Din cele mai vechi timpuri gi pina la sfargitul veacurilor, omul1:5yt"t gi va ciuta si dobindeasci cel mai inalt idear: ,,FEzucI-REA."

cei mai mulli oameni au ciutat-o in acumularea bunurilormateriale gi-satisfacerea plicerilor biologice, gandind ci viafaterestri fiind scurti, trebuie triitr mai inienr, Je.i dupi

-orri.trupul NU MAI ESTE NIMIC. ' L

elpi - din nefericire - mai pufini, cred ci Dumnezeu nu ne-a:j.tl numai pentru viafa aceasta vremelnici, ci gi pentru o via-!i viitoare - nemuritoare

^ $i ca atare nu trebui" rl ,r. ingrijimnumai de trup, ci gi de suflet, deoarece sufletul este NEiliuRI-ToR. Pentru acegtia conceplia de viafi este aceasta: TRArMPENTRU CA SANE MANfUIM.

,,ce este MANTUIREA? Este eriberarea din robia picatului gia morlii gi dobandirea vIETII DE VECI, in HRISTOS. Er ,r.-.fost ficutr cu putinfr prin intrupare a,iertfagi invierea Domnuluinostru Iisus Hristos gi ne-o insugim prin harul dumnezeiesc, cucare trebuie si conlucrim prin GREDINTA gi FAprE BUNE.De mantuire se poate invrednici orice om, c6ci Dumnezeu vo-iegte c1t9_!L oamenii si se mantuiasc[ gi la cunogtinfa adeviruluisi vini' (I Timote i Zn).

Marituirea trebuie si fie cea dintai datorie gi c9a mai mare gri-ji a credinciosului, cd,ciMAntuitorul zice: ,,ce-ifolosegte omfiuisi cagtige.lumea intreagi, daci-gi pierde rofl.tul? sau ie ar puteada omul, in schimb,penlru sufletul siu?,, (Marcu gro-rz).

MAntuirea o dobandim NUMAI cu AJUTORUL LUIDUMNEZEU, Care, dupa cum ne invali gi Ciezul,,,p.rrtro rroioamenii gi pe-nt_ru a noastri mantuire s-a-pogorat din ceruri gis-a intrupat de la Duhul sfbnt gidin Fecioira'Maria gi s-a frcut

om" gi a fost jertf[ de ispigire pentru picatele noastre (I Ioan4'o); mAntuirea este,,RASCUMPARAREIt'' omului din p[cat.

In cregtinism, mAntuirea este OPERA IUBIRII lui Dumnezeupentru oameni, pe care El ii cheami la mAntuire qi a IUBIRIIOMULUI, care rispunde la chemarea lui Dumnezeul este unproces teandric - dumnezgiesc gi omenesc in acelagi timp.

Prin iubirea lui Dumnezeu citre om qi a omului fa![ de Dum-nezeu se ajunge la desivirgirea, la indumnezeirea omului, laMANTUIREAlui.

naANruIToRUL esre IISUS HzuSTOS, FIUL LUI DUM-NEZEU, DUMNEZEU intrupat din iubire pentru mintuireaormrlui.

Unde afl[m ADEVARUL despre mAntuire? ADEVARULcare duce la mintuire il gisim in SpANTA BISERICA ORIO-DOXA.

De ce in BISERICA ORTODOXA? Pentru c[ ea (ntSfnfCAo RroD oxA) este STATPUL 9i TEMELIA ADEVARULUI ( ITim 3ts).

De la cine are ea acest ADEVAR? Ea a primit ADEVARULde la Dumnezeu insugi, vestit prin prooro-i gi implinit prin II-SUS HRISTOS MANTUITORUL. IatI de ce MANTUIREAse realizeazi prin HRISTOS ln BISERICA. IISUS HRISTOSeste MANfUtfOnUI- lumii, iar BISERICA este agezimAntuldivino-uman intemeiat de HRISTOS care conduce omul peCALEAMANTUIRII.

Trebuie sI' gtim ci MANTUIREA are doui infelesuri: unulobiectiv gi altul subiectiv.

MANTUIREA obiectiv[, insemneazl \acrarea mintuitoa-re a lui HzuSTOS, care este DUMNEZEU gi OM, pentru totneamul omenesc, de la ADAM pAn[ la sfirgitul vecurilor, griniNrnupannA, MoARIEApe CRUCE, iNWEREAqi iNAr-

2

TAREA sA la ceruri, in slavi de-a dreapta TATALUI (ert. vtdin CREZ).

MANTUIREA subiectiv,i, insemnea 26. acceptarea gi insugi-rea roadelor rrscumpiririi (mAntuirii) de fiecaie om in parte inF{RISTOs gi in BISERICA, care se oferl in DAR de citre DUM-NEZEU. Pentru dobdndirea mintuirii sunt necesare 3 elemen-te, cunoscute sub denumirea de condiliile mintuirii: 1. HARUL2. CREDINTA 3. FAPTELE BLINE.

ce este HARUL? HARUL sau DARUL este puterea dumne-zeiasci pe care Dumnezeu il acordi omului in mod gratuit invederea mantuirit:Igiln4, omul nu se poate mantii singur,cici n-ar avea GREDINTA gi puterea de mantuire. HARUL iaceinceputul mAntuirii gi trebuie s{ fie prezent in tot timpul vieliiomului. MAntuitorul ne spune clar: Tir6 MINE no poteg faienimic. (Ioan lSt).

Daci HARUL face inceputul mantuirii, nu cumva el lezea-f^

(;tirbegte) libertatea o-,rloil Nicidecum. si gindim pu1in.cand cineva ifi oferi un dar (cadou) tu ai libertatEa depliia se-lpltll:{i:gI lu.Aga este qi cu HARUL (darul) pe c"teli-l oferiMANTUITORUL. Egti liber sd-l primegti sauhu (se-[ refuzi).!19i se te mantuie;ti, accepfi HARUL. Nu te intereseaze MAN-TUIRE& ilr.efuzi, nu-l primegti.. Dac5.ai acceptat FIARUL, atunci conlucrarea ta este liberl(nesiliti)

Acest fapt_ este probat de constatarea ci. NU tofi oamenii semintuiesg degi HARUL se acordi GRATUIT d; DumnezeuTUTUROR oamenilor.

Dumnezeu respecte LIBERTATEA omului: oFERA dar NUOBLIGA.

, Ci.r6.i"bjr:;i ribdare ne arat[ Domnul: ,,Iati Eu stau la ugi

(uga inimii) gibat; de-Mi vaauzicineva glasul giva deschide uga,5

I voi intra.la el gi voi cina cu el gi el cu Mine" (Apoc. 320).. ce_se intampli cand omul a primit HARul;datoritl hbertitiilui? Conlucrarea libertifii omului cu HARUL dumnezeiesc searati prin: CREDINTA qi FAPTE BUNE.

si nu uitim nicio clip1, ca MANTUIREA nu poate fi dobdn-diti nici de omul singui fire ayutorul Harului, niii de Harul sin-gur fhr[ acceptarea li6era.(conlucrarea) omului, crci Dumnezeuii respecte UBERTATEA (voinga libeia)

Fericitul Augustin (ss+-+so) ne inva! dr ,,celce te-a creat firiaportul t5.u, n_u doregte si te mantuiasci, f6ri voia ta. Harul dum-nezeiesc are doui chei - una este in mAna lui Dumnezeu, cealaltein mdna omului; gi precum nu poli deschide decat cu amandoulcheile, tot astfel nu este suficidnt'ca Dumnezeu s6 vrea mintui-rea noastfi,, ci este necesar, ca gi noi si voim."

Ce este CREDINTA?credinla este incrldinlarea celor_ nndrjduite, dovedirea (do-

r'ada) tucrurilor nevizute. Prin credinfi pricepem ci s-au inte-meiat veacurile cu cuvAntul lui Dumnez*, d. r-r,, fbcut din ni-mic cele ce se v5d (Evrei lltsir;.

credinfa are, deci, "

."t..ier transcendental. credinla - inrens religios - inseamni convingerea absolutr in existenta luiDumnezeu, increderea deplina iriEl. (Ioan ZAzz-23) '-- ----

credinfa-se aratiprin mirturisirea lui Dumnezeu gi implini-rea poruncilor Lui. cele mai multe din adevirurile mAntuiloarenu pot fi cuprinse prin raliune sau prin observa{ie - asemeneaadevi.rurilor gtiinfifice - ci ele trebuie crezute,primite ca atare.Aceasta nu inseamnr c[ ele sunt mai pufin sigure sau adeviratedectt adevirurile gtiinfifice, ci - dimpotrivi -_sirnt

-;lt ;;i ,i-go]

t..qi l*:yate, pentru ci sunt descoperite de Dumn ezeu, Cire

este ADEVARUL ABSOLUT. Ele sint cu mult mai de pret simai presus decat adevirurile omenegti, cu cit mai ae prig e'sde

sufletul decit jrupyl pi cu cit mai presus este Dumnezeu decatomul. Iari o dovada'' pentru rd.rrirorii; ;;.$f iirtr"-n'..1prea rar i$i pune viala cineva, pe cind pentr' cere dum".L-i.rti(religi o as e) gi -1u. .d ai vi aga riiii o.rr. d.^ o r*. rri (_#ir): G?.gandim Ia martirii nostri din trecuiuraG; G";; eii;,i; j;lava, Canal, Birigan, E:_O_.r3t etc.) cire ,si-au dat viafa pentru.T9DTNTA iN b uuftrzpd eio'nncc5Sisa DE TARA.FIri CRE?INTA omul nu se poate m'ntui; r€_o spune Sf' Scripturi: ,,Merg.!i itt toatr rumea gi propivia"iii i".rdfrft;#. ghelia la toat{ fb}tlra. Cel ce ,,. .r.di i:;;;" teza,se va mAn_, tui; iar cel ce nu va crede, se v? osandi.. (M.;; rci:;)

- '^rsrr

Marete invalat Blaise pascar gezr-tiett;ir-, mJi.r. ad._y:"i_7:!udecata cea mai simpli ne indJapti spre C;;ai"E,oeoarece este mai forositoare pentru viala vegnica, d*e;;_credinfa'l El propune omenirii intregi ;?; i. prri,r, afirmandcelebrele cuvinte: ,rDaci nu existr Do-r.reu gi eu cred, iru mise va intampla nimic; mor gi odati .o *o*t., ,-",fer$it;;t"i:Daci nu existi Dumne_2.r1;i eu nu cred, de asemenea, nu mi seintampli nimic; mor gi odata cu moartea totur s-a sfbrgit. Daclexisti Dumnezeu gi eu nu cred, ,tur.i ffi;;;;existi Dumnezeu gi eu cred am cagtigat tot,J5.ci este mai logic(rafional) si cred r"."iri."r"i"i Dumnezeu decat in inexistental:t 4uraar, in_lgc_sipierd tbt"t, uoi;air,g, tillr'l" ffffi#VI+T,A VE$NI=C+lvoi cAstig, \irATA l/i"SNjdX.,; ̂ " - us rrvr\r

. lt langi GREDINTa ir b.r-r, ezeu,pentru mintuire omul::.:ffi:.sivdrgeasci

fapte bune, care roit roadele .r.tf*t.i"",Fari FAPTELE^IUNE, CREDINIA e zadarnici, este moar_ti. Iati ce griiegte Sf, Scripiuri:

---'-- v gsvsr'r

,,ce folos, frafilor, dactzicecineva ci are credinfi, iar fapte nuare? oare credinfa poate sil mant"irr.ai; alr*;ii:r rqvLs'

'Lr

,,Credinqa, daci nu are fapt-e, e moartiin ealtttl-(I::"^"?l?',

,,Precum trupul fir[ de *ntq.tttort este, 9i CREDINTAFARA

fnPfg moarti estei' (Iacov2'6)' - - r-- Co.rerrtul Scripturii ne atrage atenlia 91rL^J.\decata

viitoare"

o.-."ii "o, n ;"i..4i a;pt i;ptele lor. (A se 4 t . 2531 -46) .

- - n"p *"f rorrrat .r. or, ̂ptoYilb, cate zice:,Ct"?g t^,YXt

li::t[, pe Dumnezeu imprumutt''. Aceste cuvinte se atla 9r rll )Ianta

S.t'i"#t Jrr no rroir"i atAta; Cartea sfAnt[ ne asigur[ c[ Dum-

,r.16o va rlspliti fapta cea bun[ a omului'Daci mlntuirea obiectivi sau riscqmPirarea-3:11r**-,oTt .

nesc din robia Pa ea EXCLUSIVA a lui

HzuSTOS iNinUPAI 'mantuirea subiective sau ind-rePtarea esteHzuSTOS 1NTRUPAI

il;;. h bo*r.reu cAt gi a omului, deoarece omul igi insugeqte

roadele riscumpir5rii cu aptorul HARULU| 91in (Romani 3'*)

p'i"Eiuorifnq' raprb nuNE (94't* 5u),-,^ Dupi ce am cunoscut care sunt cele trei condiqii ale mAntuirii

o-"iii(Uanul, CgTpINJA 9i FAPTELE BUNE) si zrbo-vim, cAt de cit, asuPra 1or.

1. HARUL-TIale Bisericii Ortodoxe, care sunt:

ffipentru mintuirea noastri, absolut ne-

cesare sunt primele patru Sfinte Taine'Omul se poate m'Antui gi fbri a se cununa, dar si vieluiasci in

curllie gi dupl voia lui Dumnezeu'Deasemeni se poate mantui 9i firi Taina Sf. Maslu, sau a Sfin-

teiftirotonii, dar^ s5 vieluiascl dup[ poruncile dumnezeiegti'

CuvAntul lui Dumnezeu (Sf. Scripturi) ne inva![:

,,Cel ce va crede 9i se va boteza it'tt" mintui; iar cel ce nu va

.r.d. se va osAndiJ''(Marcu 16tu)'- np"rt"lilo, 1.-* zis Domnul: ,,Lua!i Duh Sfint; c6rora veli

6

ierta pl:?l.l:r le vor fi iertate $i cirora I-e vefi line vor fi flnute,,lfoan 2022'tr). ,,Cel ce va mAnca trupul tUeL !i * bea singeleM.y are.viafi vegnici gi Eu ir voi i""ll il ziua de apJ:;ir"." trl

,,Luali,mincafi, apegf este trupur y;"1!;! aii"" acesta tofi,cr acesta este sang:I. y.y,,.l l.gil celei ivgi;"g-;; pentru mutgt. I.ry1 r!_te iertarea picatelor." @atei 26zo . itl .2 9;REDINTa o p-rimim prindoud; cai: pli" sf. Tradigie gilJ'}:l |..'in1ya (ni6rie); Se raaili. (pi.aJr[) erte anterioa-

1; 'u:lT:,1:.'-lp,r"" ei s-a fransmis prin viu gr;i(p'";;;#j:"-h "t:

scnpturi confine o colecfie de cargi ale vechiului resta_I ment gi Noului restament, sciise sub caraurir., li";;deSfhntului Dutr, illt: perioali j. dft;;6;. ani, adici del,t.Y:t* pani Ii sl Evangherist Ioan, Jrr. . r.rirepocaripsa (cca1400 de ani inainre dgHiis^t9s_'i anul ioo a"pr iriirtrrlAtet sf Tradl,tie, cat gi sf striptura r*pr.lirrtS comoara ceap:t_{:p:e! a Bisericii, care are ii ,rederd ATANTUTREA OA_MENILOR.

Biserica este impirilia lui Dumnezeu pe pimant, pentru cdeste puterea gi conducerea viglii dumnezei.gti i'viafa orneneas_c5' Biserica e trupul tainic al domnului in Duhur Sfrnt. :lriv+{^dg.dv. crgngtgSjc,-mai intAi este Sf. n.J4iu; apoi Bi_serica 9i sf Scripturi. priiind d.p.dv.

"t "rtoiii ,r" ihp"iffiilor, toate trei suit {.^.:::Strr.l$r. pentru *arrioir.a noasrri..sf TRADITIE, sf BISERTGA 9i sr. scnrprurin i"r*.*i

;lnrplEA mnntuirii noastr., i.r. ne ofer6 totalitatea invrfitu-titjP:::o.peririi dumnezeiegti. (Revelaga) :

ESENTA- invafiturii de credinqa.cregtin{ ortodoxi, in for-ma cea mai lapidari (scurti, conciie) se afli in C;;;Gilf"i"rcredinfei) stibiht de primete aoua sinoade E*;;;* iili..JanuJ 325 gi C_onstantiiropol anul ASi ). --:"

unde se afli - in aminunt - inviqit,rr. aceasta? Ea se afli in

r Catehismul sau Mirturisirea de CredinlI Ortodoxi, inv6!6turipe care Biserica o plstreaz[ gi o proplviduiegte nealterati pAnila sfArgitul veacurilor.

3. FAPTELE BUNE, sunt rezultatul firesc al Credinlei princonlucrarea HARULUI dumnezeiesc cu omul.

E de prisos s[ enumerim un gir de fapte bune, deoarece chiarcongtiinfa noastr[ ni le arati.

Pentru cregtinul ortodox, pentru familia lui, cele mai impor-tante datorii care trebuie indeplinite in urcugul duhovnicesc, Pedrumul MANTUIRII sunt RUGACILTNEA, POSTUL, SPo-vEDANm, iiUrAnrA$ANIA, SFANTA LITURGHIE gi lec-rura CAR|ILOR MORAL - RELIGIOASE (Noul Testament,scrierile Sfinlilor Pirinfi, parabolele gi invilitura Mintuitorului,acatiste, paraclise, etc.).

De un real felos pentru fiecare dintre noi este acela de a'ne facein fiecare sear[ un examen de congtiinle a faptelor recent petrecu-te, ca s5 inl{turim pe cele rele gi si le inmu\im pe cele bune.

in fond, ce cere Dumnezeu de la noi oamenii - care suntemcopiii Lui? Cere ca si ne aseminlm cu El, si tindem cltre DESA-vAngmn qi in adevirvom ajunge la DESAVAR$IRE, cAndvomimplini cea mai mare porunci: ,S5 iubegti pe Domnul Dumne-zeul tf,u, din toati inima ta, cu tot sufletul gi cu tot cugetul tiu, iarpe AFROAPELE rAU, CA PE TINE INSUTIj' (Matei 22st-ts).Pentru a in{elege cit mai bine cele spuse pin6 acum, sI citimpilciele urmitoare spre inv[![tura noastr5.:

Erau doi vecini: unul crefincios, care frecventa biserica, celi-lalt ateu, care lua in deridere credinla ortodoxi gi-gi bitea joc deoameni. Ca s$-gi necljeasclvecinuf a umplut un cog cu murdiriigi-a scris pe un bilefel: ,rla gi minincii S-a mahnit credinciosul deo asemenea fapti gi ca s[-i rispundi, a aqezat intr-o ledi!6 fruc-