Curs 8 proteze

Croșetele din sârmăSunt alcătuite din 3 segmente:

Segmentul dentar

Segmentul intermediar

Segmentul de fixare

Caracteristici

1. Modelarea se face de către tehnician după desenul efectuat de medic pe model.

2. Segmentul dentar se plasează subecuatorial pe dintele stâlp

3. Segmentul intermediar conferă elasticitate croșetului

4. Segmentul terminal este retentiv și îl fixează în baza protezei.

5. Au contact liniar cu dinții

6. Asigură pentru protezele parțiale

- Stabilitatea orizontală

- Ancorarea verticală/menținerea

7. Au efect suprasolicitant asupra dinților stâlpi.

8. Se repară relativ ușor.

Tehnologia realizării

Croșetele din sârmă se realizează prin îndoirea sârmei cu respectarea unor reguli

tehnologice:

Sârma se îndoiaie într-un singur sens.

Modelarea se va realiza cu clești cu partea activă netedă.

Sârma nu va fi introdusă în flacără nici înainte și nici după realizarea croșetului.

Croșetul se realizează după un desen pe modelul studiat la paralelograf și cu

ecuatorul protetic comun trasat.

În fișa de laborator va fi consemnată de către medic grosimea sârmei pentru fiecare

dinte în funcție de retentivitatea sa și de gradul de implantare.

Vârful segmentului dentar va fi rotunjit pentru a nu zgâria smalțul sau proteza

unitară și a nu leza părțile moi de vecinătate.

Calitățile mecanice ale croșetelor sunt date de

Calitatea aliajului folosit

Grosimea sârmei utilizate

Lungimea și forma segmentului dentar în funcție de ecuator.

Calitățile biologice ale croșetelor se referă la profilaxia țesuturilor parodontale:

Segmentul dentar precum și cel intermediar trebuie să fie plasate la distanță de

aceste țesuturi pentru a evita lezarea lor.

1

Curs 8 proteze

Se indică plasarea segmentului dentar la 1-2 mm de festonul gingival și paralel cu

acesta.

Elasticitatea croșetelor de sârmă depinde de

- Lungimea buclei

- Grosimea sârmei

- Calitatea aliajului metalic

Clasificarea croșetelor de sârmă se face în funcție de

Numărul brațelor

Cu un braț

Cu două brațe

Cu trei brațe

Cu patru brațe

Zona de aplicare

Croșete dentare

Croșete muco-alveolare

Indicația curentă

Croșete uzuale

- Cervico-ocluzale

- Cervico-alveolare

Croșete indicate mai rar

- Proximal

- Ocluzo-interdentar

- Inelar

- Muco-alveolar

Croșetele din sârmă cu un braț se împart :

a. În funcție de traiectul segmentului dentar și raportul acestuia cu dintele

1. Croșete cervico-ocluzale

2. Croșete cervico-alveolare

b. În funcție de orientarea extremității libere a croșetului

1. Deschise dental

2. Deschise edental

CROȘETE UZUALE

1. Croșetul cervico-ocluzal deschise dental

Segmentul dentar

se aplică în zona subecuatorială

se aplică pe 2/3 din fața vestibulară a dintelui stâlp

2

Curs 8 proteze

Extremitatea liberă este orientată spre dinții restanți.

Recomandat pe

Coroane dentare cu retentivități reduse (la maxilar și mandibulă)

Funcție

Frânează desprinderea protezei (prin segmentul dentar subecuatorial)

Limitează mișcările în sens transversal (mezializări și distalizări)

- Blochează distalizarea protezelor terminale (prin extremitatea liberă a

segmentului dentar aflată în ½ mezială a dintelui stâlp)

- Se opune deplasărilor meziale prin deschiderea dentală.

2. Croșetul cervico-ocluzal deschis edental

Segmentul dentar

- Are traiect identic cu cel deschis dental

- Se aplică în zona subecuatorială

- Se aplică pe 2/3 din fața vestibulară a dintelui

stâlp

Extremitatea liberă este orientată spre spațiul

edentat.

Segmentul intermediar traversează arcada dentară prin nișa masticatorie.

Utilizarea acestul croșet este favorizată de existența unei treme între dintele stâlp și

dintele vecin

Indicat în edentațiile terminale.

Funcții

- Frânează desprinderea protezei (prin segmentul dentar subecuatorial)

- Frânează mișcările de lateralitate (prin segmentul supraecuatorial)

- Frânează tendințele de înfundare ale protezei (prin segmentul supraecuatorial)

- Frânează bascularea: prin extremitatea liberă a segmentului dentar

3. Croșetul cervico-alveolar deschis dental

Segmentul dentar este plasat subecuatorial.

Segmentul intermediar este situat la 0.5-1

mm de mucoasa crestei alveolare.

Indicat pe dinți stâlpi cu retentivități mari.

Funcții

- Se opun tendințelor de desprindere a

protezei (prin segmentul subecuatorial)

- Sunt fizionomice: sunt ascunse de părțile moi datorită traseului lor.

3

Curs 8 proteze

4. Croșetul cervico-alveolar deschis edental

Extremitatea liberă este îndreptată spre

spațiul edentat.

Indicat: pentru protezele terminale.

Funcții

- Se opune desprinderii protezei (prin

segmentul subecuatorial)

- Se opune tendinței de basculare (prin jumătatea distală a segmentului dentar)

CROȘETE UTILIZATE MAI RAR

1. Croșetul proximal cu patrice

Indicat în regiunea frontală.

Patricea:

- are formă piriformă

- este situată pe dintele limitant (dintele

limitant este acoperit cu o proteză unitară

prevăzută cu o mică patrice proximală)

Croșetul

- se prinde de patrice

- are formă de U

- este fizionomic

Funcții

- Blochează mișcările laterale și distale ale protezei

- Produce o stabilizare eficientă.

Utilizat mai des în ortodonție.

2. Croșet ocluzo-interdentar / croșetul Stahl

Segmentul dentar este reprezentat de un braț de

sârmă a cărui extremitate liberă este modelată sub formă de

ansă care pătrunde sub punctul de contact.

Segmentul interdentar trece prin nișa masticatorie.

Utilizări

- Ancorarea aparatelor ortodontice

- Ancorarea protezelor parțiale uniterminale sau unilateriale, aplicate pe hemiarcada

integră.

Funcții

- Se opune înfundării protezei.

- Se opune tendinței de desprindere a protezei.

4

Curs 8 proteze

- Prin traseul său vestibulo-oral se opune și tendinței de deplasare laterală a protezei.

3. Croșet cervico-interdentar

Se aplică sub punctul de contact între doi dinți bine

implantați, care nu dispun de convexități favorabile unui

croșet obișnuit.

4. Croșetul inelar/ croșetul Jackson

Încercuiește coroana pe fețele proximale și

pătrunde subecuatorial vestibular.

Recomandat pentru stabilizare protezelor

uniterminale, aplicat pe hemiarcada integră.

Croșetul Adams este identic cu croșetul

Jackson doar că pentru a-i îmbunătăți elasticitatea

i s-au realizat 2 mici bucle, la întâlnirea porțiunilor proximale cu porțiunea vestibulară.

Utilizat frecvent în stabilizarea aparatelor ortodontice.

5. Croșetul muco-alveolar

Utilizat în edentații biterminale maxilare, la pacienții care își expun în totalitate dinții

în timpul vorbirii sau surâsului.

Plasare pe versantul vestibular al procesului alveolar, la distanță de 0,5 mm de

mucoasă.

La tendința de desprindere a protezei croșetul apasă pe mucoasă și provoacă durere.

Reflex, pacientul aduce arcadele în contact și aplică proteza pe câmp.

6. Croșetul din sârmă cu 3 brațe

Poate să fie executat din sârmă, ele având contur dublu.

Elemente componente

Brațul elastic: pătrunde subecuatorial;

Brațul rigid: plasat supraecuatorial.

Pintenul ocluzal.

Funcții: identice cu a celor turnate:

a. Menținere

b. Sprijin (croșete de sârmă nu prezintă sprijin?????)

c. Stabilizare

d. Încercuire

5

Curs 8 proteze

e. Reciprocitate

f. Pasivitate

Pintenii ocluzali

au rol de sprijin.

prezintă 3 segmente

dentar

intermediar

retentiv

segmentul dentar se aplică într-un lăcaș preparat în smalțul dintelui la nivelul fosetei

proximale sau este modelat pe proteza unitară

la nivelul dinților frontali se numesc “gheruțe incizale”

6

Curs 8 proteze

Etape clinico-tehnice în realizarea protezei parțiale din acrilat1. Examen clinic, diagnostic, plan de tratament (etapă clinică)

2. Amprentarea câmpului protetic (etapă clinică)

3. Realizarea modelului preliminar

4. Realizarea portamprentei individuale

5. Realizarea amprentei funcționale

6. Turnarea modelului de lucru

7. Confecționarea șabloanelor de ocluzie

8. Stabilirea relațiilor intermaxilare (etapă clinică)

9. Permanentizarea relațiilor intermaxilare prin montarea în simulatoare ale ADM

10. Realizarea machetei protezei parțiale.

11. Proba machetei în cavitatea orală

12. Pregătirea machetei pt ambalare

13. Ambalarea machetei

14. Confecționarea tiparului

15. Realizarea bazei acrilice a protezei prin introducerea acrilatului în tipar și

polimerizarea lui.

16. Dezambalarea

17. Prelucrarea mecanică și lustruirea.

1. Analiza amprentei preliminare

Această etapă este asemănătoare cu cea de la proteza totală.

Se are în vedere urmărirea imaginii câmpului protetic, aici intervenind în plus

componenta dento-parodontală.

2. Turnarea modelului preliminar

Se toarnă din ghips obișnuit.

Servește la realizarea portamprentei individuale.

Pe acest model medicul stabilește planul protezei și alege mijloacele de menținere și

stabilizare cele mai eficiente.

Etapele turnării

a. Pregătirea amprentei

Se igienizează

Se îndepărtează surplusurile

b. Turnarea amprentei

Realizarea pastei de ghips de consistență fluidă, prin predozare.

Introducerea ghipsului în amprentă prin vibrare mecanică sau manuală.

7

Curs 8 proteze

Realizarea soclului: cu înălțime de 1.5-2 cm și să depășească cu 0.5 cm

marginile amprentei, pentru a conserva lățimea fundurilor de sac.

Demularea

Soclarea

3. Portamprenta individuală

Este cerută în următoarele situații:

Edentații de clasa I și a II-a

Când portamprentele standar nu sunt corespunzătoare

Edentații clasa III cu breșe întinse

Edentații subtotale

Componente

- Bază

- Accesorii

Materiale

- Materiale termoplastice: stents, placă bază.

- Rășini acrilice autopolimerizabile

- Rășini compozite fotopolimerizabile

- Metal

Metode de obținere

Pregătirea modelului preliminar

a. Trasarea limitelor câmpului protetic.

b. Pregătirea dinților restanți care se face prin

acoperirea zonelor retentive cu ghips sau ceară.

c. Izolarea modelului 5-10 minute în apă (sau cu

soluții alginice)

Confecționarea lingurii individuale

d. Modelarea și adaptarea plăcii

e. Secționarea surplusului.

f. Aplicarea accesoriilor

g. Prelucrarea portamprentei

Rolul portamprentei individuale : în realizarea fazei clinice de amprentare

funcțională.

4. Amprenta funcțională

Obiectivele urmărite la controlul amprentei funcționale:

Suprafața amprentei să aibă aspect neted, fără goluri de aer;

Marginile amprentei cu forme și dimensiuni funcționale

8

Curs 8 proteze

Dinții restanți să aibă forma și dimensiunea reală

Țesuturile din jurul dintelui să fie bine redate

Crestele alveolare să aibă imaginea formei și dimensiuni corespunzătoare

Materialul de amprentă să fie repartizat pe toată suprafața portamprentei într-o

grosime uniformă și fixat de aceasta.

5. Modelul de lucru/funcțional/definitiv

Se realizează din ghips dur.

Se igienizează amprenta.

Se trece la turnarea modelului care este identică cu cea descrisă anterior la modelul

preliminar.

Aparatură necesară:

- Măsuță vibratorie

- Soclator

Modelul final va trebui analizat la paralelograf.

Paralelograful

Ajută la:

Aprecierea paralelismului dinților restanți

Determinarea axei de inserție/dezinserție a protezei

parțiale acrilice

Precizarea poziției corecte a croșetelor

Părțile componente ale paralelografului

Baza/soclul

Este stabilă

Reprezintă un suport rigid pentru părțile componente

Masa

Rotundă

Prezintă o articulație sub formă de nucă

Prezintă sistem de fixare a modelelor

Brațul vertical

25-30 cm excentric pe soclu

Susține brațul orizontal care culisează de-a lungul

celui vertical

Brațul orizontal

Format din 2-3 segmente articulate: sistem Sarnier

Permite posibiltatea efectuării mișcării de rotație în jurul brațului vertical,

deasupra zonei de lucru

9

Curs 8 proteze

Braț culisant vertical

Este situat la extremitatea liberă a brațului orizontal

Este vertical și paralel cu brațul vertical

Permite deplasarea verticală

Are un sistem pentru fixarea accesoriilor

Piesele accesorii

Tije detector

- Au formă cilindrică cu diametrul de 2-3 mm

- Pune în evidență înclinația axului longitudinal al dinților restanți în

raport cu planul vertical

- Analiza de ansamblu a modelului de lucru este efectuată cu tija

detector și pune în evidență distribuția uniformă și eficientă a zonelor

retentive coronare a dinților stâlpi în vederea aplicării brațelor

elastice a croșetelor de sârmă.

Tija portmină de grafit

- Este utilizată pt trasarea ecuatorului protetic comun (liniei ghid)

Tijele joje

- Au extremitatea liberă sub forma unor discuri cu diametru diferit

(0.25 mm, 0.5 mm, 0.75 mm)

- Sunt utilizate pentru determinarea numerică a gradului de

retentivitate coronară a dinților stâlpi

Tijele răzușe (prismatică)

- Au formă triunghiulară pe secțiune

- Sunt folosite pentru controlul planării

1. Tije detectoare

2. Tije port mină

3. Tije retentivometru (jojă)

4. Tije răzușe

Operațiunile efectuate cu paralelograful

1. Analiza de ansamblu a modelului de lucru

- Se determină poziția modelului pe masa mobilă a paralelografului.

- Poziția ce trebuie determinată este poziția în care dinții stâlpi prezintă

retentivități favorabile și uniform distribuite pentru plasarea croșetelor de

sârmă.

- Se realizează cu tija detector

10

Curs 8 proteze

2. Determinarea axei de inserție/dezinserție a PPA (protezei parțiale acrilice)

3. Trasarea liniei ghid/ecuatorului protetic comun

4. Determinarea poziției brațului retentiv al croșetului

- Se determină cu tija jojă plasată în contact cu dintele

stâlp (vezi imagine dreapta)

5. Planarea (deretentivizarea)

- Constă în depunerea cerii speciale (de planare) în zonele

subecuatoriale

6. Eliminarea excesului

- Cu ajutorul tijei răzusă

- Dinții devin plani și paraleli între ei și cu axa de inserție/ dezinserție a protezei

parțiale acrilice.

Migrările dentare(versiuni, translații, egresii) influențează poziția liniei ghid. În timp

ce unele zone favorizează formarea unor retentivități mari, alte zone au retentivități

defavorabile protezării. Există posibilitatea realizării unor corecturi prin șlefuire sau prin

utilizarea protezelor unitare.

6. Confecționarea șabloanelor de ocluzie

Componente

Baza : din placă bază sau placă de ceară roz.

Bordura de ocluzie

Tehnica de confecționare cuprinde

Pregătirea modelului

- Trasarea limitelor bazei șablonului

La nivelul zonelor de sprijin muco-osos: ajunge până la zona de

mucoasă pasiv mobilă

La nivelul dinților restanți ajunge în zona supracingulară (în zona

frontală) și în zona supraecuatorială (în zona laterală)

- Izolarea modelului prin introducerea în apă sau un strat de pudră de talc.

Confecționarea șablonului de ocluzie

- Adaptarea plăcii termoplastice după plastifierea pe

model

- Placa trebuie să aibă contact intim cu crestele

alveolare și fețele orale ale dinților restanți

- Bordurile de ocluzie sunt segmente care se fixează în

spațiile edentate.

11

Curs 8 proteze

Caracteristicile șabloanelor de ocluzie

Baza să acopere în totalitate suprafața câmpului protetic (acoperă zona de sprijin

până la mucoasa pasiv mobilă)

Baza șablonului să fie adaptată intim la toată suprafața câmpului protetic de pe

model

Îndepărtarea și repunerea pe model să fie efectuată fără dificultăți

Marginile șablonului să fie modelate ca dimensiuni și formă în corelare cu fundul de

sac

Marginile să fie finisate pentru a nu produce leziuni

Șablonul să aibă un grad de menținere pe câmpul protetic.

Rolul șabloanelor de ocluzie: servesc etapei clinice de determinare a relației

intermaxilare. În timpul determinării relațiilor intermaxilare se trasează și reperele

ajutătoate în alegerea și montarea dinților.

Înafară de aceste date mai sunt transmise pe fișa de laborator date precum:

Indicații referitoare la dinți

Culoare

- Se determină cu cheia de culori

- De obicei este determinată după dinții restanți la nivelul arcadei

Formă și volum

- Sunt stabilite numai în corelație cu elementele caracteristice ale

dinților restanți

Poziția dinților

- În edentațiile reduse aceasta este condiționată de poziția dinților

vecini și antagoniști restanți

- În edentațiile frontale întinse/subtotale de la nivelul cabinetului sunt

transmise linia mediană și convexitatea bordurii de ocluzie care

determină convexitatea fețelor vestibulare a dinților frontali.

Se notează unele indicații în ce privește montările atipice

La cererea pacientului sunt folosite mijloace pentru mascaarea artificiului

protetic (proteze unitare, obturații, abrazii)

Indicații privind elementele de menținere și stabilizare

În general, protezele parțiale acrilice sunt menținute și stabilizate prin

intermediul croșetelor de sârmă.

Alegerea croșetelor se face în funcție de

- Convexitățile dinților și gradul de retentivitate

- Poziția dintelui pe arcadă

12

Curs 8 proteze

- Gradul de implantare

- Tipul de edentație și întinderea breșei

- Calitatea estetică a croșetului este dată de mobilitatea buzelor în

timpul funcțiilor ADM

- Croșetul este ales să fie cât mai puțin vizibil

Indicații referitoare la forma și dimensiunea bazei protezei.

Pe model sunt trasate de către medic limitele bazei

Se pot da indicații

- pentru îngroșarea versantului vestibular în vederea obținerii

plenitudinii faciale

- să nu se realizeze versant vestibular, dinții să fie montați cu coletul

direct pe creastă în cazul proalveoliilor accelerate

- dacă să se facă reduceri ale plăcii și ce fel de reduceri.

7. Permanentizarea relațiilor intermaxilare prin montarea în simulatoare ADM

Ca la edentatul total.

Corect este să montăm în articulatoare indiferent de tipul articulatorului.

Articulatoarele individuale sunt cele mai complete deoarece putem programa datele

obținute la nivelul ATM.

13