Cursul 10- Etape clinico-tehnice de realizare a protezelor partiale

mobilizabile

RESTAURAREAEDENTAŢIILOR PARŢIALE

PRIN PROTEZE MOBILIZABILE

Curs pentru studentii anului VI Dr. Luciana Goguţă

ETAPE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE SCHELETATE

De la examenul pacientului la decizia de a păstra anumiţi dinţi

1. Evaluarea datelor obţinute la examenul pacientului2. Extracţia imediată a unor dinţi:

- dinţi irecuperabili;- pentru eliminarea unei patologii acute.

3. Reexaminarea dinţilor restauraţi: - pot fi recuperaţi ?;

- se indică tratament endodontic ?

4. Reevaluarea dinţilor restanţi:- importanţa fiecărui dinte în contextul protezării mobilizabile

5. Pot fi salvaţi toţi dinţii restanţi?- care este opinia pacientului faţă de aceşti dinţi ? - se acceptă costurile financiare ale tratamentului ?

4. Reevaluarea dinţilor restanţi:- importanţa fiecărui dinte în contextul protezării mobilizabile

6. Stabilirea necesităţii unei perioade de observare

-consecutiv tratamentului endodontic;

-pentru a obţine refacerea parodontală;

-pentru a evalua gradul de cooperare a pacientului;

-pentru evaluarea stării generale a pacientului.

Calcularea acestor etape si comunicarea pacientului !

Stabilirea designului iniţial al restaurării protetice mobilizabile

Luarea deciziei de a efectua o terapie prin proteze mobilizabile

Trasarea designului restaurării protetice mobilizabile

Utilizarea dispozitivului Statik-Disc (Bredent, Senden, Germania) în elaborarea designului

protezei în edentaţiile de clasa I (a), a II-a (b) sau a IV-a Kennedy întinsă (c).

a b c

FIŞA DE EXAMINARE A PACIENTULUI EDENTAT PARŢIAL

(candidat la protezarea parţială mobilizabilă)- pag 514-515

Planul de tratament:………………….Specificaţii pentru laborator…………….. 1.Pinteni.........................................................2. Retenţia......................................................3. Reciprocitate..............................................4. Conectori majori.......................................5. Retenţia indirectă......................................6. Planuri de ghidaj......................................7. Retenţia bazei............................................8. Zone ce necesită modificări şi folieri ........ Cod cromatic: albastru = componenta metalică

roşu = componenta acrilică verde = zone ce necesită reconturare

Design PPMS

Design PPMS

Din perspectiva realizării designului unei PPMS prevăzută cu SSMSS s-a realizat o codificare a acestor sisteme

SSMSS cu agregare intraradiculară (de tip capsă)

SSMSS de tip bară cu călăreţ;

SSMSS de tip bară

coroană telescopată

SSMSS culisă

Chiar şi în ţări mai dezvoltate, cum ar fi de exemplu Anglia, peste 50-60% dintre medici trimit în laborator amprente şi/sau modele fără nici o indicaţie privind

designul viitoarei proteze.

Cu toate că diploma de medic dentist, îi conferă dreptul absolventului să

restaureze protetic edentaţii parţiale prin PPMS, conceperea acestui gen de proteze

este lăsată pe seama tehnicienilor dentari!

Rezultate - catastrofale

M. De Van - „proteza scheletată este o modalitate de extracţie lentă, dureroasă şi costisitoare a unor dinţi”

La originea acestei constatări dureroase stă faptul că medicii nu concep planul de tratament şi nu elaborează designul, lăsând această treabă pe seama tehnicienilor

dentari

De la stabilirea designul iniţial al restaurării protetice mobilizabile la amprenta finală

TRATAMENTE PREPROTETICE NESPECIFICE (FOSTE PREPROTETICE)

• Îndepărtarea factorilor de microiritaţie locală – terapia parodontală iniţială (detartraj, înlăturarea obturaţiilor debordante, rezolvarea cariilor de colet şi refacerea punctelor de contact) • Extracţiile• Chiuretajele periapicale, rezecţiile apicale, chistectomiile

• Chiuretaj gingival/parodontal

• Chirurgia parodontală, gingivo-parodontale, gingivectomiile, gingivo-alveoloplastiile

• Terapia conservativă odontală - obturaţiile vechi se vor înlocui - cariile simple se vor obtura cu materiale corespunzătoare-leziunile profunde şi afecţiunile pulpare vor fi rezolvate prin terapii endodontice specifice - devitalizările în scop protetic

Tratamentul ortodontic urmăreşte restabilirea integrităţii funcţionale cu un minim de sacrificu, presupunând munca în echipă, protetician-ortodont (redresări de poziție și refacerea punctelor de contact).

Din nefericire datorită duratei tratamentului ortodontic mulţi pacienţi dar şi practicienii evită procedeul, preferând soluţii mai invazive dar mai radicale şi rapide.!!!

TRATAMENTELE PREPROTETICE SPECIFICE EDENTAŢIEI PARŢIALE (FOSTE PROPROTETICE)

INTERVENŢII CHIRURGICALE ASUPRA MUCOASEI - frenuri, bride, hipertrofii şi hiperplazii ale mucoasei etc

INTERVENTII CHIRURGICALE ASUPRA OSULUI

Gingivo alveolo plastii / alveoloplastii

Torusuri mandibulare/maxilare

Tuberozitati maxilare procidente

TRATAMENTUL DE ECHILIBRARE OCLUZALĂ

“stressul ocluzal - principalul responsabil pentru afectarea ţesuturilor de susţinere a dinţilor fie naturali sau artificiali”

3 OBIECTIVE :

1. Evidenţierea şi eliminarea contactelor premature şi a interferenţelor ocluzale:

• imediat dupa terapia initiala parodontala

• după restaurarea dinţilor restanţi; • componente ale scheletului metalic

a PPMS, dupa ce scheletul a fost inserat pe pe câmpul protetic;

• dupa inserarea PPMS finalizate, pe campul protetic

2. Nivelarea planului de ocluzie

În funcţie de gradul de migrare al dinţilor se recomandă:1. refacerea planului de ocluzie prin şlefuiri selective, reconturare

urmată de finisarea suprafeţelor interesate la nivelul dinţilor implicaţi2. şlefuiri - evidenţierea unor largi insule de dentină - protejarea

plăgii pulpo-dentinare prin restaurări;3. migrărilor severe - devitalizarea dinţilor implicaţi;

Corectarea planului de ocluzie prin ameloplastie

Denivelare a planului de ocluzie

Denivelare majoră a planului de ocluzie; Corectarea planului de ocluzie prin coronoplastie și coroană de înveliş.

b.a.

4. Catodata extracţia dinţilor reprezintă singura soluţie de realizare a unui plan de ocluzie corespunzător

Dinţii aflaţi în infraocluzie se acoperă cu onlay–uri (“capace ocluzale”), coroane de înveliş, aducându–i astfel la nivelul dorit

Prepararea dinţilor stâlpi integri pentru PPMS ancorate cu crosete

PREPARAREA PLANURILOR DE GHIDAJ

Spaţiu de retenţie între PPM şi dintele limitant al

breşei edentate.

Reconturarea suprafeţelor proximale ale dinţilor limitanţi ai unei breşe

edentate.

RECONTURAREA SUPRAFEŢELOR VESTIBULARE ŞI ORALE

a. Braţul activ al croşetului nu poate depăşi unghiul format de

faţa ocluzală şi faţa orală;

b. În urma reconturării, braţul croşetului se poziţionează

corect.

a b

Remodelarea feţei linguale a unui molar inferior pentru a

asigura reciprocitatea

V L

4 mm

1-2 mm

0.2 mm

Realizarea unei cavităţi de retenţie pe faţa vestibulară a unui premolar inferior:

a. Vedere dinspre vestibular;b. b. Vedere dinspre distal.

a b1-2 mm

• retentivitate insuficienta aplicarea unei RPF unidentare• indice de carie crescut • preparatie direct in smalt daca fetele V si O sunt paralele

Forma unei cavităţi de retenţie în secţiune vestibulo – orală

REALIZAREA LĂCAŞELOR PENTRU PINTENI PE DINŢII STÂLPI

! Niciodată nu se foloseşte un pinten pe un dinte la care nu a fost preparat un lăcaş

! Lăcaşele pentru pinteni se realizează în ţesuturi dure dentare doar la pacienţii cu o igienă bucală bună

Pintenii - roluri (Boucher )1. funcţionează ca stopuri verticale în poziţia terminală a protezei;2. menţin poziţia adecvată a croşetelor pe dinţii stâlpi;3. previn strivirea ţesuturilor moi de către porţiuni ale protezei;4. transmit forţele exercitate de PPM, în timpul funcţiilor SS, spre dinţii stâlpi;5. forţele ocluzale directe se transmit în axul lung al dinţilor stâlpi;6. previn deschiderea exagerată a braţelor croşetului când proteza este în poziţie terminală;7. refac contactele proximale interdentare, împiedicând impactul alimentar pe papila interdentară;8. se opun efectului forţelor orizontale;9. previn extrudarea dinţilor stâlpi;10. funcţionează ca elemente de stabilizare în cazul PPM cu extensie distală;11. determină orientarea corectă a scheletului pe dinţii stâlpi

2 tipuri de bază pentru lăcaşe ocluzale:

• intracoronare - se realizează doar în restaurări protetice

fixe (inlay, onlay, coroane de acoperire)

• extracoronare - plasate pe dinţi naturali sau obturaţii

Lăcaşele - ocluzal, cingular, mezial, distal, vestibular, oral

După Boucher caracteristicile lăcaşelor sunt:

1. să fie astfel preparate încât să permită transmiterea funcţională a

forţelor în axul lung al dinţilor stâlpi;

2. pintenul trebuie să se „aşeze” perfect în lăcaş;

3. să aibă pante line, să fie bine finisat;

4. să nu prezinte zone retentive, margini sau unghiuri ascuţite;

5. marginile cavitate/suprafaţă trebuie să fie în zone care

beneficiază de autocurăţare;

6. să fie destul de voluminos pentru ca pintenul să fie rezistent;

7. în cazul PPM cu extensie distală, pintenul trebuie să poată face o

uşoară mişcare de rotaţie în lăcaşul ocluzal pentru a nu torsiona

dintele stâlp la înfundarea şeii.

Instrumente de preparat lăcaşurile pentru pinteni.

a b

Prepararea unui lăcaş cingular: a. Aspect proximal; b. Aspect palatinal.

Adâncimea lăcaşului trebuie să fie de circă 1–1.5 mm de la vârful cingulumului

Când a fost descoperită dentina se impune realizarea unui inlay sau a unei coroane (3/4 sau integrale) cu lăcaş cingular

Preparatia pentru pinten ocluzal

Lăcaş ocluzal la nivelul unui premolar inferior

Grosimea pintenului la nivelul crestei marginale

Succesiunea etapelor de preparare a lăcaşului pentru pintenii ocluzali:

a. conturarea viitoarei preparaţii; b. prepararea cu un instrument diamamtat globular mai mare; c. adâncirea cavităţii spre mijlocul

dintelui; d. rotunjirea muchiei cervicale cu un instrument diamantat tip flacără; e. finisarea; f. controlul.

Pintenii ocluzali si supracingulari pot fi aplicati pe :1. Obturatii de amalgam de Ag, RDC, aur coeziv2. incrustatii, coroane partiale, PF unidentare, PPF

Restaurare adezivă cu lăcaş cingular: a. Preparaţia peliculară; b. Macheta de ceară; c. Restaurare cimentată pe dinte.

a b c

Preparaţie pentru o coroană turnată cu lăcaş ocluzal

Preparatie pe coroana pentru pinten

proximal si prag pentru croset circular

Solidarizarea dintilor stalpi prin PPF se realizeza in urmatorele situatii:

1. dinţi stâlpi cu mobilitate acceptabilă2. raportul coroană/rădăcină în favoarea coroanei;3. rădăcini scurte, chiar dacă dinţii au o implantare bună;4. în edentaţii terminale când, din diferite motive, pintenul ocluzal se poziţionează, pe dintele care limitează o breşă terminală, în foseta distală şi nu mezială;5. în edentaţii terminale când sunt utilizate sisteme rigide de sprijin şi stabilizare (ex: culise extracoronare, bare cu calareti s.a.m.d.)6. când radiografic se apreciază că procesul alveolar este cantitativ şi/sau calitativ deficient;7. când sunt puţini dinţi restanţi (de exemplu în edentaţiile clasa I Kennedy în care mai persisită doar un număr redus de dinţi frontali);8. când există dinţi izolaţi;9. când clasele I şi a II–a Kennedy prezintă modificări.

Prepararea stâlpilor radiculari pentru PPMS ancorate cu capse

Fig. 10.1.33. a. Capa metalică; b. Preparaţia marginală în chamfer; c. Joncţiunea DR – capă metalică; d. Caseta cu rol antirotaţional; e. DR; f. Realizarea DR pe 2/3 din

lungimea canalului radicular; g. Obturaţia apicală de 3-5 mm; h. SSMS solidarizat de capa metalică şi DR.

Etapele prepararii canalului radicular

Prepararea dinţilor stâlpi pentru PPMS telescopate

Capa primara min 0,2 mm grosime Zona terminala chamfrain sau prag rotunjit

TIPURI DE AMPRENTE ÎN PROTEZAREA MOBILIZABILĂ

1. AMPRENTA DOCUMENTARĂ - scop didactic, judiciar2. AMPRENTA PRELIMINARĂ

3. AMPRENTE FUNCŢIONALE

- particularităţi în funcţie de clasa edentaţiei şi implicit de tipul de sprijin al protezelor

- o PPMS cu sprijin pur dento-parodontal se poate realiza pe un model obţinut în urma amprentării într-un singur timp atât a dinţilor restanţi cât şi a crestelor edentate în forma lor anatomică (edentatii clasa III si IV Kennedy )

- în edentaţiile de clasa I şi II Kennedy sunt necesare două amprente: una care înregistrează morfologia

suportului dento-parodontal şi alta pentru înregistrarea sub compresie selectivă sau chiar

fiziologică a reliefului crestelor ( cu ceara fluida in doua consistente sau materiale termoplastice)

Tehnica McLean, Amprenta funcţională cu ceară fluidă – modelul corijat, Amprenta sub presiune

masticatorie (Spring), Metoda căptuşirii funcţionale

”cu toate că în literatura de specialitate amprentele duble sunt prezentate pe larg şi tehnologiile corespunzătoare de laborator (modele corijate) generează erori consecutive, tehnica amprentei duble este indicată în special pentru realizarea de PPMS cu șei distale mandibulare deoarece

doar o porţiune limitată din creasta edentată poate amortiza forţele”

În practică amprenta unică!! ( lingura individuala+ silicon, polieter) se foloseşte atât la maxilar cât şi la mandibulă. Dacă testul de rotaţie este pozitiv la o proteză realizată

printr-o amprentă unică, o căptuşire prin metoda directă cu materiale moderne autopolimerizabile (ex. GC Reline-

GC) rezolvă totul

Determinarea si inregistrarea relatiilor ocluzale in cursul tratamentului prin proteze mobilizabile

schletate si tratamentelor hibride

Ocluzia optimă asigură:• eficienţa masticaţiei şi a fonaţiei;• sănătatea ţesuturilor de sprijin (dento-parodontale, muco-osoase și/sau periimplantare); • funcţionalitatea optimă a muşchilor masticatori, cervicali şi a ATM;• stabilitatea restaurării protetice.

Edentaţii parţial pot fi clasificaţi din punct de vedere al pastrarii sau nu a DVO existente în trei categorii:•cu contacte dento-dentare stabile în PIM și cu o DVO fiziologică – ocluzie stabilă;•cu contacte dento-dentare instabile în PIM, cu devierea mandibulei spre o ocluzie habituală și o DVO incertă – ocluzie instabilă;•fără contacte ocluzale între dinţii restanţi – fără ocluzie;

În cazul edentatului parţial „candidat” la o PPM, relaţiile intermaxilare implică o determinare în sens vertical si orizontal.

– dimensiunea verticală de ocluzie (DVO);– poziţia de relaţie centrică (RC) şi cea de

intercuspidare maximă (IM).

Daca dintii naturali restanti poseda dimensiune, morfologie si pozitii normale pe arcadă si realizeaza contacte ocluzale stabile în PIM, DVO fiziologica a pacientului poate fi conservata şi reprodusă cu o PPM nouă.

Corectarea DVO se impune în cazul unui edentat parţial care prezinta semnele si simptomele unei diminuări a DV a etajului inferior al fetei:•breşe edentate întinse, cu pierderea stopurilor centrice stabile; •uzură intensă a dinţilor restanţi, care nu a fost compensată suficient prin egresie dentară •aspect îmbătrânit al pacientului, cu scăderea marcata a distantei subnasale – gnathion şi accentuarea şanţului nazo-labial; •spatiu de inocluzie fiziologica mai mare de 4 mm; •diminuarea eficienţei masticatorii; •disfuncţia muşchilor masticatori şi cervicali; •disfuncţia ATM

Pentru a stabili valoarea fiziologică a DVO se impune coroborarea mai multor metode

Dimensiunea verticala de postura: se măsoară între cele două puncte faciale arbitrare cand pacientul sta

cu spatele drept, este relaxat si prezinta SIF (2-4 mm) intre arcadele dentare.

1

2 Mandibula adoptă poziţia de postură:• după pronunţarea fonemei „M”; dacă sunt satisfăcute următoarele criterii antropometrice:• distanţa dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului este egală cu distanţa dintre subnasale şi gnathion; măsurătorile se vor efectua cu ocluzometrul Willis• există un raport de 5:3 între dimensiunea etajului inferior al feţei când cavitatea bucală este larg deschisă şi când mandibula este în poziţie de postură; pentru această evaluare se utilizează compasul proporţiei de aur;• după deglutiţie;

Valoarea optimă a DVO se stabilește scăzând din valoarea DVP pe cea a spaţiului de inocluzie fiziologică (2 – 4 mm).

Criteriul antropometric pentru verificarea poziţiei de postură a mandibulei: distanţa dintre unghiul extern al ochiului și fanta labială măsurată cu ocluzometrul Willys (a) este egală cu DVP (b)Experienţa clinică arată că DVP poate fi diferită de la o măsurătoare la alta, la acelaşi pacient.

a b

3 Metoda foneticăLa pronunţarea fonemei „S” (”mississipi”,

“susur”, “suras”, “sisif”) limba ocupă poziţia cea mai înaltă pe care o poate avea în cursul vorbirii, antrenând cu ea corpul mandibulei. În acest moment se măsoară DVF între subnasale și gnathion. Din valoarea obţinută se scade spaţiul minim de vorbire Silverman (1 – 2 mm) pentru a obţine DVO

RELATIILE INTERMAXILARE ORIZONTALE

Relatia centrica reprezinta poziţia mandibulei faţă de maxilar si baza craniului definită prin :

•raportul condililor cu porţiunea intermediară, subţire a discurilor articulare;

•stabilizarea ansamblurilor condil – disc în poziţia antero-superioară, pe panta posterioara a tuberculilor articulari;

•relaxarea mușchilor pterigoidieni laterali inferiori

Înregistrarea cu arcul facial de transfer şi montarea modelului maxilar în simulator

Inregistrarea cu arcul facial permite medicului transferul pozitiei corecte a modelului maxilar (a) in

simulator (b)

a b

Orientarea arcului facial în funcţie de planul Frankfurt (a) sau planul lui Camper (b)

a b

Pentru a putea efectua şi utiliza înregistrările obţinute cu un arc facial trebuie definit un sistem de referinţă. De obicei sistemul de referinţă ales este un plan definit prin:- axa balama terminală;- un punct anterior median, corespunzător punctului interincisiv inferior.Acest plan conţine triunghiul lui Bonwill (triunghi echilateral cu latura de 10 – 11 cm rezultat prin unirea punctului interincisiv cu centrii imaginari ai condililor).

- se utilizează un arc facial „anatomic”, care se fixează la nivelul punctelor de emergenţă ale unei axe balama alese arbitrar ; - de obicei se aleg punctele plasate la 12 mm de tragus, pe linia imaginară care uneşte marginea posterioară a tragusului cu unghiul extern al ochiului

Se consideră că o eroare de 5 mm în localizarea axei balama reale produce o eroare de poziţionare a modelului în simulator în sens antero-posterior de 0,2 mm

Determinarea şi înregistrarea propriu-zisă a relaţiilor intermaxilare şi montarea modelului mandibular în

simulatorRaportul intermaxilar orizontal (PIM sau ORC) în care se va confecţiona PPM va fi stabilit încă din etapa de diagnostic şi de elaborare a planului de tratament. Se poate întâlni una din următoarele situaţii :– ORC coincide cu PIM (point centric - rar);– ORC nu coincide cu PIM (long centric), dar medicul a optat pentru confecţionarea PPM în PIM, care este stabilă;– dinţii posteriori restanţi nu mai stabilesc contacte ocluzale adecvate şi PPM va fi realizată în ORC;– dinţii posteriori naturali sunt absenţi pe una sau ambele arcade şi PPM va fi confecţionată în ORC.

La edentatul parţial se poate opta între următoarele metode de determinare şi înregistrare a relaţiilor intermaxilare:•poziţionarea manuală a modelelor în IM;•înregistrări intraorale cu diferite tipuri de materiale specifice - polieterii (Ramitec 3M Espe) şi/sau siliconii cu reacţie de adiţie (Futar D Kettenbach);•determinarea și înregistrarea relaţiilor intermaxilare cu ajutorul șabloanelor de ocluzie;•determinarea și înregistrarea relaţiilor intermaxilare cu ajutorul bordurilor de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al PPM;•determinarea relaţiilor intermaxilare prin înregistrarea traiectoriei funcţionale ocluzale.

Înregistrarea relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie

Apelăm la această metodă când nu mai există suficienţi dinţi naturali restanţi care să menţină stopuri centrice stabile și/sau o DVO fiziologică. PPM va fi confecţionată în ORC.

- una sau mai multe breșe edentate terminale; - o breşă edentată intercalată extinsă; - o DVO neadecvată.

ALEGEREA ŞI MONTAREA DINŢILOR ARTIFICIALI•dinţi artificiali-antagonişti dinţi naturali;•dinţi artificiali-antagonişti RPF (suprafaţă ocluzală metalică sau ceramică);•dinţi artificiali-dinţi artificiali acrilici sau ceramici.

Alegerea dinţilor antagonişti artificiali în zona frontală•dimensiune;•formă;•textură;•culoare;•material,•prezenţa unor dinţi frontali naturali sau absenţa tuturor frontalilor.

Alegerea dinţilor artificiali în zona lateralăPrimeaza dezideratele de ordin funcţional masticator,• dimensiune, • formă, • culoare, • material

Pe tuberculul piriform şi pe tuberozitatea maxilară nu se vor monta niciodată dinţi artificiali !!

Montarea molarului secund inferior pe segmentul ascendent al şeii unei PPMS generează: a. tendinţe de deplasare

mezială şi de alterarea zonei biostatice; b. pentru eliminarea acestui neajuns se poate renunţa la montarea molarului

secund sau se apelează la montarea unui premolar.

•Când se apelează la SSMSS ( culise, coroane telescopate , de obicei primul dinte artificial va fi implicat în acest tip de ancorare şi va avea un schelet metalic realizat prin turnare împreună cu componenta metalică a PPMS (şi care ulterior va fi placat).

• Camuflarea reușită a unui SSMSS (de obicei în primul dinte artificial) trebuie constant verificată.

• Dacă s-a apelat la dinţi artificiali din ceramică, examenul relaţiilor ocluzale trebuie sa fie extrem de minuţios, deoarece se știe că după finalizarea restaurării pe acești dinţi medicul nu mai poate interveni.

Etapele clinico tehnice de realizare e unei PPMS – hibride – cu culise extracoronare

1. examinare, diagnostic, plan de tratament 2. tratament preprotetic nespecific – chirurgical,paro,

odonto, endo, ocluzal3. Prepararea bonturilor pentru PPF care va solidariza cel

putin 2 dinti stalpi;4. Amprentarea campului protetic, a antagonistilor si

inregistrarea ocluziei prin inregistrari interocluzale sau cu sabloane de ocluzie;

5. Modelul de lucru – montarea in simulator;

6. Macheta de ceara a viitoarei PPF si aplicarea patricei din material plastic pe fata distala a ultimului element de agregare cu ajutorul paralelografului

Interlock Matricea – plasata pe mijlocul crestei reziduale

Prag oral

7. Ambalarea machetei , turnarea si prelucrarea scheletului metalic al PPF, patricea se luctruieste

8. Proba scheletului metalic in cavitatea bucala urmata de finalizara PPF prin placare cu RDC sau ceramica

9.Inserarea PPF in cavitatea bucala si evaluarea acesteia: - inchiderea marginala - ambrazuri suficient de largi care sa protejeze parodontiul

marginal si existenta unui spatiu suficient intre matrice si creasta reziduala;- contacte ocluzale functionale

10. Amprentarea functionala in lingura individuala peste PPF inserata pe campul protetic- la indepartarea amprentei din cavitatea bucala PPF trebuie sa ramana in amprenta!

11. Turnarea unui nou model de lucru pe care e inserata PPF;

12. Duplicarea intregului ansamblu si obtinerea unui model refractar pe care se modeleaza macheta scheletului viitoarei PPMS

13. Turnarea scheletului PPMS si prelucrarea lui

14 Proba scheletului metalic in cavitatea bucala si determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare ; alegerea dintilor artificiali;

15. Proba machetei cu dinti

16. Inserarea matricei de teflon in matricea metalica a protezei mobilizabile

17 . Finalizarea intregului tratament, inserarea in cavitatea bucala echilibrarea ocluzala, cimentarea PPF cu intreaga protezare hibrida pe camp;

ATENTIE – la cimentarea intregul ansamblu al culisei matricea patricea conectorii vor fi vaselinati pentru a evita lipirea cimentului la acest nivel;

- dezinserarea PPMS de pe camp si indepartarea resturilor de ciment se face la 24 ore de la cimentare

Etapele clinice in imagini - protezare hibrida PPF si PPMS pe culise extracoronare

GN 33 ani ♀ - handicap de gradul II – probleme de fonatie

ECHIPA Studenti : Sidonia Covatariu, Delia Danci, Daniela Danescu, Marius Dalea;

tehnician Sebastian ; Colaborator – dr. Daria Bonchis;

Coordonator ; As.Dr. Luciana Goguta

V.E 64 ani ♀- hipertiroidism, medicatie β- blocanta

ECHIPA Studenti : Adelina Grigore, Ciprian Hanus,Tareq Hajaj, Hărmănescu Octavian

Coordonator: As. Dr. Raluca Erimescu

Etapele clinico tehnice de realizare e unei PPMS cu coroane telesopate

1. examinare, diagnostic, plan de tratament 2. tratament preprotetic nespecific – chirurgical,paro,

odonto, endo, ocluzal

3. Prepararea dintilor stalpi pentru capele primare4. Amprentarea campului protetic pentru realizarea in

laborator a capelor primare – portamprenta universala si silicon/polieter in 2

consistente- se amprenteaza campul, antagonistii si se inregistraza relatiile interocluzale- cu materiale de inregistrare a ocluziei sau sabloane de ocluzie !

5. Modelul de lucru – montarea in simulator;6. Macheta de ceara a viitoarelo cape primare,

turnare, prelucrare la izoparalelograf- axa de insertie unica

7. Proba capelor primare in cavitatea bucala

8. Amprentarea functionala in lingura individuala dupa adaptarea in CB a lingurii individuale; Amprenta se realizeaza peste capele primare care trebuie sa ramana in amprenta

9. Al doilea model de lucru montat in simulator 10 . Determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare ( DVO, RC ) cu sabloane de ocluzie sau cu arc facial si sabloane de ocluzie

9. Proba machetei cu dinti – pe model si in cavitatea bucalaPe model: -montarea dintilor artificiali din zona laterala pe mijlicul crestei reziduale -Verificarea relatiilor ocluzale In cavitatea orala - verificarea relatiilor ocluzale (hartie de articulatie, spary ocluzie, proba spatulei de ceara +/-) - verificarea aspectului estetic -se verifica daca s-au respectat indicatiile de montare ale dintilor artificiali pe care medicul le-a dat tehnicianului

Etapele clinico tehnice de realizare e unei supraprotezari pe capse

1. examinare, diagnostic, plan de tratament 2. tratament preprotetic nespecific – chirurgical,

paro, endo.

3. Amprentarea preliminara- uzual cu hidrocoloizi ireversibili a antagonistilor, inregistrarea ocluziei (RC) de obicei cu sabloane de ocluzie; Amprentarea campului si a dintilor stalpi cu materiale elastice in 1 sau 2 timpi pentru realizarea capelor cu capse4. Model de lucru, lingura individuala, modelul antagonist. montarea in simulator;

5. Amprentarea functionala in lingura individuala cu un material elastic de consistenta fluida sau medie (silicon, polieter) 6. Machetarea capelor cu bila si aplicarea machetei prefabricate a capselor cu ajutorul paralelografului; Turnarea si prelucrarea capselor;7. Proba capelor cu capse in cavitatea bucala

8. Supraamprenta in lingura individuala, astfel incat capele cu capse sa ramana in amprenta;

9. Modelul functional, machetarea scheletului metalic si a coroanelor care se aplica peste capse al protezei scheletate; pe acesta se realizeaza valul de ocluzie pentru determinarea si inregistrarea ocluziei

10. Determinara si inregistrarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie. Alegerea dintilor artificiali.

11. Montarea dintilor artificiali +/- placarea cu componenta estetica a coroanelor care acopera capele cu capse;

12. Proba machetei cu dinti in cavitatea bucala;

8. Realizarea tiparului si apoi a partii acrilice a protezei prin indesare- presare – cel mai frecvent; prelucrarea si lustrirea protezei ; inserarea matricelor de teflon – codul de culoare ales in functie de gradul de implantare al dintilor .

9. Inserarea protezei in cavitatea bucala; echilibrarea ocluzala , verificarea zonelor de presiune si retusarea acestora- cu fit checker/material de amrenta fluid; cimentarea DCR cu proteza pe camp in ocluzie- dupa o prealabila vaselinare a fetei mucozale a supraprotezei. Indicatii date pacietului

8. Dezinsererea protezei la 24 ore, indepartea resturilor de ciment, verificarea si retusarea zonelor de suprapresiune. Dispensarizarea pacientului

ERORI, PROBLEME ŞI SOLUŢII ÎN INSERAREA PPM ÎN CAVITATEA ORALĂ ŞI RETUŞAREA ACESTEIA

1. Eroare: Lipsa de atenţie în evaluarea zonelor retentive ale câmpului protetic şi a posibilelor interferenţe ale acestora cu marginile protezei.

Problemă: Dacă inserarea PPM este prea rapidă şi fermă pacientul va resimţi durere.

Soluţie: Scheletul metalic fiind deja verificat în această etapă ne concentrăm atenţia asupra zonelor de RA care pot interfera cu retentivităţile câmpului protetic. La nivelul marginilor PPM se pensulează un strat de ceară revelatoare albă sau fitt checker . Inseraţi cu atenţie PPM pe câmp până când pacientul resimte presiune şi jenă dureroasă, scoateţi PPM şi examinaţi ariile unde materialul a fost îndepărtat. Aceste zone trebuie ajustate şi finisate.

2 Eroare: Reducerea excesivă a zonelor marginale în care ceara revelatoare a fost îndepărtată.

Problemă: Reducerea excesivă a zonelor marginale de interferenţă va genera margini protetice scurte cu sprijin tisular redus sau spaţii submarginale care vor retenţiona alimente în masticaţie.

Soluţie: Reduceţi doar zonele de RA care transpar prin agentul revelator (zone de suprapresiune) după care repetaţi aplicarea de agent revelator şi ajustările până când agentul revelator nu mai este îndepărtat iar inserarea nu mai produce durere. Muchiile interne ascuţite ale protezei trebuie rotunjite uşor înainte de fiecare reinserare a PPM .

3. Eroare: Lipsa determinării existenţei marginilor supraextinse.

Problemă: Marginile supraextinse ale unei PPM nu produc durere pacientului, dar exercită o presiune constantă asupra dinţilor stâlpi care în timp poate avea efect disortodontic.

Soluţie: Aplicaţi ceară revelatoare la nivelul marginilor PPM , menţineţi proteza pe câmp în cavitatea orală şi efectuaţi tracţiuni manuale asupra obrajilor pacientului, respectiv rugaţi pacientul să facă mişcarea limbii spre anterior şi lateral stânga/dreapta. Ajustaţi marginile până cănd RA nu mai transpare prin ceara revelatoare.

4. Eroare: Nelustruirea marginilor care au fost ajustate.

Problemă: Lipsa lustruirii marginilor protezei poate produce leziuni ale ţesuturilor moi ale câmpului protetic.

Soluţie: Neteziţi şi lustruiţi bine marginile protezei.

5. Eroare: Lipsa ajustărilor ocluzale efectuate în cavitatea orală.

Problemă: Ocluzia trebuie verificată şi corectată şi în cavitatea orală. În lipsa ajustărilor ocluzale încercările pacientului de a insera mai bine proteza pe câmp pot deteriora dinţii stâlpi sau ţesuturile moi ale câmpului protetic.

Soluţie: Ajustaţi ocluzia mai întâi în poziţie de RC apoi în mişcările de protruzie, lateralitate stângă şi dreaptă. La final utilizaţi hârtie de articulaţie foarte subţire 0,0127 mm pentru verificarea contactelor.

6. Eroare: Lipsa explicaţiilor date pacientului asupra modului de inserţie şi dezinserţie a PPM.

Problemă: Dacă pacientul nu ştie să insere corect PPM pe câmp, aceasta poate produce leziuni şi injurii câmpului protetic.

Soluţie: Demonstraţi pacientului modul de inserare a PPM pe câmp (centrarea la nivelul dinţilor stâlpi şi presiunea digitală care trebuie efectuată).

Avertizaţi pacientul să nu insere PPM prin muşcare.

7. Eroare: Lipsa explicaţiilor date pacientului asupra igienizării şi menţinerii PPM.

Problemă: Studiile au arătat că cele mai multe distorsiuni ale croşetelor survin ca urmare a scăpării din mână a PPM.

Soluţie: Instruiţi pacientul să umple pe jumătate chiuveta cu apă, sau să pună un prosop pe chiuvetă atunci când igienizează proteza pentru amortizarea şocului în cazul scăpării din mână a PPM. Instruiţi pacientul să depoziteze PPM într-un recipient special cu soluţie de igenizare şi nu într-un pahar pe care altcineva poate să-l golească din greşeală.

8.Eroare: Lipsa unei programări ulterioare a pacientului (dispensarizării).

Problemă: În lipsa unei programări stabilite de medic, pacientul va amâna să vină la cabinet până când are dureri intense, moment în care s-a produs deja deteriorarea câmpului protetic.

Soluţie: După inserţia protezei programaţi pacientul la control a doua zi şi examinaţi cavitatea bucală cu şi fără PPM. Examinaţi zonele eritematoase sau ulceraţiile mucoasei orale cât şi prezenţa jenei dureroase la nivelul dinţilor stâlpi. Cu ajutorul cerii revelatoare examinaţi şi ajustaţi zonele de suprapresiune.

Majoritatea problemelor pot fi remediate înainte de a fi evidente pacientului!

Curs protetica mobilizabila 17 dec 2014?

OPTIMIZĂRILE ŞI REOPTIMIZĂRILE PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

● Recapitulare● Examene practice – prima saptamana din

ian 2015Examen scris 19 ian 2015 – ora 8 &ora 11

Amf “D. Nedelcu”

● Intrebari/raspunsuri legate de materiesi/sau examen practic si scris

● Examene practice – 5-9 ian 2015- Clinica de Protetica Dentara ora 9/10/11

● Examen scris 19 ian 2015 – ora 8 &ora 11 Amf “D. Nedelcu”

Multumesc