Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti

APARATE SI PROTEZE

UTILIZATE IN CHIRURGIA ORALA

SI MAXILO-FACIALA

INTRODUCERE.ISTORIC

Origine restaurarea protetica a elementelor anatomice ale corpului .

POPP (1939) mumii egiptene pavilioane auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.

China antica reconstructia piramidelor nazale si a pavilioanelor auriculare din ceruri si rasini .

PARE (1575) obturator pentru a inchide o despicatura palatina .

FAUCHARD ( 1728 ) perforatii palatine pentru retentionarea protezelor maxilare .

INTRODUCERE.ISTORIC

KINGSLEY ( 1880 ) descrie utilizarea aparatelor pentru restaurarea palatului , nasului .

MARTIN ( 1889 ) descrie dispozitive de inlocuire a defectelor maxilarului si mandibulei .

KAZANJIAN(1932) necesitatea colaborarii dintre chirurgi maxilo-faciali proteticieni chirurgi plastici pentru rezultate estetice si functionale optime .

DEFINITII.NOMENCLATURA

SIMICI(1970)-DICTIONAR MEDICAL : Aparatele sunt sisteme de piese

servind la o operatie bine determinata , mecanica , tehnica sau stiintifica , precum si la dirijarea energiei si transformarea ei in diferite forme.

- In medicina dentara Aparatul (ortodontic sau chirurgical) este asociat unui caracter temporar utilizat cu rol de corectare doar pe perioada tratamentului unor afectiuni .


DEX: Proteza este un aparat sau o piesa

medicala care inlocuieste un organ , un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc.

- Spre deosebire de aparat , Proteza are un caracter de durata participand la refacerea functiilor afectate de pierderea segmentului respectiv din organism . ( proteza cu obturator , proteza cu plan inclinat ).


DEX : Epiteza este o corectie a unei

articulatii defectuoase .

- In practica maxilo - faciala definste dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa ale organismului caracter morfologic asemanator protezelor ( respecta aspectul segmentului inlocuit ) dar nu participa la restaurarea functiilor pierdute ( epiteza nazala / auriculara ).

CLASIFICARE

Dupa indicatia clinica si patologia

careia i se adreseaza in :

Dispozitive protetice utilizate in chirurgia orala / dento alveolara.

Dispozitive protetice utilizate in chirurgia maxilo faciala .

CLASIFICARE

Dupa scopul lor in:

Diagnostice / Prognostice (in special in chirurgia orala / dento alveolara ) .

Terapeutice

CLASIFICARE

Dupa durata de utilizare de catre

pacient :

Temporare

Permanente

APARATE SI PROTEZE

UTILIZATE IN CHIRURGIA

ORALA / DENTO ALVEOLARA CU DURATA TEMPORARA

In patologia extractiei dentare ( consecutiv accidentelor / complicatiilor intra si postextractionale) :

- Hemoragia postextractionala .

- Fractura tuberozitatii maxilare .

- Comunicarea oro sinusala .

In patologia parodontala si a traumatismelor dento parodontale .

In chirurgia proprotetica ( plastia de parti moi sau creasta alveolara ).

APARATE SI PROTEZE

UTILIZATE IN

CHIRURGIA MAXILO FACIALA CU DURATA

TEMPORARA

In patologia traumatica oro maxilo faciala

- atelele de imobilizare

- gutierele de imobilizare

- placa palatinala / sina linguala cu sau fara val de ocluzie

In patologia tumorilor chistice maxilare (obturatorul de marsupializare)

In patologia articulatiei temporo mandibulare (gutiere de repozitionare)

APARATE SI PROTEZE


MAXILO-FACIALA CU DURATA

PERMANENTA

In defecte ale oaselor maxilare

consecutiv patologiei tumorale sau a

traumatismelor cranio faciale :

Defecte osoase maxilare proteza cu obturator .

Defecte osoase mandibulare proteza cu plan inclinat .

DISPOZITIVE PROTETICE

UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

Sina / gutiera pentru sondaj parodontal

Ghidul radiologic

Ghidul chirurgical

Ghidul estetic

Ghidul topografic

Dispozitivele protetice utilizate in scop

diagnostic / prognostic :

Sunt utilizate preponderent in patologia chirurgicala orala / dento alveolara .

Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima

generatie .

Au ca avantaj rapiditatea in executie si costul de productie redus .

Sunt solicitate de medicii cu experienta .

ETAPELE THNICE DE

REALIZARE ALE APARATELOR

SI PROTEZELOR CHIRURGICALE

Turnarea modelului preliminar .

Prelucrarea modelului preliminar (sectionare , radiere , deretentivizare , foliere) .

Confectionarea portamprentei individuale

Turnarea modelului functional / duplicat.

Montarea modelelor in articulator / ocluzor pe baza relatiei de ocluzie .

Realizarea machetei .

Ambalarea / Turnarea .

Prelucrarea lucrarii protrtice .

Aparatele si protezele chirurgicale :

Sunt dispozitive mobile sau mobilizabile .

Sunt confectionate in general din rasini acrilice auto / baro termo polimerizabile sau compozite fotopolimerizabile cu sau fara schelet metalic .

Sunt mentinute pe campul protetic prin reeducarea si adaptarea musculaturii periorale ale pacientului .

DISPOZITIVE PROTETICE

UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

SINA / GUTIERA DE SONDAJ

PARODONTAL Asigura o analiza clinica prin sondaj

parodontal ( parodontometrie) cu relevanta stiintifica .

Utilizata in studiile clinico statistice si prognostice .

Se modeleaza pe modelul prelimiar din ceara calibrata sau direct din rasina autopolimerizabila .

Urmareste arhitectura orala sau vestibulara dento parodontala de la convexitatile anatomice coronare spre mucoperiostul alveolar .

GHIDUL RADIOLOGIC

Utilizat in implantologie pentru analiza structurilor spatiului edentat.

Pe modelul preliminar se realizeaza o macheta din ceara calibrata a unei proteze pe care la nivelul seilor se aplica bile metalice de dimensiuni cunoscute . ( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare / Prelucrare)

Pacientul poarta proteza la examenul radiologic .

Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia tomodensitometriei computerizate .

GHIDUL CHIRURGICAL

Utilizat in tratamentul prin implante al breselor edentate .

Precizeaza pozitia si chiar directia de inserare a implantelor .

Se realizeaza din rasina auto , termo baro sau fotopolimerizabila .

In amprenta campului protetic se monteaza pini la nivelul spatiilor edentate .

Se toarna modelul si se sectioneaza in sens vestibulo oral spatiul edentat.

GHIDUL CHIRURGICAL

La nivelul suprafetelor de sectiune se marcheaza grosimea mucoperiostului .

Se radiaza spatiul edentat .

Se realizeaza macheta in care la nivelul seilor protetice se marcheaza pozitia

corespunzatoare implantului .

Se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

Utilizata pentru simularea lucrarii protetice definitive .

Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu dimensiuni modificate , in conditiile necesitatii simularii unui artificiu de modelaj sau montaj .

Utila in stabilirea directiei de inserare si a pozitiei implantelor .

Se foloseste pentru confectionarea gutierei de rasina termo plastica cu ajutorul careia se realizeaza protezarea imediata extemporanee ( varianta scutan ) .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

Pe modelul preliminar / de studiu se monteaza din garnitura dentara la culoare dintii absenti la nivelul spatiilor edentate .

Se verifica in ocluzie , se prelucreaza obtinandu-se o macheta de proteza(partiala sau totala in functie de caz ) .

Macheta este probata de pacient care isi exprima parerea , putand in acest fel sa apreciezeforma dintilor , marimea , culoarea si montajul lucrarii protetice definitive .

GHIDUL / GUTIERA

TOPOGRAFICA

Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale (G.T.R.) .

Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale negativul .

Pe modelul preliminar se aplica in regiunea cervicala pe zona interesata o bucata de ceara calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul santului gingival centrata pe acesta .

Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se prelucreaza mucozal CONFORMATOR .

GHIDUL / GUTIERA

TOPOGRAFICA Utilizata in tehnicile reconstructive , ale

defectelor crestale alveolare , cu ajutorul grefoanelor autologe .

Se foloseste pentru aprecierea defectului si stabilirea zonei donoare .

Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei receptoare se realizeaza din ceara macheta conformatorului ce corecteaza defectul crestal in sens tridimensional .

Macheta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza primar .

APARATE SI PROTEZE


ORALA / DENTO-ALVEOLARA

CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA EXTRACTIEI

DENTARE

Hemoragia postextractionala : (cauze) - traumatisme excesive local care se

soldeaza cu fractura procesului alveolar sau lezarea unor vase sanguine din vecinatate .

- consecutiv unei stari fiziopatologice a pacientului ( pacient in tratament cu anticoagulante / antiagregante , trombocitopenii induse sau cosecutive altor afectiuni) .

- pacient cu afectiuni hemoragipare ( hemofilii/trombocitopenii) .

PATOLOGIA EXTRACTIEI

DENTARE

In situatia in care hemoragia a survenit unui traumatism dispozitivele utilizate se

confectioneaza extemporaneu ( ligaturi

dento - dentare ce mentin tamponamentul ; sei

protetice compresive din materiale

termoplastice sau siliconice ).

In situatia prevederii unui risc hemoragic se realizeaza preoperator o placa palatina/sina

linguala cu sa de protectie.

PLACA PALATINALA/ SINA

LINGUALA CU SA DE

PROTECTIE

Turnarea modelelor preliminare .

Confectionarea portamprentei individuale .

Turnarea modelului functional .

Montarea in articulator / ocluzor.

Reducerea / radierea modelelor.

Realizarea machetei / ambalare / injectare rasina / polimerizare / prelucrare.

FRACTURA TUBEROZITATII

MAXILARE

Se confectioneaza o placa palatinala cu sa terminala conformatoare .

Pe model se realizeaza o placa palatina prelungita cu o sa protetica perituberozitar posterior si vestibular , ancorata prin crosete ocluzo aproximale sau cervicale.

COMUNICARILE

ORO SINUSALE

Se confectioneaza placi palatinale care au ca scop :

- protectia zonei de comunicare - placa palatinala cu sa de protectie pentru plastia per primam .

- protectia zonei donoare placa de protectie pentru inchiderea autoplastica a comunicarilor oro - sinusale .

PLACA PALATINA CU SA DE

PROTECTIE

Pentru plastiile per primam . Se realizeaza in urgenta imediata/amanata . Folierea modelului la nivelul zonei de

comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .

Din rasina auto / foto / termo -baropolimerizabila .

Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale sau cervicale.

Prezinta o sa de protectie la nivelul orificiului de comunicare protejare fara compresie .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU

INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-

SINUSALE

Inchidere autoplastica = plastie cu lambou in colereta= plastie in doua planuri oral si sinusal .

Scopul este protectia zonei donoare a planului oral lambou rotat/translatat si nu in ultimul rand a lamboului .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU

INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-

SINUSALE Etapa specifica folierea pe model a zonei

donoare si a zonei de aplicare a lamboului ( medicul deseneaza pe model zona de foliere ) .

Ancoraj prin crosete ; confectionata din rasina termo / baropolimerizabila .

Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se injecteaza rasina / se polimerizeaza / se prelucreaza proteza .

PATOLOGIA PARODONTALA SI

TRAUMATISMELE DENTO-

PARODONTALE

Se realizeaza gutiere / sine acrilice de imobilizare dento - parodontala .

Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm. inaltime si 2 3 mm. grosime dispuse pe suprafata orala a dintilor , de care , acestia

sunt solidarizati prin ligaturi de sirma

dispuse circumferential .

GUTIERELE / SINELE DE

IMOBILIZARE DENTO-

PARODONTALA

Se realizeaza macheta din ceara calibrata acoperind suprafata orala coronara pana la nivelul convexitatii anatomice coronare incercuind suprafetele spre punctele de contact aproximale .

Se pot modela dintii lipsa . Se ambaleaza / se injecteaza rasina / se

polimerizeaza / se prelucreaza .

La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza perforatii ce permit realizarea ligaturilor circumferentiale .

CHIRURGIA PROPROTETICA

In plastia partilor moi perimaxilare .

In plastiile osoase .

PLASTIA PARTILOR MOI

PERIMAXILARE

In conditiile atrofiei severe a campului protetic .

Disparitia mucoasei fixe . Inserarea inalta a fibrelor musculaturii

perimandibulare .

Prezenta frenurilor , bridelor locale . Postoperator imediat extemporaneu se

prelungeste proteza preexistenta cu materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .

Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile postoperator .

PLASTIILE OSOASE

Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor , exofitelor , extractiilor multiple ) sau a

rezectiilor modelante ( apofize genii , creste

oblice mandibulare interne si externe ) .

Extemporaneu postoperator se poate captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).

Presupune prelucrarea modelului functional radiere dinti / exostoze / exofite etc.

Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .

APARATE SI PROTEZE


MAXILO FACIALA CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA TRAUMATICA

MAXILO - FACIALA

Imobilizarea mandibulo maxilara , reducerea ortopedica si contentia fracturilor se poate realiza cu :

Atele

Arcuri cu inele

Gutiere

Placa palatina / sina linguala cu val de ocluzie

ATELELE Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale pe

dintii prezenti .

Servesc pentru ancorarea , reducerea si imobilizarea fracturilor .

Sunt dispuse vestibular . Sunt : - extemporanee ( atele ondulate )

- prefabricate ( atele butonate , Richard , Winter , Duclas )

Toate prezinta sisteme de ancoraj fixe , la 4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru dispozitivele de reducere sau solidarizare intermaxilara .

ATELELE

Inconveniente / Dezavantaje :

Forma aplatizata nu permite o modelare precisa in sens vestibulo oral ; imposibil de adaptat la conturul festonului gingival ; suprafata de contact cu dintii redusa .

Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .

Dispozitivul de ancoraj poate impiedica adaptarea atelei daca este dispus intr-o zona ce trebuie indoita .

Atelele confectionate extemporaneu din sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul axului si chiar derapa la tractiuni puternice .

ATELELE

Atela JACQET evita aceste inconveniente:

Prezinta sectiune semicirculara .

Realizata din aliaj maleabil .

Ajustare precisa .

Bun contact dentar previne alunecarea / deplasarea .

Permite o tractiune corespunzatoare pentru a obtine o pozitionare si o consolidare

corecta a fragmentelor osoase .

ATELELE

Tehnica de realizare a atelelor

extemporanee ( ondulate ) :

Pe modelul preliminar se modeleaza un fir de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul

coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .

Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul spatiilor aproximale si se recurbeaza distal la

nivelul extremitatilor .

ATELELE

Caracteristicile atelelor extemporanee ( ondulate ) :

Sa fie neutre nu exercita nici o tractiune secundara asupra dintilor .

Sa se poata modela adapta usor in cavitatea orala .

Sa se poata suda crosete ( pentru ancoraj / tractiune ) in pozitii favorabile .

Sa poata fi mentinuta pe dinti prin ligaturi circumferentiale de sarma ( fir de 0,3 mm. pentru incisivi / canini si 0,4 mm. pentru molari / premolari ) .

ARCURILE CU INELE

Construite pe baza principiului arcurilor ortodontice se sprijina pe inele ajustate si cimentate pe dintii suport .

Indicatii : - edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti pe

arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin ineficient ;

- dinti conici si scurti ( derapajul ligaturilor);

- la copii ( coroane scurte si resorbtia radiculara a dintilor temporari ) imposibil de aplicat ligaturi circumdentare;

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :

Stabilirea dintilor suport si adaptarea cu pense Angle a unor inele de Ni Cr de 0,5 mm. grosime la suprafata coronara .

Inelele se sudeaza si se ia o supraamprenta a modelului .

Se toarna un model din material refractar pe care se sudeaza inelele la un arc de sarma de 0,9 mm.

Pe arc se pot suda crosete pentru realizarea tractiunilor .

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :

La nivelul zonelor edentate intinse se realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu inele de ancorare .

Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).

GUTIERELE

Utilizate in : edentatii intinse , dinti neretentivi sau mobili asociati cu retractii osoase importante .

De electie pentru contentia monomaxilara ( fara blocaj intermaxilar ) .

Aplicate dupa reducerea fracturii si intereseaza fiecare arcada in intregime .

GUTIERELE

Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :

Modelele preliminare se monteaza in articulator .

Se prelucreaza modelul se reduce deplasarea .

Gutierele se realizeaza bivalva 2 componente ( vestibulara si orala ) .

Machetele componentelor sunt realizate din ceara urmarind suprafata vestibulara si orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .

Versantul alveolar foliat la nivelul mucozal.

GUTIERELE

Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):

Se inglobeaza in interiorul machetei fire de sarma pentru a o ranforsa .

Pentru maxilar componenta orala prezinta fenestrare la nivelul boltii palatine si un conector situat distal .

In zonele edentate cele doua componente se unesc .

Dupa realizare machetele sunt montate pe modele in articulator pentru a se verifica ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare de ghidaj impiedica alunecarea ocluzala .

GUTIERELE

Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :

Sunt ambalate si realizate din rasina acrlica transparenta pentru supravegherea aspectului mucozal .

La nivelul spatiilor edentate sunt perforate iar in tunelele obtinute se plaseaza suruburile de solidarizare ale celor doua componente .

Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca sau sirma inox) pentru contentia intermaxilara .

GUTIERELE

Tehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ):

Modelele sunt prelucrate se sectioneaza si se reduc deplasarile fragmentelor ( reper ocluzal ) .

Se monteaza in articulator . Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub

convexitatile coronare) si festonul gingival.

Se traseaza conturul viitoarei gutiere. Se izoleaza modelul . Se aplica rulouri de rasina acrilica

autopolimerizabila in contact cu suprafetele vestibulare si orale dentare .

GUTIERELE

Tehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ) :

Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana la nivelul planului de ocluzie se imprima conturul ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .

La nivelul spatiilor edentate se insera in masa rasinei anse metalice de ranforsare in sens vestibulo oral .

Se pot monta la nivelul spatiilor edentate butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive exoorale.

Se reduce fractura si se insera gutiera care se cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .

Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie sectionata .

PLACA PALATINALA / SINA

LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial

datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .

In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea fracturii trebuie restabilita D.V.O.

Reducerea focarului de fractura pe modelul functional ( sectionare si repozitionare ) .

Modelele montate in articulator pe baza D.V.O. determinata cu sablon de ocluzie in R.C.

Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei de ocluzie .

GUNING proteza monobloc cu deschidere anterioara pentru alimentatie .

PATOLOGIA TUMORILOR

CHISTICE MAXILARE DE

DIMENSIUNI MEDII SI MARI

In functie de scopul lor :

Obturatorul de marsupializare (cand nu se poate realiza protectia defectului crestal per primam ) .

Placa palatina de anulare a spatiului virtual (se realizeaza protectie per primam ) .

OBTURATORUL DE

MARSUPIALIZARE

In defectele osoase mici medii consecutiv exciziei formatiunilor chistice .

Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri mucoperiostale corespunzatoare .

Se pastreaza o zona deschisa care se va vindeca per secundam .

Este de obicei intr-o zona dentata si se realizeaza individual .

Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia plagii .

OBTURATORUL DE

MARSUPIALIZARE

Marsupializarea se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibular ( zona dentata ) sau retromolar (ram ascendent mandibular )

Materiale termoplastice se ramolesc si se introduc cu presiuni moderate la nivelul defectului si se modeleaza functional in exces la nivelul vestibulului oral - evita aparitia leziunilor de decubit .

Inchiderea marginala se perfecteaza .

OBTURATORUL DE

MARSUPIALIZARE

Macheta directa este ambalata vertical si se realizeaza plin in monobloc din acrilat

termopolimerizabil .

Este purtat continuu (6 10 luni ) cu vizite periodice la 3 saptamani cand se retuseaza

treptat prin reducere din profunzime spre

suprafata prelungirea de la nivelul

defectului .

PLACA PALATINA DE ANULARE

A SPATIULUI VIRTUAL

Se confectioneaza preoperator pe baza unei amprente preliminare .

Este utilizata in chisturi maxilare mari (de dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul va

crea abord palatinal .

Scopul este de a reduce spatiul virtual aparut dupa decolarea lamboului .

Este o placa palatina mentinut prin crosete .

PATOLOGIA ARTICULATIEI

TEMPORO - MANDIBULARE

GUTIERA OCLUZALA DE

REPOZITIONARE

Utilizata in artritele temporo - mandibulare.

Are rolul de a restabili raporturile anatomo - functionale normale intre R.C. si

noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .

GUTIERA OCLUZALA DE

REPOZITIONARE

Protejeaza discul articular de presiuni si tractiuni exagerate aparute in timpul actelor functionale .

Etapa tehnica speciala analiza la paralelograf pentru stabilirea axului de insertie / dezinsertie al gutierei precum si trasarea ecuatoarelor anatomice .

Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)

GUTIERA OCLUZALA DE

REPOZITIONARE

Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele pastrate ) .

Determinarea axei balama terminale pentru montarea in articulator .

Din masa acrilica baropolimerizabila se acopera suprafetele ocluzale pana la nivelul ecuatorului anatomic .

Se inregistreaza amprentele suprafetelor ocluzale ale antagonistilor .

GUTIERA OCLUZALA DE

REPOZITIONARE

Se prelucreaza si se adapteaza prin echilibrarea ocluziei noua pozitie de I.M.

Se utilizeaza permanent ( exceptie pauzele de igiena ) timp de 6 8 saptamani .

Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore si din 3 in 3 zile .

La remiterea simptomatologiei reabilitarea protetica definitiva .

APARATE SI PROTEZE


MAXILO FACIALA CU CARACTER PERMANENT

CLASIFICARE

Sunt utilizate in protezarea permanenta a defectelor oaselor maxilare post rezectii extinse consecutiv patologiei tumorale , in special , dar si a cazurilor consecutive politraumatismelor :

Defecte ale maxilarului proteza cu obturator .

Defecte ale mandibulei proteza cu plan inclinat .

CLASIFICARE

DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI

Pierderi reduse de substanta (comunicari oro sinusale sau oro - nazale ; cavitati restante in urma marsupializarii chisturilor);

Pierderi extinse de substanta (intereseaza un segment important din bolta palatina si

creasta alveolara);

PROTEZA CU OBTURATOR DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

Traumatica :

- proiectile ale armelor de foc ;

- caderi accidentale cu obiecte in gura ;

- necroza provocata de un dispozitiv de

succiune al unei proteze totale ;

PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

Infectioasa :

- osteita nespecifica sau specifica ;

- infectarea unui chist radicular ;

Chirurgicala :

- electronecroza unei leziuni limitate a boltii palatine ( tumora mixta ) ;

- extractia unui dinte inclus in palatopozitie ;


DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR

ROLUL PROTEZELOR

Ca element de obturare provizorie in asteptarea perioadei propice interventiei .

Ca element de protectie si contentie a lamboului care acopera comunicarea (

patologia extractiei dentare ) .



PACIENTUL DENTAT

Placa palatinala de protectie ce acopera defectul si patrunde putin in acesta .

Analiza la paralelograf zona de retentivitate limita obturatorului .

Proiectul scheletului si al elementelor de mentinere este clasic in raport cu pierderea de substanta se ranforseaza placa palatina .



PACIENT DENTAT

Pentru a facilita ancorarea rasinii si rebazarile ulterioare se poate folia modelul de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de 5-6 mm. in jurul perforatiei etanseitate realizata de rasina .

Se realizeaza frecvent o supraamprenta functionala cu ajutorul machetei lucrarii protetice .



PACIENT EDENTAT

Tehnica PONROY si PSAUME modificata :

- pe modelul preliminar odata cu portamprenta individuala se realizeaza si un obturator din ceara roz sau masa termoplastice adaptat la defect in care patrunde pana la zona retentiva .

- in cadrul amprentei functionale se obtine solidarizarea celor doua piese .



PACIENT EDENTAT

Cand pirderea de substanta intereseaza bolta palatina adeziune si stabilitate redusa .

Se aplica tehnica obturatorului de silicon chitos :

- pe amprenta preliminara dupa folierea zonelor retentive se realizeaza un obturator din silicon chitos ce dspaseste marginile defectului cu 6 mm. circumferential .



PACIENT EDENTAT

- In timpul realizarii protezei se foliaza suprafata siliconului cu o foita de staniol , obtinandu-se o camera de vid ce va imbunatati considerabil stabilitatea protezei

- Piesa protetica bicomponenta proteza si obturator

- Confortabila pentru pacient , cu o buna stabilitate tolerabilitate crescuta

- Obturatorul este greu de mobilizat


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In defecte intinse ( peste din suprafata palatului si procesului alveolar) protezele cu obturator sunt diferite de primele prin :

Etiologie Consecinte functionale Metoda terapeutica



In aceste cazuri defectele pot interesa :

Bolta palatina Sinusul maxilar Fosele nazale Orbita Protezele pot fi :

Simple cu functie obturatorie Complexe etajata(asigura drenajul fiecarei

cavitati )



ETIOLOGIE

Consecutive defectelor chirurgicale : - prin exereza formatiunilor tumorale ;

- tumori ale osului maxilar (infrastructura) sau sinusul maxilar (mezostructura);

- tumori epiteliale potential de recidiva ; - proteza corectoare sa fie neiritanta

pentru tesuturile cicatriciale si sa permita supravegherea zonei de rezectie ;



ETIOLOGIE

Consecutiv defectelor chirurgicale : - tumorile de infrastructura plagi bine

delimitate , dar intinse in suprafata proteza dificil de suportat pana la epitelizarea definitiva ;

- tumorile de mezostructura proteza imediata bine tolerata , dar cavitatea se modifica in timpul cicatrizarii la 4 -6 saptamani proteza definitiva (epitelizare completa) ;



ETIOLOGIE

Consecutiv traumatismelor :

- in general balistice accidentale in razboi sau tentative de suicid ;

- politraumatism local interesand neuro si viscerocraniu ;

- conturul pierderilor de substanta este anfractuos , neregulat ;



ETIOLOGIE

Consecutiv traumatismelor :

- conturul anfractuos asigura retentivitate protezei , dar etanseitate si inchidere marginala reduse ;

- reconstructiile chirurgicale chiar si partiale pot oferi un suport necesar pentru proteza ;



FIZIOPATOLOGIE

Tulburari functionale mari :

Fonatie

- vocalele cu consonanta nazala si consoanele explozive si constrictive nu pot fi pronuntate ;

- tulburare considerabila intelegerea cuvintelor fiind imposibila ;

Deglutitie reflux alimentar nazal ;



FIZIOPATOLOGIE

Caracteristici :

Tulburari locale cu debut brusc .

Posibilitati reduse de adaptabilitate .

Tulburari psihice asociate .

Comportament invers .

Proteza imediata este indispensabila (restabileste functiile , amelioreaza moralul / psihicul) .



Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

Linia mediana maxilara rebordul palatin.

Posterior marginea superioara a osului palatin .

Postero-lateral convexitatea tuberozitatii (retentiv) .



Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

Postero superior creasta zigomatico -alveolara ( sprijin ) .

Inferior santul vestibular superior - bride fibroase ( retentiv ).

Anterior punct de sprijin superior de buza-recesus de tesut fibros sau vecinatatea pragului narinar .



Zone care nu pot suporta presiuni (se foliaza) :

Cornetul nazal inferior si mijlociu .

Vomerul rezectii bilaterale maxilare marginea inferioara e nesustinuta de apofiza palatina .

Recesul sfeno etmoidal (zona fragila) .

Planseul orbitei (zona fragila).



ETAPE DE PROTEZARE

Obturatorul imediat :

- aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale;

- asigura protectie si etanseitate;

- se poarta 2-3 saptamani;



ETAPE DE PROTEZARE

Obturatorul secundar :

- proteza laborioasa ;

- asigura masticatia si obturarea defectului ;

- purtat minim 4-6 luni;



ETAPE DE PROTEZARE

Obturatorul definitiv :

- asigura confortul bolnavului;

- reabilitare a morfologiei satisfacatoare;



PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA

TIPURI

Pentru pacienti dentati - preoperator

Pentru pacienti edentati total - extemporaneu



PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA

PACIENTII DENTATI

Obtinerea preoperator a unei placi palatinale care sa mentina un obturator din

elastomer siliconic aplicat extemporaneu .

Etape clinico tehnice asemanatoare protezei totale .

Modelul preliminar este prelucrat / radiat .




PACIENTII DENTATI

Placa palatina este ancorata cu crosete cervicale sau ocluzo aproximale .

Placa este prevazuta cu un val de ocluzie .

Poate fi atasat un dispozitv de retentie pentru obturator (fir de sarma inconjurat de

bordura circulara pentru etanseizare) .




PACIENTI DENTATI

Postoperator imediat dupa folierea zonelor retentive cu mese vaselinizate se aplica

silicon chitos la nivelul defectului si placa

anterior cofectionata peste .

Se mentine o saptamana .




PACIENTII EDENTATI

Se realizeaza postoperator imediat extemporaneu - utilizand in locul placii palatine

anterior confectionate proteza totala a

pacientului .


DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELOR

PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

Se realizeaza intre a X-a si a XX-a zi postoperator .

Exigente :

- realizare rapida ;

- forma obturatorului sa permita modificari in functie de gradul de cicatrizare ;

- etanseitate satisfacatoare si confort suficient pentru a fi tolerata 3 luni ;



PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

Etape clinico tehnice = proteza totala .

Folierea / deretentivizarea defectului pana la 10 15 mm. in profunzime .

Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru dirijarea cicatrizarii .



PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA PACIENTUL EDENTAT TOTAL

Factori de imbunatatire a stabilitatii

Camera de vid virtuala pe jumatatea sanatoasa a palatului .

Montarea dintilor posteriori in ocluzie incrucisata .

Completarea marginilor protezei .

Obturatorul = element retentiv .



PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

La 4 luni postoperator .

Conditii :

- sa asigure alimentatia = etanseitate ;

- sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze dintii restanti = stabilitate ;

- sa fie introdus cu usurinta = comoditate ;

- sa asigure suportul partilor moi = estetic ;


DEFECTE INTINSE ALE MXILARELOR

PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

COMPONENTE

Plca palatina acrilica sau metalica .

Obturatorul propriuzis :

- rigid - pacient dentat , pierderi de substanta reduse (element de sustinere in mutilarile complexe);

- rezilient - edentatii totale , defecte extinse ( peste bolta palatina ) ;



TEHNICA DE REALIZARE

PROCEDEE

Placa retentiva in prima etapa si atasarea secundara a obturatorului = obturator rigid .

Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea placa , cu ajutorul unei supraamprente in care este inclus , si obturatorul = obturator rezilient ( pacient edentat ) .

*Caracterul definitiv dat de perioada de utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .

DEFECTE OSOASE ALE

MANDIBULEI

CLASIFICARE

Mici - fara intreruperea continuitatii corpului mandibular;

Mari - cu intreruperea continuitatii corpului mandibular ;

DEFECTE MANDIBULARE MICI

FARA INTRERUPEREA

CONTINUITATII CORPULUI

MANDIBULAR

Ca urmare a unor rezectii marginale sau dupa marsupializarea unui chist mandibular .

La pacientul edentat - sina linguala cu obturator prelungit in defect ;

La pacientul dentat - in marsupializarea unor chisturi in special la tineri OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE

OBTURATORUL DE

MARSUPIALIZARE

Dupa marsupializarea unor chisturi .

Se realizeaza individual fara placa / sina .

Marsupializarea in fundul de sac vestibular sau retromolar (chist de ram ascendent ) .

Ampernta se realizeaza direct cu materiale termoplastice .

Se verifica etanseitatea cu siliconi .

Se ambaleaza vertical si se realizeaza monobloc .

OBTURATORUL DE

MARSUPIALIZARE

Se poarta 6 10 luni .

Se retuseaza prelungirea din defect lunar (se reduce ) .

DEFECTE MANDIBULARE MARI

CU INTRERUPEREA CORPULUI

MANDIBULAR

Rezectia segmentara deplasarea frgmentelor osoase laterodeviatie permanenta .

Factori ce influenteaza deplasarea :

- prezenta dintilor ;

- localizarea pierderii osoase ;

- intinderea pierderii (partiala sau hemiarcada) ;



MANDIBULAR

Aparatele asigura corectia partiala prin:

Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa .

Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase .



MANDIBULAR

TIPURI

SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA DEFECTULUI

Gutiera sau atela : - defecte mici , intercalate ;

- metalice solidarizarea bresei prin conectori (V/O);

- bivalva mentine D.V.O. sunt dificil de igienizat ;



MANDIBULAR

TIPURI

SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA DEFECTULUI

Rezectii intinse:

proteze provizorii ancorate pe bonturile osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);

- proteze provizorii ancorate pe dintii restanti;

PROTEZA CU PLAN INCLINAT

Corectia deplasarii prin ghidarea fragmentelor .

Confectionata din lame metalice sau acrilat tranparent .

Utilizate exclusiv pe marginile libere ce executa miscari de inchidere / deschidere .

Lama / planul se opune sensului deplasarii .

Planul inclinat corp comun cu proteza sau fixat pe coroane / inele.


CONDITII PENTRU UTILIZARE

Se adreseaza deplasarilor medii in cele mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt inactive .

Deschiderea ampla a gurii determina iesirea planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj spre palatinal pacientul reduce deplasarea manual .

Planul inclinat vestibular este controlateral zonei de rezectie .


CONDITII PENTRU UTILIZARE

Elementele componente sunt cele obisnuite pentru o edentatie partiala (uniterminala sau

mixta) : conector lingual , sei , elemente de

mentinere / sprijin si stabilizare , la care se

adauga , baza reconstrueste regiunea bazala a corpului mandibular si planul

inclinat .


PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT

Determinare preoperatorie .

Model radiat proces dento alveolar + 1 cm. in adancime pentru osul bazal .

Machete de proteza partiala acrilica prelungita bazal sau dupa caz duplica modelul proteza scheletata .

Se adapteaza si se aplica imediat postoperator .


PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT

La 6 8 luni postoperator .

Amprenta functionala se ghideaza fragmentul deplasat in pozitie corecta pe

baza simetriei conturului facial .

Macheta se individualizeaza reconturare si modelarea conturului facial .

Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti

Documents

Transcript of Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti