmultire al plantelor ornamentale*); - abroga

Ordinul MAAP nr. 395/2002 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind

producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire al

plantelor ornamentale

1.295/2005. � Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale

pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării,

controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare

fructifer*)- abroga Ordinul MAAP nr. 382/2002 pentru aprobarea Regulilor si Normelor

tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si/sau comercializarea materialului

saditor pomicol

1.366/2005 . — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale

pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării,









controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume*) -abroga

Ordinul M.A.A.nr.350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea, controlul,


Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea

Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru

aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării,

controlul şi certificarea calităţii şi / sau comercializarea seminţelor de legume(Publicat în

Monitorul Oficial cu numărul 369 din data de 30 mai 2007)

Ordinul MAAP nr.257/2002 privind organizarea controlului de calitate si

fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor -consolidat prin :

461/2006 - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind

modificarea şi completarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi

pădurilor nr. 257/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de

calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor ( publicat in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.688/10.08.2006)

583/2007 - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind

stabilirea unui grad de standardizare pentru pasapoartele fitosanitare utilizate pentru circulatia

anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte in Comunitate si stabilirea procedurilor

detaliate de eliberare a pasapoartelor fitosanitare, conditiilor si procedurilor detaliate de

inlocuire a acestora

Ordinul MAPAM nr. 564/2003 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice interne

privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea

calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse si

comercializate pe teritoriul Romaniei

Acte normative acreditare 2006 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 678/ 08.08.2006 :

o O R D I N MAPDR nr. 451 din 05.07. 2006 pentru aprobarea Procedurilor,

condiţiilor şi regulilor privind acreditarea oficială a persoanelor pentru a preleva eşantioane de

seminţe în vederea efectuării testelor de laborator sub supraveghere oficială


condiţiilor şi regulilor privind acreditarea oficială a persoanelor pentru efectuarea inspecţiilor

în câmp în vederea certificării unor culturi semincere sub supraveghere oficială


condiţiilor şi regulilor privind acreditarea oficială a laboratoarelor pentru testarea seminţelor

sub supraveghere oficială

http://www.incs.ro/ordine%20acreditare/omapdr_450_2006.htm



http://www.incs.ro/ordinul_mapam_nr_564_2003.htm

http://www.incs.ro/ord_583_2007.htm

http://www.incs.ro/ordine%20acreditare/ordin_461.htm


http://www.incs.ro/ordin433%202007.htm

1..Metodologia produceri de sămânţă la soiurile de tomate, vinete şi ardei

2. Metodologia produceri de sămânţă pentru hibrizi şi certificarea la tomate, vinete şi

ardei

3. Metodologia produceri de sămânţă la mazărea şi fasolea de grădină

4. Certificarea loturilor semincere la mazărea şi fasolea de grădină

5. Metodologia produceri de sămânţă la soiuile de castraveţi, pepeni, dovlecei

6. Metodologia produceri de sămânţă la hibrizii de pepeni, particularităţi tehnologice

şi certificarea loturilor semincere la castraveţi şi pepeni

7. Metodologia producerii de sămânţă şi certificarea la salată

8. Metodologia producerii de sămânţă şi certificarea la spanac

9. Metodologia producerii de sămânţă şi certificarea la ceapa din arpagic

10. Metodologia producerii de sămânţă şi certificarea la legumele vărzoase

11. Metodologia producerii de sămânţă şi certificarea la legumele rădăcinoase

(morcov, pătrunjel, ţelină)

12. Metodologia producerii de sămânţă hibridă la legumele alogame bienale (ceapă,

varză, morcov)

13. Obţinerea plantaţiei mamă (Certificată) de coarde altoi la viţa de vie

14. Metodologia producerii plantaţiilor mamă (Certificată) de butaşi portaltoi la viţa

de vie.

15. Metodologia producerii plantaţiei mamă furnizoare de ramuri altoi (Certificat) v.f.

şi v.t. la pomii fructiferi

16. Metodologia producerii portaltoilor vegetativi şi generativi (Certificat) la pomii

fructiferi

PS leg

Documents

Transcript of PS leg