Totalizare PS (1)

download Totalizare PS (1)

of 37

Transcript of Totalizare PS (1)

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    1/37

    1.Definitia notiunii Promovarea Sanatatiipropusa de OMS;scopul si obiectivele.Promovarea Sntii este definit n literatura de specialitate drept tiina i arta de a-i ajuta pe oameni s-i schimbe

    tilul de via pentru a obine o sntate optim restabilind armonia la fiecare din nivelele existenei umane: fizic,

    emoional, social i intelectual

    In confirmarea definiiei aduse de OMS pentru Promovarea Sntii (1986! conform creia ultima repre"intprocesul de mputernicire a populaiei de a deine controlul asupra sntii proprii i de a o mbunti.

    Scopul #$informarea$educarea populaiei n domeniul medical! pentru acunoa%te manifestrile &olilor %i prevenirea lor'$ do&ndirea unor atitudini %i deprinderi care s fie favora&ile

    sntii'$ implicarea activ a populaiei n domeniul pstrrii sntii!oamenii putnd s ia deci"ii privind propria stare de sntate)O&iectivul principal al promovarii sanatatii! de la nivelul individului si macro*rupului familial pana la nivelul societatii

    si! prin e+tensie! la nivelul intre*ii umanitati este tocmai modificarea comportamentelor! o&iceiurilor si traditiilor pentrua le face favora&ile sanatatii)

    2.Baza leislativa privind Promovarea Sanatatii in !epublica Moldova.Promovarea sntii %i educaia i*ienic a populaiei e+pus n documentele le*islative ale,epu&licii Moldova pre"int elementul de &a" al revoluiei culturale! componentul culturiii*ienice a populaiei! cultura i*ienic- %i culturi"area i*ienic-)

    ".Scopul si obiectivele Proramului #ational de Promovare a Modului Sanatos de $iata pentru anii 2%%&'2%1(..onform /otrrii *uvernului ,M cu privire la Pro*ramul 0aional de Promovare amodului sntos de via pentru anii 223$214! nr) 648 din 1)26)223! se prevede perfecionareasistemului de instruire profesional! universitar %i postuniversitar a cadrelor medicale %istomatolo*ice n domeniul educaiei pentru sntate a populaiei %i promovrii modului sntos devia) Promovarea sntii %i educaia pentru sntate are drept scop de a nva metode demeninere %i fortificare a sntii populaiei! *rupurilor sociale %i comunitilor) 5isciplina dat vainclude a%a activiti ca promovarea modului sntos de via %i nutriie! propa*area cilor de afavori"a ale*erea activitilor sntoase! aciuni consecvente %i coordonate n maoritateasectoarelor %i la toate nivelurile societii)Pro*ramul prevede cunoa%terea strii de sntate a populaiei ,epu&licii Moldova! factorilor

    de risc care o condiionea" %i rolul educaiei i*ienice pentru a menine %i a fortifica sntatea*eneral)

    ).Directiile principale de cercetare si de actiuni pentru prevenirea maladiilor.Prin directiile %i sarcinile principale de activitate .entrul 0aional 7tiinifico$Practic de Medicin Preventiv

    .07PMP %i$a e+tins funciile n domeniul prevenirii %i suprave*erii maladiilor) ctivitatea prioritar a instituiei sea+ea"a pe ocrotirea %i suprave*erea sntii populaiei prin identificarea %i investi*area factorilor ce o influenea"'ela&orarea %i reali"area pro*ramelor naionale de prevenire a &olilor' com&aterea epidemiilor %i into+icaiilor' educaiapentru sntate %i promovare a modului sntos de via) promovarea sntii %i suprave*erea &olilor netransmisi&ile!monitori"area indicatorilor de sntate! suprave*erea %i controlul factorilor de risc! asi*urarea suprave*eriiepidemiolo*ice a &olilor transmisi&ile %i de alert a ur*enelor n sntate! suprave*erea sanitar a o&iectivelor! evaluareantii n relaie cu mediu! activitatea de cercetare$de"voltare %i inovare n domeniu! etc)

    (. #otiunile de preventie primara si secundara si tertiara.Preventie primara'(mentinerea sanatatii scopul este prevenirea factorilor specifici de cau"alitate! impactul factorilor

    de risc cu re"ultatul o&tinut la nivelul persoanelor care evita &oala si pentru a reduce aparitia la nivelul populatiei) :rupulinta poate sa fie intrea*a populatie!un *rup ales!mai ales *rupul sanatosilor cu factor de risc ridicat) ;+emple$ vaccinuri!munoprofila+ie!fluorinarea apei

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    2/37

    speciali%tii tre&uie s nvee metode noi de lucru cu indivi"i %i cu comuniti! adic s lucre"e pentru %i cu ei! n loc de aconsidera comunitatea ca un element pasiv)

    Promovarea sntii spriin de"voltarea personal %i social prin oferirea de informaii! educaie pentru sntate %i prinpriinirea indivi"ilor s$%i de"volte capacitatea de a lua deci"ii favora&ile sntii) Prin toate acestea! ea permite

    oamenilor s ai& un control crescut asupra propriei snti %i asupra mediului! le permite s nvee de$a lun*ul vieii cum se pre*teasc pentru diferite situaii! cum s fac fa &olilor cronice sau accidentelor) =oate acestea tre&uie s ai& loc

    acas! la %coal! la locul de munc! precum %i n cadrul altor comuniti)Promovarea sntii se face de ctre %i cu oameni %i nu despre oameni) Presupune att m&untirea capacitii

    ndivi"ilor de a pune n practic aciuni! ct %i capacitatea *rupurilor! a or*ani"aiilor sau comunitilor de a influenafactorii determinani ai strii de sntate) >m&untirea capacitii comunitilor pentru promovarea sntii presupune

    educaie practic! pre*tirea n domeniul conducerii %i acces la resurse) >mputernicirea indivi"ilor presupune accesul maiconsistent la procesul de luare a deci"iilor! ca %i cuno%tinele %i a&ilitile eseniale pentru a produce scim&area)

    &.,ormele- metodele si miloacele utilizate in PS si caracterizarea lor.Metodele folosite n Promovarea Sanatatii pot fi clasificate n funcie de mai multe criterii#1)dup adresa&ilitate#$ educaie individual$ educaie n *rup$ educaie prin miloace de comunicare n mas)dup miloacele folosite#$ miloace audio$ miloace video#

    a predominarea te+tului& predominarea ima*inii

    $ miloace com&inate (audio$videoIn Promovarea Sanatatii se ma folosesc metode %i tenici de tip calitativ#$ ?rainstormin*'$ @ocus *rup'$ =enica :rupului 0ominal (=:0'$ Interviuri sau ntlniri individuale (fa n fa'$ O&servaia'$ Studiul de ca")A Metode %i tenici de tip cantitativ#

    $ nceta pe &a"a unui cestionar'$ Sondaele de opiniePromovarea Sanatatii folose%te mai multe tipuri de a&ordri#$ medical (&a"at pe tipul de relaie medic$pacient'$ educaional (&a"at pe informarea oamenilor! care vor lua sin*uri deci"ii privind sntatea'$ personali"at (individuali"at! avnd drept caracteristic lucrul cu clienii! pentru a$i spriini s identifice sin*uri

    pro&lemele %i s ia sin*uri deci"iile necesare'$ care presupune scim&ri sociale! n care se urmre%te reali"area unor scim&ri n mediu pentru a facilita luarea

    deci"iilor cele mai favora&ile sntii! e+) utoare sociale pentru mamele sin*ure! astfel ncit acestea s nu fie nevoite se ntoarc prea devreme la lucru

    /. Obiectivele si continutul educatiei medico'iienice a polulatiei- rolul ei in profila0ia diferitor maladii.

    ;ducatia medico$i*ienica are drept scop#$informarea)educarea populatiei in domeniul medical!pt a cunoaste manifestarile &olilor si prevenirea lor)$do&indirea unor atitudini si deprinderi care sa fie favora&ile sanatatii)$implicarea active a populatiei in domeniul pastrarii sanatatii! oamenii putind sa ia deci"ii privind propria stare de

    anatateProm)sanatatii mai are urmatoarele o&iective#$;la&orarea unor politici pu&lice care favori"ea"a sanatatea)$.rearea unor medii favora&ile)$Intarirea actiunii comunitare)$5e"voltarea a&ilitatilor individuale$,eorientarea serviciilor medicale)Prioritatile educatiei medico$i*ienice#

    1)Promovarea responsa&ilitatii sociale pt sanatate).re%terea investiiilor pentru m&untirea strii de sntateB).onsolidarea %i e+tinderea parteneriatelor pentru sntateC).re%terea capacitii comunitare %i mputernicirea individului4) si*urarea unei infrastructuri de promovare a sntii

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    3/37

    .,actorii ce conditioneaza alcatuirea planului de activitate in Promovarea sanatatiiPlanul de activitate se alcatueste cu scopul de educatie i*ienica ! asanarii sanatatii populatie si formarea stilului de viata

    favora&il sanatatii ! alcatuirea masurilor de profila+ie )@actorii ce conditionea"a acest plan de activitate sunt #$factorii de mediu &iotici si a&iotici ce influentea"a po"itiv sau ne*ative si direct sau indirect asupra sanatatii

    or*anismului uman )$factorul antropo*en$factorii de risc ! persoanele din *rupurile de risc )$influenta factorilor fi"ici ! cimici ! mecanici ! psio$sociali asupra sanatatii omului$deprinderile nocive ale omului ca fumatul !alcoolul! dro*urile )

    $ecosistemul$comunitatea umana$sanatatea umana$poluarea mediului inconurator$mortaliatea si lon*evitatea populatiei )$stilul !modul de viata si calitatea e+istentei umane$alimentatia nerationala ce duce la o&e"itate ! anore+ie sau la &oli *astrice )$pro&lemele ecolo*ice si medicale ale provinciilor &io*eocimice natural si teno*ene

    1%.Structura unui proram proiect3 in domeniul promovarii sanatatiiPro*ramul in cadrul promovarii sanatatii este ela&orat pentru a com&ate pro&lemele principale dintro anumita localitate

    i este alcatuit din urmatoarele elemente #$tema pro*ramului$denumirea comunitatii$amplasarea *eo*rafica$numarul populatiei$infrastructura$sursele de poluare$caracteri"area florei faunei si a &a"inelor acvatice$principalele pro&leme ! statistica$ar*umentari$scopul si o&iectivele pro*ramului$planul de actiuni privind reali"area pro*ramului

    $sarcinile e+ecutorilor in reali"area pro*ramului$sursele potentiale de finantare$finantarea pro*ramului )

    11.4ompartimentele structurale ale preleirii in domeniul Promovarii SanatatiiPrele*ereaeste o forma de e+punere nentrerupta! &ine or*ani"ata si sistemati"ata a unei teme din pro*rama de predare a

    disciplinei Promovarea sanatatii).ompartimentele structurale ale prele*erii in domeniul promovarii sanatatii sunt #1) 5enumirea temei cursului! denumirea catedrei unde a fost reali"at! autorul D primul slaid) Planul pre"entrii cursului) Introducere! pentru ar*umentarea actualitii temeiB) Scopul

    C) O&iectivele4) .oninutul de &a" a cursului# corespunde planului pre"entrii6) 5iscuii# procedee interactive D situaii de ca"! pentru a tre"i preri %i discuii n &a"a materialului pre"entat recent3) .onclu"ii la tem8) >nceiere9) ,eferine12) @ormul de politee)

    12.#otiune de factor ecoloic. 4lasificarea enerala a factorilor ecoloici.n ecolo*ie foarte des se foloseste termenul de factor ecolo*ic care este orice conditie de mediu capa&ila sa e+ercitenfluenta directa sau indirecta asupra or*anismelor vii) Ea rindul sau ! or*anismul reactionea"a la factorul ecolo*ic prineactii specifice de adaptare

    @act) ecolo*ici sunt clasificati in cate*orii #factorii lumii moarte (a&iotici #.limaterici#$lumina! temperatura$umiditatea

    $miscarea aerului

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    4/37

    $presiunea;dafo*eni#componenta mecanicacapacitatea idricapermea&ilitatea pentru aerdensitatea

    Oro*rafici#reliefulcota supramarinae+po"itia pantei

    .imici#componenta *a"oasa a aeruluicomponenta salina a apeiconcentratiaaciditatea si componenta solutiilor de sol

    @actorii lumii vii (&iotici#@ito*eni$or*anismele ve*etaleFoo*eni#$animaleleMicro&io*eni#$virusurile$proto"oarele$&acteriile$ricGettsiilentropo*eni#$activitatea omului $factorii lumii vii (&iotic

    1". #otiunea de factor acvatic natural si Promovarea Sanatatii populatiei influentata de calitatea mediuluiacvatic.lturi de aer! apa repre"int factorul de mediu a&solut indispensa&il vieii)pa este principalul aliment de &a" pentru vieuitoare) >n pre"ena apei se desf%oar toate procesele vitale) pa

    epre"int o component esenial a materiei vii indiferent de *radul de or*ani"are)provi"ionarea populaiei cu appota&il calitativ %i n cantiti suHciente tre&uie s He una din direciile prioritare n politica %i aciunile statului pentruntatea n relaie cu mediul! Hind o msur eHcient n proHla+ia maladiilor infecioase idric transmisi&ile %i a unor

    &oli somatice! speciHce inuenate decalitatea apei pota&ile) ,epu&lica Moldova se caracteri"ea" prin anumite particulariti *eo$cimice care e+ercit

    mpact ne*ativ asupra sntii populaiei) Jna din aceste particulariti este coninutul foarte redus de iod n toatecomponentele naturale! ncepnd de la sol %i terminnd cu produsele de ori*ine animal %i ve*etal) Particularitateamenionat este principala cau" a insuHcienei acestui microelement n sortimentul de produse care constituie raia

    alimentar a omului) Populaia se a ntr$o deHcien total de iod! mai puin ridicat n localitile din sudul Moldovei %imai pronunat n cele din centru %i nord)@aptul c n mai mult de umtate din apeductele rurale nu funcionea" (n a)22B nu au funcionat 4!4K din 33B impune populaiei necesitatea de a utili"a ap din surse locale) stfel circa 82K dinpopulaia rural folose%te apa din cele peste 1B2 mii fntni$min! captae de i"voare sau i"voare separate) 5in lipsamiloacelor! populaia nu are posi&ilitate s repare %i s curee la timp sursele locale de ap) P,OMOL,; S0==IInclude construirea unor sisteme deaprovi"ionare cu apa care vor corespunde tuturor cerintelor si anume#@ntna tre&uie

    amplasat pe punctul cel mai nalt al terenelui *ospodriei! la distana convena&il de locuin) 0u se vor utila pn"ele deap cu adncime mai mic de C m)Ea construcie se respect urmtoarele cerine i*ienice# terenul pentru construciere&uie s He ridicat pentru a evita ptrunderea n fntn a apelor provenite de la precipitaiile amosferice %i de la o

    eventual inundaiedistana de la sursele de impuriH$care (latrine! *rme"i %i *ropi pentru *unoi! ocoluri pentru animale etc) s He de

    cel puin 4 m'

    adncimea s atin* cel mai puin al doilea strat acvifer ori"ontal'amenanarea unui colac de scndur! piatr! ciment care s He &ine ata%at la perimetru! fr Hsuri' amenaareaperimetrului fntnii

    cu un strat impermea&il din ar*il &ine &ttorit cu *rosimea de 1!4 m %i limea de un metru'pavarea suprafeelor din ur (diametru C$4 m cu piatr sau &eton'dotarea cu *leat special sau cu ciutur proprie fntnii! H+at la sistemul de scoatere a apei)@ntna tre&uie n*riit %i prev"ut n e+terior cu un *ea& de scur*ere a apei pentru adparea animalelor)I"voarele) >n

    unele localiti sunt utili"ate pentru aprovi"ionarea cu ap i"voarele)I"vorul! ca ap su&teran care iese la suprafa! constituie de multe ori o&r%ia unui curs de ap) ;ste o ap de calitate

    &un! mai ales! cnd vine de la adncime mai mare)menaarea i"voarelor n vederea utili"rii lor ca surs de ap pota&ilconst n construirea unei camere de colectare (captare! cu perei impermea&ili! prev"ut cu un *ea& sau o conduct!prin care ap este evacuat direct n e+terior! sau poate H condus la locul de consum)

    1). #otiunea de factor acvatic antropoen modificat si particularitatile PS influentata de compozitia mediuluiacvatic antropoen modificat.

    Poluarea cimic a apei)5up deHniia dat deO0J! poluarea apei repre"int modiHcarea n mod direct sau indirect acompo"iiei normale a acesteia! ca urmare a activitii omului! ntr$o astfel de msur nct impietea" asupra tuturorfolosinelor la care apa putea servi n starea sa natural) 5e%i aceast deHniie nu poate H considerat complet! totu%i ea

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    5/37

    epre"int cteva caractere care circumscriu noiunea de poluare#A rat c poluarea se produce ca urmare a activitii umane'A Poluarea nu apare ca fenomen dect n momentul cnd modiHcarea produs n compo"iia apei aun*e la mpiedicarea

    folosirii acesteia n diferite scopuri)@actorii care conduc la poluarea apei sunt variai %i numero%i! totu%i ei pot H *rupai n#1) @actori demo*raHci') @actori ur&anistici'B) @actori industriali'C) Poluarea &iolo*ic'4) Poluarea H"ic'

    6) Poluarea cimic)pa inuenea" sntatea populaiei n mod direct prin calitile sale! respectiv prin compo"iia sa) O serie ntrea* de

    &oli netransmisi&ile sunt considerate ast"i ca Hind determinate sau favori"ate de compo"iia cimic a apei! citnd nacest sens#

    A :u%a endemic sau distroHa endemic tireopat este inuenat de con$ inutul apei n iod! .atin cu peste 122 de anin urm semnalnd relaia dintre ap %i *u%a endemic) 5up descoperirea iodului ca un constituent normal al *landeiiroide s$a auns la conclu"ia c lipsa sau carena de iod poate declan%a producerea *u%ei endemice) 5in studiile fcute s$a

    putut aun*e la sta&ilirea unei concentraii considerate *u%o*ene %i anume su& 4 *ama iod la litru de ap (dmB)A .aria dentar D din multitudinea de factori considerai a interveni n producerea cariei dentare este %i lipsa de uor %i

    n primul rnd lipsa de uor n ap! care asi*ur de la

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    6/37

    1(. #otiunea de factor edafic natural si antropoen modificat si particularitatile de PS influentata de compozitiaacestui mediu.

    @actor edafic @actorul care caracteri"ea" solul! su& toate aspectele sale fi"ico$cimice (p/! structur! te+tur! volum! etc)! are un

    ol covr%itor pentru toate lanurile trofice)5in punct de vedere al impactului teno*en n urma activitii umane! soluleste cel mai afectat n comparaie cu alte componente ale naturii) ;l are aciune comple+ asupra sntii umane)ncrctura pronunat a solului la suprafa cu materii or*anice %i poluani neor*anici re"ult prin poluarea aerului

    atmosferic! apelor de suprafa %i su&terane! aerului atmosferic! produselor alimentare %i! n consecin! inciden sporitde &oli infecioase! prevalen nalt a strilor mor&ide cronice! decese premature)Sistemul de salu&ri"are a centrelorpopulate este unul din cele mai importante operaii comunale) Prin metode de neutrali"are! re"iduurile solide tre&uie

    ransformate n su&stane inofensive din punct de vedere epidemiolo*ico$sanitar)Metodele de neutrali"are a re"iduurilor nocive tre&uie s corespund urmtoarelor cerine#evitarea contaminrii cu a*eni cimici %i &iolo*ici a factorilor de mediu'evitarea de"voltrii insectelor %i ro"toarelor'asi*urarea inofensivitii dup epurare'efectuarea neutrali"rii prin metode rapide'valoriHcarea re"iduurilor rmase dup neutrali"are)ctualmente cea mai accesi&il %i cea mai rspndit metod de inactivare a de%eurilor solide! inclusiv %i n ara

    noastr! este acoperirea lor cu un strat de sol) .olectarea de%eurilor menaere solide poate H efectuat prin intermediulconductelor de *unoi sau containerelor %i pu&elelor de *unoi (de apartament!

    curte! strad) Pentru colectarea *unoiului pe terenuri special amenaate se plasea" containere cu volum de 342 l!containere$crucioare cu volumul de B22 l! pu&ele cu capacitatea de 62 sau 122 l pentru colectarea resturilor alimentare sefolosesc containere cu volumul de 442 l! sau pu&ele de 2 %i 62 l) 0eutrali"area de%eurilor menaere solide poate Hefectuat prin mai multe metode! din care cele mai folosite sunt# depo"itarea controlat pe soluri anumite destinate!compostarea %i incinerarea lor! metod care devine din ce n ce mai utili"at) >n condiiile ,epu&licii Moldova metoda ceamai adecvat de neutrali"are a de%eurilor menaere solide n localitile rurale este compostarea) .ompostarea este unadin metodele &iotermice de neutrali"are a de%eurilor solide)

    1*. #otiunea de factor aerian natural si antropoen modificat si particularitatile de PS populatiei influentata decompozitia aerului.

    lturi de ap! aerul repre"int factorul de mediu a&solut indispensa&il vieii) Or*anismul uman veiculea" o marecantitate de aer care prin componenii si cimici intervine n procesul respiraiei reali"nd scim&ul de *a"e dintreor*anism %i mediu)Poluarea aerului atmosferic se deHne%te ca pre"ena n el a su&stanelor strine care pot avea efecte

    nocive asupra or*anismelor saun dependen de caracterul efectului pato*en!e+ist poluani#

    A iritani (&io+idul de sulf! &io+idul de a"ot! clorul! amoniacul etc)'A H&ro"ani (&io+idul de siliciu! o+i"ii de Her etc)'A a+H+iani (o+idul de car&on! idro*enul sulfurat'A to+ici sistemici (plum&ul! mercurul! cadmiul! uorul etc)'A aler*i"ani de ori*ine ve*etal (polen! animal (pr! produse de discuamare sau de alt natur (H&re sintetice!

    preparate farmaceutice! mase plastice etc)'

    A canceri*eni de natur H"ic (radiaii! or*anic (idrocar&uri policiclice aromatice! 0$nitro"ocompu%i! epo+i"i!anor*anic (arsenul! &eriliul! nicelul! cromul %i srurile lor! inclusiv de natur teluric (a"&estul'

    A *rup de su&stane coninute n articolele de fumat (i*arete! tra&uc! tutun de pip)Msuri de prevenire %i com&atere a polurii aerului atmosferic) Protecia aerului atmosferic pre"int o pro&lem de

    nteres naional %i internaional %i face parte inte*rant din activitatea *eneral de de"voltare socio$economic) Proteciaanitar a atmosferei se reali"ea" prin asocierea msurilor din am&ele cate*orii

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    7/37

    menionate) >n ce prive%te ,epu&lica Moldova! msurile necesare n aceast direcie au fost incluse n Planul 0aionalde ciuni Sntatea n ,elaie cu Mediul-! apro&at prin /otrrea :uvernului ,)M) 0r) C83 din 19)26)221)>n ultimii 12ani n ,epu&lica Moldova a fost constituit o &a" le*islativ %i

    normativ nou n domeniul proteciei mediului)Ee*ile respective re*lementea" activitatea n domeniul protecieimediului n condiiile socio$economice noi) Ee*ile respective se &a"ea" pe principii noi# utili"area pe lar* amecanismului economic de mana*ement al mediului cel ce poluea" %i utili"ea"! plte%te-' principiul preventiv ndomeniul proteciei mediului)

    ?a"a normativ e+istent n ,epu&lica Moldova re*lementea" la un nivel suHcient relaiile n toate domeniile ce auan*en cu protecia mediului) >n acela%i timp! ns! nominali"m cteva lacune le*islative#

    1) pre"ena unor contradicii n le*ile e+istente'

    ) lipsa elementelor de &a" de implementare a lor'B) caracterul lor declarativ'C) eHciena sc"ut a msurilor prev"ute'4) e+ecutare nesatisfctoare)

    1&.Promovarea Sanatatii a populatiei influientata de calitatea aerului incaperilor inc5ise6erul interactionea"a permanent cu or*anismul si actiunea lui asupra or*anismlui poate fi nu numai po"itiva! ci si

    ne*ativa) Orice deviere in starea aerului poate influenta atit direct! cit si indirect functile or*anismului! dere*lindu$iomeosta"a) mestecul de *a"e! vapori de apa! care se mentine ca un invelis in urul pamintului este numit atmosfera)naltimea atmosferei este apreciata la cca 42 222 Gm! dupa care urmea"a spatiul interplanetar) @i"ico$cimic atmosfera are

    o structura neomo*ena! aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe straturi (de la suprafata=errei#=roposfera' Stratosfera ' Me"osfera '=ermosfera ';+osfera

    =emperatura aerului e+ercit influen asupra termore*lrii or*anismului) =emperatura nalt mic%orea" posi&ilitatea deceNdare a cldurii! cea oas o spore%te)

    flarea ndelun*at n mediu cu temperaturi nalte provoac ridicarea temperaturii corpului! accelerarea pulsului!dere*larea activitii sistemului cardiovascular! ceea ce influenea" ne*ativ asupra funcionrii sistemului nervos central!educndu$se atenia! preci"ia! coordonarea mi%crilor %i vite"a reaciei) In stare de reNpaus ecili&rul termic al

    or*anismului cu mediul nconurtor se pstrea" la temperatura aerului de 18C.) Ea o munc fi"ic de efort mediuemperatura optim a aerului va fi de 1214.! iar la o munc *rea de 12.)

    5ere*larea ecili&rului termic duce la suprancl"ire! iar n anuNmite condiii (umiditatea nalt! lipsa mi%crilor de aerpoate proNvoca un %oc termic)

    =emperatura oas a aerului! sporind cedarea de cldur! creNea" pericolul rcirii or*anismului) stfel pot avea locafectri ale or*anelor de respiraie! ale sistemului periferic nervos %i muscuNlar) !

    O deose&it importan o are temperatura din ncperile spitaNlice%ti! deoarece la multeQstri patolo*ice are locdere*larea metaN&olismului termicJmiditatea aerului se caracteri"ea" prin coninutul vaporilor de ap) ;a influenea" asupra *radului de cedare a

    cldurii! stNrii termice %i *enerale a or*anismului)Ea temperaturi oase influena nefavora&il a umiditii nalte se e+plic prin conducti&ilitatea tefmic mare a aerului)

    Ea tempeNraturi nalte umiditatea mare n*reuia" cedarea cldurii de ctre or*anism din contul evaporrii) stfel!aerul umed n condiiile de temperatur att nalt! ct %i oas! este un factor ne*ativ! ce mNpiedic termore*lareaor*anismului) flarea sistematic de lun* durat a oamenilor n ncperile cu umiditate nalt %i cu temperaNtur oasprovoac mic%orarea re"istenei or*anismului fa de &oNlile infecioase)

    erul uscat! dimpotriv! influenea" favora&il meta&olismul termic att la temperatur nalt! ct %i la cea oas! nprimul ca" contri&uind la evaporarea! iar n al doilea mic%ornd cedarea clNdurii)

    Influena nefavora&il a aerului uscat se manifest numai la umiditate foarte oas de 2K %i mai puin) ;a se

    e+prim prin uscarea mucoaselor! provocnd o sen"aie de uscat n *ur! *t! nas! uscarea pielii %i descuamarea ei)

    Studii recente arat c in societatea tenolo*ic de ast"i! oamenii petrec 92K din timpul lor n spaii incise (acas! in&irouri! miloace de transport etc) 5e aici apare necesitatea controlului calitii aerului in spaiile incise) .a %i pentruevitatea polurii e+terioare! se pune pro&lema respectrii unor concentraii admise) Pro&lema incepe cu identificareaurselor! operaie deloc u%oar deoarece s$au identificat apro+imativ 8222 de su&stane cimice care contaminea" spaiilenterioare) Sta&ilirea concentraiilor admise este o alt etap cel puin la fel de dificil deoarece lipsesc studiile privind

    efectele acestor contaminani asupra sntii oamenilor)Sunt 6 dintre cei mai importani poluani interiori# &io+idul de car&on! fumul de i*ar! formaldeida! radonul! a"&estul

    i particulele &io*enice) Ea ace%tia se vor adu*a mirosurile %i umiditatea! care au un efect semnificativ n spaiile densocupate)

    Bio0idul de carbondin ncperi provine din respiraie! ardere! etc)

    5e&itul de .O re"ultat din e+piraie! depinde de meta&olism a%a cum e+prim relaia#: R C 12$4 M Sc (l

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    8/37

    conformitate cu unele standarde! concentraia admis de .O la interior este de 2!4K! de%i la concentraii mai mici suntca"uri de dureri de cap %i de disconfort)

    ,umul de 7iar8produce un miros neplcut nefumtorilor iar anumii constitueni! de e+emplu acroleina! poate produceritri ale ocilor %i cilor na"ale) li eflueni printre care nicotina! .O %i *udronul au efecte serioase asupra sntii) S$atudiat recent c fumatul pasiv poate duce la cancer pulmonar) 5e&itul de aer proaspt recomandat este varia&il de la untudiu la altul! media fiind de 3 l

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    9/37

    ,e"istenta microor*anismelor in conditiile mediului am&iant este in functie de specie si de alti factori) In *eneralnfraamicro&ii sunt mai sensi&ili la actiunea factorilor e+terni decat &acteriile! formele sporulate sunt mai re"istente decat

    cele ve*etative) .iar in cadrul aceleiasi specii! re"istenta difera de la o tulpina la alta)

    O importanta deose&ita in ceea ce priveste re"istenta o are compo"itia mediului in care microor*anismele suntncorporate) ?acteriile si inframicro&ii in stare pura se distru* intr$un timp mai scurt decat cei in*lo&ati in medii nutritive)n natura! datorita compo"itiei mediului pe care le contin! unele microor*anisme se pot multiplica) Stamatin a constatat o

    de"voltare intensa! urmata de sporulare a ? antracis pe pamant &o*at in umus si foarte sla&a pe pamanturi sarace) Jnele microelemente pre"ente in mediile ce contin microor*anisme pot influenta favora&il sau nefavora&il conservarea

    or) Independent de natura factorilor care actionea"a nociv asupra microor*anismelor! re"istenta acestora in timp depindei de concentratia lor pe unitatea de volum) 5intre factorii care influentea"a via&ilitatea microor*anismelor! mentionam#emperatura! umiditatea! *radul de ioni"are a mediului (p/! diverse radiatii! ultrasunete! presiunea osmotica! o+ido$eductia! unele su&stante or*anice si fermenti! anti&iotice! etc)Jnele su&stante cimice se dovedesc a avea efect virulicid! &actericid sau &acteriostatic ca# fenolul! cinosolul care se

    folosesc in conservarea serurilor iperimune) ctiunea anti&acteriana a su&stantelor cimice se manifesta asupraespiratiei! multiplicarii si supravietuirii &acteriei! de aceea ele se impart in patru *rupe! dupa modul cum actionea"a)In

    afara de numeroase su&stante antiseptice si de"infectante! microor*anismele mai pot fi inactivate prin antimeta&oliti'acestia intervin in procesul de meta&olism al *ermenilor infectiosi! &locand fie o anumita en"ima cu rol important in acestproces! fie o intrea*a fa"a de sinte"a sau descompunere a principiilor nutritivi necesari microor*anismului) Sulfamideleepre"inta e+emplul clasic de antimeta&oliti anti&acterieni' datorita asemanarii *rupului cimic principal al sulfamidelor

    ca acidul p) amino&en"oic! acid ce repre"inta un meta&olit pentru &acterie! micro&ii iau din mediu sulfamide in loculacidului p) amino&en"oic ! acesta provocand celulei &acteriene pertur&atii *rave' in loc sa foloseasca un principiu nutritivnecesar! &acteria isi &locea"a propriul meta&olism) ntimeta&olitii repre"inta miloace eficiente in ca"ul infectiilorvirotice! in acest ca" reali"andu$se o &locare a sinte"ei corpusculilor virotici in celula *a"da)

    2%.#otiune de factor biotic si particularitatile de Promovare a Sanatatii populatiei influientate de acest factor.@actorii &iotici repre"int forme de acViune ale fiinVelor vii! una asupra alteia) @iecare or*anism simte permanent asupraa acViunea direct sau indirect a altor fiinVe! intr n relaVii directe cu repre"entanVi ai speciei (de plante

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    10/37

    e*ate dintre om si animale )5ar ne*ative pot provoca salmonello"e &rucelo"e riGettsio"ele pe lin*a aceasta mai potprovoca aler*o"ele prin pene par praf)

    2".Particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de reziduurile si deseurele menaere sindustrial din localitate.

    5e%eurile menaere sunt repre"entate de resturile alimentare! rtie! mase plastice! te+tile! etc) care necesit o colectarei o stocare adecvat pentru a reduce poluarea mediului cu de%euri menaere)

    .olectarea de%eurilor se reali"ea" n funcie de sistemul de transport (evacuare a re"iduurilor menaere %i anume#istemul descis %i sistemul ncis de evacuare) >n cadrul acestor sisteme resturile menaere sunt amplasate de ctre

    oameni n recipienii pentru de%euri! care n momentul umplerii sunt *olii de ctre unitatea de salu&ritate pu&lic)O alt metod de colectare o repre"int colectarea de%eurilor n saci! aceast metod are avantae (manipularea %iransportul sacilor este u%or de reali"at' se reduce numrul oamenilor n fa"a de colectare %i manipulare' sacii sunt le*ai!

    astfel nu se elimin miros! praf! etc) %i de"avantae (costul asi*urrii sacilor este ridicat! sacii nu pot fi utili"ai pentrudepo"itarea de cenu%! "*ur! etc)).olectarea selectiv este metoda care se aplic pe scar lar* %i cu &une re"ultate n rile avansate! care const ncolectarea pe sortimente a tuturor materialelor refolosi&ile (rtie! carton! sticl! mase plastice! cauciuc! metale! etc npu&ele speciale! caracteristice fiecrei cate*orii de material refolosi&il).uvinte ceie# colectare! de%eu! recipieni! selectiv! saci! rtie)5e%eurile menaere repre"int re"iduurile provenite de la locuine! instituii pu&lice (%coli! internate! cmine! cre%e!

    oteluri! instituii administrative! restaurante! cantine! ntreprinderi comerciale! or*ani"aii cooperative %i o&%te%ti!ntreprinderi industriale (e+clusiv cele tenolo*ice)5e%eurile menaere se compun din urmtoarele materiale# resturi alimentare! rtie! carton! te+tile! lemn! plastic! cauciuc!ticl! ceramic! pmnt! cenu%! "*ur! etc) ceste materiale componente ale de%eurilor menaere sunt *rupate dup

    caracteristicile lor principale astfel (=eodorescu %i cola&)!221#materiale com&usti&ile (rtie! carton! te+tile! lemn! oase! etc)'materiale fermenta&ile (resturi alimentare! fructe! le*ume! etc'materiale inerte (metale! sticl! ceramic! etc)'materiale fine (cenu%! "*ur! pmnt! etc))n urma unor sondae s$a constatat c fiecare romn produce! n medie! de dou ori mai mult *unoi dect ceilali europeni)

    ,omnia produce! anual! 399 G* de de%eu menaer pe cap de locuitor! ceea ce ne situea" pe primul loc n ;uropa' peocul doi este @rana cu C42 G*' apoi ?ul*aria cu BC9 G*) pro+imativ 9K dintre de%eurile romne%ti le repre"int

    plasticul! iar BK rtia %i cartonul! urmea" cu un procent mai redus sticla! lemnul %i metalul).olectarea %i stocarea de%eurilor menaere la locul de producere se reali"ea" n funcie de sistemul de transport %i anume#istemul descis (mai apare %i su& denumirea de sistem semi$ncis %i sistemul ncis)

    Sistemul descis se caracteri"ea" prin ncrcarea descis %i transport ncis al de%eurilor menaere! avnd un nivelenic sc"ut) cest sistem se ntlne%te n pre"ent n cartierele periferice ale marilor ora%e ct %i n ora%ele mici (Stru %i

    Olos! 221)Se impune o eliminare ct mai rapid a acestor procedee %i introducerea pe scar lar* a sistemului de evacuare ncis);sena sistemului ncis de transport const n faptul c n "onele de colectare de%eurile sunt colectate la locul deproducere %i depuse n recipieni de construcii unitare! adecvate dispo"itivului de ncrcare a autoveiculului de transport

    n cele mai multe ca"uri standardi"ate) ,ecipienii umplui treptat n "onele de colectare dinainte proiectate sunt *olii cuo periodiocitate &ine determinat n veicule de transport speciale! n sistem ncis! dup care *unoaiele sunt transportate)Prima parte a procedeului (colectare %i stocare n interiorul imo&ilelor este n *eneral o pro&lem de administrare amo&ilelor %i numai a doua parte (*olirea recipienilor %i transportul aparine unitii (inteprinderii de salu&ritate pu&licStru %i Olos! 221)

    ,ecipenii de colectare$stocare pot fi considerai ca accesorii strns le*ate de veiculele de transport! datorit crui fapteste mai corect dac ace%tia sunt n apropierea or*anului de transport %i dac ntreinerea lor sistematic (repartiie!completare! este asi*urat de unitatea de salu&ritate pu&lic)

    2).#otiune de risc . 4lasificarea factorilor de risc si importanta lor in formarea promovarii sanatatii populatiei:

    :ria pentru sanatate implica intele*erea factorilor de risc pentru aparitia diferitelor &oli) @actorii de risc pentru sanatateunt evenimente din viata dumneavoastra care cresc pro&a&ilitatea de a va im&olnavi de o anumita &oala) Jnii factori deisc nu pot fi controlati $ s$ar putea sa va fi nascut cu ei sau sa fi fost e+pusi la ei fara vina dumneavoastra)

    5intre factorii de risc pentru sanatate pe care nu ii puteti controla sau ii puteti controla foarte putin se numara #

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    11/37

    pre"enta unui istoric familial pentru anumita &oala

    se+ul

    varsta

    @actorii de risc pe care ii puteti controla includ #

    alimentatia

    activitatea fi"ica

    fumatul consumul de alcool

    folosirea dro*urilor ile*ale

    purtarea centurii de si*uranta

    Pe &a"a studiilor s$a estimat ca multe decese ar putea fi evitate prin scim&area a doar trei comportamente! in le*aturacu #

    fumatul $ renuntarea la fumat

    dieta $ adoptarea unei alimentatii sanatoase (de e+emplu! mancati mai multe fructe si le*ume si mai putina carne

    osie activitatea fi"ica $ eliminarea sedentarismului

    vand mai mult de un factor de risc pentru sanatate

    Puteti avea un sin*ur factor de risc pentru o &oala sau puteti avea mai multi factori de risc) .u cat aveti mai multi factori

    de risc pentru sanatate! cu atat mai pro&a&il este sa va im&olnaviti)

    @actorii de risc pentru aparitia unei &oli pot fi comparati cu sansele de a va rani intr$un accident cand conduceti) 5aca

    unteti o persoana sanatoasa si nu au aveti nici factori de risc pentru! sa "icem! &oli de inima! e ca si cum aveti pusa

    centura de si*uranta! aveti vite"a in limite le*ale si respectati re*ulile de circulatie) In acest ca"! sansele de a avea un

    accident sunt mici) 5ar aideti sa spunem ca aveti un factor de risc pentru &olile de inima # dia&et "aarat) cum e ca si

    cum circulati fara sa va puneti centura de si*uranta) Sansele de a va rani in ca"ul unui accident sunt acum mai mari) 5aca

    aveti! de asemenea! un alt factor de risc! cum ar fi ipertensiunea arteriala! e ca si cum ati conduce cu vite"a foarte mare)5aca si fumati! acum riscul este compara&il cu a circula fara sa aveti centura de si*uranta pusa! cu vite"a foarte mare si

    fara sa respectati re*ulile de circulatie)

    Pentru a reduce riscurile! tot ce tre&uie sa faceti este sa folositi centura! sa conduceti cu precautie! sa respectati re*ulile

    adica sa reduceti factorii de risc $ in ca"ul starii de sanatate ar fi renuntarea la fumat si controlul tensiunii arteriale prin

    alimentatie sanatoasa! activitate fi"ica si medicamente prescrise de medic)

    @actorii de risc pentru sanatate! mosteniti $ antecedente familiale

    Puteti mosteni o *ena mutanta care determina o &oala) 5e e+emplu! o *ena defectuoasa poate face ca san*ele sa nu se

    nce*e) ceasta pro&lema *enetica determina o tul&urare rara de coa*ulare (hemofilie)

    Mai frecvent! puteti mosteni *enele de la unul sau am&ii parinti! care cresc pro&a&ilitatea aparitiei unor anumite &oli)5ar! avand o *ena pentru o anumita &oala! nu inseamna ca! o&li*atoriu! veti avea si &oala) ;+ista mai multi factori

    necunoscuti care pot creste sau scade pro&a&ilitatea de aparitie a &olii) 0u puteti sa va scim&ati *enele dar puteti scim&a

    comportamente care afectea"a sanatatea dumneavoastra! cum ar fi fumatul! inactivitatea si o&iceiurilor alimentare

    nesanatoase) Persoanele cu un istoric familial incarcat cu pro&leme de sanatate cronice pot avea cel mai mult de casti*at

    prin scim&area stilului de viata) In multe ca"uri! aceste scim&ari pot reduce pro&a&ilitatea aparitiei unei &oli! ciar daca

    &oala e+ista in familia dumneavoastra) O alta scim&are pe care o puteti face este adoptarea unui comportament preventiv

    efectuarea unor e+amene si anali"e periodice (teste de screenin* cum ar fimamo*rafiasau testul pentru cancerul

    colorectal) =estele de screenin* auta la detectarea &olii in fa"e incipiente cand pro&a&ilitatea de vindecare este mult mai

    mare) ;le sunt cel mai utile persoanelor care au &oli cronice in istoricul familial! ele identificand factori de risc sau semne

    impurii ale &olii) .u cat o &oala este descoperita mai devreme! inainte de aparitia simptomelor! cu atat este mai simplu simai si*ur de tratat)

    .um puteti afla ce riscuri de im&olnavire aveti W

    ;ste important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre riscurile individuale) ;ste important ca medicul

    dumneavoastra sa stie nu doar despre sanatatea dumneavoastra ci si antecedentele famliale $ istoricul sanatatii familiei)

    http://www.cdt-babes.ro/articole/screening-teste-preventie.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/mamografia.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/mamografia.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/mamografia.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/screening-teste-preventie.php
  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    12/37

    .and mer*eti la medic pre*atiti$va sa furni"ati informatii despre dumneavoastra si! daca aveti! despre copii

    dumneavoastra! frati! parinti! &unici! matusi si unci! nepoate si nepoti! privind #

    &oli *rave si cau"e de deces

    varsta de de&ut a &olii si varsta de deces

    informatii asupra etniei

    informatii *enerale despre stilul de viata cum ar fi consumul e+cesiv de alcool si fumatul

    2). #o iune de risc. 4lasificarea factorilor de risc i importan a lor n formarea s8n8t8 ii popula iei. ,iscul D pre"en a unuia sau a mai multor factori! care determin la un individ sau la un *rup un risc mor&id (&oal sauaccident mai crescut dect la cei care nu sunt e+pu i)

    .lasificarea factorilor de risc n B cate*orii#1) @actori de risc cau"ali') @actori de risc condi ionali'B) @actori de risc predispo"an i'.lasificarea factorilor de risc din punct de vedere al m&olnvirilor profesionale#1) @actori de risc proprii e+ecutantului se re*sesc implicai n *ene"a tuturor celorlali factori de risc! deoarece omul

    este ela&oratorul %i! totodat! cel care verific %i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc') @actorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest su& dou forme#

    .oninut sau structur necorespun"toare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la &a" onsuficient cunoa%tere a tenolo*iilor %i metodelor de munc)Su&

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    13/37

    metale D mercurul! plum&ul! fosforul etc)Su&stantele causticeSu&stantele caustice sunt cele care! in contact cu or*anismul! provoaca arsuri) rsurile cimice constituie accidente demunca si se caracteri"ea"a prin le"iuni or*anice de intensitate diferita! in functie de natura! concentratia si duratacontactului cu su&stanta caustica)

    5upa locali"area lor! arsurile cimice pot fi# cutanate! oculare! arsuri ale cailor respiratorii! ale tu&ului di*estiv sau alealtor or*ane) .ele mai frecvente sunt arsurile cutanate! iar cele mai *rave sunt cele ale cailor respiratorii si ale tu&uluidi*estiv)Su&stantele inflama&ilenflamarea este o ardere de scurta durata a amestecului de vapori ai unui licid com&usti&il cu o+i*enul din aer si se

    produce in urma cresterii locale a temperaturii datorita unei surse e+terne de caldura) 0otiunea de inflamare este! deci!e*ata numai de licidele com&usti&ile! spre deose&ire de aprindere! care este comnua tuturor su&stantelor com&usti&ile!ndiferent de starea de a*re*are)n functie de punctul de inflama&ilitate! respectiv de temperatura minima la care vaporii unei su&stante formea"a cu aerul

    un amestec inflama&il! licidele pot fi *rupate in urmatoarele cate*orii#$licide inflama&ile D &en"en! eter! sulfura de car&on! acetona etc)licide usor inflama&ile D petrol lampant! *a"olina! tere&entina! alcool metilic etc)licide com&usti&ile D fenol! anilina! pacura! motorina! uleiuri! aci"i *rasi etc)

    Su&stantele e+plosive) ;+plo"iile de natura cimica sunt re"ultatul unei reactii cimice foarte rapide! cand intr$un timpfoarte scurt re"ulta produsi noi! cu de*aare de caldura) Su&stantele e+plo"ive se descompun su& actiunea temperaturii! cuformare de cantitati mari de *a"e)Su&stantele muta*ene) Su&stantele muta*ene sunt cele care provoaca aparitia &rusc a a unui caracter *enetic nou! ceeflecta o modificare corespun"atoare a materialului ereditar) ;le sunt! de asemenea! su&stante care au proprietatea de aeactiona cu materialul *enetic sau de actiona asupra acestuia! producand mutatii)Su&stantele canceri*ene)Su&stantele canceri*ene sunt cele care *enerea"a tumori mali*ne! caracteri"ate printr$o

    nmultire e+cesive a tesuturilor unor or*ane) S$a constatat ca 82$92K dintre compusii cimici carcino*eni! care potprovoca aparitia unor tumori mali*ne! au si efect muta*en)

    2*. !iscul pentru s8n8tate determinat de factorii fizici de mediu temperatur8- umiditate- presiune- vitez8 amaselor de aer3 i particularit8 ile de Promovare a S8n8t8 ii popula iei.

    5e o&icei! indivi"ii cu putere! activi! ecili&rai mental! cei care n *enere duc o via raional nu sunt afectai dectfoarte rar de scim&rile vremii deoarece mecanismele lor fi"iolo*ice sunt capa&ile s reacione"e rapid %i se opun cuucces a*resiunii e+ercitate de mediul atmosferic asupra or*anismelor lor) >n scim&! muli vrstnici! oamenii mai

    &olnvicio%i! sedentarii! cei ce se alimentea" incorect! an+io%ii sau depresivii cu state veci pot pre"enta lesne tul&urriu&iective ori ciar o&iective atunci cnd factorii meteorolo*ici cunosc modificri) 5espre persoanele din cea de$a douacate*orie se spune c sunt meteorosensi&ile (meteoropate! ramura medical care se ocup de anali"area influeneine*ative a mediului am&iant asupra corpului uman fiind denumit meteoropatolo*ie) 5intre factorii meteorolo*ici care auun impact mai mare %i evident asupra strii de sntate amintim# umiditatea! temperatura! presiunea atmosfericpresiunea &aric! ne&ulo"itatea (*radul de acoperire cu nori a &olii cerului! vite"a curenilor de aer (vntul! radiaiilecalorice! luminoase ioni"ante! neioni"ante sau ultraviolete %i electricitatea atmosferic) @iecare n parte poate nrutiau *enera anumite suferine (%i cu precdere atunci cnd se com&in) ici tre&uie su&liniat c factorii meteorolo*ici suntareori determinani ai unor &oli' n maoritatea ca"urilor doar a*ravea" dere*lrile pree+istente) Menionam la nceput cul&urrile manifestate pe fondul capriciilor vremii pot fi su&iective sau o&iective)

    n linii mari! consecinele meteorosensi&ilitii sunt urmtoarele#1) 4=nd este r8coare- umezeal8 n aer- ploaie- cea78- presiune atmosferic8 sc8zut8 sau canicul8:se intensific

    manifestrile &olilor osteo$articulare (artrita! artro"a! spondilo"a! reumatism) >ntruct! n astfel de condiii receptoriiocali de la nivelul esuturilor afectate devin mai sensi&ili! apar adevrate cri"e! cu dificultate ori cu imposi&ilitate de

    mi%care) 5in acelea%i pricini! or*anismul eli&erea" su&stane &iolo*ic active de tipul istaminei! care este responsa&il demodificrile vasculare %i umorale) 5urerile specifice se fac de re*ul simite naintea ploilor mrunte! dar care durea"a%a "ise mocne%ti %i dispar n timpul sau imediat dup ncetarea lor) notimpurile predirecte sunt primvara %i toamna)

    1) 4=nd se nreistreaz8 brusc temperaturi sub %> 4- umezeal8 mare peste &%'/%? ap8 n atmosfer83- c=ndpresiunea atmosferic8 scade mult sub &*%mm coloan8 de mercur3:ntr$o atare situaie pot suferi %i oamenii perfectnto%i! ce s mai vor&im de &olnavii cu afeciuni cardiace sau vasculare cronice (cardiopatie iscemic! fle&ite!

    rom&o"e) Manifestrile clinice care apar n circumstane de *en sunt# taicardia (accelerarea pulsului! ipertensiuneaarterial! durerile de cap! dureri precordiale %i ciar instalarea unui infarct miocardic)) 4=nd presiunea atmosferic8 e ridicat8 @i mai ales c=nd o0ienul atmosferic este rarefiat la altitudini mari3-

    c=nd poluarea aerului este intens8:aparatul respirator poate da rateuri att din aceste pricini! ct %i ca o consecin aafectrii sistemului cardiovascular) %a se e+plic efectul sever numit dispnee (sen"aia lipsei de aer %i

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    14/37

    B) 4=nd se produc rapid varia7ii climatice mari- dar mai ales de presiune atmosferic8:sunt afectai indivi"ii cuuferine neuro$psiice (sci"ofrenie! epilepsie! stare depresiv) @iind meteorodependeni! ace%tia reacionea" prinnstalarea sau accentuarea simptomelor caracteristice! prin apariia durerilor de cap! a irita&ilitii emotive! a insomniilor! a

    crampelor a&dominale! prin diminuarea ateniei %i prin modificri de comportament)). Aemperaturile e0treme- presiunea atmosferic8 sc8zut8- curen7ii de aer violen7i- cerul nnourat- umezeala

    nfluen7eaz8 nefavorabil @i alte aparate sau orane ale corpului uman- provoc=nd defecte precum:o tul&urri de au"! cu sau fr sen"aie de verti (ameeli! ca urmare a diferenelor de presiune a licidului din urecea

    ntern'o dere*lri ale funciilor *landei tiroide' accenturi ale anumitor &oli de piele (inflamatorii! de*enerative sau aler*ice'o colici renale! &iliare sau intestinale)

    5ominante sunt temperaturile foarte sc"ute) :erul tios prelun*it! peste posi&ilitatea de adaptare a or*anismului!poate conduce la dou mai pro&leme# la ipotermie (scderea temperaturii *enerale a corpului su& B4 . %i la apariiade*erturilor la nivelul "onelor mai vulnera&ile sau direct e+puse (de*ete de la mini %i picioare! ureci! nas! o&rai! prinul&urri vasculare %i trofice locale) ;ste util de %tiut c! n ciuda a ceea se crede! alcoolul favori"ea" apariia acestor

    dere*lri) 5ac nu se intervine ur*ent! se poate aun*e la can*renarea %i apoi la am&utarea de de*ete sau de se*mente deme&re ori ciar la deces) @ri*ul intens devine un factor mai a*resiv atunci cnd se asocia" vntul puternic (viscolul!crivul) Suferin"ii cu dia&et %i ateromato" sunt cei mai e+pu%i la de*erturi %i la ipotermie)? ;ste e+cesiv de cald %i ume"eal (peste 62K ap n aer cest disconfort termic *enerea" o desidratare masivor*anismul pierde apa din esuturi! nefiind e+clus starea de %oc caloric! nsoit de simptome psio$sen"orialeinsomnie! deficiene cardiovasculare! di*estive! dar %i de manifestri neurolo*ice! colaps %i ciar deces) :rupele cu risc

    maor sunt copiii (n mod deose&it n primul an din via! vrstnicii %i persoanele cu &oli cronice severe)

    .Se produc descrcri electrice) #u este un secret c8 un tr8snet poate electrocuta- ener=nd arsuri rave- stare deoc sau c5iar uci=nd) 0ici tunetele nu sunt prea plcute5Iradierea solar este foarte puternic) Prin emanarea de radia7ii inflaro@ii- afecteaz8 sistemul nervos central @ipoate duce la apari7ia durerilor de cap- re7urilor- v8rs8turilor- 5emoraiilor cerebrale mai mari sau mai mici. stetarea clinic8 cunoscut8 sub numele de insola7ie rav8. Ca r=ndul lor- radia7iile ultraviolete pot fi d8un8toare-

    ac7ion=nd n special asupra pielii @i produc=nd- pe l=n8 arsuri locale- @i alte simptome enerale: insomnie ori starede aita7ie- tulbur8ri de vedere. Mai r8u e c=nd se dezvolt8 cancere cutanate.

    2&. !iscul pentru s8n8tate determinat de radia iile solare i particularit8 ile de Promovare a S8n8t8 ii popula iei.

    Eumina solara! un lucru esential pentru viata! poate fi foarte periculoasa pentru sanatatea umana)

    Pielea. ;+punerea prelun*ita la radiatii ultraviolete determina aparitia unor modificari cronice ale pielii) cestea

    declansea"a pe termen lun* diferite tipuri de cancer de piele! dintre care melanomul este cel mai periculos pentu viata' un

    numar crescut de alunite (anomalii &eni*ne ale melanocitelor si o *ama lar*a de alte modificari induse de radiatiile

    JLle"ea"a Geratinocitele si vasele de san*e) Ee"iunile JL de la nivelul tesutului fi&ros sunt deseori descrise ca

    m&atranirea determinata de &ron"area de catre ra"ele solare) ceasta face ca oamenii sa arate mai &atrani deoarece pielea

    or isi pierde elasticitatea si este ridata) Se estimea"a ca mai mult de milioane de cancere non$melanom si 22)222 de

    melanoame mali*ne apar in lume in fiecare an)

    Oc5ii. ctiunea ne*ativa a radiatiilor ultraviolete! asupra ocilor unei persoane depinde de influenta mai multor factori#

    efle+ia solului! *radul de lumino"itate al cerului ducand la activarea refle+ului de incidere partiala a ploapelor! cantitateade refle+ie atmosferica si folosirea ocelarilor de soare) ;fectele acute ale radiatiilor ultraviolete asupra ociului includ

    de"voltarea fotoGeratitei si fotoconunctivitei! care seamana cu arsurile solare ale corneei si ploapelor) 5esi sunt

    dureroase! acestea sunt reversi&ile! usor de prevenit prin folosirea ocelarilor de soare si nu sunt asociate cu le"iuni pe

    ermen lun*)

    ;fectele cronice includ de"voltarea posi&ila a unui pteri*ium (o formatione opaca! al&a sau crem la nivelul corneei!

    cancer cu celule scuamoase ale conunctivei si cataracta)

    Sistemul imunitar. ,adiatiile ultraviolete se pare ca afectea"a si raspunsul imun al or*anismului prin modificarea

    activitatii si distri&utiei celulelor responsa&ile pentru declansarea acestor raspunsuri) Jn numar de studii indica faptul cae+punerea la ultraviolete suprima raspunsurile imune atat la ro"atoare cat si la oameni)

    fectele termale.Incal"irea tesuturilor corpului uman este principalul efect al radiatiilor infrarosii) ,adiatia infrarosie in

    e+ces poate provoca accidente vasculare cere&raledatorate caldurii si alte reactii similare in special la persoanele in

    http://www.sfatulmedicului.ro/Inflamatiile-ochilor/protejati-va-ochii-de-radiatiile-solare_393http://www.sfatulmedicului.ro/Inflamatiile-ochilor/protejati-va-ochii-de-radiatiile-solare_393http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Inflamatiile-ochilor/protejati-va-ochii-de-radiatiile-solare_393http://www.sfatulmedicului.ro/Inflamatiile-ochilor/protejati-va-ochii-de-radiatiile-solare_393http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314
  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    15/37

    varsta! persoane cu disa&ilitati sau cei foarte tineri) Ea un nivel moderat de e+punere! sen"atia de caldura determinata de

    oare este rela+anta)

    Masuri de protective. Metodele de protectie personala fata de actiunea radiatiilor ultraviolete includ im&racaminte

    adecvata! palarie si folosirea corecta a cremelor cu factor de protectie solara pe pielea e+pusa) Pentru protectia ocilor

    unt necesari ocelari cu filtru pentru JL) Modificarea o&iceiurilor poate duce la o e+punere mai mica la JL) cestea

    nclud evitarea iesirii la soare pe o perioada de patru ore! la milocul "ilei! cand nivelele de radiatii ultraviolete sunt cele

    mai mari)

    2/.!iscul pentru sanatate determinat de zomot si cimpurile electromanetice si problemele de PS populatiei.

    fectele c=mpurilor electromanetice asupra sanatatii populatiei

    ;fectele cmpurilor de ,@ cu esuturile pot fi att de natur termic! ct %i netermic)

    1. Efectele termice apar datorit conducti&ilitii electrice a maoritii esuturilor &iolo*ice) .mpurile electrice induse n

    or*anism *enerea" cureni electrici ai cror ener*ie! prin disipare! determin cre%terea temperaturii)XB!1Y 5eoarece multe

    eacii &iocimice sunt puternicdependente de temperatur! este plau"i&il ca modificarea acesteia s duc la efecte

    &iolo*ice) Se consider c atta timp ct limitele recomandate de I.0I,P nu sunt dep%ite! apariia unor efecte &iolo*ice

    datorate efectelor termice este impro&a&il)

    )Efectele netermicepot aprea ca urmare a mai multor interacii dintre cmpul electric %i diferite componente ale

    esuturilor &iolo*ice! dee+emplu modificri n conformaia proteinelor (?or! 222 sau efecte asupra le*rii unor

    mediatori de receptori celulari $ .aZ de e+emplu (.ia&rera et al! 222! procese care la rndul lor declan%ea" o

    cascad de evenimente intra %i intercelulare) Studiile celulare (in vitro sunt cel mai utili"ate pentru depistarea

    mecanismelor de interacie deoarece! spre deose&ire de studiile pe animale sau studiile epidemiolo*ice! se reali"ea" n

    condiii controlate! re"ultatele se o&in n timp scurt %i permit ela&orarea unor modele matematice de studiu) =otu%i!

    tudierea numai a celulelor sau a sistemelor i"olate nu permite o&servarea nenumratelor interacii care au loc n ntre*

    or*anismul) >n pre"ent! se consider c nu sunt date concludente pentru validarea ipote"ei onco*enice) XB!1C!14Y 0icipote"a *enoto+icitii nu este susinut deoarece! pe ansam&lu! nu s$au o&servat proliferare sau transformare celular!

    modificarea ratei de mutaie sau scim&uri de cromatide surori n ca"ul e+punerii la cmpuride radiofrecven) XBY >ntr$

    un sin*ur studiu (Masevic et al! 22B s$a raportat apariia unei a&eraii cromo"omiale! iar n altul (Fan* et al! 22 s$

    a o&servat inducerea de le"iuni 50 prin siner*ie cu un a*ent *enoto+ic) XB!8Y) ,e"ultatele privind

    formarea de micronuclei sunt varia&ile %i dificil de interpretat) 5e%i a fost studiat o *am lar* de condiii de e+punere

    i de modele &iolo*ice! studiile celulare nu au relevat un mecanism &ine definit al interaciei cmpurilor de radiofrecven

    cu sistemele vii)ceste studii! au urmrit ipote"a conform creia e+punerea la cmpuri cu nivele mici poate s determine!

    n a&sena ncl"irii esuturilor! cre%terea riscului de apariie a cancerului! afectarea capacitii dereproducere sau aactivitii cere&rale) 5ou studii recente (Lia[ala+mi et al! 221 %i 22B care au folosit modele &ine sta&ilite pe animale

    nu au *sit dove"i n privina e+istenei efectelor *enoto+ice sau muta*enice) X16Y Jnul dintre acestea a folosit pentru

    e+punere o radiaie specificsistemelor de telefonie mo&il) Jn alt studiu (S[Ges et al! 221 a raportat o reducere

    emnificativ a frecvenei de recom&inare intracromo"omiale dup e+punerea la radiaie tip :SM! dar re"ultatele varia"

    i semnificaia &iolo*ic a acestui efect este neclar) XB!CY Studii recente care au e+aminat potenialul carcino*enic al

    adiaiilor folosite n telefonia mo&il au raportat! n *eneral! lipsa vreunei influene asupra incidenei tumorale) Jn

    tudiu demn de amintit e cel al lui Jtterid*e et al (222 al crui re"ultat nu se coro&orea"! ns! cu un studiu similar al

    ui ,epacoli (1993 care a *sit c e+punerea la radiaie :SM a cau"at cre%terea incidenei limfomului la %oareci) >n

    tudiul lui Jtterid*e s$a folosit un numr mai mare de animale! do"imetria a fost mai &un! perioada de inere su&

    o&servaie a animalelor a fost mai mare! iar istiopatolo*ia a fost complet) @ertilitatea masculin este sensi&il la

    cre%terea temperaturii! iar studiile pe animale au confirmat o sensi&ilitatesimilar n ca"ul e+punerii la radiaii de ,@ cu

    nivele termice) ;+punerea cronic la nivele sc"ute! netermice a fost! n *eneral! fr efect) .ele mai multe studii care au

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    16/37

    nvesti*at efectele radiaiei de ,@ asupra sistemului nervos nu au *sit efecte n e+primarea *enelor sau n privina

    cre%terii permea&ilitii &arierei emato$encefalice) >n ca"ul unei e+puneri intense este posi&il ca activitatea coliner*ic la

    nivelul creierului s fie influenat (Eai et al! 222) ceste modificri pot determina efecte asupra nvrii spaiale %i

    memoriei! dar astfel de re"ultate tre&uie confirmate) XB!!CY

    In privina studiilor epidemiolo*ice se pot spune urmtoarele#

    i ,adiaia de ,@ poate duce la efecte termice cu efecte ne*ative numai dac limitele propuse de I.0I,P sunt dep%ite)

    B!1!16Y

    i .mpurile n pulsuri pot avea efecte auditive care ns nu determin efecte pe termen lun* asupra strii de sntate)

    ii .mpurile de ,@ la care este posi&il s fie e+pus populaia nu pot cau"a cataract ocular)

    v ;+ist puine date epidemiolo*ice despre fertilitatea femeilor e+puse la radiaii! iar re"ultatele sunt incerte (/i*ier %i

    ?arasGa! 1963' Earsen et al! 1991) Pro&a&il cmpurile nu induc avort spontan la femeile e+puse n timpul sarcinii (Earsen

    et al! 1991' =asGinen et al! 1992 %i nici cre%terea malformaiilor con*enitale (\allen et al! 198' \urppa et al! 198'

    =asGinen et al! 1992)XB!1!CY Studii fcute n ;uropa de ;st %i n Scandinavia au relevat o cre%tere marcant n

    prevalena simptomelor neurastenice (o&oseal! tul&urri de somn! ameeli! dureri de cap etc) la oamenii e+pu%i la

    cmpuri de ,@! dar re"ultatele sunt incerte! variind de la ar la ar) Modificrile ematolo*ice raportate la muncitoriie+pu%i sunt nesemnificative %i nu su*erea" e+istena unui efect ne*ativ (5ordevic et al! 198B) Sinteti"nd

    iteratura de specialitate reiese c maoritatea surselor intenionale nu emit radiaii electroma*netice neioni"ante din &anda

    microunde %i radiofrecven peste limitele ma+ime admise de le*islatia in vi*oare)

    n ansam&lu! studiile epidemiolo*ice nu au *sit date care s susin convin*tor ipote"a conform creia e+ist un risc

    crescut de inciden a tumorilor cere&rale! a leucemiei sau a altor cancere n corelaie cu folosirea telefoanelor mo&ile)

    ceste studii nu se pot pronuna! ns! n privina riscului folosirii pe termen lun* a telefoanelor mo&ile %i a e+punerii

    "ilnice sau cumulative la nivele nalte de radiaie sau a apariiei unor tipuri rare de tumori)XB!6Y

    n conte+tul e+istenei acestei incertitudini %tiinifice privind efectele e+punerii la cmpuri electroma*netice! seecomand adoptarea principiuluide precauie prin implementarea unor msuri administrative! de e+emplu! amplasarea

    antenelor de telefonie mo&il la distan de "onele n care se desf%oar activiti cu copii sau persoane &olnave!

    nter"icerea utili"rii telefoanelor mo&ile de ctre copii cu vrsta mai mic de 16 ani! informarea %i formarea populaiei! n

    pe urmarirea starii de sanatate! mai ales de ctre persoanele cu risc de e+punere la surse (utili"atori deperne electrice!

    procedee fi"ioterapeutice! etc) %i nu n ultimul rnd susinere din partea factorilor de deci"ie privind de"voltarea unei

    o*istici adecvate de monitori"are a cmpurilor %i a efectelor)

    Surse de microunde @i radiofrecven78

    i3 c5ipamentele de telecomunica7ii antenele3folosite n domeniul comunicaiilor *enerea"a cmpuri care acoper

    ntre* spectrul electroma*netic) Ea frecvene oase! structurile sunt masive! cu piloni suport cu nlimi de (22 D 42 m)

    n "ona pilonilor! cmpul poate s fiede sute de Lolt

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    17/37

    0oile telefoane mo&ile (sau telefoanele fr fir sunt proiectate s funcione"e la puteri mult mai mici dect ecipamentele

    ndustriale! dar riscul pentru sntate ar putea s apar datorit distanei foarte mici fa de corp! e+# cm (n

    aceast situaie puterea cmpului din interiorul corpului nu poate fi pre"is doar pe &a"a msurrii puterii cmpului

    electroma*netic din e+teriorul corpului) XB! 1BY

    iii3 AA!< Aerrestrial Aruned !adio3este un sistem radio di*ital de ur*en introdus din 1993 %i care operea" la

    frecvene de C22 M/") X1BY

    v3 Bluetoot5este o tenic pentru conectarea dispo"itivelor mo&ile (computer! mouse! telefon mo&il etc

    folosind sistemul radio! n loc de fire)Sistemul operea" la !C4 :/"! cu 1 mili]att putere de vrf %i permite folosirea

    aparatului pe o ra" de 12 m) Puterea de emisie mic duce la e+puneri mici! su& limitele recomandate de I.0I,P 1998

    .omisia Internaional pentru protecie mpotriva radiaiilor neioni"ante)

    v3 !e7elele locale f8r8 fir Eireless C

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    18/37

    .iocanul pneumatic# 122 d?(

    5ecolarea unui avion cu reactie la 122 metri distanta# 1B2 d?(

    ;+ista patru factori care determina nocivitatea "*omotului#

    Intensitatea sau taria sunetului (masurata n d?

    @recventa sau tonalitatea (masurata n /"

    Periodicitatea D frecventa de repetare

    5urata D perioada de timp ct durea"a)

    Ea un "*omot de cca) 1C2 d?! o sin*ura e+punere poate provoca o le"iune permanenta a urecii) 5in fericire! acest

    nivel de e+punere la"*omot la locul de munca este rar) >n mod normal! vatamarea cau"ata de "*omot se produce n timp)

    ;+punerea prelun*ita la "*omot puternic poate conduce la dificultati de au") Pentru protectia lucratorilor! 5irectiva J;

    din anul 22B referitoare la "*omot! care urmea"a sa intre n vi*oare n toate Statele Mem&re n anul 226! sta&ileste o

    valoare limita a e+punerii "ilnice (8 ore la"*omot de 83d?()

    4um poate afecta zomot ul sanatatea si securitatea lucratorilor

    Protearea lucratorilor fata de efectele "*omotului poate fi o sarcina dificila deoarece tre&uie luate n considerare att

    caracteristicile particulare ale "*omotului la locul de munca! ct si alte riscuri e+istente la locul de munca)

    F*omotul poate contri&ui sau poate fi un factor determinant pentru#

    5eficiente de au"

    Ee"iuni ale urecilor! prin asocierea cu e+punerea la su&stante ototo+ice

    Stresul n munca ,isc crescut de accidentare la locul de munca

    Latamarea fatului n timpul sarcinii lucratoarelor)

    Deficiente auditive

    proape toti ne ncepem viata cu cca) B)222 de cili microscopici din coleea! parte a urecii noastre interne) cesti

    cili detectea"a vi&ratiile sunetului si transmit semnale corespun"atoare catre creier) .u timpul! cilii si terminatiile nervoase

    ale acestora se de*radea"a n mod natural cau"nd deficientele auditive le*ate de vrsta) F*omotul e+cesiv

    poate! de asemenea! sa afecte"e cilii! conducnd la pierderea au"ului indusade "*omot) 5e asemenea! "*omotul puternic

    poate cau"a tinitus! precum si alte deficiente auditive)

    Pierderea auzului indusa de zomot

    Pierderea au"ului indusa de "*omot! descrisa de Or*ani"atia Mondiala a Sanatatii ca fiind &oala industriala ireversi&ila

    cea mai frecventa-! este cau"ata! de re*ula! de e+punerea prelun*ita la "*omot e+cesiv! de peste 84 deci&eli (d? () 5esi

    areori dureroasa! le"iunea este permanenta) Primul simptom este! de re*ula! incapacitatea de a au"i sunetele ascutite) >n

    ca"ul n care continua e+punerea la "*omot e+cesiv! au"ul se deteriorea"a n continuare si e+ista riscul de a nu mai fi

    au"ite nici sunetele mai putin ascutite) 5e re*ula! acest fenomen afectea"a am&ele ureci)

    Pierderea au"ului nu numai ca poate priva o persoana de a lucra la ntrea*a sa capacitate! dar poate distru*e si viata

    ociala a persoanei respective! i"olnd$o de comunitatea din ur)

    https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/imm/noise.htm/#bmk_yawc_10https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/imm/noise.htm/#bmk_yawc_10https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/imm/noise.htm/#bmk_yawc_10
  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    19/37

    Ainitus

    =initus$ul este o sen"atie auditiva de tiuit! suierat sau "um"ait) Studiile au indicat faptul ca o e+punere prelun*ita

    a "*omot aproape ca du&lea"a riscul de tinitus) S$a constatat o incidenta a riscului de tinitus de 4CK! printre lucratorii

    e+pusi la niveluri ridicate de "*omot pe o durata de peste 12 ani) >n ca"ul e+punerii la "*omot cu caracter de impuls!

    ncidenta riscului de tinitus poate atin*e 32 K)

    Socul acustic

    >n centrele de apel! precum si n alte locuri de munca! lucratorii pot fi e+pusi la socuri acustice) Socul acustice defineste ca o crestere &rusca a "*omotului cu frecventa nalta transmis prin casti' acesta poate

    fi determinat de interferente pe linia telefonica) ;+punerea la aceste socuri poate cau"a durere! le"iuni ale urecii! si poate

    fi un factor al stresului n munca)

    Deplasarea temporara a praului de audibilitate

    0u ntotdeauna pierderea au"ului are caracter permanent) O e+punere de scurta durata la "*omot puternic! cum ar fi

    mu"ica din clu&uri! sau la"*omote cu caracter de impuls! cum ar fi e+plo"iile! poate conduce la pierderea temporara a

    au"ului la sunete nalte precum si la tinitus' deo&icei! au"ul normal revine dupa cteva "ile) cest fenomen este cunoscut

    u& numele de Udeplasare temporara a pra*ului de audi&ilitateU)

    +nteractiunea cu Gaentii to0iciG

    5iverse su&stante! inclusiv unii solventi si metale *rele! sunt ototo+ice) ;+punerea la aceste su&stante cimice poate

    afecta urecea) Studiile evidentia"a ca e+punerea att la unele su&stante ototo+ice! ct si la "*omot! amplifica

    iscul de afectare a urecii)

    Stresul n munca

    Sunetele puternice si &ruste declansea"a reactii instinctive de tipul Ulupta sau fu*iU! *enernd eli&erarea de adrenalina si

    cortisol) cesti doi ormoni maresc ritmul cardiac! presiunea arteriala si meta&olismul! *enernd starea de UstresU).onform studiilor! unul din patru an*aati din cadrul Jniunii ;uropene sufera de stres n munca! ceea ce *enerea"a! la

    nivelul Jniunii ;uropene! costuri de miliarde de euro su& forma detimp de lucru pierdut! celtuieli pentru n*riirea

    anatatii si alte celtuieli)

    >n *eneral! stresul n munca este determinat de mai multi factori de risc! unul dintre acestia fiind "*omotul) F*omotul nu

    re&uie sa fie neaparat puternic pentru a cau"a starea de stres) 5e e+emplu! uneori este suficient un "um"ait sla&! dar

    persistent)

    Modul n care "*omotul afectea"a nivelul de stres al lucratorilor depinde de un ansam&lu de factori! printre care! n

    pecial#

    natura "*omotului! inclusiv volumul! tonul si previ"i&ilitatea acestuia'

    comple+itatea sarcinii de munca efectuate de lucrator'

    limita stresului si forma fi"ica a fiecarei persoane! inclusiv starea de o&oseala)

    !iscul crescut de accidentare

    >n ;uropa se nre*istrea"a anual peste 3!4 milioane de accidente de munca) 5esi este dificil de cuantificat

    olul "*omotului n producerea acestor accidente! lo*ica si datele indica faptul ca acest rol poate fi semnificativ) F*omotulpoate conduce la accidente prin#

    pertur&area comunicarii ver&ale ntre lucratori'

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    20/37

    mascarea sunetului emis de un pericol iminent sau de semnalele de averti"are'

    distra*erea atentiei lucratorilor! cum ar fi soferii'

    cresterea stresului n munca)

    $atamarea fatului

    F*omotul puternic poate afecta fatul n timpul sarcinii! ciar n conditiile n care lucratoarea *ravida poarta

    ecipamentul individual de protectie auditiva) 5irectivele europene transpuse n le*islatia Statelor Mem&re solicita

    an*aatorilor sa protee"e lucratoarele *ravide fata de riscuri! inclusiv fata de riscul indus de "*omot)

    2.!iscul pentru sanatate determinat de factorii economici-de munca -psi5osociali si problemele de PS apopulatie

    Munca precar8 pune n pericol s8n8tatea lucr8torilor

    Munca precar este definit! n *eneral! ca fiind acea form de an*aare care aduce venituri puine %i care este inferioar

    din punct de vedere calitativ! oferind %anse reduse de formare %i de avansare n carier) Oamenii an*aai cu contracte de

    munc precare ndeplinesc! de o&icei! cele mai periculoase sarcini! lucrea" n condiii dificile %i &eneficia" de mai puin

    formare n materie de SSM) Munca n condiii insta&ile poate *enera sentimente de insecuritate %i cre%terea stresului de

    ori*ine profesional)

    +ntensificarea muncii duce la apari7ia unor probleme de s8n8tate

    =ermenele stricte %i ritmurile rapide de lucru sunt cau"a pentru care un numr din ce n ce mai mare de lucrtori din J; se

    confrunt cu un volum mare de munc %i presiuni crescute la locul de munc) ,educerea locurilor de munc! volumul din

    ce n ce mai mare de informaii care tre&uie tratate la locul de munc ca urmare a apariiei noilor tenolo*ii de

    comunicaie %i solicitrile tot mai numeroase mprite ntre mai puini lucrtori pot antrena! de asemenea! un stres

    profesional crescut)

    $iolen7a sau 58r7uirea moral8 pun n pericol lucr8torii

    Pro&lema violenei %i a ruirii la locul de munc este din ce n ce mai n*riortoare) 5e%i acestea afectea" toate tipurile

    de ocupaii %i sectoare de activitate! prevalena este ridicat n sectoarele sntate %i servicii) Pierderea ncrederii n sine!

    an+ietatea! depresia %i ciar sinuciderea pot fi o consecin a acestei pro&leme)

    Dezec5ilibrul ntre via7a profesional8 @i via7a privat8 afecteaz8 familiile

    Lolumul mare de munc %i pro*ramele de lucru prea puin fle+i&ile n*reunea" reali"area unui ecili&ru corespun"tor

    ntre viaa privat %i viaa profesional! n special la femei! care continu s se confrunte adesea cu munca n dou

    cim&uri-! mai nti la locul de munc! apoi acas) ceasta poate conduce la apariia stresului %i a altor efecte ne*ative

    asupra sntii oamenilor! mai ales atunci cnd nu este posi&il ca an*aaii s %i adapte"e condiiile de munc nevoilor lorpersonale) Peste C2K dintre an*aaii din J;3 care au avut un pro*ram de lucru prelun*it s$au declarat nesatisfcui de

    aportul dintre viaa lor profesional %i viaa de familie)

    "%.PS populatiei influentata de calamitati naturale seism-eruptie vulcanica-inundatie34HA!MH!HC.utremurul vine pe nea%teptate) ;l nu poate fi (nc prev"ut de %tiin) .utremure mici se petrec pe toat suprafaa

    *lo&ului! dar cele puternice sunt limitate la anumite "one *eo*rafice predispuse la seismicitate) nual pe *lo& se petreccam 1C2 cutremure puternice! de *radul 6 pe scara ,icter sau peste) .onform acestei scri! un cutremur cu un anumit*rad (3 este de 12 ori mai puternic dect altul cu un *rad imediat inferior (respectiv 6) Jn cutremur de *radul 4 de*a oener*ie ecivalent cu e+plo"ia a 12 Gt e+plo"i&il)

    Pregtiri:scult comunicatele de la radio' ntrerupe sau ncide racordurile de alimentare principal cu *a"e! electricitate %i apde la reelele comunale' co&oar o&iectele *rele de pe rafturile mai nalte' fi+ea" o&iectele *rele %i mo&ilele care ar puteacdea' ndeprtea" materialele inflama&ile! e+plo"ive sau to+ice) @ provi"ii de# ap! ran! o lantern! o trus de primautor! un stin*tor de incendiu' pre*te%te trusele mici %i mari de supravieuire) le*e din timp locurile n care te$ai puteaascunde %i protea (su& o *rind! o u%! o mas re"istent etc)

    Cnd ncepe cutremurul:

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    21/37

    @ii calm %i acionea" imediat^ >ntr$o cldire# stai nuntrul cldirii! nu fu*i afar) Stai departe de *eamuri! de o*lin"i!mai ales de ferestrele mari) Eocuri &une de stat sunt# un col al camerei' n *olul u%ii (mai ales dac deasupra lui este o*rind puternic' la colurile ncperii' la parter! su&sol sau n pivni) scunde$te su& o mas sau alt mo&il solid careofer protecie %i asi*ur un spaiu de aer n ca"ul pr&u%irii tavanului) 0u sta ln* mo&ile nalte! construite din module)

    Scrile se pr&u%esc primele) 0u fu*i pe scri! nu folosi liftul) Scrile ar putea fi pline de persoane n*ro"ite) scunde$teu& un &irou) 0u sri pe *eam sau de la &alcon) 5ac te$a surprins ntr$un ma*a"in# ndeprtea"$te de *alantare! deafturile mari %i nalte cu

    mrfuri) >ntr$un autoveicul# opre%te ma%ina ct mai repede! dar stai nuntrul ei D cci vei fi aprat de o&iectele care cad):emuie%te$te su& nivelul &ancetei %i vei fi mai aprat dac pe acoperi% cade ceva *reu) 5up ce se termin cutremurul!fii atent la o&stacolele c"ute pe drum! sau la diversele pericole nou aprute! cum ar fi# ca&luri electrice rupte %i c"ute'

    crpturi sau *uri n sol' drumul sau un pod sl&it! crpat! *ata s se drme)n aer liber:ntinde$te pe sol) 0u ncerca s fu*i) S$ar putea s fii trntit sau s nimere%ti ntr$o crptur aprut n sol)

    ;vit a*lomeraia) 0u aler*a) 5eprtea"$te de cldirile %i copacii nali) @ere%te$te de cderea tencuielii! co%urilor!ornamentelor de "idrie) 0u co&or n metrou! n su&teran sau n tunel! cci s$ar putea surpa %i ciar pr&u%i) 0u te *r&i sntri imediat n cas! n cldire! a%teapt s ve"i ce se ntmpl la o eventual replic! la un nou cutremur) cesta ar putea

    declan%a ciar drmarea construciei dea fisurate! sl&ite de cutremurul principal (precedent)Pe un deal e &ine s urci spre vrf) Pantele pre"int pericolul pornirii unei alunecri de teren D din care s nu mai poi

    cpa) =otu%i! se cunosc %i e+cepii# persoane care s$au fcut *em %i s$au rosto*olit pe sol! plutind- pe pmntul cealuneca) Plaele care nu sunt mr*inite de fale"e sau maluri nalte sunt destul de si*ure pentru nceput) 5ar imediat ce seopre%te cutremurul! urc mai sus) S$ar putea s apar un val su&marin (tsunami D mult mai periculos dect orice replic acutremurului principal)Pstreaz-i calmul i gndete-te repede!"..nd porne%te cutremurul D vite"a de aciune este esenial pentruupravieuire) 0u mai e timp s$i or*ani"e"i sau s$i iei cu &ini%orul pe ceilali) 5ac e nevoie! folose%te fora ca s$i ducia loc si*ur sau s$i trnte%ti la sol)#up cutremur:0u prsi imediat cldirea D verific dac drumul e si*ur) Stin*e incendiul) 0u folosi un foc descis) >ncide *a"ele!

    apa! electricitatea) Ea desciderea u%ilor! dulapurilor sau sertarelor s$ar putea s cad lucruri dinuntru) .ur su&stanelecimice! to+ice! periculoase care s$au vrsat) 0u aprinde ci&rituri! &riceta! aparatele electrice dac este posi&il ocur*ere de *a"e) .ircul nclat) >m&rac$te corespun"tor anotimpului) 0u lua cu tine lucruri inutile) Pe drum nu &loca

    circulaia rutier)!HPI+< $HC4mpreun cu *a"ele to+ice! poate

    afecta plmnii copiilor! &trnilor! suferin"ilor de &oli respiratorii) Persoanele sntoase se pot into+ica numai n imediataapropiere a craterului! unde concentraia *a"elor to+ice este mai mare)

    5ar cenu%a vulcanic amestecat cu ap poate produce o ploaie de acid sulfuric %i ali aci"i! cu o concentraie suficientpentru a irita sau ciar arde pielea! ocii! mem&ranele sensi&ile) .nd fu*i din apropierea unei erupii! acoper$i capul cuo plrie *roas sau o casc de protecie) coper$i faa! nasul! *ura cu o masc improvi"at dintr$o crp ud! mai &ine

    cu o masc industrial de praf! ca protecie contra *a"elor otrvitoare! a cderilor de cenu% %i a ploii care o nsoe%te deo&icei) Poart ocelari de protecie etan%ai pe fa! n urul ocilor D ca cei de sGi! nu din cei o&i%nuii) >m&rac$te cuaine *roase) .nd aun*i la adpost! n si*uran! de"&rac$te %i spal cu mult ap pielea e+pus %i clte%te ocii cu apcurat) 5ac te afli mai departe de vulcan! s$ar putea snu mai fie o&li*atorie evacuarea)

    %fera de f&c:

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    22/37

    .a urmare a erupiei pot aprea min*i- uria%e alctuite din *a"e incandescente amestecate cu praf sau cenu%! care seosto*olesc la vale pe pantele vulcanului cu vite"e de peste 142 Gmns autoritile vor lansa din timp avertismente %i alarma) .el mai &un lucru este s pleci din "ona ameninat)cccidente la &araele idrotenice# n teorie! autoritile vor declan%a alarma (un semnal de siren care durea" minutei se ntrerupe de B ori pentru calamitate natural %i vor n%tiina prin telefon %i radio toate localitile din "ona

    ameninat)Ea recepionarea semnalului de alarm! populaia %i animalele se evacuea" n cel mai scurt timp n afara "onei

    nunda&ile! n locurile dinainte sta&ilite pentru astfel de situaii) Lictimele vor primi primul autor! iar asistena sanitarpentru populaie va interveni pentru evitarea unor epidemii) .etenii tre&uie s acione"e cu calm! %tiind c au suficientimp la dispo"iie pentru salvare) Ea prsirea locuinei se vor lua numai o&iectele de valoare %i cele strict necesare' nu

    uita s ntrerupi alimentarea casei cu *a"e! curent electic! ap de la reea) >n ca" c te surprinde apa! urc$te pe o cldiree"istent)

    - #up inundaie:0u pleca! nu um&la pn ce nu e%ti si*ur c pericolul a trecut) Poate mai vin %i alte viituri sau furtuni)/rana nu va fi *reu de *sit! pentru c %i animalele se vor refu*ia tot spre nlime) tenie ns# animalele speriate de appot deveni periculoase)pa de &ut poate fi mai *reu de *sit! cci cea din apropiere este murdar! contaminat) Pentru &ut folose%te apa deploaie %i fier&e apa din alte surse) .nd apa se retra*e! las n urma ei distru*eri! resturi! cadavrele victimelor) pa rmaseste poluat) Pot aprea &oli sau molime) 0u mnca nici un cadavru sau alte resturi (arde toate mortciunile! fier&e %ide"infectea" orice ap nainte de a o folosi) Jnele produse ve*etale pot scpa %i pot fi &une de mncare' la fel psrile)

    "1.!iscul pentru sanatate influentat de modificarile lobale ale climei -situatiile tensionate - aravate sie0ceptionale ale mediului ambiant si problemele de PS

    .reVterea mi*raViei ca urmare a scim&rilor climatice) Impactul scim&rilor climatice asupra economiilornaVionale! a ranei Vi apei disponi&ile! precum Vi asupra creVterii nivelului mrii! risc s determine intensificareafenomenului mi*raViei la nivel *lo&al) *ravarea condiViilor de mediu va afecta ns n special mo&ilitatea intern Vi

    nterre*ional) .a urmare a creVterii cererii de asistenV umanitar Vi de protecVie a sntVii *rupurilor vulnera&ilecare mi*rea" ctre J; sau n cadrul teritoriului J;! ar putea fi necesar consolidarea capacitVii sistemelor de sntateale statelor mem&re)5e asemenea! creVterea posi&il numrului de refu*iaVi din Vri terVe ctre teritoriul J; D care constituie o destinaViefrecvent pentru flu+urile mi*ratorii D ar putea determina o presiune suplimentar asupra sistemelor de sntate din statelemem&re) Spriinul acordat de J; Vrilor care *enerea" flu+urile mi*ratorii n vederea *estionrii la faVa locului a

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    23/37

    efectelor posi&ile ale scim&rilor climatice Vi a persoanelor evacuate vor atenua impactul potenVial al scim&rilorclimatice asupra deplasrii populaViilor) ceste msuri ar putea atenua sau limita pro&lemele cu care statele mem&re risc se confrunte) >n mod similar! ar putea fi util planificarea pre*tirii sistemelor de sntate din J;! n vedeream&untVirii capacitVii lor de a *estiona astfel de pro&leme)

    :rupuri vulnera&ile) 5up cum s$a estimat dea n privinVa valurilor de cldur! efectele *lo&ale ale scim&rilorclimatice asupra sntVii s$ar manifesta n mod etero*en n diferitele re*iuni ale ;uropei) Sntatea Vi &unstarea sunttrns le*ate de factori socio$economici cum ar fi venitul! locuinVa! serviciul! educaVia! *enul Vi stilul de viaV' astfel!

    efectele scim&rilor climatice ar afecta ine*alitVile n materie de sntate ntre Vri Vi n interiorul acestora Vi ardetermina o distri&uVie ine*al Vi sarcini suplimentare pentru *rupurile cu venituri modeste Vi pentru unele *rupurivulnera&ile! cum ar fi copiii! persoanele care lucrea" n aer li&er! persoanele n vrst! femeile Vi persoanele care sufer

    dea de afecViuni)5e e+emplu! ca"urile actuale de mortalitate le*at de cldur indic o dependenV puternicde factorii socio$

    economici) >n ca"ul anumitor efecte! de e+emplu mortalitatea le*at de cldur sau de poluarea atmosferic! persoanele nvrst sunt mult mai vulnera&ile! fiind posi&il ca Vi alVi factori care afectea" acest *rup s fie le*aVi de situaVia socio$economic)

    "2.Scopul -metodoloia si baza leislativa privind oranizarea si efectuarea e0amenelor medicale a populatiei incazurile de deteriorare a starii mediului ambiant.

    =raumatismele sunt cele mai *rave urmri ale situaiilor e+cepionale %i se e+prim n diferite forme! ncepnd cue"iuni mici %i pn la traume care se finali"ea" cu moartea clinic %i cea &iolo*ic) =raumatismele de re*ul! sunt ni%tee"iuni corporale provocate de factorii mecanici! cimici! termici! electrici) =raumatismele pot fi ncise %i descise)

    .ele ncise se caracteri"ea" prin ceea c dup aciunea factorilor te*umentali (pielea %i mucoasele din cavitileor*anelor rmn intacte)

    sta nu nseamn c astfel de traume ca contu"iile pot fi socotite dintre cele u%oare) 5eseori contu"iile toracice %i alea&domenului pot fi urmate de le"area or*anelor interne cum sunt plmnii! ficatul! splina care provoac emora*ii interneau ciar mortalitatea) =raumatismele descise sunt mult mai periculoase fiindc provoac ntotdeauna emora*ii

    e+terne %i sunt infectate)>n ca" de cutremur predomin le"iunile corporale mecanice %i ndeose&i sindromul compresiei esuturilor mem&relor

    nferioare! fracturile! contu"iile %i leziunile &rganel&r interne.>n ca" de incendii predomin arsurile! care uneori pot fi ncom&inaie cu le"iuni mecanice)

    Ea inundaie de re*ul se nre*istrea" necul)Pentru situaia e+cepional provocat de poluarea mediului cu su&stane radioactive este caracteristic apariia &olii

    actinice n form acut %i cronic)

    Simptoamele traumatismului sunt# durere! dere*lare a funciei or*anelor le"ate! deformarea re*iunii traumate! apariiacomplicaiilor n re*iunea traumat (emora*ii! rni! %ocul D starea *rea a or*anismului provocat de impulsurile dedurere care ptrund n sistemul nervos central) 7ocul se manifest prin indiferena a&solut a sinistratului! pielea devinepalid! privire fi+at! puls mic frecvent %i tensiune arterial sc"ut) .nd forma %ocului traumatic este de *rad maor!inistratul poate cdea n stare de moarte clinic)5e"astrul se caracteri"ea" prin epidemia de rnii) >n teren este vor&a de asi*urarea a patru etape din relaia medic$

    &olnav care alctuiesc un tot divi"i&il din raiuni didactice) cestea sunt#1) ;tapa triaului rniilor! asi*urarea primului autor pentru pstrarea vieii %i sta&ili"area situaiei &olnavului n vederea

    ransportrii) ctivitatea se desf%oar la scena de"astrului)) =ransportarea rniilor spre "onele neafectate de de"astru n vederea acordrii n*riirilor medicale speciali"ate)B) cordarea n*riirilor medicale comple+e recuperatore n spital)C) Eimitarea desemnrii epidemice! actualitatea reali"at n proporii de peste 42K prin cele dou etape iniiale descrise

    i completate cu msuri specifice supervi"ate de medic)Primul autor cuprinde totalitatea msurilor a&solut necesare pstrrii vieii rniilor! pe prim plan este necesar s se ia n

    vedere meninerea condiiei fi"ice a acesteia prin ne a*ravarea le"iunilor e+istente sau prin crearea altor le"iuni) Primulautor tre&uie s urmreasc refacerea rniilor) Prioritile activitii medicale sunt# respiraia! asi*urarea cilorespiratorii li&ere %i eventuala respiraie artificial' circulaia sn*elui %i eventual masaul cardiac e+tern' sn*erarea!

    oprirea eventual a altor emora*ii %i evaluarea nivelului de cuno%tine n vederea *idrii activitii ulterioare)5up verificarea acestor puncte se trece la tratarea le"iunilor de ordinul al II$lea' %oc traumatic! arsuri! nec!

    electrocutri! into+icaii acute) ;ducaia sanitar a populaiei %i determinarea n teritoriu a persoanelor cu cuno%tine deprim autor! actuali"ate %i verificate! precum %i a unei &a"e materiale minime %i rapid mo&ili"a&il! pot reduce mortalitateacu procente semnificative)

    Protecia omului n diferite situaii e+cepionale este cea mai important o&li*aie a P. %i a tuturor or*anelor careor*ani"ea" msurile de salvare n focare)

    Principiile de &a" n ce prive%te protecia omului n situaii e+cepionale sunt#$ pre*tirea populaiei din timp de a cunoa%te formele %i caracteristicile diferitor situaii e+cepionale! modul de

    comportare %i aciuni n focare'$ pre*tirea din timp a miloacelor de protecie (a or*anelor respiratorii! ocilor! te*umentelor! feei! miloacelor

    colective %i medicale! fiecare tre&uie s studie"e %i s cunoasc practic cum tre&uie de folosit aceste miloace'$ construcia din timp a miloacelor colective de protecie'

  • 7/25/2019 Totalizare PS (1)

    24/37

    $ informarea populaiei din timp (sau fr ntr"iere despre pericolul situaiei e+cepionale prin difu"area semnaluluitenie tuturor-'

    $ or*ani"area msurilor de salvare %i ur*en n focare cu diferite fore ale P.'$ evacuarea %i strmutarea populaiei din "onele situaiilor e+cepionale'$ acordarea autorului medical sinistrailor

    "". n cursulposturilor prelun*ite sau al perioadelor de restricie! are loc %i de*radarea

    proteinelor %i utili"area acestora ca su&strat ener*etic alturi de lipide! fenomen neeconomic pentru or*anism deoareceproteinele au un important rol structural %i! de aceea! nu pot fi utili"ate n e+ces fr a afecta supravieuirea))

    http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_o_viata_sanatoasa.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_comportamentul_alimentar.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_hrana_sanatoasa_si_hrana_nesanatoasa.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_compozitia_alimentelor_aditivi_alimentari.htmlhttp://www.bioterapi.ro/vegetale/index_vegetale.htmlhttp://www.bioterapi.ro/vegetale/index_vegetale.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLant_trofic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLant_trofic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_o_viata_sanatoasa.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_comportamentul_alimentar.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_hrana_sanatoasa_si_hrana_nesanatoasa.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_compozitia_alimentelor_aditivi_alimentari.htmlhttp: