Proverbele lui Solomon1Cum se dobndeste si se pierde ntelepciunea.1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David,cel ce a domnit n Israel:2 Pentru a cunoaste ntelepciunea sinvatatura1, pentru a ntelege spuseleadnci,3 pentru a dezveli nvaluirile cuvintelor,pentru a pricepe dreptatea, adevarulsi a-i face judecatii dreptar,4 pentru a le da celor simpli2 istetime3si celor tineri pricepere4 si cugetare;5 pe acestea auzindu-le, nteleptulmai ntelept va fi, iar cel grijuliu5 duhde crmuire va dobndi 1nvatatura traduce sensul restrns al cuvntuluipaidia care nseamna, ndeosebi, educareasau instruirea copiilor, formarea lor princultura; asadar, un sens pedagogic. De altfel,terminologia pedagogica nu va lipsi din Proverbe.2Literal: celor lipsiti de rautate. Aici nsacuvntul akaks are sensul de simplu (necomplicat,ingenuu, naiv, candid).3Adica nsusirea de a pricepe din experienta(nu din studiu).4asthesis exprima facultatea de a percepen primul rnd prin simturi si n al doilea rndprin inteligenta; constientizare; pricepere. nIs 28, 3 se vorbeste de un duh al priceperii(pnumatos aisthseos) daruit de Dumnezeucelor ntelepti.5= atent la ce face; prudent; ntelept; circumspect.6 pentru a cunoaste vorba cu tlc si cuvntulneguros si spusele nteleptilorsi ghicitorile lor:7 nceputul ntelepciunii e frica deDumnezeu6, iar cunoasterea e bunapentru toti cei ce o savrsesc; evlaviafata de Dumnezeu e nceputul priceperii,iar cei necredinciosi defaima ntelepciuneasi nvatatura.8 Asculta, fiule, nvatatura tatalui tausi nu lepada rnduielile maicii tale;9 caci cununa de daruri vei primi pecrestet si lant de aur mprejurul grumazului.10 Fiule, sa nu te amageasca necredinciosii,nici sa le faci pe voie, chiar de tevor ruga, zicnd:6Textual: frica lui Dumnezeu. Acest genitivnsa nu nseamna ctusi de putin ca fricaar fi o nsusire a lui Dumnezeu, ci caracterul eiexceptional, superlativ, asa cum este omul luiDumnezeu. Despartind-o de frica obisnuita, comuna,care pune sufletul n dezordine, Sf. GrigorieSinaitul o defineste drept veselie cu cutremursi cu multe lacrimi, cnd harul mngie sufletul.Monahul Calist si Monahul Ignatie Xanthopolmpart frica de Dumnezeu n doua categorii:aceea a ncepatorilor, ilustrata prin textedin Pr 1, 7; Ps 33, 11; Sir 2, 7; 2, 16, dar si prinspusele Cuviosului Isaac Sirul: frica de Dumnezeue nceputul virtutii si rodul credintei; a douacategorie, a celor cu viata duhovniceasca mbunatatita,este ilustrata de Ps 111, 1; Ps 127, 4si Pr 10, 30, iar Sf. Petru Damaschin o atribuiecelor aproape de desavrsire duhovniceasca: eaiubeste virtutea si se teme de schimbare. T. M.:Frica de Dumnezeu este nceputul (principiul)cunoasterii.PROVERBELE LUI SOLOMON 2 96411 Vino cu noi, fa-te cu noi tovarasde-drum7 si cu viclesug sa-l bagam npamnt pe omul cel drept,12 de viu sa-l nghitim, asa cum face iadul,si amintirea lui de pe pamnt sostingem;13 sa punem mna pe strnsura lui ceade mult pret si casele sa ni le umplemde prada;14 partea ta sa ne-o pui noua la mijlocsi toti sa avem o singura punga, obsteasca,si-o singura camara sa ne fie;15 nu-ti face din ei tovarasi de drum, ciabate-ti piciorul de la cararile lor;16 ca picioarele lor spre rautate aleargasi grabnice sunt spre varsare de snge;17 can zadar sentinde latul cnd pasareal vede8 ;18 ca partasii la ucidere si pun deoparteraul; caci raul e al nelegiuituluicare darma.19 Asa le va merge tuturor celor unitin faradelege, caci cu necredinta lor sialunga sufletul.20 ntelepciunea prin raspntii si naltaglasul si pe ulite vorbeste deschis,21 pe coamele zidurilor si face vestirea,la portile celor puternici se asaza si laportile cetatii cu ndraznire graieste:22 Atta timp ct nevinovatii vor tinede mna dreptatea, ei nu vor fi rusinati;dar nemintosii poftitori de batjocura,necredinciosi facndu-se, au urtpriceperea23 si vinovati sau facut spre mustrare.Iata, graiul suflarii mele clocotitor seface pentru voi si am sa va nvat cuvintelemele.7Textual: fii partas de snge.8Verset corectat aici dupa T. M.24 Ca am strigat si nu mati ascultat,si vam ntins cuvinte si nu ati luataminte;25 ci sfaturile mele le-ati defaimatsi mustrarile mele nu le-ati luat nseama.26 De aceea si eu voi rde la nimicireavoastra si ma voi veseli cnd va va venipieirea27 si cnd fara de veste va da pestevoi huietul si cnd ca un vifor sevantmpla surparea sau cnd vor dapeste voi necaz si mpresurare, saucnd cu vuiet veti pieri.28 Atunci voi ma veti chema si eu nu voiauzi, cei rai ma vor cauta si nu vor dade mine;29 pentru ca ei au urt ntelepciunea,iar frica de Dumnezeu nu si-au ales-o,30 nici la sfaturile mele nau vrut sa iaaminte, iar mustrarile mele le-au batjocorit.31 De aceea mnca-vor ei din roadelepurtarii lor si de necuratia lor vor fi satui;32 strmbatatea facuta pruncilor i vaucide si proba de foc9 i va nimici pe ceinecurati.33 Dar cel ce ma asculta ntru nadejdeva salaslui si fara spaima raului vaavea odihna.2ntelepciunea se descopera si senvata.9Proba de foc: cercetare amanuntita, exhaustiva,la capatul careia se rostesc probele zdrobitoareasupra vinovatiei.PROVERBELE LUI SOLOMON 3 9651 Fiule, daca tu vei primi graiurile melesi daca din poruncile mele ti vei facecomoara,12 daca auzul tau va asculta ntelepciunea,daca inima ti-o vei lipi de cunoastere3 si fiului tau i-o vei mbia spre nvatatura;daca tu vei chema ntelepciunea,daca vocea ta i-o vei mprumuta cunoasteriisinfrigurat cu mare glas veicauta priceperea4 si dupa ea vei scormoni cum cauti argintulsintru adnc o vei scruta ca peo comoara,5 atunci vei cunoaste frica de Domnul sicunoasterea lui Dumnezeu o vei afla.6 Caci Domnul este Cel ce da ntelepciuneasi din El2 izvorasc ntelegereasi cunoasterea;7 El comoara le agoniseste celor ce conducspre mntuire si le ocroteste drumul,8 ca sa pazeasca El calea celor ce mergdupa dreptate si sa pazeasca drumulcelor ce se tem de El.9 Atunci vei cunoaste dreptatea si judecatasi calauza le vei fi tuturor pe drumulcel bun.10 Ca dacan cugetul tau va veni ntelepciuneasi daca priceperea i se va pareabuna sufletului tau,11 atunci sfatul cel bun te va pazi si cugetulcel drept te va apara,12 ca sa fii tu izbavit de calea cea reasi de omul al carui cuvnt nu poate ficrezut.1Literal: daca poruncile mele ti le vei ascunde,n sensul ca ele se cer pastrate cu grija,n taina, ca o comoara.2Literal: de la fata Lui; cuvntul prsopon= fata nseamna si persoana.13 O, cei ce parasesc caile cele drepte casa mearga n caile ntunericului!,14 cei ce se bucura de rau si se veselescde dezmatul nebun,15 ale caror carari sunt ntortocheate siale caror umblete sunt strmbe:16 Aceia te vor ndeparta de la calea ceadreapta si te vor nstraina de gndulcel bun.17 Fiule, sa nu te apuce sfatul cel raual celui ce paraseste nvatatura tineretilorsi uita fagaduinta lui Dumnezeu;18 ca acela si-a pus casa n vecinatateamortii, iar cararile lui cu muritoriimerg pe lnga iad;19 nici unul din cei ce merg pe ele nuse mai ntoarce, nici va da peste cararidrepte, fiindca sorocul vietii nu-lva mai apuca;20 ca daca ei ar fi umblat pe cai bune,ar fi dat peste cararile cele netede aledreptatii;21 fiindca cei buni vor locui pamntul sicei lipsiti de rautate vor ramne pe el;22 dar caile necredinciosilor vor pieri depe pamnt si nelegiuitii vor fi alungatide pe el.3ndemn la fapte bune. Lauda ntelepciunii.1 Fiule, rnduielile mele nu le uita, iarinima ta sa pazeasca spusele mele,2 ca lungime de zile si ani de viata sipace ti se vor adauga.3 Milostenia si credinta sa nu-ti lipseasca;prinde-ti-le de grumaz, scrie-tilepe lespedea inimii si vei afla harPROVERBELE LUI SOLOMON 3 9664 si vei gndi ceea ce e bun n fata Domnuluisi a oamenilor.5 Nadajduieste cu toata inima n Dumnezeu,iar cu ntelepciunea ta nu te semeti:6 cunoaste-o n toate purtarile tale pentruca ea sa-ti ndrepte calea.7 Sa nu fii ntelept de dragul ochilortai,1 ci teme-te de Dumnezeu si ferestetede tot raul;8 atunci va fi vindecare trupului tau siodihna oaselor tale.9 Pe Domnul cinsteste-L din osteneliletale cele drepte si adu-I prinos din celece-ti sunt roade ale dreptatii,210 pentru ca astfel hambarele tale sa seumple de gru si din teascurile tale sase reverse vinul.11 Fiule, nu dispretui certarea Domnului,nici nu te descuraja atunci cnd Elte mustra;12 caci Domnul l cearta pe cel pe care-liubeste si-l bate pe fiul caruia-i poartade grija.313 Fericit e omul care a aflat ntelepciuneasi muritorul care a cunoscut stiinta;41Literal: Sa nu fii ntelept doar n sineata; cu alte cuvinte, dobndirea ntelepciunii nue scop n sine, ci instrumentul prin care omulpoate deveni mai bun.2Orice jertfa (prga, prinos, milostenie, binefacere)se cere adusa numai din ceea ce omul adobndit pe cale cinstita; cu banul de furat nu sepoate face pomana.3Asprimea este o componenta (nedorita, darnecesara) a pedagogiei cu care parintii si educasi instruiesc odraslele. Verbul paidvo nseamnaa creste un copil, a-i da educatie si nvatatura,dar si a pedepsi, a certa.4Ca si n multe alte cazuri din Cartea Proverbelor,termeni ca ntelepciune, stiinta, pricepere,cunoastere, cugetare au sensuri foarteapropiate, asa nct nu ntotdeauna se pot face14 ca mai bine e sa negustoresti cu eadect cu vistierii de aur si argint;15 mai scumpa e ea dect nestematele;mpotriva ei nimic din ce e rau nu poatesta; ea li se descopera tuturor celor ce ise apropie si nimic din ce e scump nu-ieste deopotriva.16 n dreapta ei stau ndelunganziliresi anii vietii, n stnga ei stau bogatiasi slava;5 din gura ei se rosteste dreptatea,ea legea si mila pe limba le poarta.17 Caile ei sunt cai bune si toate cararileei sunt n pace;18 tuturor celor ce se lipesc de ea le estepom de viata, iar cei ce se reazema peea sunt ca si cum L-ar avea temelie peDomnul.19 Cu ntelepciunea a ntemeiat Dumnezeupamntul sintru lucrarea mintii6a ntarit cerurile;20 ntru priceperea Lui sau deschisadncurile si norii au izvort apa7.21 Fiule, nu scapa din vedere: pazestemisfatul si cugetarea,22 pentru ca viu sa-ti fie sufletul8 sihar sa fiemprejurul grumazului tau; sidistinctii clare, mai ales atunci cnd ele suntfolosite n constructia stilistica numita paralelismsinonimic. n cazul de fata, ntelepciunea(sofa) si stiinta (frnesis) sunt tratate drept sinonime,si asa se explica de ce textul care urmeazafoloseste un singular.5Sf. Maxim Marturisitorul, gndindu-L peDumnezeu ca vistiernic al ntelepciunii divine,crede ca n dreapta Lui stau cei ce au primit cunostintaimateriala a celor inteligibile, libera denchipuirile sensibile, iar de-a stnga, cei ce audobndit contemplatia naturala prin duh, mpreunacu ntelegerea cucernica a judecatilor.6lucrarea mintii = ratiunea (de unde, caracterulrational al creatiei).7E vorba de apele ce tsnesc din pamnt (prindeschiderea adncurilor) si de acelea ale ploilor.8T. M.: ele vor fi viata pentru sufletul tau.Pentru expresia suflet viu vezi Fc 2, 7 si Ps 118,175.PROVERBELE LUI SOLOMON 4 967vindecare va fi trupului tau si purtarede grija oaselor tale;23 pentru ca, spernd, ntru nadejde saumbli n toate caile tale si pentru ca piciorultau sa nu se poticneasca.24 De te vei aseza, fara de frica vei fi; devei adormi, dulce-ti va fi somnul.25 Nu te vei teme de frica ce vine naprasnic,nici de navalirile necredinciosilordin preajma.26 Ca Domnul va fi deasupra tuturorcailor tale si piciorul ti-l va sprijini casa nu tempiedici.27 Nu te da n laturi de la a-i face binecelui lipsit atunci cnd mna ta poatesa ajute.28 Nu zice: Acum du-te, mai vinomine si-ti voi da atunci cnd tu potiface binele, ca nu stii ce va aduce ziuaurmatoare.29 Nu unelti lucruri rele mpotriva prietenuluitau care vine de oareunde sisi-a pus n tine nadejdea.30 mpotriva omului sa nu-ti placa vrajbafara pricina, ca nu cumva raul sa sentoarca spre tine.31 Nu-ti agonisi numele rau al oamenilorrai, nici nu rvni la caile acestora;32 fiindca necurat este tot nelegiuitulnaintea Domnului; el nu se aduna laolaltacu cei drepti.33 n casele necredinciosilor e blestemullui Dumnezeu, dar curtile celordrepti se binecuvinteaza.34 Domnul le stampotriva celor mndri,dar celor smeriti le da har.35 Cei ntelepti vor mosteni marire, iarcei necredinciosi si vor strni ocara.4ntelepciunea mpotriva pacatului.1 Ascultati, fiilor, nvatatura unui parintesi siliti-va sa cunoasteti cugetarea;2 ca bun dar va daruiesc eu voua, legeamea sa no lasati deoparte.3 Ca si eu i-am fost tatalui meu fiu ascultatorsi drag am fost n fata mameimele,4 celor ce ma nvatau, zicnd:Lipeasca-se cuvintele noastre deinima ta,5 pazeste poruncile, nu le da uitarii,nici nu trece cu vederea graiul guriimele, nici nu-l parasi, tine-ti-l n fata.6 Cstiga-ti ntelepciune, cstiga-ti cunoastere;no parasi, si ea se va tine detine; iubeste-o, si ea te va pazi.7 nceputul ntelepciunii este a-ticstiga ntelepciunea, sin tot cstigultau cstiga cunoastere:8 primeste-o, cuprinde-o, si ea te vanalta; cinsteste-o, pentru ca si ea sate cuprinda,9 pentru ca sa-i dea capului tau cununade daruri si cununa de mngieri sa teacopere.110 Asculta, fiule, si primeste cuvintelemele si anii vietii tale se vor nmultipentru ca multe sa devina si caile vietiitale.11 Ca eu te nvat caile ntelepciunii sipe drepte carari te calauzesc:1Versetele 5-9 sunt realcatuite aici ntro redactarect mai unitara, att dupa LXX, ct sidupa T. M., n asa fel nct ntelesul sa apara ctmai limpede.PROVERBELE LUI SOLOMON 5 96812 daca mergi, pasii tai nu se vor poticni,daca alergi, nu vei osteni.13 Tine-te de nvatatura mea, no parasi,ci pastreaza-ti-o pentru viata ta.14 n caile necredinciosilor nu merge,nici sa rvnesti caile nelegiuitilor;15 n oricare loc li se aduna tabara, nute duce acolo, fugi, ndeparteaza-te;16 ca ei nu adorm daca nu fac rau, lefuge somnul si nu pot adormi;17 ca ei cu bucatele necuratiei se hranescsi cu vinul faradelegii se mbata.18 Caile dreptilor ntocmai ca luminalumineaza, merg nainte si lumina raspndescpnan plinul zilei.19 Caile necredinciosilor nsa sunt ntunecate,ei nici nu stiu cum se mpiedica.20 Fiule, ia aminte la graiurile mele, decuvintele mele alatura-ti auzul;21 pazeste-le n inima ta pentru ca izvoareletale sa nu scada.22 Ca ele viata sunt tuturor celor ce leafla si vindecare fiecarui trup.23 Cu vegherentreaga pazeste-tiinima, caci din aceasta pornesc tsnirilevietii.24 ndeparteaza de la tine graireantortocheata, iar buzele nedreptempinge-le departe.25 Ochii tai drept sa caute, iar geneletale drept sa clipeasca.26 Umblete drepte fa-le picioarelor tale,caile tale ndreapta-le.27 Sa nu te abati nici la dreapta, nicila stnga, ci doar de la calea cea reaabate-ti piciorul.28 Caci caile cele de-a dreapta le stieDomnul, iar cele de-a stnga sunt piezise.29 Ca El drepte va face umbletele tale,iar calatoriile tale n pace le va calauzi.25Fereste-te de desfrnare, iubestecuratia!1 Fiule, ia aminte la ntelepciunea mea,spre cuvintele mele apleaca-ti auzul,2 ca sa-ti pazesti cugetul bun; eu dinpriceperea buzelor ti poruncesc.3 Nu lua aminte la femeia vicleana; cadin buzele femeii desfrnate picura mierecare pna la o vreme ti ndulcestegtlejul,4 dar pe care mai trziu o vei gasi maiamara dect fierea si mai ascutita dectsabia cu doua taisuri.5 Ca nebunia si face picioare ce se coboaraspre ea cu moarte de iad,6 iar urmele ei sunt nestatornice, ca eanu pe caile vietii umbla si alergarileei sunt ratacitoare: ncotro, nici ea nustie unde.7 Asadar, fiule, asculta-ma pe mine sisa nu-mi faci cuvintele desarte.8 Calea fa-ti-o ct mai departe de ea side usile casei ei sa nu te apropii,9 ca sa nu-ti dai viata pe mna altorasi traiul tau pe seama celor ce nu se ndura,10 ca nu cumva strainii sa-si faca satdin averea ta si rodul ostenelilor talesa intre n casa straina.11 Ca pe urma o sa-ti para rau, atuncicnd carnea trupului tau se va topi2Versetele 28 si 29 sunt proprii Septuagintei;editia Rahlfs le numeroteaza cu 27a si 27b.PROVERBELE LUI SOLOMON 6 96912 si cnd vei zice: O, cum de-am urteu nvatatura si cum de-a ocolit inimamea mustrarile?13 Nam ascultat de glasul celui ce macerta si spre cel ce ma nvata nu mi-amplecat auzul;14 pentru att de putin mam coplesitde tot raul, n chiar mijlocul soboruluisi al adunarii.15 Fiule, bea apa din propriile tale vasesi din izvorul propriilor tale fntni.116 Din izvorul tau sa ti se reverse apelesi pe ulitele tale apele tale sa umble;17 sa-ti fie ele doar singur tie avere sinici un strain sa nu-ti fie partas.18 Al tau sa fie izvorul apei tale si cufemeia tineretilor tale sa te veselesti,19 cu ea, caprioara iubitoare, cerboaicaplina de haruri, cu ea sa-ti petreci si ata sa fie ea socotita si cu tine sa fie ntoata vremea; pentru ca de iubirea einconjurndu-te, asa te vei nmulti.20 Nu-ti pierde vremea cu cea straina,nici nu te lasa cuprins de brate pe carenu le cunosti;21 caci caile omului se afla sub ochii luiDumnezeu, Cel ce tine seama de toateurmele lui.22 Faradelegile sunt cele ce-l vneazape om si fiecare se leaga cu lanturilepacatelor sale;23 unul ca acesta moare cu cei nescolitisi de multimea bunurilor lui sa lepadatsi din pricina nebuniei a pierit.1Sf. Maxim Marturisitorul: Cel ce a nvatatsa sape, prin fapte si contemplatie, fntnile virtutiisi ale cunoasterii de sine, asemenea patriarhilor,l va afla nlauntru pe Hristos, izvorul vietii,din care ne ndeamna ntelepciunea sa bem.6mpotriva chezasiei. ndemn lamunca si la viata curata.1 Fiule, de te vei pune chezas pentruprietenul tau, cu vrajmasul tau ai batutpalma;12 caci buzele omului sunt cursa tarempotriva-i sin ea se prinde cu vorbelepropriei sale guri.3 Fa, fiule, ceea ce-ti poruncesc eu, si tevei mntui ca de dragul prietenuluitau te vei da pe mna celor rai , nu telasa, strneste-l si pe prietenul pentrucare te-ai pus chezas;4 sa nu dai somn ochilor tai si nici genelortale dormitare,5 ca sa scapi ca o caprioara din cursa sica o pasare din lat.6 Mergi la furnica, lenesule! Srguiestevazndu-i deprinderile si fii maintelept dect ea!7 Ca aceea, fara sa lucreze pamntul,fara sa aiba pe cineva so ndemne sifara sa fie sub oarecare stapn,8 si pregateste vara hrana si belsug destrnsura la vremea secerisului. Saumergi la albina si vezi ct e de harnicasi ct de curat i este lucrul; de ostenelileei se folosesc, spre sanatate, regii sioamenii simpli; ea de catre toti e iubitasi laudata; cu toate ca puterile-i suntslabe, ea sta n frunte prin aceea ca acinstit ntelepciunea.9 Pna cnd, lenesule, vei sta culcat? sicnd te vei scula din somn?1Chezasia (garantia, raspunderea pentru cineva)era o veche practica la Evrei (vezi Fc 43,9), dar nteleptul nu o recomanda, din cauza ca,foarte adesea, beneficiarul abuzeaza de ncredereacelui ce sa oferit sa garanteze.PROVERBELE LUI SOLOMON 7 97010 Putin somn, putina sedere, putinadormitare, putin sa stai cu minile nsn,11 si ca un rau calator ti va veni saraciasi ca un bun alergator, lipsa.12 Dar daca nu vei fi lenes, atunci ca unizvor ti va veni secerisul, iar saracia caun rau alergator va fugi de tine.13 Omul fara minte si fara lege umblan cai rele; el face semne cu ochiul, batedin picior si nvata amenintnd cu degetul;14 inima ndaratnica, el n toata vremeamestereste raul: unul ca acela glceavastrneste prin cetate.15 De aceea, naprasnic i va veni pieirea,fara de veste va fi taiat si sfarmatde istov.16 Ca el se bucura de tot ceea ce Domnuluraste si de aceea va fi sfarmat,pentru necuratia sufletului:217 Ochiul semetului, limba nedreapta,minile ce varsa snge nevinovat,18 inima ce mestereste gnduri rele, picioarelegrabnice n a face raul,19 marturia strmba care atta minciunasi scornitorul de certuri ntrefrati.20 Fiule, pazeste legile tatalui tau si nulepada rnduielile maicii tale;21 tine-le pururea lipite de sufletul tausin jurul grumazului tau nfasurate;22 cnd umbli, calauza sa-ti fie; cnddormi, sa te pazeasca, iar cnd te scoli,sa stea de vorba cu tine.23 Ca porunca legii este sfesnic si luminasi drum n viata si mustrare sinvatatura,2T. M.: Sase sunt lucrurile pe care le urasteDomnul, si sapte care-i sunt nesuferite. E vorbade viciile enumerate n urmatoarele sase stihuri.24 ca sa te pazeasca de femeia cu barbatsi de pra limbii straine.25 Sa nu te biruiasca pofta de frumusete,nici nu te lasa vnat de nsisi ochiitai si nici nu te lasa nselat de genele ei;26 ca pretul desfrnatei este ct al uneipini, dar femeia vneaza sufletele cinstiteale barbatilor.327 Oare va ascunde cineva foc n snfara sa-si arda hainele?28 Oare va calca cineva pe jaratic farasa-si arda picioarele?29 Asa-i cu cel ce intra la femeie cu barbat:tot cel ce se atinge de ea nu va fifara vina.30 Nu-i de mirare cnd cineva e prinsfurnd, ca el fura ca sa sature un stomacflamnd;31 si daca-i prins, de sapte ori va plati sicu toate averile lui se va rascumpara;32 dar desfrnatul e lipsit de minte, pricinapentru care-si agoniseste pieireasufletului;33 chinuri si ocara sufera si batjocuralui n veac nu se va sterge.34 Caci gelozia aprinde mnia barbatuluiei si mila nu-i va fi n ziua razbunarii;nici o rascumparare nu-i va stingedusmania, nici multime de daruri va fisa-l mblnzeasca.7A te feri de desfrnare.1 Fiule, pazeste-mi cuvintele si din poruncilemele fa-ti un sfat de taina.3Desfrnata de profesie se vinde pentru casa traiasca, dar femeia adultera nu-si urmarestedect poftele.PROVERBELE LUI SOLOMON 8 9712 Fiule, cinsteste-L pe Domnul si te veintari sin afara de El nu te teme de altul.3 Pazeste poruncile mele si vei fi viu,pazeste-mi cuvintele ca pe lumina ochilor;pune-ti-le pe degete, nscrie-ti-le petablita inimii.4 Spune-i ntelepciunii sa-ti fie sora,minte cuprinzatoare agoniseste-ti,5 ca sa te pazeasca de femeia necunoscutasi vicleana cnd te amageste cudaruri de vorbe.6 Ca, dacan casa ei se uita pe fereastranulita,7 si printre feciorii nemintosi l vede peunul mai fara minte8 trecnd pe lnga coltul casei9 si vorbind seara, pentuneric, n linisteasin negura noptii,10 atunci femeia i iese nainte aratndca o desfrnata din cele ce-i fac pe tinerisa-si iasa din minti.11 Ca rasfatata este si neastmparata,ale carei picioare nu-s facute pentrucasa;12 ea, cnd pe-afara se dezmiarda, cndpe la tot coltul ulitei pndeste,13 dupa care se apuca si-l saruta si cuchip nerusinat i zice:14 Am avut de adus o jertfa de pace,astazi mi-am plinit fagaduintele,115 de aceea ti-am iesit nainte dorindutepe tine, si te-am aflat.16 Patul mi l-am gatit cu pnzeturi, cuscoarte din Egipt l-am asternut;17 asternutul mi l-am stropit cu sofransi casa mea cu scortisoara.1Seductia ncepe cu o masca de evlavie. Pentrujertfa de pace vezi Lv cap. 3 si 7.18 Vino, sa ne desfatam cu iubire pnadimineata, vino, sin dragoste sa ne tavalim;19 ca barbatul meu nu-i acasa, departencale sa fost dus,20 minile si le-a ncarcat cu bani sidupa multe zile se va ntoarce acasa.21 Si astfel, cu vorbe multe l-a abatutdin drum si cu laturile buzelor l-a trasdupa ea,22 iar el degrab a urmat-o si iata-l mergndca un bou lanjunghiere si ca uncine la zgarda23 sau ca un cerb ranit de o sageata la ficat,sau ca pasarea ce se grabeste sprelat fara sa stie ca e vorba de viata ei.24 Acum, deci, fiule, asculta-ma si iaaminte la cuvintele gurii mele:25 Inima ta sa nu se abata spre caile eisin cararile ei sa nu te ratacesti, ca eape multi, ranindu-i, i-a nimicit si nenumaratisunt cei pe care i-a ucis.26 Casa ei e drumul iadului, rpa ceduce la camarile mortii.8Despre adevarata ntelepciune.Fiul lui Dumnezeu.1 De aceea, tu vesteste ntelepciunea,pentru ca lucrarea mintii1 sa-ti dea ascultare;2 ca ea pe culmile cele nalte se afla sinrascrucea cararilor e asezata3 si la portile celor puternici si are salassi la intrarile cetatilor se lauda2:1lucrarea mintii = ratiunea.2Se lauda cu voce nalta, asemenea negustorilorambulanti care-si striga marfa.PROVERBELE LUI SOLOMON 8 9724 Oamenilor, pe voi va rog, si catre fiiioamenilor mi ndrept eu glasul.5 Voi, cei lipsiti de rautate, cunoastetiistetimea3, si voi, cei nestiutori, punetila inima!6 Ascultati-ma pe mine, ca lucruri demare pret voi grai si cuvinte drepte voiscoate din buze.7 Cerul gurii mele adevarul l va vesti,fiindca urte-mi sunt mie buzele mincinoase.8 Drepte sunt toate graiurile guriimele, nimic n ele nu-i strmb sau nclcit;9 toate sunt deschise celor ce le ntelegsi drepte celor ce au aflat cunoasterea.10 nvatatura luati, iar nu argint, si cunoasteremai mult dect aurul lamuritsi pricepere agonisiti mai mult dectaurul curat.11 Ca mai pretioasa e ntelepciunea dectnestematele si nimic din ce e scumpnu-i cu ea deopotriva.12 Eu, ntelepciunea, salas i-am facutsfatului, eu am chemat ca martori cunoastereasi cugetarea.13 Frica de Domnul uraste nedreptateasi trufia si mndria si caile viclenilor,iar eu am urt caile nclcite ale celorrai.14 Ale mele sunt sfatul si temeinicia, amea e lucrarea mintii si a mea e taria;15 prin mine domnesc regii si cei puterniciscriu dreptatea;16 prin mine mai-marii devin maimari si prin mine stapnii stapnescpamntul.3Istetimea: cum anume si cnd sa faci un lucru.17 Eu i iubesc pe cei ce ma iubesc,4 iarcei ce ma cauta vor afla har.518 Ale mele sunt bogatia si slava si bunurilemultora si dreptatea.19 Sporul meu e mai de pret dect aurulsi piatra scumpa, caci roadele mele maibune sunt dect argintul curat.20 Eu n caile dreptatii umblu sin carariledreptarelor traiesc la rascruce21 ca sa mpart bunuri celor ce ma iubescsi vistieriile lor sa le umplu de bunatati.Daca va voi spune lucrurile cese ntmpla zilnic, din amintire le voipovesti si pe cele de demult.622 Domnul ma zidit7 ca nceput al cailorSale spre lucrurile Lui;23 ntrunceput, mai nainte de veci mantemeiat, mai nainte de a fi duratpamntul4Sf. SimeonNoul Teolog identifica ntelepciunean persoana lui Iisus Hristos: Daca cineva,pe fata sau n ascuns, si ntoarce iubirea datoratamirelui Hristos spre pofta vreunui alt lucrusi inima lui e tinuta de acel lucru, se face urtMirelui si nevrednic de unirea cu El.5Cuvntul har se afla numai n codicii Alexandrinussi Sinaiticus.6Aceste ultime doua stihuri sunt proprii Septuagintei.ntelepciunea are capacitatea de a cuprinde,simultan, particularul si generalul, amanuntulsi ansamblul.7Aici si n urmatoarele sase stihuri sunt folositetrei verbe pentru nceputul ntelepciunii: azidi, a ntemeia, a naste. n limbajul biblic,a zidi nseamna a face ceva elaborat, organizat,bine definit. A ntemeia este nrudit semanticcu primul, iar ambele se pot referi la ntelepciunen ipostaza ei de nsusire a lui Dumnezeu,activa mai nainte de orice nceput si mai naintede veci. Verbul a naste sustine teza SfntuluiPavel din 1 Co 1, 30, potrivit caruia ntelepciuneae identificata cu Iisus Hristos, adicacu Cuvntul care Sa nascut din Tatal mai naintede toti vecii (Crezul), Cel ce este nascut,nu facut. n Constantinopol, mparatul Justiniansi va pune bazilica sub patronajul Sfinteintelepciuni (Aghia Sofia).PROVERBELE LUI SOLOMON 9 97324 si mai nainte de a fi facut adncurile,mai nainte ca izvoarele apelor safi tsnit,25 mai nainte ca muntii sa fi fost saditisi mai nainte dect toate dealurile, Elpe mine ma nascut.26 Domnul a facut tari si pamnturi nelocuitesi lumea cea mainalta n ceeace-i sub cer.27 Cnd pregatea cerul, eu cu El eram;si cnd Si-a asezat tronul deasupravnturilor,28 si cnd a ntarit norii cei de sus, sicnd, ca pe o temelie, punea izvoarelen ceea ce-i sub cer,29 si cnd a ntarit temeliile pamntului30 eu lnga El eram, una fiind n lucrare,8 eu eram aceea n care El Se bucurasin toate zilele necontenit ma veseleamn fata Lui31 cnd El Se veselea desavrsindu-ne9lumea si ntru fiii oamenilor Se veselea.32 Acum asadar, fiule, asculta-ma:8armzo (cuvnt rar, folosit de numai sapteori n V. T.) nseamna a (se) potrivi, a (se)adapta, a (se) pune de acord, dar si a construi,a dura, a inventa, precum si a (se)uni. Toate aceste sensuri converg catre identificareantelepciunii cu Logosul ca partas la crearealumii (In 1, 3), asa cum ni-L descopera Paveln 1 Co 1, 30. n Textul Masoretic corespondentulebraic al lui armzo are un sens foarteneclar, ceea ce-i face pe traducatori sa oscilezentre: eram lnga El ca un copil drag (OSTY)si eram lnga El ca un mester, BJ, RSV, TOB.Editia romneasca 1936 si urmatoarele traduc:eram ca un copil mic alaturi de El.9syntelo nseamna a mplini (a ispravi, acompleta, a desavrsi) o lucrare, dar nu singur,ci mpreuna cu altcineva (syn-telo). Unargument n plus pentru prezenta si mpreunalucrareaLogosului n actul creatiei.33 Fericit e barbatul care ma asculta1034 si fericit e omul care pazeste cailemele, zilnic priveghind la usile mele,asteptnd la pragurile intrarilor mele.35 Ca iesirile mele sunt iesiri de viatasi [n ele] se pregateste bunavoire de laDomnul.36 Dar cei ce pacatuiesc mpotriva measi pngaresc sufletele, iar cei ce maurasc pe mine, ei moartea o iubesc.9ntelepciunea cheama la prietenie.1 ntelepciunea si-a zidit siesi casa sipe sapte stlpi a ntarit-o;12 jertfele si le-a njunghiat, vinul si l-adres n pahar si masa si-a pregatit-o;3 slugile si le-a trimis sa facanalta strigarela pahar, zicnd:4 Cel simplu, nenvatat, sa treaca pela mine! Iar celor nemintosi le-a zis:5 Veniti si mncati pinea mea si betivinul pe care l-am dres pentru voi!6 Lasati deoparte nerozia si veti trai,pentru ca n veac sa mparatiti;2 cautatilucrarea mintii,3 ca sa puteti trai,si drept calauziti-va ntelegerea princunoastere.7 Cel care-i cearta pe cei rai si vaatrage dispret, iar cel care-l mustra pecel necurat se necinsteste pe sine.10Stihul acesta nu se afla n toti codicii; deaceea el lipseste din cele mai multe versiuni romnesti.1Numarul 7 e simbolul perfectiunii; n cazulde fata, garantia statorniciei si durabilitatii.2Stihul acesta e preluat din Codicii Vaticanussi Sinaiticus.3= Ratiunea, gndirea rationala.PROVERBELE LUI SOLOMON 10 9748 Nu-i mustra pe cei rai, ca sa nu teurasca; mustra-l pe cel ntelept, si el teva iubi.9 Deschide-i nteleptului o cale4, si el vafi mai ntelept; nvata-l pe cel drept sacunoasca, si el mai multa cunoasteresi va dobndi.10 nceputul ntelepciunii e frica deDomnul, iar sfatul celor sfinti e cunoasterea;caci a cunoaste legea e datul cugetuluibun;11 can acest chip vei trai mult si aniivietii tale ti se vor adauga.12 Fiule, daca esti ntelept pentru tine,ntelept vei fi si pentru vecinii tai;5 dardaca te dovedesti rau, singur ti veipurta raul. Cel ce se reazema pe minciuna,acela pastoreste vnturile si totasa se tine dupa pasari zburatoare; fiindcael a parasit caile propriei sale viisi osia gospodariei sale a abatut-o de ladrumul cel drept; el umbla prin pustiufara de apa si prin pamnt facut pentruseceta, si nerodire-si aduna cu minile.13 Femeia nemintoasa, obraznica si nerusinatase face ca-i lipseste dumicatul,14 se asaza n usa casei sale pe un scauncu fata spre ulita15 chemndu-i pe trecatori si pe cei cemerg de-a dreptun drumul lor:16 Cel carentre voi e mai zabauc, satreaca pe la mine; iar celor nemintosile poruncesc, zicnd:17 Atingeti-va dulce de pinea tainuitasi de apa cea dulce a furtului!18 Acela nu stie ca muritorii acolo mor,lnga ea, si can fundul iadului se duc.4= Da-i nteleptului o sansa.5T. M.: Daca esti ntelept, pentru tine esti.19 Tu nsa fugi, n preajma ei nu zabovi,nici nu-ti ntoarce ochiul catre ea, cacinumai asa vei trece ca printro apa carenu te atinge, ca printrun ru strain veistrabate.20 ndeparteaza-te de apa straina, nubea din izvor strain, ca sa traiesti multsi anii vietii sa ti se adauge!10Despre dreptate.1 Fiul ntelept si nveseleste tatal, iarfiul nebun si ntristeaza mama.2 Nelegiuitii nu se vor folosi de averi,dar dreptatea va izbavi din moarte.3 Domnul nu va ucide cu foame sufletulcelui drept, dar viata celor necredinciosio va surpa.4 Saracia l umileste pe om, dar minilecelor ndemnatici1 se mbogatesc.5 Fiul scolit va fi ntelept si pe cel nescolitl va avea sluga.6 Fiul grijuliu scapa de zaduf, dar fiulnelegiuit2 se vatama n spulberul secerisului.7 Binecuvntarea Domnului e pe capulcelui drept, iar gura necredinciosiloracoperita va fi cu plngere timpurie.8 Pomenirea dreptilor e cu laude, darnumele necredinciosilor se stinge.9 Cel ntelept la inima primeste poruncile,dar cel ce nu-si pazeste buzelesempiedica si cade.1Literal: celor barbati; celor vnjosi, ntreprinzatori.2Nelegiuit aici l desemneaza pe omul carenu are o norma de conduita, criterii de a se conducen viata; n opozitie cu omul grijuliu (prudent,prevazator, cu judecata).PROVERBELE LUI SOLOMON 11 97510 Cel ce umbla drept, umbla cu ncredere,dar cel ce-si strmba caile va fiastfel cunoscut.11 Cel ce face semne cu ochi viclean, ntristarele aduna oamenilor, dar cel cemustra cu ndraznire e facator de pace.12 Izvor de viata este n mna dreptului,dar gura necredinciosilor va fi acoperitade nimicnicie.13 Ura strneste glceava, dar iubireai acopera pe toti cei ce nu iubesc glceava.14 Cel ce scoate ntelepciune din buze lbate cu toiag pe cel lipsit de inima.15 nteleptii si tainuiesc priceperea,dar gura celui nesocotit se apropie depustiire.16 Averea celor bogati e cetate tare, darsaracia e pustiirea necredinciosilor.317 Faptele celor drepti sunt facatoarede viata; dar roadele necredinciosilor,de pacate.18 nvatatura pazeste dreptele cai alevietii, dar nvatatura lipsita de mustrarese rataceste.19 Buzele drepte acopera glceava, iarcei ce graiesc ocari sunt tare lipsiti deminte.20 Din vorba multa nu vei scapa de pacat,dar cel ce-si retine buzele va fi prevazator.21 Argint lamurit este limba dreptului,dar inima necredinciosului se vastinge.22 Buzele dreptilor stiu lucruri nalte,dar cei fara minte mor n saracie.23 Binecuvntarea Domnului e pe capuldreptului; ea l mbogateste, si ntristareninima nu i se va adauga.3Bunastarea materiala e pusa pe seama prosperitatiimorale.24 Nebunul face raul rznd, dar ntelepciuneanaste n om lucrarea mintii.425 Necredinciosul se scufundan nimicnicie,dar dorinta dreptului e bineprimita.26 Cnd trece furtuna, necredinciosulpiere, dar dreptul se fereste si pe totdeaunascapa.27 Asa cum agurida strica la dinti sifumul la ochi, ntocmai e faradelegeapentru cei ce o fac.28 Frica de Domnul adauga zile, daranii necredinciosilor se vor mputina.29 Veselia petrece cu dreptii, dar nadejdeanecredinciosilor va pieri.30 Frica de Domnul e ntarirea cuviosului,5 dar prabusire le vine celor ce savrsescraul.31 Dreptul niciodata nu se va clinti, darnecredinciosii nu vor locui pamntul.32 Din gura celui drept picura ntelepciune,dar limba nedreptului va pieri.33 Din buzele oamenilor drepti picuradaruri, dar gura necredinciosilor e ticaloasa.11Tot despre dreptate.1 Cntarele nselatoare sunt urciunenfata Domnului, dar cumpanadreapta i e bineplacuta.2 Oriunde intra trufia, acolo va fi si dispretul,dar gura celor smeriti cugetantelepciune.4Lucrarea mintii = ratiunea.5n limba originala cuvios poate nsemna sisfnt.PROVERBELE LUI SOLOMON 11 9763 Cnd dreptii mor, lasan urma pareride rau, dar pieirea necredinciosului egrabnica si veseleste.4 n ziua mniei averile nu vor folosila nimic, dar dreptatea va izbavi dinmoarte.15 Dreptatea nevinovatului ndreaptacaile, dar necredinta se prabuseste nnedreptate.6 Dreptatea oamenilor drepti i va faceliberi, dar nelegiuitii se prind n proprialor nimicnicie.7 La moartea omului drept nu-i piere sinadejdea, dar laudarosenia necredinciosuluil va face sa piara.8 Omul drept scapa din capcana, iar necredinciosuli ia locul.9 Gura necredinciosului e un lat pentrucetateni, dar priceperea dreptiloraduce spor.10 n bunastarea dreptilor nfloreste cetatea,11 dar prin gurile necredinciosilor sesurpa.12 Omul descreierat i batjocoreste pecetateni, dar mintosul le aduce liniste.13 Omul care vorbesten doi peri da pefata sfaturi n adunare, dar credinciosuln duh ascunde lucrurile.14 Cei ce nu au crmuire cad ca frunzele,dar n sfatul bogat se afla mntuire.21Versetul 4, omis n LXX ed. Rahlfs, este preluatdin Versiunea Ebraica si se afla ca atare nvechile editii romnesti. Desigur, o prefigurarea Judecatii de Apoi.2Sa nu credem ca ne putem crmui pe noinsine, ci avem nevoie de ajutor. Frunza e la nceputtotdeauna verde, n crestere, placuta, apoise usuca cu ncetul si cade; iar la sfrsit e dispretuita,calcata n picioare. Asa si omul necrmuitde cineva: se usuca pe nesimtite si cade si se face15 Cnd se aduna cu cel drept, omul rauface raul si uraste sunetul temeliei.316 Femeia de bunacuviinta e slava barbatului,dar femeia care uraste dreptateadevine tron de necinste. Lenesii nusunt vrednici sa aiba averi, dar cei harnicise reazema pe bogatii.17 Omul milostiv i face bine propriuluisau suflet, dar cel nemilostiv si pierdesi trupul.18 Necredinciosul face lucruri nedrepte,dar semintia dreptilor erasplata adevarului.19 Fiul cel drept se naste spre viata, darprigonirea necredinciosilor sfrseste nmoarte.20 Urciune n fata Domnului sunt cailestrmbe, dar toti cei neprihaniti ncaile lor sunt bineveniti.21 Cel ce da mna ntru nedreptatenu va ramne nepedepsit, dar cel ceseamana dreptate, rasplata dreapta vaprimi.22 Frumusetea femeii fara minte e cacercelul de aur n narile porcului.23 Orice dorinta a omului drept e buna,dar nadejdea necredinciosilor va pieri.24 Sunt unii care risipesc ce e al lor sifac mai mult si sunt altii care aduna cenu e al lor si saracesc.25 Tot sufletul simplu e binecuvntat,dar omul mnios nu arata bine.26 Cel ce tine strnsura, pentru pagnio tine; dar binecuvntare este pe capulcelui ce da.27 Cel ce plasmuieste sfaturi bune cautadaruri bune, dar pe cel ce cautarob vrajmasului. Ct despre expresia: n sfatulbogat se afla mntuire, aceasta nu nseamna cacineva trebuie sa se sfatuiasca cu fiecare, ci sa sesfatuiasca n toate (Avva Dorotei).3Sunetul temeliei: semnul asezarii stabile.PROVERBELE LUI SOLOMON 12 977raul, raul l va ajunge.28 Cel ce se ncrede n avutie, acela vacadea, dar cel care-i ajuta pe cei drepti,acela se va ridica.29 Cel ce nu se poarta bine cu casa lui,acela va mosteni vnt, iar nebunul vafi sluga nteleptului.30 Din roada dreptatii creste pomulvietii, dar sufletele nelegiuitilor vor fiucise de timpuriu.31 Daca omul drept abia se mntuieste,atunci necredinciosul si pacatosulunde se vor ivi?12Sfaturi folositoare pentru viata.1 Cel ce iubeste nvatatura iubeste priceperea,dar cel ce uraste mustrarile enebun.2 Cel ce afla har de la Domnul devinemai bun, dar omul nelegiuit se vatrecen tacere.3 Din nelegiuire nu-si agoniseste omulbunastare, iar radacinile dreptilor nuvor fi smulse.4 Femeia virtuoasa i e cununa barbatuluiei; dar precum viermele n lemn,asa si nimiceste barbatul femeia careface raul.5 Gndurile celor drepti sunt gnduridrepte, dar necredinciosii nascocesc nselaciuni.6 Cuvintele necredinciosilor sunt nselatoare,dar gura celor drepti pe acestiai va izbavi.7 Orincotro se va ntoarce necredinciosul,acolo se va stinge, dar casele1 celordrepti vor dura.1n limbajul biblic, cuvntul casa are dese-8 Gura cunoscatorului o lauda omul,dar pe cel mpietrit la inima l ia n derdere.9 Mai bun e omul umil care muncestepentru el dect cel ce se cinsteste pesine si umbla dupa pine.10 Omului drept i e mila de animalelelui, dar inima necredinciosilor e lipsitade mila.11 Cel ce-si lucreaza pamntul se va ndestulade pine, dar cei ce umbla dupadesertaciuni sunt lipsiti de minte.12 Cel ce se veselesten petreceri cu vinnecinste va lasa n propria lui fortareata.13 Dorintele necredinciosilor sunt rele,dar radacinile credinciosilor sunt binenfipte.14 Pacatosul cade n lat din pricina pacatelorbuzelor sale, dar dreptul scapadin el. Cel ce priveste lin va afla mila,dar cel ce se hlizeste pe la porti necajestesuflete.15 Din roadele gurii sale se va umplesufletul omului de bunatati si rasplatabuzelor lui i se va da.16 n ochii nebunilor, caile lor suntdrepte, dar nteleptul asculta de sfaturi.17 Nebunul n aceeasi zi si arata mnia,dar omul istet si ascunde dispretul.18 Omul drept va vesti credinta temeinica,dar marturia celor nedrepti e nselatoare.19 Sunt unii care, atunci cnd vorbesc,parca ranesc cu sabia, dar limbile nteleptilorvindeca.ori ntelesul de familie (sau comunitatea tuturorcelor ce traiesc ntro casa parinti, copii, servitori,sclavi).PROVERBELE LUI SOLOMON 13 97820 Buzele adevarate fac marturiadreapta, dar martorul grabnic arelimba nedreapta.21 Viclesug este n inima celui ce mesteresteraul, iar cei ce voiesc pace se vorveseli.22 Dreptului nu-i place nimic din ceeace e strmb, dar cei necredinciosi se vorumple de rele.23 Urciune i sunt Domnului buzelemincinoase, dar cel ce lucreaza cu credinciosiei e bine primit.24 Omul care cunoaste e tron al priceperii,dar inima nebunilor ntmpinatava fi cu blesteme.25 Mna celor alesi va dobndi cu usurintastapnire, dar cei vicleni vor fi deprada.26 Un cuvnt nfricosator nfricoseazainima dreptului, dar o veste buna l nveseleste.27 Cel ce hotaraste2 drept si devinesiesi prieten, dar gndurile necredinciosilorsunt lipsite de mila. Pe cei cepacatuiesc i vor ajunge relele, iar caleanecredinciosilor i va duce aiurea.28 Omul viclean nu va nimeri vnatul,dar omul curat e o avere scumpa.29 n caile dreptatii se afla viata, darcaile celor ce nu uita raul duc spremoarte.32epignmon nseamna, de fapt, arbitru,adica cel ce ia o decizie ntre doua parti adverse.3Sf. Maxim Marturisitorul: Supararea estempletita cu amintirea raului. Prin urmare,cnd mintea va oglindi cu suparare fata fratelui,vadit este ca-si aminteste raul de la el. Daca-tiamintesti de raul facut de cineva, roaga-te pentruel si vei opri patima din miscare, despartind,prin rugaciune, supararea de amintirea rauluipe care ti l-a facut.13Alte sfaturi.1 Copilul istet e ascultator fata de tatalsau, dar cel neascultator se va nimici.2 Omul bun va mnca din roadele dreptatii,dar vietile nelegiuitilor se vorsfrsi de timpuriu.3 Cel ce-si pazeste gura, sufletul si-l pazeste;dar cel care-si pripeste buzele,frica-si va aduce siesi.4 Cel fara nici o treaba o ducentropofta, dar minile celor harnici seaflan luare-aminte.5 Omul drept uraste vorba nedreapta,dar necredinciosul e rusinat si nare ncredere.6 Dreptatea i pazeste pe cei lipsiti derautate, dar pe cei necredinciosi i facerai pacatul.7 Sunt unii care, neavnd nimic, se mbogatesc,si sunt altii care se umilescn mijlocul multor bogatii.8 Bogatia omului e rascumpararea vietiilui, dar saracul nu sufera amenintarea.9 Dreptii au pururea lumina, dar luminanecredinciosilor se va stinge. Sufleteleviclene se ratacesc n pacate,dar dreptii au ndurare si miluiesc.10 Omul rau cu sudalma face raul, darcei ce se cunosc pe ei nsisi sunt ntelepti.11 Averea adunata cu faradelege se vamputina, dar a celui ce o strnge cubuna-credinta se va nmulti. Dreptulse ndura si mprumuta.12 Mai bun este cel ce ncepe sa ajutedin inima dect cel ce fagaduieste si-lface pe altul sa spere; caci dorinta ceabuna e pom al vietii.PROVERBELE LUI SOLOMON 14 97913 Cel ce nu-si ia lucrul n serios, niciel nu va fi luat n serios; dar cel ce seteme de porunca e sanatos la suflet.14 Fiului viclean nimic nu-i este bun;dar servul ntelept va dobndi faptespornice si calea lui se va ndrepta.15 Legea nteleptului e izvor de viata,dar cel fara minte de lat va muri.16 Cunoasterea cea buna da dar; a cunoastelegea e un dar al cugetului bun,dar caile celor usuratici tind catre pierzanie.17 Tot istetul lucreazantru cunoastere,dar cel lipsit de minte si ntinde siesiraul.18 Regele nesabuit va cadea n necaz,dar solul ntelept l va izbavi.19 nvatatura ndeparteaza saracia siocara, iar cel ce si-a nsusit mustrarileva fi slavit.20 Dorintele credinciosilor ndulcescsufletul, dar lucrurile necredinciosilorsunt departe de cunoastere.21 Cel ce umbla cu nteleptii ntelept vafi, dar cel ce umbla cu descreieratii, asava fi cunoscut.22 Pe pacatosi i urmareste raul, dar pecei drepti i va ajunge binele.23 Omul bun si va lasa mostenitori pefiii fiilor, dar bogatia necredinciosilor estrnsa pentru cei drepti.24 Dreptii vor petrece multi ani n bogatie,dar nedreptii degrab vor pieri.25 Cel ce cruta nuiaua si uraste fiul,dar cel care-l iubeste l mustra cugrija.11Cuv. Petru Damaschin: Precum parintii iubitoride fii si ntorc cu mustrari, din iubire, pefiii lor care fac lucruri nesabuite, asa si Dumnezeungaduie ncercarile ca pe un toiag care-i ntoarcepe cei vrednici de la viclenia diavolului.26 Omul drept mannca si-si satura sufletul,dar sufletele necredinciosilor vorduce lipsa.14Lauda iscusintei n viata.1 Femeile ntelepte zidesc case,1 darcea fara minte si-o darma cu minileei.2 Cel ce merge drept se teme de Domnul,dar cel cen caile sale umblastrmb va fi aratat cu degetul.3 Din gura nebunilor, toiag de obraznicie,dar buzele nteleptilor i pazesc peacestia.4 Unde nu sunt boi, ieslea e curata, darunde sunt holde multe, acolo se aratataria boului.25 Martorul de buna-credinta nu minte,dar marturia strmba atta minciuni.6 La cei rai vei cauta ntelepciunea sinu o vei afla, dar priceperea e lesne degasit la cei ntelepti.7 Toate lucrurile sunt mpotriva omuluifara minte, dar buzele ntelepte suntarmele priceperii.8 ntelepciunea celor isteti le descoperacaile, dar gndul celor fara minte duceaiurea.9 Casele nelegiuitilor au nevoie de curatire,dar casele dreptilor sunt bineplacute.10 Omul cu inima simtitoare si mhnestesufletul, iar cnd se veseleste nuare de-a face cu trufia.1Casa = familie.2E vorba de treieratul grului, caren vremilevechi se facea sub picioarele boilor.PROVERBELE LUI SOLOMON 14 98011 Casele necredinciosilor se vorstinge,3 dar locasurile celor ce umbladrept vor dura.12 Exista o cale ce li se pare oamenilordreapta, dar al carei capat duce n funduliadului.413 ntristarea nu se amesteca cu voiosia,dar bucuria, pn la urma, se ntoarcenplngere.14 Omul ndraznet cu inima se va saturade caile sale, iar omul bun, de gndurilelui.15 Omul simplu da crezare fiecarui cuvnt,dar istetul vine la gndul de-peurma.16 nteleptul are teama si se fereste derau, dar nemintosul se ncrede n sinesi se aduna cu nelegiuitii.17 Cel grabnic la mnie lucreaza cunesocotinta, dar omul ntelept multerabda.18 Cei fara minte mpart rautate, darcei cu mintea isteata se tin de pricepere.19 Oamenii rai vor luneca n fata celorbuni, iar necredinciosii vor sluji la usilecelor drepti.20 Prietenii i vor ur pe prietenii saraci,dar prietenii celor bogati sunt multi.21 Cel care-l necinsteste pe nevoias pacatuieste,dar fericit este cel ce-i miluiestepe saraci.22 Cei rataciti pun la cale lucruri rele,dar cei buni pun la cale mila si adevar.Cei ce mesteresc raul nu cunosc mila sicredinta; milostenia si credinciosia seafla la cei ce mesteresc binele.3Vezi nota de la 14, 1.4Adevarul nu rezida n aparente, ci n certitudini.23 Tot cel ce se ngrijeste are de prisos,dar cel dezmierdat si nepasator vaduce lipsa.24 Omul istet e cununa nteleptilor, darpierderea de timp a nemintosilor e rea.25 Martorul de buna-credinta mntuiesteun suflet de la rau, dar nselatorulatta minciuna.26 Nadejdea celui tare sta n frica deDomnul, si fiilor sai le va lasa un reazemde pace.27 Porunca Domnului e izvor de viata,si pe cel ce o are l va face sa se fereascade latul mortii.28 Slava unui rege e o natiune numeroasa,iar mputinarea poporului nseamnaprabusirea celui puternic.29 Omul cel mult-rabdator e mult si nlucrarea mintii, dar omul nerabdator elipsit de minte.30 Omul blnd e doctor al inimii, darinima zglobie e un vierme5 al oaselor.31 Omul care apasa pe cel sarac l mniepe Cel ce l-a facut, dar cel care-l miluiestepe sarac, acela l cinsteste.32 Necredinciosul va fi aruncat n propriasa rautate, dar cel ce-si pune ncrederean credinta6 lui, acela e drept.33 n inima cea buna a omului se aflantelepciunea, dar n inima celor lipsitide minte totul e totuna.34 Dreptatea nalta neamul, dar pacatelemputineaza semintiile.35 Un slujitor grijuliu i este bineplacutregelui si prin buna lui purtare ndeparteazanecinstea.5Literal: car (insecta care roade lemnul pedinlauntru).6Credinta (aici): orice forma de adorare a luiDumnezeu.PROVERBELE LUI SOLOMON 15 98115Roadele iscusintei. Mijloace mpotrivapacatelor.1 Mnia i ucide chiar si pe ntelepti;1un raspuns potolit nsa ndeparteazafuria, n timp ce un cuvnt aspru oaprinde.2 Limba nteleptilor stie ce e bun, dargura nemintosilor striga ce e rau.3 Pretutindeni ochii Domnului i cuprindsi pe cei rai, si pe cei buni.4 Vindecarea limbii e pom de viata, iarcel ce o pastreaza se va umple de duh.5 Cel fara minte si bate joc de nvataturatatalui sau, dar cel ce-i pazesteporunca e mai ntelept. n dreptateaprisositoare este multa putere, dar necredinciosiivor fi smulsi din pamnt curadacini cu tot.6 n casele dreptilor e tarie multa, darroadele necredinciosilor vor pieri.7 Buzele nteleptilor sunt legate princhibzuinta, dar inimile nenteleptilornu sunt bine pazite.8 Jertfele necredinciosilor sunt urciunenaintea Domnului, dar rugaciunilecelor ce se ndreapta i sunt bineprimite.9 Caile necredinciosilor sunt urciunenaintea Domnului, dar El i iubeste pecei ce umbla dupa dreptate.10 nvatatura omului simplu o cunosctrecatorii, dar cei ce urasc mustrareamor n rusine.11 Iadul si pierzania i sunt nvederateDomnului; cum dar sa nu-I fie si inimileoamenilor?1Stih propriu Septuagintei.12 Cel nenvatat nu-l va iubi pe cel carelcearta si nici nu se va aduna laolaltacu nteleptii.13 Cnd inima e vesela, fata nfloreste,dar cnd e strnsa, se posomoraste.214 Inima dreapta cauta pricepere, dargura celor nenvatati se deprinde curaul.15 Ochii celor rai asteaptantotdeaunace e rau, dar cei buni ntotdeauna suntlinistiti.16 Mai buna e o portie mica cu fricade Domnul dect vistierii bogate faraaceasta frica.317 Mai bun e ospatul de legume cu prieteniesi bunatate dect carnea de vitella o masa cu ura.18 Omul mnios atta certuri, dar celdomol le potoleste si pe cele ce-ar fi safie.19 Omul domol va stinge certurile, darcel necredincios mai mult le ntarta.20 Caile celor lenesi sunt asternute cuspini, dar ale celor harnici sunt cai batute.21 Fiul ntelept si nveseleste tatal, iarfiul fara minte si batjocoreste mama.22 Cararile nebunului nau nici un nteles,dar omul cuminte merge cu ndreptar.2Cel ce cultiva gndurile pacatoase si faceprivirile din afara ntunecate si posomorte.Limba lui e muta pentru laudele dumnezeiesti sinu vine n ntmpinarea nimanui spre fericirealui. Dar cel ce cultiva rasadurile bune si nemuritoareale inimii are fata bucuroasa si luminoasa.Limba lui e cntatoare la rugaciune si devine ntrutotul preadulce la cuvnt (Nichita Stithatul).3Sa nu vrei a primi ceva daca nu te-ai ncredintatca Dumnezeu ti-a trimis din roade dreptesi astfel sa o primesti cu toata pacea. Iar pe celece le vezi venindu-ti din nedreptate sau lupta sauviclenie, respinge-le si arunca-le (Cuv. Isaia Pustnicul).PROVERBELE LUI SOLOMON 16 98223 Cei ce nu cinstesc adunarile tagaduiescschimbul de pareri, dar sfatulramne n inimile celor ce se sfatuiesc;24 omul rau nu-i va da ascultare, nici cava spune n obste ceva bun sau potrivit.25 Gndurile nteleptului sunt cai alevietii, asa ca el sa se fereasca de iad sisa se mntuiasca.26 Domnul surpa casele batjocoritorilor,dar El ntareste hotarul vaduvei.27 Gndul nedrept e urciune n fataDomnului, dar spusele celor curati aumaretie.28 Cel ce primeste mita se nimicestepe sine, dar cel ce uraste primirea demita, acela viu va fi.29 Pacatele se curatesc prin milosteniisi credinta, iar cu frica de Domnul sefereste fiecare de rau.30 Inimile dreptilor cugeta credinta,dar gura necredinciosilor raspunde lucrurirele.31 Caile oamenilor drepti sunt bineprimitede Domnul; prin ele, chiar dusmaniidevin prieteni.32 Departe sta Dumnezeu de cei necredinciosi,dar El asculta rugaciuniledreptilor.33 Mai bine e sa primesti putin cu dreptatedect roade multe pe nedrept.416ndemnuri la smerenie, dreptatesi nfrnare.4Unele editii ale Septuagintei, inclusiv aceeaa lui Rahlfs, ncorporeaza urmatoarele patruversete n acest capitol, 15, printro dubla numerotarea unora care le preceda. Aici e preferabilaordinea clasica a editiilor romnesti.1 Inima omului sa gndeasca ce e drept,pentru ca pasii lui sa-i ndrume Dumnezeupe calea cea dreapta.2 Ochiul care se desfatan frumuseteveseleste inima si o veste buna ngrasaoasele.3 Cel ce da deoparte nvatatura seuraste pe sine, dar cel ce tine seama demustrari si iubeste sufletul.4 Frica de Dumnezeu este nvataturasi ntelepciune, iar rasplata ei e naltacinstire.5 Toate lucrurile celui smerit sunt vaditenfata lui Dumnezeu, iar cei necredinciosivor pieri n ziua cea rea.6 Tot cel ce are inima mndra e necuratn fata lui Dumnezeu, iar cel ce damna cu nedreptate nu va ramne nepedepsit.7 nceputul caii celei bune este a facedreptate, caci ea e primita de Dumnezeumai mult dect a-I aduce jertfe.8 Acela care-L cauta pe Domnul va aflacunoastere cu dreptate, iar cei ce-L cautadrept, pace vor afla.9 Toate lucrurile Domnului sunt facutecu dreptate, iar necredinciosul e pastratpentru ziua cea rea.10 Rostire insuflata1 e pe buzele regeluisin judecata gura lui nu va rataci.11 nclinarea cumpenei e dreptate de laDomnul si masuri drepte sunt lucrurileLui.12 Raufacatorul e urciune n fata regelui,caci scaunul de domnie e ntemeiatpe dreptate.1Rostire insuflata l traduce aici pe mantios= oracol, rostire prin inspiratie divina.Prin ungere, regele obtinea si prerogativa dumnezeiascade a judeca, de a mparti dreptatea (ase vedea celebra judecata a lui Solomon n 3 Rg3, 16-28). Urmatoarele cinci versete se refera larege.PROVERBELE LUI SOLOMON 17 98313 Buzele drepte i sunt bineprimite regeluisi el iubeste cuvintele drepte.14 Mnia regelui e solul mortii; daromul ntelept l va mblnzi.15 Fiul unui rege se afla n lumina vietii,iar bineplacutii sai sunt ca un norde ploaie trzie.16 Cuiburile ntelepciunii sunt maialese dect aurul si cuiburile cunoasteriisunt mai alese dect argintul.17 Cararile vietii abat de la rau, iar cailedreptatii sunt lungime de viata.18 Cel ce primeste nvatatura va fi plinde bunatati, iar cel ce pazeste mustrarilese va ntelepti.19 Cel care-si tine caile si pazeste sufletul,iar cel care-si iubeste viata siopreste gura.20 Mndria merge naintea nimicirii,iar naintea caderii, gndul cel rau.21 Mai bun este cel blnd cu smereniedect cel care mparte prazile cu celmndru.22 Istetul n tot ce face si afla bunatati,iar cel ce se ncrede n Dumnezeue foarte fericit.23 Unii i numesc rai pe cei ntelepti sipe cei priceputi, dar cei cu vorbe dulcisi vor auzi mai multe.24 Cugetarea e un izvor de viata pentrucei ce o au, dar nvatatura nebuniloreste rea.25 Inima nteleptului cunoaste ceea ce-iiese din gura, pe buze el poarta cunoastere.26 Fagure de miere sunt cuvintele bunesi vindecare sufletului e dulceata lor.27 Sunt cai care i se par omului drepte,dar capatul lor cata spre fundul iadului.28 Omul care munceste, pentru el muncestesi-si alunga propria sa prabusire,dar omul sucit2 si poarta pieirea npropria sa gura.29 Omul fara minte si sapa luisi raul sifoc si aduna pe buze.30 Omul sucit raspndeste raul si faclievicleana le aprinde celor rai, iar pe prietenii desparte.31 Omul nelegiuit si nsala prietenii siindruma pe cai care nu sunt bune.32 Cel ce se uita tinta planuieste blestematiisi daca-si musca buzele alege totce-i rau; acela e un cuptor al rautatii.33 Batrnetea e cununa cinstirii, dacase afla n caile dreptatii.34 Omul ncet la mnie e mai bun dectcel puternic,3 iar cel care-si stapnestefirea e mai bun dect cel ce stapnesteo cetate.35 Celor nedrepti le vin toate din launtrullor, dar toate cele drepte vin de laDomnul.17Cearta si vrajba.1 Mai bun e un dumicat cu placere sinpace dect o casa doldora de bunatatisi jertfe nedrepte, cu vrajba.2 Servul grijuliu si stapneste stapniinemintosi si el le mparte fratilor partile.2Sucit (skolios) e omul cu sufletul ntortocheat,pe care niciodata nu stii cum sa-l iei saude unde sa-l apuci; omul nestatornic, pe care nupoti pune temei.3Codicii Alexandrinus si Sinaiticus intercaleazaaici: iar omul ntelept (e mai bun) decto mosie ntinsa; zicerea nsa se afla la 24, 5.PROVERBELE LUI SOLOMON 17 9843 Asa cum aurul si argintul se lamurescn cuptor, tot astfel inimile cele alese,lnga Domnul.4 Omul rau asculta de limba nelegiuitilor,dar omul drept nu ia aminte labuzele mincinoase.5 Cel ce rde de sarac l ntarta pe Celce l-a facut, iar cel ce se bucura de cadereaaltuia nu va ramne nepedepsit;dar cel ce simte mila, mila va afla.6 Copiii copiilor sunt cununa batrnilor,iar parintii lor sunt lauda copiilor.Cel credincios arentreaga lume plinade banet, dar necredinciosul, nici unbanut.7 Cel fara minte nu-si apropie buzeledrepte, dar nici cel drept buzele mincinoase.8 nvatatura e buna rasplata celor ce setin de ea: orincotro se ntoarce, ea e pedrumul cel bun.9 Cel ce ascunde strmbatatea umbladupa prietenie, dar cel ce-i uraste ascunzisuldesparte prieteni si casnici.10 Amenintarea sfarma inima nteleptului,dar nemintosul, chiar cnd e batut,nu simte.11 Omul rau scorneste certuri, darDomnul va trimite mpotriva-i ngernendurator.112 Purtarea de grija i revine omuluigrijuliu, dar nemintosul cugeta lucrurirele.13 Din casa celui ce plateste cu rau pentrubine raul nu se va muta.14 O lege dreapta le da cuvintelor putere,dar cearta si vrajba aduc dupa elesaracia.1ngerii trimisi de Dumnezeu au uneori misiuneade a-i pedepsi pe oameni pentru pacatelelor, cum e cazul celor ce au mers n Sodoma siGomora (vezi Fc 19, 1-25).15 Cel ce hotaraste ca ce-i drept estrmb si ca ce-i strmb e drept, acelaspurcat este si urciune n fata luiDumnezeu.16 De ce are nebunul de toate? ca doarnu poate nemintosul sa cumpere ntelepciune!17 Cel ce-si nalta casa, cauta so darme,iar cel lenes la nvatatura va cadean necazuri.18 Pentru orice vreme sa ai un prieten,iar fratii sa-ti fie de folos la nevoie, capentru aceasta sunt facuti.19 Omul fara minte bate din palme sise veseleste siesi, asa cum chezasul sepune zalog pentru prietenul sau.20 Cel ce iubeste pacatul se bucura deglceava, iar cel cu inima mpietrita nuse aduna cu cei buni.21 Omul cu limba schimbatoare va cadean necazuri, iar inima nebunuluidurere i este celui ce o are.22 Un tata nu se bucura de fiul lipsitdenvatatura, dar fiul ntelept si veselestemama.23 O inima vesela face viata sanatoasa,dar omului mhnit i se usuca oasele.24 Caile celui ce primeste mita2 nu sporesc,iar necredinciosul se abate de lacaile dreptatii.25 Fata omului ntelept o citesti usor,dar ochii nebunului sunt pe la marginilepamntului.26 Fiul fara minte i este mnie tataluisau si ntristare celei ce l-a nascut.27 Nu e bine sa-l pagubesti pe omuldrept si nu-i cuviincios sa uneltesti mpotrivacelor ce stapnesc cu dreptate.2Literal: Caile celui ce pe nedrept primestedaruri n snul sau.PROVERBELE LUI SOLOMON 18 98528 Cel ce mpiedica rostirea unei vorbegrele e un om cu minte, iar omul carerabda mult e un ntelept.29 Cnd nemintosul ntreaba ntelepciunea,ntelepciune i se socoteste, iarcel ce face pe mutul, ntelept va fi.18Prietenia si nfrnarea limbii.1 Omul care vrea sa se desparta de prietenicauta pricini, dar n toata vremeava fi vrednic de ocara.2 Omul lipsit de minte nu are nevoie dentelepciune, ca mai bine o duce cu nebunia.3 Cnd necredinciosul intra n adnculrautatilor, nici nu le baga de seama,dar necinste si ocara vin peste el.4 Apa adnca este cuvntul n inimaomului si ru ce tresalta si fntna deviata.5 Nu e bine sa-i dai cinstire omului faraDumnezeu, si nici potrivit ca omuluidrept sa-i rapesti, la judecata, dreptatea.6 Buzele nemintosului l duc n necazuri,iar gura lui ndrazneata cheamamoartea.7 Gura celui fara minte e prabusirealui, iar buzele lui sunt lat pentru sufletulsau.8 Pe cei lenesi i biruie frica, iar sufleteleoamenilor afemeiati vor flamnzi.9 Cel ce nu se ajuta pe sine prin faptelesale e frate cu cel ce pe sine se nimiceste.10 Numele Domnului, din maretia tariei;alergnd la el, dreptii se nalta.11 Averea omului bogat e cetate tare,dar slava ei arunca umbra larga.12 nainte de prabusire inima omuluise nalta, dar nainte de marire se smereste.13 Cel ce raspunde nainte de a auzi, nebuneste si ocara siesi.14 Sluga nteleapta potoleste mniaomului, dar pe cel las cine-l va suferi?15 Inima celui ce gndeste cstiga pricepere,iar urechile nteleptilor cautacugetarea.16 Cnd omul da, darul sau l largestesi printre cei puternici l asaza.17 Omul drept se nvinuie pe sine cndncepe sa vorbeasca, dar daca prsulsare asupra-i, acela e mustrat.18 Sortii pun capat certurilor si hotarascntre cei puternici.19 Un frate ajutat de un frate e ca o cetatenalta si tare si e tot att de puternicca un palat bine temeluit.20 Omul si umple pntecele din roadelegurii sale si cu roadele buzelor salese va satura.21 Moartea si viata sunt n puterealimbii, iar cei ce si-o stapnesc i vormnca roadele.22 Cel ce si-a gasit o femeie buna, bunedaruri si-a aflat si desfatare a primitde la Dumnezeu.23 Cel ce o ndeparteaza pe femeiabuna, bunatatile si le ndeparteaza, iarcel ce tine o adultera e nebun si necredincios.124 Saracul raspunde cu rugaciuni, iarbogatul raspunde cu asprime.25 Omul binevoitor ntro adunare e maiprieten dect un frate.21T. M. omite acest verset.2Acest verset si primele doua din capitolul urPROVERBELELUI SOLOMON 19 98619Saracii cinstiti si fiii bine crescuti.1 Mai bun e saracul n calea simplitatiilui dect cel cu buze viclene si cap faraminte.2 Unde nu e stiinta sufletului, acolo nueste binele, iar cel ce-si grabeste picioarelese va mpiedica.3 Nebunia omului i strmba caile sininima lui l nvinuie pe Dumnezeu.4 Bogatia aduce belsug de prieteni, darsaracul se trezeste si fara singurul sauprieten.5 Martorul mincinos nu va ramne nepedepsit,iar cel ce nvinuie pe nedreptnu va scapa.6 Multi sunt cei ce se gudura pe lngafetele regilor; dar tot omul rau i devineocara altui om.7 Tot cel care-l uraste pe fratele saracdeparte va fi si de prietenie. Buna cugetarese apropie de cei ce o stiu, iaromul ntelept o afla. Cel ce face multrau desavrseste raul, iar cel ce ntartacuvinte nu se va mntui.8 Cel care-si agoniseste ntelepciune seiubeste pe sine, iar cel ce-si pastreazalucrarea mintii va afla binele.9 Martorul mincinos nu va ramne nepedepsit,iar cel ce atta rautatea, deea va pieri.10 Celui fara minte desfatarea nu-i folosestela nimic si tot asa daca slugancepe sa domneasca cu semetie.11 Omul milostiv e mult-ngaduitor silauda lui va trece pe deasupra nelegiuitilor.mator sunt omise n ed. Rahlfs.12 Amenintarea regelui e ca racnetul leului,dar bunavointa lui e ca roua peiarba.13 Fiul fara minte e o rusine pentrutatal sau, iar prinoasele din simbriadesfrnatei nu sunt curate.14 Parintii le mpart fiilor casa si avere,dar femeia i este rnduita barbatuluide catre Dumnezeu.15 Barbatului afemeiat i stan calelasitatea, iar sufletul celui trndav vaflamnzi.16 Cel ce pazeste porunca, sufletul si-lpazeste, dar cel ce-si dispretuieste caile,acela va pieri.17 Cel care-l miluieste pe sarac l mprumutape Dumnezeu si dupa ceea ceda i se va rasplati.18 Ct timp mai e nadejde, pedepsestetifiul, dar n sufletul tau nu te naltapnla trufie.19 Omul rautacios va avea multa paguba,dar daca face raul si va pierdesi sufletul.20 Asculta, fiule, nvatatura tataluitau, pentru ca macar la urma urmelorsa fii ntelept.21 Multe gnduri sunt n inima omului,dar sfatul Domnului ramne n veac.22 Roada i este omului milostenia, iarsaracul cel drept e mai bun dect bogatulmincinos.23 Spre viata i este omului frica deDomnul, dar cel fara frica sta pe undecunoasterea nu-i de vazut.24 Cel ce cu nedreptate si ascunde minilensn nu si le va duce nici la gura.25 Cnd l bati pe ticalos, omul simpludevine mai istet, iar daca-l vei certa peomul ntelept, el va cunoaste priceperea.PROVERBELE LUI SOLOMON 20 98726 Cel care nu-si cinsteste tatal si seleapada de mama sa, acela va fi supusrusinii si ocarii.27 Fiul care nceteaza sa pastreze nvataturatatalui sau, acela cu rele vorbese va deprinde.28 Cel ce se pune chezas pentru copilulnemintos dispretuieste dreptatea, iargura celor necredinciosi va nghiti judecatile.29 Bice li se pregatesc nerusinatilor si,tot asa, pedepse pentru cei fara minte.20Regele ntelept.1 Neastmparat lucru este vinul siplina de nemasura-i betia, dar fiece nebunse prinden mreaja lor.12 Amenintarea regelui nu se deosebestede racnetul leului, iar cel care-lntarta pacatuieste mpotriva propriuluisau suflet.3 E o cinste pentru om sa urasca sudalmile,dar tot cel fara minte cu unele caacestea se ncurca.4 Cnd e ocart, trndavul nu se rusineaza;asa-i si cu cel ce se mprumutacu gru la seceris.5 Apa adnca e sfatul n inima omului,iar cel ntelept o scoate afara.6 Mare lucru si de cinste e omul milostiv,dar greu e de gasit omul credincios.7 Cel ce umbla neprihanit ntru dreptatefericiti i va lasa pe copiii sai.8 Cnd sade pe tron un rege drept niciun lucru rau nu-i poate sta nainte.1Acest al doilea stih e tradus aici dupa variantadin Codicii Vaticanus si Sinaiticus. n ed.Rahlfs: si tot cel ce sa prins n ea (n betie) nuva fi ntelept.9 Cine se poate lauda ca are inima curata?sau cine va cuteza sa spuna ca ecurat de pacate?10 Lumina celui ce vorbeste de rau petata sau pe mama se va stinge si luminileochilor sai ntuneric vor vedea.11 Portia dobndita cu graba lanceputnu va fi binecuvntata la sfrsit.12 Sa nu zici: Ma voi razbuna pe dusmanulmeu!, ci asteapta-L pe Domnul,ca El sa te-ajute.13 Cntarul mare si mic si greutatile dedoua marimi necurate-s amndoua nfata Domnului, iar cei le fac, n naravurilelor se vor mpiedica.14 Dreapta e calea tnarului [care umbla]cu cel cuvios.15 Urechea aude si ochiul vede, amndouasunt lucrul Domnului.16 Nu iubi clevetirea, ca sa nu pieri;deschide-ti ochii si te satura de pine.17 Rau!, rau!, zice cel ce cumpara, dardupa ce pleaca si freaca minile.218 Exista aur si belsug de pietrescumpe, dar vase de cinste sunt buzelepricepute.19 Ia-i haina celui ce sa pus chezas pentruun strain; spre binele celui necunoscut,ia-i un zalog.20 Dulce i este omului pinea nselaciunii,dar mai apoi i se va umple gurade pietris.21 n sfat se ntemeiaza ce-ai de gndsa faci, cu planuri ntelepte se face razboiul.22 Cel ce tradeaza tainele adunarii vorbestendoi peri; cu cel ce are mereugura deschisa nu te amesteca.2n LXX, versetele 18-22: text lacunar. Redactareade fata urmeaza vechile versiuni romnesti,care, la rndul lor, le-au tradus dupa VersiuneaEbraica.PROVERBELE LUI SOLOMON 21 98823 Urciune i este Domnului cntaruldublu, iar cumpana nselatoare nu estebunan ochii Lui.24Umbletele omului sunt ndreptate deDumnezeu; atunci, cum poate un muritorsa priceapa caile Sale?25 Cursa i este omului graba de aaduce la altar ceva din bunurile sale,caci dupa ce a fagaduit sar putea sa-ipara rau.26 Regele ntelept e o vnturatoare pentrucei necredinciosi si vrtej aduceasupra-le.27 Suflare oamenilor le este luminaDomnului, cea care sfredeleste adncurileinimii.28 Mila si adevarul i stau de paza regeluisi tronul sau l vor nconjura cudreptate.29 ntelepciunea e podoaba tinerilor,iar parul carunt e slava batrnilor.30 Zdruncinari si sfarmari se abatasupra celor rai si rani ntru adncurilelauntrului lor.21Pronia lui Dumnezeu.1 Precum dezlantuirea apei, asa einima regelui n mna lui Dumnezeu:orincotro vrea so duca, ntracolo oporneste.12 Fiecare om si pare siesi drept, darDomnul este Cel ce ndreapta inimile.3 A face ce e drept si a vorbi adevar isunt mai placute lui Dumnezeu dectsngele jertfelor.1Imaginea este aceea a morarului care mnuiestezagazul apei de pe scoc, dndu-i acesteia directiape care el o vrea.4 Omul marinimos e cutezator mpotrivaocarii, dar faclia necredinciosilore pacat.5 Planurile omului srguitor aducntotdeauna cstig, dar lenesulentotdeauna n lipsa.26 Cel ce agoniseste comori prin limbamincinoasa dupa desertaciuni umblasin laturile mortii se duce.7 Nimicirea va locui mpreuna cu ceinecredinciosi, fiindca nu vor sa faca cee drept.8 Celor ndaratnici, cai ndaratnicele trimite Dumnezeu, caci curate sidrepte sunt lucrurile Lui.9 Mai bine e sa locuiesti ntrun unghersub cerul liber dect n [odai] varuitecu nedreptate sin casa de obste.10 Sufletul necredinciosului poftesteraul,3 el nu va fi miluit de nici un om.11 Cnd omul neastmparat e pedepsit,cel simplu devine mai istet, iar nteleptulpriceput va dobndi cunoastere.12 Omul drept pricepe inimile necredinciosilorsi-i dispretuieste pe cei necredinciosipentru rautatea lor.13 Cel ce-si astupa urechile ca sa nu-lauda pe cel n neputinta va ajunge si elsa strige fara ca cineva sa-l auda.14 Darul facut ntrascuns potolestemnia, dar omul care nu da deloc, acelastrneste urgii.15 A face judecata e bucuria celui drept,dar n ochii raufacatorilor chiar si sfntule necurat!16 Omul care se rataceste din caleadreptatii se va odihni n adunarea um-2Verset omis n LXX; n vechile editii romnesti,ca si aici, tradus dupa Versiunea Ebraica.3pofteste raul (cele rele) omis n LXX.PROVERBELE LUI SOLOMON 22 989brelor.417 Omul neispravit iubeste veselia, vinulprietenos si uleiul mbelsugat;18 ct despre nelegiuit, el e spurcaciunea5celui drept.19 Mai bine e sa locuiesti n pustie dectcu o femeie certareata si limbuta siamarnica.20 Dorita comoara se odihneste n guranteleptului, dar cei fara minte o nghit.21 Calea dreptatii si milosteniei va aflaviata si marire.22 nteleptul ia cu asalt cetati ntaritesi darma ntaritura n care necredinciosiisau ncrezut.23 Cel ce-si pazeste gura si limba si pazestesufletul de necaz.24 Un om ndraznet si ncrezut si obraznicse cheama ciuma, iar cel ce tineminte raul e un nelegiuit.25 Poftele l omoara pe cel trndav, caciminile lui nu se hotarasc sa faca ceva.26 Necredinciosul doreste zilnic pofterele, iar dreptul miluieste fara scumpatatesi sendura.27 Jertfele necredinciosilor urciune isunt Domnului, pentru ca ei le aduc nchip nelegiuit.4Literal: n adunarea Uriasilor. Metaforapentru umbrele care zac n iad (Seol), existentecare, cufundate n ceata, duc o viata larvara.5Grecescul periktharma nseamna, pe de oparte, curatire, purificare, ispasire si, pe dealta, obiectul purificarii, adica fiinta necurata,impura, spurcata. Traducerile dupa T. M. preferaprimul sens, mai nuantat: (omul) rau e rascumpararepentru cel drept sau serveste ca rascumpararecelui drept, n acord cu Is 43, 1-4.Versiunea de fata opteaza pentru sensul ultim.(T. M. adauga: si pentru cel drept va fi dat (nschimb) nelegiuitul, adaos adoptat si de vechilenoastre editii).28 Martorul mincinos va pieri, dar omulascultator ia seama la ce graieste.29 Omul necredincios cu nerusinare tiiesenainte, dar dreptul si cunoaste elnsusi caile.30 mpotriva necredinciosului6 nuexista ntelepciune, nici curaj si nicisfat.31 Calul e pregatit pentru ziua razboiului,dar ajutorul e de la Domnul.22Alte sfaturi.1 Un nume bun e mai de pret dect bogatiamulta, si un dar bun, dect argintulsi aurul.2 Bogatul si saracul sau ntmpinatlaolalta, dar Domnul este Cel ce peamndoi i-a facut.3 Iscusitul, vazndu-l pe omul rau carau se chinuieste, scoate el nsusi o nvatatura,dar cei nepriceputi trec maideparte spre paguba lor.4 Frica de Domnul e odrasla ntelepciunii,ca si bogatia, marirea si viata.5 Ciulini si laturi sunt n caile strmbe,dar cel ce-si pazeste sufletul se va feride ele.6 Pe copil nvata-l dupa chemarea sa;cnd va mbatrni, nu se va abate.17 Bogatii i vor stapni pe saraci si slugilesi vor mprumuta stapnii.8 Cel ce seamana rele, rele va si secerasi din plin va primi pedeapsa faptelorsale. Domnul l binecuvinteazape omul blnd si darnic, dar [omul] vada seama de prostia faptelor sale.6Ebr.: naintea Domnului.1Verset omis n LXX si tradus dupa T. M.PROVERBELE LUI SOLOMON 23 9909 Cel care-l miluieste pe sarac, el nsusise va hrani, caci din pinea lui i-a datsaracului. Cel ce da mita si cstiga biruintasi cinste, dar ia sufletul celui cea primit-o.10 Scoate-l din adunare pe zurbagiu, siodata cu el va iesi glceava; ca daca stael n adunare, pe toti i necinsteste.11 Domnul iubeste inimile cuvioase siplacuti i sunt toti cei fara prihana. Unrege crmuieste cu buzele.12 Ochii Domnului ocrotesc priceperea,dar El dispretuieste vorbele nelegiuite.13 Lenesul si cata ndreptatiri si zice: E un leu pe drum si un ucigas peulita. . .14 Groapa adnca e gura nelegiuituluisin ea cade cel urt de Domnul.Rele cai sunt naintea omului si lui nuiplace sa se ntoarca din fata lor; dar eltrebuie sa se abata de la calea strmbasi rea.15 Lipsa de gndire face inima tnaruluiso ia razna, iar batul si nvataturai sunt departe.16 Cel care-l nsala pe sarac si sporesteaverea, dar daca-i da bogatului,si-o micsoreaza.17 Apleaca-ti urechea la cuvintele nteleptilor,asculta si cuvintele mele silipeste-ti inima, ca sa stii ca ele suntbune.18 Si daca ti le vei pune la inima, mpreunacu tine se vor veseli pe buzeletale,19 pentru ca nadejdea ta sa fie n Domnulsi pentru ca El sa-ti faca tie cunoscutacalea;20 si scrie-ti-le de trei ori, pentru sfat sicunoastere, pe tablita inimii tale.21 Eu te nvat, asadar, cuvntul adevaruluisi cunoastere buna n auz, pentruca si tu sa poti raspunde cuvintele adevaruluicelor ce te ntreaba.22 Nu-l sili pe cel nevoias, fiindca el esarac si nici sa-l necinstesti pe cel neajutoratcare bate la porti;23 fiindca Domnul este Cel ce-i va judecapricina, iar tu la adapost ti veimntui sufletul.24 Omului mnios sa nu-i fii nsotitor,nici sa locuiesti mpreuna cu prietenulgata de sfada,25 ca nu cumva sa nveti ceva din purtarilelui si sufletului tau sa-i agonisestilaturi.26 Nu te pune chezas din rusine fata deobrazul cuiva;27 ca daca nu vei avea de unde plati,ti vor lua chiar si asternutul de subcoaste.28 Nu muta vechile pietre de hotar pecare parintii tai le-au pus.29 Omul care stie sa vada si care-i grabnicn faptele lui trebuie sa stea pelnga regi, iar nu pe lnga oameniitrndavi.23Despre mncare si bautura.1 Daca stai sa mannci la masa cuivamare, ia seama bine la cele ce ti se pundinainte2 si ncetineste-ti mna, stiind ca sarcuveni ca si tu sa gatesti ceva la fel;3 iar daca esti chiar fara sat, nu poftila bucatele lui, caci acestea se tin de oviata falsa.4 Daca tu esti sarac, nu te masura cucel bogat, ci retine-te n propria ta cugetare.PROVERBELE LUI SOLOMON 23 9915 Daca-ti atintesti ochiul asupra-i, el seva face nevazut, caci aripi ca ale unuivultur i sau gatit si el se ntoarce lacasa stapnului sau.6 Sa nu cinezi cu omul invidios, nici sapoftesti la bucatele lui;7 ca el asa mannca si bea ca si cumcineva ar nghiti par;8 nici sa-l aduci la tine si nici sa manncicu el bucatica ta de pine, caci elo va varsa si va spurca vasele tale celebune.9 La urechea celui fara minte nu spunenimic, ca nu cumva, de cte ori i vine,sa-si rda de cuvintele tale ntelepte.10 Sa nu muti din locul lor vechile pietrede hotar, iar n agoniseala orfanilor sanu intri;11 fiindca Cel ce-i mntuieste pe ei,Domnul, este tare si El va judeca pricinalor cu tine.12 Da-ti inima la nvatatura sipregateste-ti auzul pentru cuvintelepriceperii.13 Nu te mpiedica sa certi un copil; cadaca-l vei bate cu nuiaua, nu va muri;14 ca tu l vei bate cu nuiaua, dar i veiscapa sufletul de la moarte.15 Fiule, daca inima ta e nteleapta, siinima mea o vei nveseli16 si buzele tale vor sta de vorba cu buzelemele daca vor fi drepte.17 Inima ta sa nu-i pizmuiasca pe pacatosi,cin toata vremea fii n frica Domnului.18 Ca daca vei pazi aceste lucruri, veiavea urmasi si nadejdea ta va ramnestatornica.19 Asculta, fiule, si fii ntelept si cugeteleinimii tale le ndreapta.20 Nu fi betiv, nici sa tentinzi la sfatoseniisi la cumparaturi de carnuri;21 ca tot betivul si destrabalatul vor saracisi tot lenesul va pune pe el hainecrpite si zdrente.22 Fiule, asculta-l pe tatal tau, cel careti-a dat nastere, si nu te sfii de maicatapentru aceea ca a mbatrnit.23 Agoniseste-ti adevarul si nu vindentelepciunea, nvatatura si stiinta.124 Un tata drept mparte hrana buna,iar sufletul sau se veseleste de fiul ntelept.25 Veseleasca-se tatal tau si mama tade tine si sa se bucure aceea care te-anascut.26 Fiule, inima ta da-mi-o mie, iar ochiitai sa vegheze asupra cailor mele.27 Ca o casa straina e un vas plin degauri, iar o fntna straina e fntnastrmta.28 Ca un lucru ca acesta degrab va pierisi tot nelegiuitul se va stinge.29 La cine e vai? la cine e glceava? lacine sunt certurile? la cine sunt tulburarilesi sfezile? la cine sunt oase ruptefara pricina? la cine sunt ochii urdurosi?30 Oare nu la aceia care sentind la vin?oare nu la aceia care stau la pndape unde se fac petreceri? Nu va mbataticu vin, ci stati de vorba cu oamenidrepti, n plimbari deschise statide vorba cu ei.31 Ca daca-ti vei tine ochii pe ulcele sipahare, pe urma vei umbla mai gol dectun pisalog,32 iar mai pe urma te vei zvrcoli ca unmuscat de sarpe si ca unul prin carecurge venin de vipera cu corn.1Verset omis n LXX si tradus dupa T. M.PROVERBELE LUI SOLOMON 24 99233 Oriunde ochii tai vor vedea o [femeie]straina, atunci gura ta va vorbipentortocheate34 si vei zacea can mijlocul marii si caun crmaci nvaluit de furtuna.35 Si vei zice: Mau batut si nu madurut, si-au rs de mine si nam stiut.Cnd oare se va face ziua, ca sa mapot duce si sa-i caut pe cei cu care potmergempreuna?24Despre cei n primejdii de moarte;despre usuratatea mintii.1 Fiule, nu-i invidia pe oamenii rai, nicinu pofti sa le fii alaturi.2 Ca inima lor cugeta minciuni, iar buzelelor graiesc numai prostii.3 O casa se zideste cu ntelepciune siprin cunoastere se ntareste.4 Prin pricepere se umplu camarile cutoata bogatia scumpa si buna.5 Un om ntelept e mai bun dect unultare si unul cu minteantreaga dect omosie ntinsa.6 Un razboi se duce sub o comanda, darajutorul vine prin inima unui sfatuitor.7 ntelepciunea si cugetarea sunt laportile nteleptilor; nteleptii nu seabat de la gura Domnului,8 ci iau cuvntul n adunari.9 Pe cei nenvatati i ntmpina moartea;nemintosul moare n pacate si necuratial murdareste pe cel ticalos;10 pngarit va fi el n ziua cea rea sinziua necazului, pna ce se va mistui detot.11 Nu pregeta sa-i scapi pe cei dusi lamoarte si sa-i rascumperi pe cei ce sunta fi ucisi.12 Dar de vei zice: Nu-l cunosc peacest om!, sa stii ca Domnul cunoasteinimile tuturor; El, Cel ce le-a dat tuturorsuflare, El pe toate le stie si El iva rasplati fiecaruia dupa faptele lui.13 Fiule, mannca miere, ca bun estefagurele si-ti ndulceste gtlejul.14 n acest fel vei simti ntelepciunea nsufletul tau; ca daca o vei afla, bun tiva fi sfrsitul si nadejdea nu te va parasi.15 Pe cel necredincios sa nu-l aduci npasunea dreptilor si nici sa te lasi nselatde satul pntecelui;16 ca de sapte ori va cadea dreptul si seva ridica,1 dar cel necredincios n releva slabi.17 De va cadea dusmanul tau, nu te bucuraasupra-i, iar de mpiedicarea luinu te mndri;18 ca Domnul va vedea aceasta si no sa-I placa si mnia Si-o va ntoarce dinspreel.19 Nu te bucura asupra raufacatorilor,nici sa-i invidiezi pe pacatosi;20 fiindca raii nu vor avea urmasi, iarlumina celor necredinciosi se va stinge.21 Fiule, teme-te de Dumnezeu si derege si nici unuia sa nu-i fii nesupus.1Sf. Maxim Marturisitorul: De sapte ori a cazutomenirea, ntorcndu-se cu spatele la Dumnezeu:1. Prin Adam si Eva; 2. prin crima luiCain; 3. prin generatia lui Noe; 4. prin turnulBabel; 5. prin generatia lui Avraam; 6. pringeneratia lui Moise; 7. prin generatia profetilor.Iisus Hristos, asumndu-Si firea omeneasca,drept fiind si fara pacat, a luat asupra-Si povarapacatelor noastre si de sapte ori a ridicat omenireadin cadere.PROVERBELE LUI SOLOMON 25 99322 Ca ei dintro data i vor pedepsi pe ceinecredinciosi, si cine oare va sti razbunareaamndurora?223 Si iarasi pe acestea vi le spun voua,nteleptilor: Nu e bine ca la judecatasa-i cunosti pe mpricinati.24 Cel ce-i spune necredinciosului caeste drept, blestemat va fi de popoaresi urt de neamuri.25 Iar cei ce mustra, aceia mai bunise vor arata si binecuvntare va venipeste ei.26 Un raspuns cu vorbe bune e o sarutarepe buze.27 Punen rnduiala ceea ce ai de facutafara, pregateste-te la tarina si vinodupa mine, si pe urma ti vei dura casa.28 Sa nu fii martor mincinos mpotrivaconcetateanului tau si nici sa-ti daidrumul la gura.29 Sa nu zici: Cum mi-a facut el, asa ivoi face si eu; si: Cu ce ma napastuit,cu aceea i voi plati.30 Omul nemintos e ca o aratura, omulfara minte e ca o vie:31 Daca o lasi, senteleneste si se umplede buruieni si se pustieste si pietrelegardului i se surpa.32 Apoi mie mi-a parut rau si mi-amluat seama, ca sa aleg nvatatura.2Textul urmator, pna la versetul 23, e omisn Textul Ebraic, dar si n vechile editii romnesti.Aici, dupa ed. Rahlfs. Fiul care pazesteporuncile scapa de pieire; dar cel ce vrea so primeasca,acela a si primit-o. Nimic mincinos sanu spuna regele cu limba lui; da, nici o minciunasa nu-i iasa de pe limba. Limba regelui e sabie, sinu una de carne; cel ce va fi dat pe seama ei, acelava pieri; ca daca i se strneste furia, el nimicesteoameni cu arcuri si mannca oase de oameni si learde ca o flacara, asa ca ele nu mai pot fi mncatenici de vulturii tineri. Fiule, cinsteste cuvintelemele si pune-ti-le la inima si gndeste-te la ele!33 Putina dormitare, putintel somn,putin sa stai cu minile n sn. . . ;34 si daca asta vei face, ti iese saracianaintesi, ca o buna alergatoare,lipsa.25Cuviinta n adevar, masura nvorba si la mncare.1 Acestea sunt proverbele lui Solomonpe care le-au transcris prietenii lui Iezechia,regele lui Iuda.2 Slava lui Dumnezeu ascunde ntelesurile,slava regelui le cinsteste lucrarea.3 nalt e cerul si adnc e pamntul, darinima regelui e de nepatruns.4 Bate argintul cu zgura n el si se vaface pe de-antregul curat.5 Ucide-i pe cei necredinciosi de dinaintearegelui si tronul sau va propasintru dreptate.6 Nu te fali n fata regelui si nici nu stan locurile celor puternici;7 ca mai bine e sa ti se zica: Urca-telnga mine!, dect sa fii umilit n fatacelor puternici. Pe cele ce ochii tai leauvazut, spune-le!8 Nu te repezi la sfada, ca sa nu-ti pararau la urma.9 De cte ori te nfrunta prietenultrage-te napoi, nu-i spune vorbe rele,10 ca nu cumva prietenul sa te ocarascasi cearta si vrajba sa ramna aproape;1ci sa-ti fie tie ca o moarte. Bunavointasi prietenia te fac liber;2 tine-le pentru1Literal: sa nu se ndeparteze.2Literal: l fac (pe om) liber.PROVERBELE LUI SOLOMON 26 994tine, ca sa nu te faci de ocara, cin pacesi prietenie sa-ti pazesti caile.11 Ca un mar de aur ntro salba de sardiuasa e cuvntul rostit [cu ntelepciune].12 O piatra de sardiu ntrun cercel, asae cuvntul ntelept la urechea atenta.13 Asa cum la seceris o ninsoare ar potoliarsita, ntocmai e solul credinciospentru cei ce l-au trimis: ajuta sufletelealor sai.14 Precum vnturile si norii si ploilesunt foarte aratoase, asa e cel ce se laudacu darul fals.15 ndelunga-rabdarea e propasirea regelui,dar limba moale zdrobeste oasele.16 Daca gasesti miere, mannca cu masura,ca nu cumva, mbuibndu-te, sao versi.317 La prietenul tau sa te duci rar, canu cumva, saturndu-se de tine, sa teurasca.418 Maciuca si sabie si sageata ascutita,asa e omul care aduce marturie mincinoasampotriva prietenului sau.19 Calea omului rau si piciorul nelegiuituluivor pieri n ziua cea rea.20 Asa cum otetul nu foloseste la rana,si nici fumul la ochi, tot astfel boala,3Sf. Isaac Sirul: Firea sufletului, sprintena,l ndeamna pe om sa caute, sa descopere si sa nteleagalucruri cu mult superioare ei. Cnd nsaea doreste si cnd i se permite sa fie si asemeneacu ceea ce a descoperit, atunci omul si daseama ca, de fapt, vrea mai mult dect poate, sirisca sa fie cuprins de deznadejde. Asadar, totulcu masura.4Sf. Maxim Marturisitorul: Prietenul poatefi trupul nostru, din pricina afectiunii naturalepe care sufletul o are pentru el. ntelesul acestuiproverb ar fi sa nu te ncarci prea mult si preades cu grija fata de trup, ci numai atta ct el sapoata merge pe urma sufletului.caznd n trup, mhneste inima. Cume molia n haina si cum sunt carii nlemn, asa e tristetea omului: stricainima.21 Daca dusmanul tau e flamnd, da-isa mannce; daca-i e sete, da-i sa bea;22 ca facnd aceasta, carbuni de foc igramadesti pe cap, iar Domnul te varasplati cu bunatati.23 Vntul de la miazanoapte ridicanori; tot astfel, fata nerusinata ntartalimba.24 Mai bine sa locuiesti ntrun ungherdin pod dect n casa de obste cu o femeieartagoasa.25 Asa cum apa rece i este dulce sufletuluinsetat, tot astfel o veste bunadintro tara de departe.26 Cnd un om drept cade n fata necredinciosuluie ca atunci cnd cinevaastupa izvorul si zapaceste curgereaapei,27 Nu e bine sa mannci miere multa,dar e drept sa cinstesti cuvintele carenalta.28 Ca o cetate cu zidurile cazute si carenu-i ntarita, asa e omul care face cevafara santrebe.26Sfaturi mpotriva leneviei si vicleniei.1 Asa cum la seceris nu-i roua sin miezulverii nu-i ploaie, tot astfel la cel faraminte nu se afla cinste.2 Ca pasarile ce se duc, ca vrabiile cezboara, asa e blestemul fara pricina:nu va cadea pe nimeni.PROVERBELE LUI SOLOMON 26 9953 Cum e biciul pentru cal si boldul pentruasin, asa e toiagul pentru un neamnelegiuit.4 Nu-i raspunde nebunului dupa nebunialui de teama sa nu-i devii asemenea,5 ci raspunde-i nebunului dupa nebunialui, ca nu cumva lui sa i se para cae ntelept.6 Cel ce trimite solie printrun sol nebunsi aduna ocara din propriile salecai.7 Opreste umbletul picioarelor si nelegiuireadin gura nebunilor!8 Cel ce leaga piatra n prastie e asemeneacelui ce-i da nemintosului marire.9 Spini cresc n mna betivului si robien mna nemintosilor.10 Mult se zdrobesc n trup toti cei lipsitide minte, caci zdroaba lor nu ducela nimic.11 Cum e cinele care sentoarce la varsaturalui si devine scrbos, asa e nemintosulcaren rautatea lui sentoarcela pacatul sau. Exista o rusine careaduce pacat si exista o rusine care nseamnamarire si har.12 Am vazut un om caruian sine i separea ca-i ntelept; un nebun nsa aveamai multa nadejde dect el.113 Zice lenesul cnd e trimis la drum: E un leu pe drumuri si un ucigas peulite. . .14 Cum sentoarce usa n ttna, asasentoarce lenesul n patul sau.1Sf. Grigorie Sinaitul: Cnd cineva vorbestedin gndul sau propriu, dar nainte de a-l fi purificat,e o victima a amagirii de sine; caci, n acestcaz, cuvntul sau nu se hraneste din izvorul celcurgator si limpede al Duhului, ci dintro baltade apa statuta, plina de lipitori si broaste.15 Omul trndav sta cu mnan sn sino poate duce la gura.16 Trndavul si pare luisi mai nteleptdect unul care aduce o veste buna.17 Ca unul care se tine de coada cinelui,asa e cel ce se baga n pricina altuia.18 Precum cei ce asteapta mustrarile pun oamenilor nainte cuvinte [frumoase]iar cel ce prinde ntiul cuvntse va mpiedica,19 asa e cu cei ce ntrascuns si pndescprietenii si cnd sunt descoperitizic: Nu-i asa cam glumit?20 Cu multe lemne focul creste; daracolo unde nu e un certaret se potolestesfada.21 Vatra pentru carbuni si lemne pentrufoc si un om artagos ca sa sencindasfada.22 Vorbele lingusitorilor sunt moi, darpatrund pnan strafundul maruntaielor.23 Argintul dat cu necinste sa fie socotitca un hrb. Buzele calme ascund oinima trista.24 Un dusman plngaret fagaduiestetotul cu buzele, dar n inima viclesugmestereste.25 Cu glas mare de te-ar ruga dusmanul,sa nu-l asculti, ca sapte viclesugurisunt n inima lui.26 Cel ce ascunde dusmania dospesteviclesugul, dar se descopera prin aceeacan adunari si-arata pacatele.27 Cel ce sapa groapa aproapelui cadeel n ea, iar cel ce pravaleste piatra, peel si-o pravaleste.28 Limba mincinoasa uraste adevarulsi gura neacoperita pricinuieste rasturnari.PROVERBELE LUI SOLOMON 27 99627Despre mnie, prietenie adevaratasi ngrijirea turmelor.1 Nu te lauda cu ziua de mine, ca nustii ce-aduce urmatoarea.2 Nu gura ta sa te laude, ci aproapeletau; strainul, iar nu propriile tale buze.3 Grea este piatra si greu de purtate nisipul, dar mnia nebunului e maigrea dect amndoua.4 Nemiloasa-i mnia si taioasa urgia,dar invidia nimic nu rabda.5 Mustrarile fatise sunt mai bune dectprietenia ascunsa.6 Ranile de la un prieten sunt mai vrednicede ncredere dect binevoitoarelesarutari ale dusmanului.7 Sufletul satul dispretuieste fagurii,dar sufletului flamnd chiar si lucrurileamare i se par dulci.8 Precum pasarea cnd zboara din cuibulei, asa devine omul sluga cnd senstraineaza de locurile sale.9 Inima se desfata cu miruri si cu vinurisi cu miresme, dar sufletul sesparge sub nenorociri.10 Pe prietenul tau si pe prietenul tataluitau sa nu-i parasesti; n ziua ta denecaz sa nu intri n casa fratelui tau;mai bun e un prieten din apropiere dectun frate care locuieste undeva departe.11 Fii ntelept, fiule, ca sa ti se veseleascainima, si ndeparteaza de la tinevorbele de ocara.12 Pndit de rele, istetul se ascunde;nemintosii umbla si devin buni deplata.13 Scoate-i haina, ca a trecut, el, semetulcare iroseste bunurile altora.114 Cel ce cu glas mare si binecuvinteazadimineata prietenul e totuna cu2cel ce l blesteama.15 La ceas de ploaie, picaturile l scot peom afara din casa; tot asa femeia artagoasa[l scoate pe om] din casa lui.16 Vntul de miazanoapte e aspru, darpe nume se cheama Prielnicul.17 Fier pe fier se ascute si omul ntartafata prietenului.18 Cine sadeste un smochin i va mncaroadele, iar cel care-si pazeste stapnulse va bucura de cinste.19 Dupa cum fetele nu sunt aceleasi ntreele, asa-i si cu gndurile oamenilor:nu sunt totuna.20 Iadul si nimicirea nu se satura; asasunt si ochii oamenilor nesatiosi. Celce se uita poncis e urciunen fataDomnului, precum si cei nenvataticare nu-si nfrneaza limba.21 Focul e ncercarea argintului si aaurului, iar omul e ncercat prin guracelor ce-l lauda. Inima nelegiuituluiumbla dupa lucruri rele, dar inimadreapta cauta cunoastere.22 Daca pe nemintos l vei batefacndu-l de rs n mijlocul adunarii,n nici un chip nu-i vei rapi nebunia.1Verset dificil. T. M. l redacteaza ca fiindruda cu 6, 1 si 20, 19. n acest context, semetular fi beneficiarul unei chezasii pe care nu si-aonorat-o (vezi nota de la 6, 1) si care trebuie sasiprimeasca plata. Expresia scoate-i haina(sau: ia-i haina) e raportata de Nil Ascetul laregula luptatorului (n lupte greco-romane) dea se dezbraca si a lupta gol, avndu-si trupuluns cu untdelemn, pentru ca adversarul sa nu-lpoata apuca de haina sau de piele.2Literal: ntru nimic pare a se deosebi de. . . .PROVERBELE LUI SOLOMON 28 99723 Cunoaste pe de-antregul sufleteleturmei tale si ntareste inima cirezilortale;24 caci puterea si taria omului nu-i suntde-a pururi si nici ca le lasa urmasilorlui.25 Ai grija de fnetele din cmp si veicosi iarba si vei aduna fnul din munte,26 ca sa ai oi pentru mbracaminte;daca vrei miei, ai grija de pajiste.27 Fiule, de la mine ai cuvinte de multfolos pentru viata ta si pentru viataservilor tai.28Iubirea legii si lauda facerii debine.1 Necredinciosul fuge cnd nimeni nu-lgoneste, dar dreptul ca un leu sta teapan.2 Pacatele necredinciosilor atta certuri,dar omul istet le potoleste.3 Omul nerusinat i apasa pe saraciprin fapte pagne. Ca o ploaie naprasnicasi nefolositoare,4 tot astfel cei ce parasesc legea laudarautatea; dar cei ce iubesc legea se ngradesccu zid.5 Oamenii rai nu nteleg judecata; darcei ce-L cauta pe Domnul vor ntelegetotul.6 Saracul nsotit cu adevarul e mai bundect bogatul mincinos.7 Fiul ntelept pazeste legea, dar celce nutreste dezmatul si necinsteste tatal.8 Cel ce-si nmulteste avutia prin camatasi lacomie o aduna pentru cel cemiluieste saracii.9 Cel ce-si ntoarce urechea sa nu audalegea, chiar el si defaima rugaciunea.10 Cel ce-i face pe oamenii drepti sa rataceascape cale rea se nimiceste pesine nsusi; nelegiuitii vor trece prinpropasire, dar ntrnsa nu vor intra.11 Bogatul se crede si ntelept, dar saraculdestept l va osndi.12 Prin