protectia mediului

Protecția mediului ambiant Răspunsuri la întrebările pentru examen: 1-55

Curs predate de l.s. S. Unciulenco

Redactat de studenții din CIC1101:

V. Țurcan, S. Demian, M. Crețu, A. Vasilache, Ș. Teclenco

1 Chișinău 2012

Editat de Vadim Țurcan CIC1101

1.Bazele ecologiei generale si problemele ei actuale

Ecologia este stiinta ce studiaza relatiile dintre organismele vii si mediul lor de viata.

Problemele ecologiei: 1) Efectul de sera

2) Degradarea stratului de ozon

2.PMA-una din cele mai stringente probleme ale umanitatii.

PMA este stiinta care elaboreaza principia si metode de pastrare si restabilire a surselor natural

ce include protectia aerului, apei , solului, a animalelor, plantelor.

3. Conceptia despre biosfera .Structura si limitele ei

Biosfera este mediul vietii noastre. Este invelisul planetar in care se dezvolta in exclusivitate

organismele vii si care cuprinde partea de jos a atmosferei. De le litosfera pina la troposfera.

4.Notiuni funadamentale ale ecologiei:factor ecologic

Factorii ecologici elementele mediului ce exercita o influenta considerabila asupra organismului

viu. Factorii ecologici se impart in; factori abiotici( tempetarura, lumina uiditate,) factori biotici

( plante animale ) factori antropogeni( omul.

5.Bazele ecologiei generale.

Ecologia are la baza relatiile dintre organismele vii si mediul lor de trai.Principalele scopuri ale

ei sunt:

1.Optimizarea lucrarilor de proectare

2.Prognoza si evaluarea posibilelor urmari ale activitatii interprinderilor

3.Dezvoltarea si corelarea la timp a proceselor tehnologice ce aduc pagube mediului

6.Problemele ecologiei globale

1.Degradarea stratului de ozon

2.Efectul de sera

7.Legile ecologiei

1. In natura toate sunt legate de toate

2. In natura totul duce undeva

3. In natura nimic nu se capata pe gratis.

4. Natura se pricepe mai bine

8. Transformarea naturii prin activitatea omului

Transformarea naturii prevede schimbarea geosistemelor intreptata spre realizarea anumitor

scopuri.

1) Folosirea resurselor noi de energie(atomica,laser)

2) Folosirea materialelor noi, chimici , polimerici

3) Automatizarea in diferite ramuri a economiei, in agricultura.

2 Chișinău 2012


9.Folosirea rationala a resurselor natural si metodele de protectiea a naturii.

În ultimii ani, epuizarea capitalului natural și încercările de a se trece la dezvoltarea rațională au

fost principalele probleme ale agențiilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un

motiv de îngrijorare în special în regiunile cu păduri ecuatoriale, care păstrează cea mai mare

parte a biodiversității naturale a Pământului - capital natural genetic ce nu poate fi înlocuit.

Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problemă a Capitalismului Natural,

protecției mediului, a mișcării pentru ecologie și pentru Partidele Verzi.

Masuri de protective a mediului

1. combaterea poluarii aerului: imbunatatirea tehnologiilor, dispersarea poluantilor la mare

inaltime, amplasarea industriilor poluante departe de orase, cresterea zonelor verzi etc..

2. ameliorarea smogului: construirea de vehicule cat mai putin poluante, imbunatatirea

calitatii carburantilor si controlul riguros al emisiilor gazelor;

3. ameliorarea efectului de sera: reducerea productiei de CO2 si stoparea defrisarilor;

4. curatarea apei: folosirea statiilor de epurare, construirea unor baraje, diguri sau bazine

speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor;

5. ameliorarea stratului de ozon: eliminarea totala a freoanelor;

6. combaterea poluarii solului: plantarea arborilor, construirea unor zone de depozitare a

gunoaielor, folosirea judicioasa a substantelor chimice etc..

10.Mediul inconjurator si factorii ecologici

Mediul inconjurator se subintelege complexul corpurilor si fenomenelor natural cu care in

relatie directe si indirecte se afla organismele.

Factorii ecologici sunt elementele mediului ce exercita o influenta considerabila asupra

organismului viu. Factorii ecologici se impart in; factori abiotici( tempetarura, lumina uiditate,)

factori biotici ( plante animale ) factori antropogeni( omul.)

11.Componenta si proprietatile atmosferei

Atmosfera este un amestec de diferite gaze; proporţia cea mai ridicată o au oxigenul şi azotul

care însumează împreună peste 99%. Atmosfera creaza pe pamint un megaecosistem delimitat de

cosmos.Ea are functia de acoperis si generator de oxigen.

12. Sursele de poluare ale aerului atmosferic si componenta de baza a poluantilor.

Sursele antropice:

- industrii;

-unitati de transport;

-agricultura (ferme) ;

-instalatii termice

-deseuri ;

Sursele naturale : -prafuri cosmic ; -eruptii vulcanice ; -calamitati natural ; -sarea de mare ; -

incendii ;

Industria- industria peto-chimica cea mai periculoasa; metalurgica, termoenergetica; a hirtiei si

celulozei;

3 Chișinău 2012


13. Influenta poluarii aerului atmosferic asupra omului, faunei, florei.

Exista dependent dintre nivelul poluarii aerului si asemenea boli cum ar fi: afectarea

cailor respiratorii, insuficienta cardiac, bronsite, astme, pneumonii precum si diferite bolii ale

ochilor.

Oxidul de carbon daca este depasita CMA adduce la dereglarii functionale ale organismului

omului, iar in concentratie foarte mari la moarte. Cind interactioneaza cu single: inrautatirea

vazului, dereglarea unor functii ale encefalului, schimbari in activitatea inimii si a plaminilor,

dureri de cap, somnolente, spasme, dereglari ale respiratiei si chiar moartea.

Hidrogenul sulfuric duce la otraviri acute si formeaza in zona intreprinderilor chimice si

metalice, duce la boli ale sistemului nervos, cardiovascular si la boli de ochii.

Zgomotul este o forma specifica de poluare a atmosferei de natura fizica este produs de diferite

masini, mecanisme, utilaje care actioneaza negative asupra aparatului auditiv, scade

productivitatea muncii, mareste posibilitatea traumarii, adduce la imblonavirii cardiac si a

sistemului nervos.

Poluarea radioactiva are loc loc in urma exploziilor nucleare, a extragerii minereului radioactive,

aceste substante radioactive patrund in tesuturile plantelor si animalelor apar prin lanturi trofice,

nimeresc in organismele omului si are loc urmarile negative: slabesc organismul, reduc cresterea,

micsoreaza rezistenta la infectii, micsoreaza durata vietzii etc.

14. Urmarile negative ale poluarii aerului atmosferic.

Ploile acide sunt un tip de poluare atmosferica formata cind oxizii de sulf si cei de azot

se combina cu vaporii de apa din atmosfera rezultind acizii sulfuric si azotici care cazind inapoi

sub forma de ploaie distrug solul si plantele.

15. Masurile de protective ale aerului atmosferic.

Masurile de protective ale aerului atmosferic de poluare sunt grupate in felul urmator:

1. Masurile planificatoare: ele prevad selectarea rationala a terenurilor de constructive pe

povirnisurile bine aerisite. Toate intreprinderile ce arunca in aer substante nocive trebuie

sa fie inconjurate neaparat cu o zona sanitara de protective, care se stabileste in

dependenta de gradul de poluare de la aceasta intreprindere: I- zsp- 1000 m ; II zsp-500

m ; III zsp- 300 m; IV zsp-150-250 m; V zsp-50 m; Prevad amplasarea localitatilor noi, a

intreprinderilor ; scoaterea intreprinderilor inafara localitatilor si in raioane putin poluate

2. Masurile tehnologice care prevad aplicarea tehnologiilor avansate la intreprinderile

existente si cele noi construite- adica tehnologii fara deseuri sau cu deseuri reduse sau cu

formarea astfel de cicluri industrial si energetic cind deseurile unei industrii devin

materie prima pt alte industii.

3. Masurile Tehno-Organizatorice prevad interzicerea darii in exploatare a intreprinderilor

noi fara statii de purificare a deseurilor sau a degajarilor, aceleasi lucru fiind prevazut si

pentru intreprinderile care se reconstruiesc.

4 Chișinău 2012


4. Masurile sanitaro-igienice care prevad stabilirea CMA pentru substantele poluante ce

nimeresc in aerul atmospheric de la intreprinderi.

5. Masurile sanitaro-tehnice sunt necesare la stabilirea emiisiilor admisibile sumare a

substantelor daunatoare. Acest indice se determina in dependent de relieful localitatii, de

conditiile meteorologice, de temperatura emisiilor.

6. Masurile juridice sunt bazate pe actiunile legii “Cu privire la protectia aerului

atmosfeiric” 2008.

16. Organizarea observatiilor asupra calitatii aerului.

Pt realizarea masurarilor monitoringului global si national este organizat un system de

asa numite rezervatii biosferice. In componenta lor intra observatiile permanente si determinarea

parametrilor starii actuale a biosferei.

Observatiile asupra calitatii aerului, prin 2 metode:

1. luarea probelor de aer si apoi analiza lor chimica;

2. Masurarea permanenta a concentratiilor cu ajutorul analizatoarelor special de gaze si

inregistrarea pe banda a rezultatelor.

Observarile de ruta si locale se efectueaza cind nu sunt de ajuns posturile stationare sau cind este

necesara studierea mai detailata al unui raion. Observatiile de ruta se efectueaza cu ajutorul

laboratoarelor mobile care se numesc Atmosfera II.

17. Normarea poluarii aerului atmosferic.

Normarea poluarii mediului active-aprecierea calitatii mediului native, aprecierea calitatii

aerului, apei si a solului. Pentru aceasta sint folosite indicia starii lor normative determinate de

cerintele societatii.

Pentru normarea nivelului admisibil de poluare a aerului sunt stabilite 2 tipuri de CMA in aerul

zonei de lucru si in aerul localitatilor.

Pentru fiecare substanta poluanta a atmosferei localitatilor este stabilita limita admisibila a

concentratiei medii zilnice si concentratia maxime admise de scurta durata.

Normele CMA sunt baza initiala a proiectarii si expertizei masinelor si mecanismelor noi a

limitelor tehnologice, ele servesc ca criteriu de apreciere a necesitatii, folosirii masurarilor de

lupta cu poluarea aerului atmospheric cu gaze si pulbere de praf.

19. Zonele de protective sanitara a intreprinderilor industrial si ordinea stabilirii lor.

Toate intreprinderile ce arunca in aer substante nocive trebuie sa fie inconjurate neaparat cu o

zona sanitara de protective, care se stabileste in dependenta de gradul de poluare de la aceasta

intreprindere: I- zsp- 1000 m ; II zsp-500 m ; III zsp- 300 m; IV zsp-150-250 m; V zsp-50 m;

20. Caracterizati resursele de apa ale Terei si RM. Rolul apei in biosfera.

Hidrosfera este unul din invelisurile terei care uneste toae apele libere ce se pot deplasa

sub influenta energiei soarelui si se sub influenta legii gravitatiiei si se pot trece dintr-o stare in

5 Chișinău 2012


alta.70.8 % -din suprafata terei : 2 % apa dulce. 4 oceane sh 18 marii: apa mineral: ape termale:

arteziene; apa tehnica. Din volumul total de apa oceanul planetar detine 96.5 % ; ghetari- 1.74 %

si apele subterane- 1.7 % In RM: 3621-riuri si pirae : 7 peste 100 km si 247 peste 10 km si 3000

bazine artificial

21. Sursele de poluare ale apelor de subrafata si subterane.

Cauzele principale a poluarii a apelor de subrafata o constituie devarsarea in ele a apelor

reziduale, neepurate sau epurate necorespunzator de catre intreprinderile industrial, gospodaria

comunala si Agricola. Cel mai des poluarii apelor de suprafata industria metalurgica, chimica ,

de prelucrare a petrolului, a celulozei si a hirtiei. Substantele poluante sunt: petrolul; fenolurile;

compusii chimici; metale colorate etc. O alta forma de poluare este pelucrare termica conditional

de devarsare apelor calde de la diferite instalatii energetic si tehnice.

Sursele de poluare ale apelor subterane:

1. locurile de pastrare si de transportare a productiei industrial si a deseurilor

2. locurile de acumulare a deseurilor comunale

3. terenurile agricole si silvice care sunt folosite ingrasaminte, pesticide.

4. sectoarele de infiltrare a precipitatiilor atmosferice poluate

5. terenurile intreprinderilor industrial, cimpurile de filtrare, carierele si alte excavatii

minerale.

22. Curatarea apelor reziduale. Caracteristica metodelor de epurare a apelor.

Exista 4 metode de epurare a apelor reziduale:

1. Mecanica-prevede inlaturarea din apele reziduale a impuritatilor organice si minerale pe

cale sedimentara, filtarii , centrifugarii pentru aceasta se folosesc site, ciururi, plase,

captatoare de nisip.

2. Chimica- prevede folosirea diferitor reagent care reactionind cu impuritatile provoaca

sedimnetarea lor, iar unele din impuritati devin inoffensive. Se folosesc coagularea-

amestecarea apelor cu coagulanti. Neutralizarea-este utilizata pe epurarea apelor

reziduale care contin cantitati mari de acid si baze. Oxidarea-apele reziduale sunt

amestecate cu oxiduri puternice care sporesc procesul de limpezire.

3. Fizico-chimica- prevede extractia, evaporara, flotarea, cristalizarea si alte metode.

Evaporarea- distilarea substantelor poluante la trecerea vaporilor prin aple reziduale.

Aerarea- amestecul apelor reziduale cu ajutorul oxigenului

4. Biologica- metoda de autopurificare-prevede folosirea substantelor biotehnice si

fiziologice de autopurificare a riurilor si lacurilor in conditiile natural datorita activitatii

plantelor, animalelor, microorganism.

23. Masurile de protectie si folosire rationala a resurselor acvatice

1) Controlul calitatii apelor de suprafata si subterane

2) Respectarea normelor sanitare la crearea si exploatoarea punctelor de captare a apei

3) Marirea numarului de intreprinderi care folosesc apa in cicluri inchis sau repetat. Trecerea la

tehnologii fara diversari de apa sau fara folosirea apei

6 Chișinău 2012


4) Trecerea de la racirea cu apa la cea cu aer sau combinata. Utilizarea caldurii degajate si a

caldurii apei reziduale pentru alimentarea tehnica a apei.

5) Elaborarea si aplicarea corecta a metodelor de epurare a apelor cu captarea si utilizarea

deseurilor.

6) Ridicarea nivelului de exploatare a sistemelor cu apa si canalizare, inlaturarea scurgerilor de

apa din ambele retele. Stabilirea controlului de apa la intreprindi in agricultura si

gospodariile comunale.

7) Largirea retelelor de alimentare cu apa tehnica inclusiv pe baza apelor epurate

8) Limitarea folosirii otravurilor

9) Interzicerea darii in exploatare a intreprinderilor ce nu au statie de epurare

24. Codul apelor Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul codul apelor Republicii Moldova, care

constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor, ce

reglementează relaţiile din domeniul folosirii fondului apelor (denumite în continuare relaţii din

domeniul apelor), în scopul:

a) asigurării folosirii raţionale a apelor pentru necesităţile populaţiei şi ale economiei

naţionale;

b) protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării;

c) prevenirii şi lichidării efectelor distructive ale apelor;

d) ameliorării stării obiectelor acvatice şi păstrării lor pentru generaţiile prezente şi viitoare;

e) protejării drepturilor persoanelor juridice şi fizice;

f) consolidării legalităţii în relaţiile din domeniul apelor.

25. Cerintele normative fata de calitatea apei

26. Metodele de control al calitatii apelor

Turbiditatea se datoreşte existenţei particulelor solide în suspensie, provenite din eroziunea

solurilor.

7 Chișinău 2012


Culoarea este dată de originea materialelor transparente. Ionii de Fe dau apei culoarea galbenă,

cei de Cu o colorează în albastru

Mirosul apei provine de la substanţele volatile pe care le conţine, ca rezultat al încărcării cu

substanţe organice în descompunere, al dezvoltării planctonului, al poluării cu substanţe chimice

sau cu ape reziduale.

Gustul. Aprecierea gustului este o cerinţă de bază şi se face din proba de apă care s-a folosit

pentru aprecierea mirosului.

Metoda ecologică se bazează pe depistarea organismelor indicatoare a gradului de încărcare a

unei ape cu substanţe organice (denumit şi grad de saprobitate)

27. Protectia si folosirea rationala a apelor in activitatea de constructii

In constructii este primordial de a proteja resursele de apa pentru ca acestea sa nu fie poluate.

Respectiv se presupun unele controale si metode de precautie pentru protectia si folosirea

rationala a apei

28. Consumatorii principali ai apei si protectia acestora de poluarea industriala

Pentru a proteja consumatorii principali de poluarea industriala trebuie de intreprins un set de

masuri. Se izoleaza bransamentul de factorii poluatori si se instaleaza statii de epurare a apei si

respectiv de tratatrea apei pentru ca acesta sa poata fi consumata.

29. Protectia obiectivelor acvatice de poluare si epuizare

In vederea protejarii obiectivelor accatice de poluare si epuizare acestea sunt aparata de legea

statala. In Republica Moldova este prezent documentul Codul apelor, care prevede un set de legi

ce trebuie respectat pentru a nu dauna obiectivelor acvatice.

30. Protectia raurilor mici de poluare

In acest caz nu se permite ca agentul economic sa evacueze deseurile industriale in raurile mici si

exista un set de legi ce prevad sanctiuni pentru agentii economici ce incalca aceste prevederi. In

plus raurile mici sunt monitorizate de instiutiile de profil in vederea protejarii de poluare

31. Monitoringul ecologic

Monitoringul ecologic este un sistem de observari, control, analiza, prognoza si dirijare a starii

calitatii mediului inconjurator. Observarile au loc periodic cu anumite scopuri conform unui

program pregatit din timp asupra diferitor elemente ale mediului ambiant.

1) Monitoring global - la nivel de planeta;

2) Monitoringul national

3) Monitoringul regional - activeaza in regiuni intens dezvoltate regional

4) Monitoringul local - care activeaza la nivel de localitate sau oras sau intreprinderei

32. Scopul, principiile si continutul expertizei ecologice a proiectelor

Expertiza ecologica a proiectelor urmareste urmatoarele scopuri:

8 Chișinău 2012


1) Corespunderea proiectelor cerintelor ecologice contemporane inainte de aprobarea lor in

organele competente de stat

2) Sa previna posibilile influente negative ale proiectelor sau ale obiectivelor proiectate asupra

sistemului ecologic in procesul de realizare a acestora.

3) Sa mentina echililbrul dinamic natural si starea favorabila a mediului inconjurator la

realizarea planurilor de dezvoltarea a economiilor nationale.

Expertiza ecologica a proiectelor se efectueaza cu respectarea urmatoarelor principii.

1) Prioritatea dreptului societatii la un mediu inconjurator favorabil

2) Inbinari armonioase a intereselor economice si ecologice

3) Rationalitatea teritoriala si ecologica a implementarii proiectelor.

4) Compatibilitatea ecologica a proiectelor cu cerintele de protectie a mediului ambiant

5) Securitatea ecologica la realizarea proiectelor

6) Respectarea stricta a legislatiei si a normelor de stat, privind exploatarea naturii.

Structura, continutul si baza juridica a raportului expertizei ecologice. Raportul expertizei

ecologice este alcatui din trei parti:

1) Partea introductiva in care se indica organul care a efectuat expertiza, data si timpul

efectuarii expertizei, denumirea materialelor supuse expertizei, costul lucrarilor, date despre

organizatia care a elaborat materialele, costul lucrarilor de constructie montaj, date despre

antreprenor si organul care aproba documentatia supusa expertizei.

2) Partea constativa in care se oglindeste caracteristica generala a continutului ecologic al

materialelor supuse expertizei. Organizarea arhitectural-planificatoare a teritoriului, masurile

tehnice, tehnologice, sanitaro-igienice si economice, precum si solutiile de baza privind

folosirea rationala a terenurilor si protectia solurilor, apelor si padurilor etc. Se indica locul

de realizare a proiectului.

3) Partea finala care contine evaluarea masurilor de baza, privind protectia mediului ambiant si

folosirea rationala a resurselor naturale cu luarea in consideratie a consecintelor ecologice,

rezultate de pe urma realizarii proiectului

33. Etapele efectuarii expertizei ecologice a proiectelor

Expertiza ecologica a proiectelor consta din trei etape:

1) Etapa pregatitoare, in cadrul careia are loc controlul prezentei materialelor de proiect,

controlul prezentei materialelor de proiect si a rechizitelor necesare si a rechizitelor necesare

cu privire la proiect si cospunderea lor legislatiei in vigoare

2) Etapa de baza in cadrul careia are loc prelucrarea analitica a datelor referitoare la fiecare

obiectiv supus expertizei

1. Controlul si analiza studierea solutiilor de proiect dupa continutul notei explicative si a

partii grafice, precum si materialelor insotitoare auxiliare, adica alegerea terenului si a

localitatii, lucrarile geologice etc.

2. Controlul si analiza rezultatelor studierii locului de amplasare a obiectivului proiectat.

Principalele masuri sunt:

1) Limitarea cresterii urbelor

2) Argumentarea masurilor de protectie ale naturii

3) Stabilirea gradului de poluare fonica

4) Stabilirea zonelor de recreatie si odihna

5) Crearea zonelor sanitare de protectie

6) Protectia izvoarelor cu apa curata

7) Folosirea tehnologiilor fara deseuri

9 Chișinău 2012


3. Etapa finala unde are generalizarea si aprecierea datelor are loc si intocmirea actului de

expertiza, care contine anumite concluzii, propuneri, recomandari cu privire la obiectivul dat.

34. Structura, continutul si baza juridica a incheierii expertizei ecologice

Raportul expertizei ecologice este alcatuit din 3 parti:

a) INTRODUCTIVA - se indica organul ce a efectuat expertixa, data si timpul efectuarii

expertizei, denumirea materialelor supuse expertizei, costul lucrarilor de expertiza, date

despre organizatia care a elaborate materialele, costul lucrarilor de constructie, montaj,

date despre antreprenor si organul care aproba documentatia supusa expertizei.

b) CONSTATIVA – se oglindeste:

a. Caractgeristica generala a continutului ecologic al materialelor supuse expertizei

b. Organizarea architectural planificatoare e teritoriului

c. Masurile tehnice tehnologice sanitaro-igienice si economice, precum si solutiile

de baza privind folosirea rationala aterenurilor si protectia solului, apei, padurii,

aerului, lumei animale.

d. Locul de realizare a proiectului.

c) FINALA – contine evaluarea masurilor de baza privind protectia mediului ambient si

folosirea rationala a resurselor naturale su luarea in consideratie a consecintelor

ecologice.

Raportul se face in 3 exemplare.

35.Rolul solului in viata biosferei si a societatii umane

1. Solul asigura dezvoltarea si existenta lumii organice pe pamint.

2. Serveste drept accumulator principal al energiei ce se formeaza in procesul de

fotosinteza.

3. Retine in biosfera cele mai importante elemente: Ca, N, P.

4. Solul joaca un rol neutralizator universal al subst. poluante, utilizind deseurile

agricole si industriale. El este sursa primara a bunurilor materiale care ne asigura cu produse

alimentare, fibre pentru haine, furaje pt vite, materiale lemnoase, etc.

36. Degradare solului sub influenta activitatii umane

Sursele antropice de poluare a solului sint:

Actiunea agricola industriala

Substantele chimice

Deseurile amplasate in diferite locuri

Transportul auto

Apele residuale comunale\industriale.

10 Chișinău 2012


37. Masurile de protectie a solurilor si folosirea rationala aterenurilor

Masuri de protectie:

Gospodaresti organizatorice – prevad organia\zarea corecta a terenurilor, luarea in

consideratie a gradului de afectare pt folosirea corecta a masurilor de combatere a

eroziunii

Agrotehnice – prevad aratul transversal a pantelor, crearea microreliefului, brazdarea

intrerupta, aratul adinc, crearea fisiilor de protectie, musuroirea si brazdarea araturilor.

Ameliorarile silvice – prevad crearea fisiilor de reglare a umezelei pe pantele cu

inclinare sporita, pe marginea si pe fundul ripelor

Masuri hidrotehnice – protectia pantelor impotriva spalarii si surparii, retinerea apelor

in ripi prin constructia diferitor ingradituri, dambe , uluce din beton pt organizarea

scurgerii curentilor de apa.

Folosirea rationala a terenurilor

Folosirea terenurilor neprielnice pt agricultura, atunci cind avem nevoie de a

ridica o constructie.

Solul fertile (primul strat) se amplaseaza in alte locuri

Punctual de saturatie (nu se poate de extins la infinit un oras) casele vechi si cele

cu putine etaje sa fie demolate si construite altele noi cu mai multe etaje.

Cementul trebuie de amplasat pe portiuni speciale deoarece este cel mai daunator

material pt sol.

38) Recultivarea paminturilor afectate si folosirea rationala a terenurilor

39) Eroziunea solului – principalul dusman al fertilitatii

Eroziune – actiunea distrugatoare a apei, a vinturilor si a factorilor antropici asupra

solului si rocilor de baza, spalarea sau suflarea stratului fertile de sol.

Exista doua tipuri de eroziune:

1. Normala – decurge pe toata suprafata uscatului, insa slab si pierderile de sol ce au

loc sint restabilite complet pe parcursul anului, datorita proceselor de formare a

solurilor

2. Accelerata – are loc pe suprafata unde a fost distrusa vegetarian naturala, iar

terenurile sint folosite fara a tine cont de particularitatile naturale a lor.

Cele mai raspindite feluri de eroziune sint:

Eroziune de apa (de suprafata si liniara)

Eroziune de vint

Eroziune de irigare

Eroziune abraziva

Eroziune industriala

Eroziune mecanica

11 Chișinău 2012


Eroziune de pasune.

Eroziunea de suprafata – spalarea stratului superior al solului in urma scurgerii pe ele a apelor.

Eroziunea liniara – spalarea solului in adincime de curenti puternici de apa.

Eroziunea de vint – suflarea si transportarea particolelor de sol de curentii de aer puternici.

Eroziunea de irigare – se manifesta pe terenurile irigate chiar si la inclinare neinsemnata a

pantelor daca este puternic suvoiul de stropire

Eroziunea abraziva – prabusirea malurilor in bazinele acvatice.

Eroziunea industriala – in rezultatul extragerii zacamintelor minerale, in urma constructiei

civile si industriale, a comunicatiilor magistrale, a conductelor de gaze si petrol.

Eroziunea mecanica – apare pe terenurile unde se folosesc masini grele pentru efectuarea

lucrarilor agricole.

Eroziunea de pasune – pascutul animalelor se face fara considerarea numarului lor, a speciilor

si a gradului de kalkare a covorului verde.

42) Clasificarea resurselor naturale si starea lor actuala

Resursele naturale sunt clasificate in:

Resurse inepuizabile (energia eoliana, energia mareelor, pricipitatiile, etc)

Resurse epuizabile care pot fi regenerabile (produsele vegetale si animale) si

neregenerabile (zacamintele , resursele genetice)

O alta clasificare grupeaza resursele astfel:

Geochimice

Energetice

Informationale.

In conditiile actuale, care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale, a

volumului si a posibilitatilor de regenerare – pentru ca in raport cu acestea sa se realizeze

exploatarea lor -, aceasta clasificare are o deosebita insemnatate practica. De asemenea, aceasta

clasificare incearca sa atraga atentia asupra modului de valorificare a tezaurului universal de

resurse, constituind un semnal de alarma in vederea protejarii resurselor epuizabile, fie ca este

vorba de substantele utile care nu se mai reinnoiesc, fie ca este vorba de cele regenerabile, dar

care pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa.

43) Normarea continutului de substante nocive in sol

In legatura cu poluarea tot mai intense a solurilor cu substante chimice

(ingrasaminte,pesticide etc.) au fost elaborate normativele concentratiilor maxime admise a unui

sir de substante nocive ce polueaza solul. Principiul normarii poluarii solului se deosebeste

considerabil de principiile ce stau la baza normarii poluarii bazinelor acvatice

12 Chișinău 2012


si a aerului atmospheric.

Deosebirea este determinate de faptul, ca nimerirea directa a poluantilor din sol in

organismul uman este neinsemnata, si e limitata doar de unele cazuri de contact direct cu solul

(prelucrarea manuala a solului, prafului de sol, jocul copiilor in nisip, etc.). Substantele chimice,

care au nimerit in sol, nimeresc in organismul omului mai cu seama prin apa, aer si plante ce au

contact cu solul pe lanturile biologice trofice: solul – planta – omul; solul – planta – animalele –

omul.

Din aceasta cauza in practica nu se foloseste indicele CMA, ci cantitatile remanente

admisibile ale pesticidelor (CRA) in sol, exprimind aceste valori in mg/kg de sol a substantelor

chimice.

Normarea continutului substantelor nocive in sol presupune stabilirea unor astfel de

concentratii, la care continutul substantelor nocive in mediile de contact nu intrece normativele

CMA pentru bazinele acvatice si aer, iar in culturile crescute – CRA(cantitatile remanente

admisibile).

44) Indicii normativi ai calitatii mediului native

Normarea calitatii mediului native – aprecierea calitatii mediului nativ, a calitatii

aerului, a apei si a solului.

Cei mai raspinditi indici normativi sunt:

1. CMA – concentratia maxima admisa a subst nocive in diferite medii

2. DMA – degajari maxime admise a subst daunatoare in atmosfera si in bazinele acvatice.

3. EMA – evacuari maxime admise a subst daunatoare in bazinele acvatice.

4. NMA – niveluri maxime admise ale actiunii mediului de natura fizica asupra omului.

5. DzMA – doze maxime admise a subst radioactive.

45. Transportu auto, sursa de poluare a mediului inconjurator

Poluarea de către transport este un factor major de scădere a calităţii aerului în oraşele europene

şi are un impact serios asupra sănătaţii cetăţenilor noştri. Conştientizarea acestei probleme este

un prim pas spre identificarea unor soluţii care să asigure un viitor durabil pentru oraşele noastre

şi o calitate mai bună a vieţii celor ce locuiesc în ele.

În marea majoritate a oraşelor mari, poluarea este cauzată de transport, în categoria căruia intră:

autovehiculele, locomotivele, vapoarele, avioanele etc. Cea mai mare pondere de gaze ce

polueazǎ aerul provine totuşi de la autovehicule, datoritǎ numǎrului foarte mare al acestora. Şi

deoarece majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în zonele urbane (aprox. 90%), se poate

înţelege rolul lor deosebit de important în poluarea oraşelor. Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf,

aldehide, plumb, azbest, funingine etc. În ultimul deceniu ca şi în alte oraşe din Europa în

Republica Moldova transportul auto, de asemenea, este principala sursă de poluare a aerului

13 Chișinău 2012


atmosferic. Poluarea aerului constă în schimbarea compoziţiei sub aspectul proporţiei dintre

constituenţii săi şi/sau prin apariţia unor noi constituenţi cu efecte dăunătoare asupra

biocenozelor şi/sau biotopului.

47. Schimbarea climei, problema ecologica globala

Schimbarea climei e o problemă globală, care esenţial poate influenţa dezvoltarea umanităţii în

viitorul apropiat. Din aceste considerente, la moment, este necesară o evaluare detaliată a

efectelor schimbărilor climatice asupra aspectelor economice, sociale şi de mediu. Pentru

Republica Moldova domeniile prioritare în acest aspect sînt ecosistemele, sectorul agricol şi

sănătatea umană. Conform Modelelor de Circulaţie Generală cu ajutorul cărora în prezente se

întreprind estimări în domeniul prognozelor modului de evoluţie a indicilor climatici pentru

perioade de lungă durată (100 ani şi mai mult), creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră în

atmosferă va conduce la o modificare ne uniformă a acestor indici în diferite regiuni ale globului.

Această stare de lucruri indică necesitatea estimării posibilelor schimbări ale componentelor

sistemului climatic la nivel naţional şi/sau nivel regional.

Pentru evaluarea integră a vulnerabilităţii agriculturii şi ecosistemelor naturale la schimbările

climatice posibile este necesar de elaborat hărţi digitale de rezoluţie înaltă a factorilor de climă

în conjuncţie cu Modelele de Circulaţie Generală şi diferite scenarii de emisie a gazelor de

seră. În estimarea impactului schimbărilor climatice un element esenţial este dezvoltarea

indicatorilor şi a modelelor de evaluare sectorială şi integrată a gradului de vulnerabilitate şi

adaptare a agriculturii şi distribuţiei culturilor agricole. Aceste rezultate confirmă necesitatea

elaborării unor măsuri urgente de adaptare la condiţiile noi de climă. În estimarea impactului

schimbărilor climatice un element esenţial este dezvoltarea indicatorilor şi a modelelor de

evaluare sectorială şi integrată a gradului de vulnerabilitate şi adaptare a agriculturii şi

distribuţiei culturilor agricole.

48. Schimbarile in sistemele ecologice prin activitatea direcata si indirecat a omului.

Actualmente dezvoltarea economiei are loc prin folosirea intensa a resurselor naturale, prin

reluarea simpla a acestor resurse este imposibil de a indestula omenirea cu resurse naturale

deoarece din an in an noi avem nevoie de ele tot mai mult si mai mult. De aceea protectia naturii

trebuie sa asigure nu numai restabilirea resurselor naturale, dar si sporirea si reproducerea lor.

Reproducerea larga poate fi posibila numai prin transformarea naturii. transformarea naturii

prevede schimbarea geosistemelor indreptata spre realizarea anumitor scopuri.

1. Folosirea surselor noi de energie, energia atomica, energia laser, a surselor netraditionale

sau alternative (eoliana , solara, fluxul, refluxul, mareele)

2. Folosirea in tehnica a materialelor noi sintetizate pe baza realizarii fizice si chimice.

3. Automatizarea si folosirea mai pe larg a tehnicii de calcul, a microprocesoarelor in

diferite ramuri ale gospodarii.

14 Chișinău 2012


50. Protectia naturii, mediul ambiant nativ, protectia resurselor naturale.

Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de

deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

1. crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze

respectarea legilor in vigoare.

2. evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de

suportare a acestora.

3. elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international

referitor la protejarea mediului.

Pentru protectia resurselor naturale trebuie sa utilizam componentele diversităţii biologice

într-o manieră şi cu o viteză care să nu conducă la declinul pe termen lung al resurselor

biologice, menţinând în consecinţă potenţialul acestora de a îndeplini necesităţile şi

aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.”

Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate în aşa fel încât să se evite pericolul

epuizării lor viitoare şisă se asigure că beneficiile acestui tip de exploatare sunt împărţite de

întreaga umanitate

În concluzie, pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecţia şi conservarea

resurselor şi mediului să fie o politică prioritară pentru toate domeniile de activitate umană,

chiar înaintea ridicării nivelului de trai, transformând-o, pentru fiecare individ (printr-o

educaţie continuă) într-o adevărată religie, natura nefiind o moştenire de la înaintaşi, ci un

împrumut de la copii.

51. Distrugerea stratului de ozon si urmarile acestui fenomen.

In toposfera (pana la atitudinea de 10 km) sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete cu lungimea de

undă λ<242 nm, emanate de Soare, oxigenul molecular este scindat in atomi:

Atomii de oxigen (foarte reactivi), in prezenta unui martor (M) care preia excesul de energie,

reacţionează cu molecule de oxigen si formează ozon:

La rândul sau si ozonul este descompus de către radiaţiile ultraviolete cu lungimea de unda λ<

320 nm:

Oxigenul atomic rezultat poate reacţiona cu ozonul spre a forma oxigen molecular:

Aceste radiaţii prezintă importanta doar in toposfera si conduc la mici concentraţii de ozon (40

– 80 µg/cm3 aer).

In stratosfera, de la înălţimea de 10-15 km si pana la 35 km, concentraţia de ozon este destul de

mare si anume cantitatea maxima de ozon in acest strat este de 450 unităţi Dobson. O unitate

Dobson (DU) reprezintă cantitatea de ozon care se afla intr-un strat de ozon pur de grosime 0,01

mm, in condiţii normale. Acest strat de ozon este foarte important pentru viata de pe Pământ,

15 Chișinău 2012


deoarece prin reacţia (3) ozonul absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor UV emise de Soare,

care in caz contrar ar afecta viata organismelor de pe Pământ.

52. Folosirea rationala si complexa a resurselor naturale.

Resursele naturale sunt componente ale mediului înconjurător, care apar în mod natural şi sunt

considerate valoroase în forma lor relativ nemodificată. Noi trebuie sa le folosim rational ca

exemplu:

Exploatarea rationala a terenurilor agricole :

Practicarea unei agriculturi ecologice ;

Folosirea îngrăşămintelor naturale în locul celor chimice;

Folosirea raţională a produselor de protecţie a plantelor ;

Practicarea rotaţiei de culturi, ceea ce determină creşterea fertilităţii solului.

Exploatarea rationala a fondului piscicol

• Pescuitul intensiv a dus la reducerea cantităţilor de peşte ;

• Pentru protejarea fondului piscicol :

- practicarae pescutului în anumite zone şi perioade;

- combaterea activităţilor de braconaj ;

- reducerea poluării.

Exploatarea raţională a resurselor energetice

• Folosirea unor noi surse de energie alternative (forţa vântului, a valurilor, biodegradarea

deşeurilor, panourile solare );

• Folosirea becurilor ecologice.

• Pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecţia şi conservarea resurselor şi

mediului să fie o politică prioritară pentru toate domeniile de activitate umană, chiar

înaintea ridicării nivelului de trai, transformând-o, pentru fiecare individ (printr-o

educaţie continuă) într-o adevărată religie, natura nefiind o moştenire de la înaintaşi,

ci un împrumut de la copii.

53. Schimbarile antropice ale climei localitatilor urbane.

Temperatura medie globala a crescut in ultimul secol cu 0.74°C. Oamenii de stiinta afirma ca

aceasta este cea mai ascendenta tendinta din istoria planetei. Actualele prognoze arata ca

trendul va continua si chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimari indica faptul ca

Pamantul s-ar putea incalzi pe parcursul secolului XXI cu 3°C. Cercetatorii recunosc acum ca

majoritatea schimbarilor produse de gazele cu efect de sera au drept cauza factorul antropic.

Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidul de carbon, retin caldura in

atmosfera, rezultand cresterea in ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sa

deturneze modelele climatice obisnuite. Intr-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai caldurosi

au fost ultimii 11. Incalzirea a afectat deja toate continentele si oceanele.

Aici nu prea am gasit dar cred ca fiecare se va descurca, eu am gasit mai mult in general...

54. Urmarile poluarii industriale ale mediului ambiant

16 Chișinău 2012


În timpul Revoluției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă

majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un

amestec de monoxid de carbon și compuși organici din combustia incompletă a combustibililor

fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul

reacționeaza cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături,

întețind ceața. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari

cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele

autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează

hidrocarburi din combustibilii "nearși". Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se

combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plante

și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o

ceață vizibilă și pătrunzătoare.

Majoritatea poluanților sunt eventual "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață dar după ce au

parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii

de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade

peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi

ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață.

Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și

estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și

sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade

din Roma, Atena si Londra.

55. Problemele principale ale protectiei mediului ambiant.

1. Folosirea rationala a resurselor naturale, protectia lor de epuizare, restabilirea resurselor

biosferei.

2. Protectia mediului ambiant ca sfera a existentei omului de impuritati de la diferite medii.

3. Prevenirea sau anticiparea impurificarii produselor alimentare cu substante daunatoare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Monoxid_de_carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_sulf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigen

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie_acid%C4%83

protectia mediului

Documents

Transcript of protectia mediului