kln

Referat

TEMA : Mișcarea ecologistă din Republica Moldova. Ariile protejate

din Bazinul Hidrografic al Prutului:realităţi şi perspective

A elaborat studenta Marjinean Cristinagrupei TCr- 121

A verificat Gangan Liliana

Chişinău 2015Scurt istoric

Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în

1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente.

În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe

naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii prezentase

o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului Naţional „Orhei”.

În Ultimii 15 Ani, Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate de Stat a Sporit

Semnificativ (De 12 ori). În prezent sub ocrotirea statului sunt luate 12225

obiecte, extinse pe o suprafaţă totală de 66467,3 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din

teritoriul naţional.

Legislaţie, Strategii, Programe Protecţia ariilor naturale protejate de Stat este reglementată de prevederile

Constituţiei, Legii RM privind protecţia mediului înconjurător, Legii R.M.

privind fondul ariilor naturale protejate de Stat, Hotărâri de Guvern, regulamente,

instrucţiuni, etc. Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea

Biologică (Rio de Janeiro, 1992) în anul 1995. În conformitate cu angajamentele

stipulate în ea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în colaborare cu

specialiştii din diferite instituţii şi organizaţii, au elaborat Strategia şi Planul de

Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Biologice în R. Moldova.

Rezervaţiile Ştiinţifice din Bazinul

Hidrografic Prut

Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”Fondată în 1993, suprafaţa 6032 ha.

Rezervaţia Ştiinţifică “Plaiul Fagului”Fondată în 1991, suprafaţa – 5642 ha.

Rezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos" Fondată în 1991, suprafaţă - 1991 ha

Patrimoniul natural din Valea Prutului de Mijloc

Valea Prutului de Mijloc - una dintre cele mai pitoreşti văi din spaţiul

carpato-danubiano-pontic.

Teritoriul Prutului de Mijloc face parte din marea treaptă a platourilor şi

dealurilor din faţa Carpaţilor, purtând amprenta unei evoluţii îndelungate şi

complexe, a condiţiilor variate în care s-au manifestat factori geografici în

dinamica actuală a acestora.

Peştera “Emil Racoviţă” – rezervaţie speologică  

La ora actuală sunt cunoscute şi cartate cca 90 km de labirinturi şi tuneluri,

situate în 3-4 nivele. Pereţii labirinturilor sunt formaţi din gips cristalizat de

culoare albă, gri, oranj, maro.

Peisajele mirifice sunt completate armonios de cele peste 20 de lacuri

subterane: “Lacul Verde”, “Lacul Hipopotamilor”, “O gură de apă” şi multe altele.

Toltrele Prutului - un fenomen natural cu valoare de unicat în Europa

“Toltrele Prutului”

În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim peisaje de o frumuseţe

rară. Râurile mici – Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciuhur, Camenca -

afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane adânci printre stâncile acoperite cu

muşchi. Acestea sunt recifi de milioane de ani formaţi din rămăşiţele unor variate

organisme: alge marine, corali, arici de mare, scoici şi alte organisme marine.

Brâul Coralier: o filă din istoria planetei

Pe teritoriul judeţelor Edineţ şi Bălţi se întâlnesc lanţurile toltrelor de calcar,

în grotele şi peşterile cărora locuia odinioară omul preistoric. Ele reprezintă

formaţiuni geologice cu valoare de unicat.

Acest complex de stânci format din recife tortone şi subsarmate poartă

denumirea de Toltrele Prutului.

Stânca lui Ciuntu  

Alături de satul Caracuşenii Vechi se află două formaţiuni recifale, declarate

monumente ale naturii: Atolul Mare şi Atolul Mic, vestigii ale Mării Tortoniene

datate cu 18 - 20 milioane de ani în urmă.

Strâmtoarea Duruitoarea

Mai aproape de gura râului Ciuhur, la marginea de răsărit a satului

Duruitoarea, s-au păstrat grotele - cele mai vechi locuinţe ale omului - şi o

strâmtoare unică în felul ei. Pentru ştiinţă, strâmtoarea Duruitoarea reprezintă o

preţioasă valoare atât din punct de vedere al formaţiei geologice, cât şi ca loc de

colectare a rămăşiţelor paleontologice şi mai ales ca monument arheologic.

Reciful Buteşti

Reciful Buteşti este străbătut de o mulţime de peşteri şi grote. În ele au fost

găsite oase de cai, zimbri, tigri, lei, rinoceri mamut, urşi de cavernă, iar în unele

grote chiar şi rămăşiţe ale culturii materiale din paleolitul timpuriu.

Stânca Ţiglău 

Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din anii 1975 şi 1998,

“Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o adevărată ofensivă a ignoranţei,

lăcomiei şi nepăsării autorităţilor centrale şi locale.

Reciful din pădurea Feteşti

Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia statului, necunoscând

valoarea şi importanţa acestor monumente ale naturii fără de pereche în Europa.

Sugestii pentru extinderea Ariilor Protejate pe teritoriul RM

Reciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel

mai nord-vestic recif al toltrelor Prutului din Republica Moldova.

Lanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul

stâng al râuleţului Colontur, afluent al râului Larga.

Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de

sat.

Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de

diferite vârste.

Defileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului

Vilia cu o suprafaţă de 50 ha.

Reciful din landşaftul Teţcani.

Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o

suprafaţă de 24ha.

Recifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt

al râului Lopatnic, cu suprafaţa de 135 ha.

Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-

Vechi şi Corjeuţi, reprezentate prin 5 defileuri.

Recifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al

râului Draghişte, cu o suprafaţă de 3 ha.

Recifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului

Draghişte la vest de şoseaua Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha.

Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea

nordică a pădurii.

Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti.

Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti,

adâncimea de 100 m.

Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al

râului Racovăţ.

Perspective: Un Parc Naţional Transfrontier „Prutul de Mijloc”

Deşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente ale naturii,

aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol de distrugere ireversibilă,

fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nu conştientizează valoarea şi importanţa

lor naţională şi continentală.

Pentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şi ecologic,

propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutul de Mijloc” în baza

rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi a tuturor ariilor şi monumentelor

naturale protejate de stat.

Proiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de Bazin

Hidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperare transfrontieră” este un

impuls serios pentru a porni la un drum lung, dar pe care cu cât mai repede îl

începem, cu atât vom avea rezultate mai bune.

În loc de concluzii

Ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitor

apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile:

Investigaţii ştiinţifice

Instruirea specialiştilor ce activează în domeniul ariilor protejate şi

organizarea unor tabere mixte de vară.

Elaborarea şi organizarea unei reţele comune informaţionale la nivel de

BHP.

Crearea sistemului GIS pentru ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut.

Ariile protejate ar urma să devină Centre de informare şi educaţie ecologică .

Elaborarea şi dezvoltarea unui program editorial comun de promovare a

patrimoniului natural şi spiritual din Bazinul Hidrografic Prut.

Organizarea unui spaţiu informaţional comun .

Elaborarea unui îndrumar practic de participare a publicului la luarea

deciziilor de mediu.

Elaborarea şi implementarea unui program regional transfrontier de

participare publică în problemele de mediu şi de valorificare durabilă a

ariilor protejate.

Organizare de întruniri, traininguri, conferinţe, forumuri mixte în BHP.