Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

1/20

Cuprins

Cuprins ..................................................................................................................................................11. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice .........................................2

1.1. Concept ......................................................................................................................................2

1.2. Rol ..............................................................................................................................................21.3. Protectia concurentei economice ...............................................................................................3

2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania ...............................................................5

3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene .............................................114. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul

concurentei ..........................................................................................................................................154.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene ..............................17

CONCLUZII .......................................................................................................................................17

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................19

1


2/20

1. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice

1.1. Concept

Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si

pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si

existenta oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze

mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce

inseamna competitia. In primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru

a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori,

evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa.

Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent

la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor

in cadrul pietei. Este cert faptul ca nu hazardul va fi cel care va determina aceasta pozitie ocupata

in cadrul unei piete, ci toate resursele si competentele de care dispune un agent economic si pe care

le utilizeaza in lupta pentru castigarea unei pozitii dominante pe piata.

1.2. Rol

Functionalitatea si functionarea economiei de piata, bazate pe libera initiativa si concurenta

exclud posibilitatea planificarii centralizate, de catre o instanta superioara a activitatii

operatorilor economici. Intreprinzatorii isi stabilesc individual, sub imperiul propriilor interese si al

restrictiilor impuse de piata, atat obiectivele cat si modalitatile de actiune pentru indeplinirea lor.

Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de a se consuma ceea ce se

produce este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de a se produce

ceea ce se consuma. Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind

domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa seporneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibilt a marimii si

structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie

permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se

desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele deconcretizare a concurentei economice.1

Asemenea competitiei din alte sectoare de activitate (sport, invatamant, cercetare etc.) si

concurenta economica reprezinta factorul suprem de stimulare a performantei. In acest caz insa,

performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare a resurselor, optimizarea

1 Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plat, Editura Public, Bucuresti, 2009

2


3/20


4/20

cadru normativ adecvat care, prin continut si modalitati de actiune, sa garanteze libera initiativa a

intreprinzatorilor, autonomia realta a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei.

In aara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei, armonizat deplin cu normele

comunitare in domeniu, este asigurat de Legea concurentei nr. 21/1996, cu completarile si

modificarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 742 din 16 august 2005, precum si

legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia. Totodata, in Romania, ca tara membra a Uniunii

Europene, sunt intrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare in domeniu, intre

care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si, respectiv, functionare a Uniunii

Europene, care reprezinta legislatia primara precum si Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003

de punere in aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. 81 si 82 din Tratat. In materia

concurentei legislatia comunitara este prevalenta in raport cu legislatia nationala iar prin

Regulamentul mai sus mentionat, autoritatile de concurenta nationale ale statelor membreau fost investite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat.

Existenta unor reglementari in domeniul concurentei, oricat de riguroase si cuprinzatoare ar

fi acestea, nu pot garanta prin sine insasi functionalitatea economiei de piata, prevenind orice

manifestare care ar putea avea drept scop sau efect impiedicarea, restrictionarea sau distorsionarea

concurentei si afectarea climatului concurential. Prin urmare, se impune cu necesitate existenta

unei institutii, a unei autoritati investite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice.

In Romania acest rol revine Consiliului Concurentei, conceput sa functioneze ca autoritate

administrativa autonoma in domeniul concurentei.

Modul de organizare, obiectivele, competentele, atributiile si procedurile sale de lucru,

inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de

incalcarea prevederilor legislatiei in domeniul de competenta sunt precizate in Legea concurentei

nr. 21/1996, republicata (Capitolele IV VI, art. 16-62) si legislatia secundara emisa in aplicarea

acesteia.

Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care, prin misiunea si rolul specific, se situeaza

in randul autoritatilor nationale de prim rang, fiind chemata sa asigure buna functionare a

mecanismelor pietei. In acest scop, Consiliul Concurentei:

- vegheaza la respectarea regulilor jocului pe piata;

- sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal;

- promoveaza cultura concurentei;

- isi consolideaza pozitia de arbitru fata de toti actorii mediului economic.

Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei in exercitarea rolului sau specific au o dubla

dimensiune: unapreventiva si una corectiva.

4


5/20

Dimensiunea preventiva consta in monitorizarea pietelor si supravegherea

comportamentului agentilor economici astfel incat prin interventiile sale sa evite denaturarea in

mod semnificativ a concurentei pe piata si in implicarea activa in procesul legislativ putandu -se

opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale.

Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui

mediu concurential eficient, atat prin inlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta

promovate de unii agenti economici, asociatii de agenti economici si/sau autoritati cat si prin

identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte

negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor.

2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania

Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania si-au gasit expresie in

prevederile legii Concurentei nr.21/1996.

5


6/20

Legea Concurentei reglementeaza :

- intelegerile si practicile concertate;

- abuzul de pozitie dominant;

- controlul concentrarilor economice.

Legea Concurentei prevede ca sunt interzise orice intelegeri intre agentii economici si

practici concertate care pot afecta concurenta pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia, in

special cele care urmaresc:

- fixarea concertata in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumpsrare,

a tarifelor a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale;

- limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor;

- impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul territorial, al

volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii;- aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii

echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei , un dezavantaj in pozitia concurentiala;

- conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze

stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu

au legatura cu obiectul acestor contracte;

- participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de

concurs de oferte;

- eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si

a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu

cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila. 2

Nu trebuie uitat faptul ca exista prevazuta in lege si posibilitatea acordarii de exceptari a

unor practici comerciale.

Legea spune ca detinerea unei pozitii dominante pe piata din Romania nu este interzisa, ci

doar abuzul de pozitie dominanta prin recurgerea la fapte anticoncurentiale.

Concentrarile economice sunt interzise, daca creaza sau intaresc o pozitie dominanta, care

prin exploatarea de o maniera abuziva conduce sau ar putea conduce la restrangerea sau

denaturarea semnificativa a concurentei.

Concentrarile economice pot fi admise ca si in cazul pozitiei dominante, daca indeplinesc o

serie de conditii vizand cresterea eficientei economice si a competitivitatii economice.

Operatiunea de concentrare are loc atunci cand :

- doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;

2Legea Concurentei nr 21/1996, capitolul II, articolul 5

6


7/20

- una sau mai multe persoane detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic

ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc , direct sau indirect, controlul asupra unuia sau

mai multor agenti economici

Operatiunile de concentrare economica se apreciaza dupa urmatoarele criterii :

- necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romanesca

- cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si

financiara

- alternative disponibile pentru furnizori si utilizatori

- tendinta cererii si ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza

- masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor

- contributia la progresul tehnic si economic

Pentru a descuraja recurgerea la practice anticoncurentiale de catre agentii economici,Legea Concurentei prevede anumite sanctiuni.

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite astfel incat sa fie

considerate infractiuni:

- incalcarea de catre persoanele fizice a interdictiilor prevpzute la articolul 36 din Legea

nr 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si a societatilor

comerciale

- oferta serviciilor de catre salariul exclusiv al unui concurent ori acceptarea unei

asemenea oferte

- dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea

acestuia, catre un concurent

- incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau

executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori,

cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare

- incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care

depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard

- comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant , de afirmatii mincinoase

asupra unui concurrent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al

intreprinderii

- comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cand

autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului

- oferirea, promiterea sau acordarea de daruri sau alte avantaje salariatului unui

comerciant, sau reprezentantilor acestuia, pentru care prin purtare neloiala sa poata afla procedeele

7


8/20

sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa , ori pentru a obtine alt folos pentru sine

ori pentru alta persoana in dauna unui concurent

- deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta

clientela in cadrul functiilor detinute anterior la acel comerciant

- concedierea unor salariati sau unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati

concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in

scopul dezorganizarii activitatii sale

Infractiuni de concurenta neloiala sunt :

- intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje

de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant

- producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare a unor

marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de investitii, originea si caracteristicile marfurilor,precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare

pe ceilalti comercianti si pe beneficiari

Legea Concurentei prevede sanctiuni care au ca scop descurajarea recurgerii la practicile

anticoncurentiale.

Pentru aplicarea acestei legi si tinand cont de acquis-ul comunitar in materie de concurenta,

Consiliul Concurentei a adoptat la 28 februarie 1997 un set de Regulamente si instructiuni,

aplicabile, incepand cu data de 6 martie 1997 :

- Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice

- Regulamentul pentru aplicarea prevederilor articolelor 5 si 6 din Legea Concurentei

privind practicile anticoncurentiale

- Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de asociere

ori practici concertate de la interdictia prevazuta in articolul 5 (1) din Legea Concurentei

nr.21/1996, prin care erau stabilite categoriile de intelegeri exceptate:

acorduri pentru distributie exclusive;

acorduri pentru cumparare exclusive;

acorduri de cercetare dezvoltare;

acorduri de specializare;

acorduri pentru transfer de tehnologie si/sau know-how;

acorduri de franciza;

acorduri de distributie, service si piese de schimb in perioada de gratie si postgratie,

pentru autovehicule; acorduri indomeniul asigurarilor.

8


9/20

- Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale

de piata;

- Instructiuni cu privire la calcularea cifrei de afaceri in cazurile de comportament

anticoncurential prevazute la articolul 5 si 6 din Legea Concurentei si cazurile de concentrare

economica.

Prin adoptarea noului Regulament privind autorizarea concentrarilor economice (MO nr.

591 bis/ 9.08.2002), care a intrat in vigoare la data publicarii, s-a avut in vedere atat preluarea

acquis-ului in materie de concentrari cat si valorificarea experientei acumulate de Consiliul

Concurentei dupa 5 ani de control al concentrarilor economice.

Regulamentul cuprinde precizari menite sa clarifice atat obligaiile Consiliului Concurentei

cat si pe cele ale partilor implicate:

- termenul in care o operatie de concentrare economica trebuie sa fie notificata ConsiliuluiConcurentei, fiind precizat momentul in care incepe sa curga termenul de notificare;

- procedura care trebuie urmata pentru obtinerea permisiunii de prezentare a unei

notificari in forma simplificata;

- termenul in care Consiliul Concurentei poate solicita completarea unei notificari

incomplete;

- sunt enumerate, exemplificativ, masurile ireversibile care nu pot fi luate de catre partile

implicate intr-o operatiune de concentrare economica inainte de obtinerea autorizarii Consiliului

Concurentei.

Pentru asigurarea armonizarii complete cu acquis-ul comunitar in acest domeniu si pentru

aplicarea in Romania a unor mecanisme similare celor din UE, Consiliul Concurentei are in

vedere:

- adoptarea unor instructiuni privind remediile care se solicita in cazul autorizarii

conditionate a unor concentrari economice;

- completarea Regulamentului Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor

economice cu prevederile privind procedura simplificata de analiza a concentrarilor economice

precum si urmarirea si adaptarea la noua politica comunitara privind autorizarea operatiei de

concentrare economica.

Dupa 5 ani de aplicare a Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de

intelegeri, decizii ori practice concertate, de la interdictia prevazuta la articolul 5 aliniatul 1 din

Legea Concurentei nr.21/1996 s-a simtit nevoia unei imbunatatiri a claritatii si transparentei

reglementarilor cu privire la aplicabilitatea articolului 5 din Legea Concurentei.

Astfel s-a impus adoptarea de catre Consiliul Concurentei a unor noi reglementari:

9


10/20

Legislatia romaneasca Acquis-ul comunitar preluat

Regulamentul de aplicare a

art.5 aliniatul 2 din Legea

Concurentei nr.21/1996 in

cazul intelegerilor verticale

Regulamentul Comisiei (CE) nr.2790/1999 din 22

decembrie 1999 privind aplicarea art.81 (3) din

Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor

concertate, OJ L 336, 29.12.1999

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1215/1999 din

10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul

Consiliului nr. 19/65/CEE din 2.03.1965, OJ L 148

, 15.06.1999

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1216/1999 din

10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul

nr.17/1962 primul regulament pentru

implementarea articolelor 81 si 82 din Tratatul de la

Amsterdam,OJ L 148, 15.06.1999

Instructiuni privind aplicarea

art.5 dinLegea Concurentei nr.

21/1996 in cazul restrictiilor

verticale

Instructiunile comunitare privind intelegerile

verticale, OJ C 291/01, 13.10.2000

Regulamentul privind

exceptarea acordurilor de

specializare incheiate intre

firme concurente de la

interdictia prevazuta la art.5

(1) din Legea Concurentei

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2658/2000 din 29

nov. 2000 privind aplicarea acordului 81,

paragraful 3 din Tratat categoriilor de acorduri de

specializare OJ L 304, 5.12.2000

Regulamentul privind

exceptarea acordurilor de

cercetare-dezvoltare de la

interdictia prevazuta la art.5

(1) din Lege

Regulamnentul Comisiei (CE) nr. 2659/2000 din

29.11.2000 privind aplicarea art.81, paragraful 3

din Tratat categoriilor de acorduri de cercetare-

dezvoltare, OJ L304 , 5.12.2000

Instructiuni privind aplicarea

art.5 din Legea Concurentei

acordurilor de cooperare pe

orizontala

Instructiuni comunitare privind aplicarea art.81 din

Tratatul CE acordurilor de cooperare pe orizontala,

OJ C 3/02 , 6.01.2001

Prin amendarea pana la 1 ianuarie 2004, a Legii Concurentei nr. 21/1996 se asigura :

10


11/20

- abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate care se

incadreaza intr-o categorie exceptata;

- alinierea pragurilor si a criteriilor pentru notificarea concentrarilor economice la practica

comunitara ;

- modificarea sistemului de sanctiuni de la unul in sume fixe la unul procentual ;

- diminuarea posibilitatii Consiliului Concurentei de a actiona discretionar in domeniul

concentrarilor economice prin eliminarea prevederilor privind interventia dupa realizarea unei

operatiuni de concentrare economica in conditiile art.51 (3) din Legea Concurentei;

- cadrul necesar pentru continuarea procesului de armonizare legislative prin preluarea

completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice , prin formularea unei

politici similare cu cea a UE fata de intreprinderile care distorsioneaza grav concurenta si prin

elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene

Ratiuni care justifica o politica a concurentei la nivelul UE. Acestea pot fi sintetizate astfel:

- Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a

pietei;

- Economia Europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati

de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor."In cadrul Pietei Interne, competitia

este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila,

11


12/20

neinflationista, respectand mediul , cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice,

un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, cu ridicarea standardului de

viata, cu coeziune economica si sociala" (TEC Art.2)

- In conditiile economice actuale, concurenta nu se mai limiteaza la spatiul national sau

chiar regional, ci devine concurenta la nivel global

Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele:

- Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in

functie de cele mai avantajoase conditii;

- Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii (SMEs), care contribuie la mentinerea unui

mediu competitive;

- Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori;

- Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale;- Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in

plan global.

Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, in care se au in vedere

ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltarii

firmelor in context global.Comisia Comunitatii Europene, prin Directia Generala pentru

Concurenta (DG IV), are atributii in privinta aplicarii legislatiei in urmatoarele domenii:

I)Comportamentul intreprinderilor; II).Interventiile statului.

I. Comportamentul firmelor se refera la:

A) incheierea unor intelegeri secrete anticoncurentiale (anti-collusion) (Art. 81 si 82 ale

Tratatului asupra Comunitatii Europene; Art. 65 al Tratatului asupra CECO).

Sunt interzise, conform art. 81 (ex. Art. 85), toate intelegerile - pe orizontala sau/si

verticala intre intreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea,

restrictionarea sau distorsionarea concurentei in cadrul Pietei Comune, respectiv, in prezent, al

Pietei Interne, si care pot afecta comertul intre statele membre. Asemenea intelegeri sau practici

pot imbraca urmatoarele forme:

- fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare sau a oricaror

altor conditii de comercializare (discount si conditii de creditare);

- intelegeri de impartire a pietelor;

- atitudine discriminatorie fata de anumiti clienti aflati in concurenta cu altii, ceea ce

provoaca celor discriminati un dezavantaj competitiv;

- boicotul colectiv, adica intelegere intre firme pentru a restrictiona intrarea unor

potentiali concurenti sau a forta iesirea de pe piata a unor competitori;

12


13/20

- impunerea in contracte a unor obligatii suplimentare, si anume, de a cumpara si alte

produse, o data cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele "contracte legate").

Aceasta se intampla mai ales atunci cand cererea de un anumit produs este acoperita de un singur

ofertant (cazul unor produse de marca).

Exceptii pot fi admise doar atunci cand se dovedeste, dupa o examinare caz cu caz, ca

respectiva cooperare are efecte pozitive pentru productie sau comercializare si pentru consumatori

B) Abuzul de pozitie dominanta pe piata (care permite un comportament abuziv: practici

comerciale anticoncurentiale).

Abuzul de pozitie dominanta poate lua forme precum:

- promovarea de catre firma a unor politici care ameninta intrarea in domeniu a unor noi

competitori sau dezvoltarea producatorilor existenti;

- conditii diferite, discriminatorii, aplicate diferitilor parteneri comerciali la tranzactiisimilare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumparare sau a altor practici comerciale

incorecte;

- in absenta concurentei, firma poate restrictiona productia sau ajusta preturile produselor

sale, in detrimentul consumatorilor;

- limitarea productiei, a pietelor, a dezvoltarii tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii;

- refuzul de a vinde marfuri unui anumit client;

- modificarea structurii competitive a unei piete prin achizitionarea de firme.

C) Fuziunile si achizitiile care duc la monopoluri:

Art.82 (ex.86) a Tratatului de la Roma se refera la fuziuni ca metoda care permite intarirea

pozitiei dominante a unei firme. Piata Interna a produs o reorganizare industriala, in conditiile unei

noi dimensiuni a pietei, in special in domeniile de varf. Doua laturi ale fenomenului concentrarii s-

au avut in vedere:

1. Concentrarea devine o conditie a sporirii competitivitatii industriei, facand posibila

finantarea cercetarii si inovarii.

2. In conditiile EC, concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivitatii

externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, in special americane si japoneze.

Important: se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea fenomen

prin definirea noilor dimensiuni ale firmelor; controlul asupra dimensiunii firmelor rezultate din

fuziuni sau achizitii. In iunie 1997, reglementarea 4064/1990 privind fuziunile si achizitiile a fost

revizuita (pusa in aplicare in martie 1998). Pe baza acestei celei mai recente revizuiri, se considera

ca o fuziune intra sub controlul Comisiei daca cifra sa de afaceri are anumite dimensiuni.

In general, legislatia privind concurenta care trateaza intelegerile, abuzul de pozitie

dominanta si concentrarile economice, urmeaza, asa cum s-a apreciat si in ultimul Raport de

13


14/20

evaluare asupra progreselor inregistrate de Romania, linia legislatiei Comunitatii: art.81 si 82 din

Tratatul de la Amsterdam (inclusiv Regulamentul 17/1962 privind aplicarea acestor articole) se

reflecta in Legea concurentei;Regulamentele CEE 4064/1989 si 3384/1994 privind controlul

concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul privind autorizarea concentrarilor

economice adoptat de Consiliul Concurentei. Au fost de asemenea adoptate in acelasi spirit,

Regulamentul privind exceptarea pe categorii de intelegeri, decizii ori practici concertate;

Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei; Instructiuni cu

privire la calculul cifrei de afaceri si Instructiuni pentru definirea pietei.

Contextul dinamic al evolutiei economiei romanesti obliga la o permanenta evaluare a

necesitatii de adaptare a prevederilor acestor acte normative de ex. Inflatia sau deprecierea

monedei nationale necesita reevaluarea pragurilor de minimis in cazul notificarii concentrarilor

economice si in cazul exceptarilor de la prevederile legii. Pe de alta parte este necesaratranspunerea in legislatia romaneasca a noilor reglementari comunitare in domeniu.

D) Cazul intreprinderilor publice3

Domeniul utilitatilor - apa, energie (gaz, electricitate), transport feroviar, comunicatiile

traditional au apartinut statului sau, altfel spus, intreprinderilor publice, avand practic monopolul

respectivelor domenii. Asemenea intreprinderi publice au necesitat masive subventionari din partea

statului, modul lor de administrare si functionare ducand la ineficienta.

- Nevoia deschiderii lor catre concurenta. In acest sens, au fost aplicate masuri de

spargere a monopolurilor de stat, in primul prin dezintegrare verticala, prin separarea gestionarii

infrastructurii de serviciile posibil de prestat apeland la respectiva infrastructura (similar separarii

care s-a facut intre gestionarea aeroporturilor si serviciile prestate de diverse agentii, nationale sau

straine), privatizarea, armonizarea standardelor in domeniu.

- Primul domeniu al utilitatilor publice care s-a deschis concurentei si care a avansat cel

mai mult pe acest drum este cel al telecomunicatiilor. Progresul tehnologic a dus la aparitia unor

modalitati alternative de telecomunicatii (telex, telefonie mobila, posta electronica etc.) si la

dezvoltarea intr-un ritm incredibil a productiei si pietei echipamentelor aferente.

- Piata energiei era mai putin accesibila concurentei nu numai datorita monopolului

caracteristic acesteia, ci si aspectelor tehnice, infrastructura nefacand posibila furnizarea decat a

unui anumit tip de servicii.

- Treptat, politica comunitara s-a apropiat de liberalizarea piesei energiei prin masuri

precum transparenta pretului pentru gaz si electricitate catre utilizatorii industriali si cei casnici;

stabilirea de reguli comune pentru piata interna in domeniul electricitatii, si reguli comune pentru

3 Gavril, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura

Economic, Bucuresti, 2008

14


15/20

piata interna in domeniului gazelor naturale. Prin aceasta, piata respectivelor utilitati se

liberalizeaza gradual.

E) Concurenta in domeniul achizitiilor publice

Achizitiile publice se refera la o piata de bunuri, servicii, lucrari pentru care utilizatorii-

institutii ale statului (sanatate, invatamant, institutii administrative centrale si locale, politie,

armata) sau intreprinderi publice, inclusiv cele din domeniul utilitatilor (transport, telecomunicatii,

apa, energie), incheie contracte publice cu furnizori - firme private sau publice, nationale sau

straine, plata facandu-se din fonduri nationale (bani publici, de la buget central sau local) si/sau din

fonduri straine, respectiv comunitare.

- Dimensiunea mare a pietei achizitiilor publice.

- Dominanta era filozofia protectiei furnizorilor nationali si excluderea concurentei.

- Deschiderea pietei cerea crearea conditiilor de concurenta pentru acordareanediscriminatorie a contractelor publice si pentru o cheltuire rationala a banilor publici.

- Initial- preferinta acordata producatorilor europeni (continutul in produse de origine

europeana sa fie de cel putin 50% sau, daca nu, pentru a castiga contractul, pretul ofertei sa fie cu

cel putin 3% mai mic fata de cel mai scazut pret de oferta din EC).

- Directivele comunitare au stabilit atribuirea contractelor in domeniul achizitiilor publice

exclusiv prin licitatii si pe baza unei anumite proceduri cu urmatoarele etape:

1. Anuntarea licitatiei in Supplement of the Official Journal si in versiunea electronica a

acesteia - Tenders Electronic Daily.Se arata: obiectul licitatiei; caietul de sarcini; conditii de

indeplinit de catre ofertanti; termenul de depunere a ofertelor. Se extind licitatile in forma

electronica

2. Desfasurarea licitatiei, in functie de forma acesteia: deschisa sau inchisa.

4. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul

concurentei

4.1. Procesul de armonizare a legislatiei si practicii in domeniul concurentei

In acest sens, prioritatile pe termen scurt sunt:

- intarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al

controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor

pietei interne unice;

- pregatirea intensiva a personalului de specialitate;

15


16/20

- completarea cadrului legislativ si asigurarea unei aplicari efective legislatiei si a

politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

- completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului

privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind

acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la

interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul

maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale

asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea

concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe

categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici oncertate de la interdictia prevazuta la

art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor;

- continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prinadoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor

comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub

forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de

munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru

proiecte mari de investitii.

- cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a

institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu

privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin

mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de

activitate ale institutiilor de concurenta.

Prioritatile pe termen mediu sunt:4

- evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si

urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a

Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei;

- asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua

institutii;

- continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si

efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

- evaluarea oportunitatii modificarii si completarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii

privind ajutorul de stat nr. 143/1999;

4 Iordache, I., Noile orientri ale politicii n domeniul ajutorului de stat n trile Uniunii Europene, Conjunctura

Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002

16


17/20

- elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de

stat acordate in Romania, precum si analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor

incompatibile cu acquis-ul comunitar.

4.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene

In timpul negocierilor de aderare, capitolul de concurenta a fost unul dintre cele mai

dificile, in mare parte datorita impactului major al adoptarii imediate a regulilor comunitare din

domeniul ajutorului de stat asupra economiei romanesti. 5

Particularitatea acestui capitol a constat in faptul ca finalizarea negocierilor a depins nu

numai de existena unui cadru legislativ armonizat cu acquis-ul si de crearea institutiilor necesare

implementarii acestuia, ci si de dovedirea aplicarii corecte a legislatiei armonizate in domeniulantitrust si al ajutorului de stat. Cu alte cuvinte, pentru a putea incheia negocierile la acest capitol,

Romania a trebuit sa demonstreze ca aplica acquis-ul comunitar inca din acel moment si nu doar de

la data aderarii, aa cum este cazul celorlalte capitole. Aplicarea imediata si in intregime a acquis-

ului a fost impusa de necesitatea adaptarii companiilor romanesti, cu mult inainte de data aderarii,

pentru ca acestea sa faca fata presiunilor concurentiale ale Pietei Interne. De asemenea, era

imperativ ca Romania sa nu mai continue sa acorde ajutoare de stat, altele decat cele permise de

regulile europene, pentru a mentine pe piata agenti economici sau sectoare care nu erau viabile.

CONCLUZII

Reforma politicii de concurenta in Romania a presupus practic transferul decizional catreComisia Europeana, institutia care are competente exclusive in ceea ce priveste politica de

concurenta in Uniunea Europeana. Astfel, incepand cu data aderarii Romaniei la UE, atribuiile de

autorizare in domeniul ajutorului de stat au trecut de la Consiliul Concurentei la Comisia

Europeana.

Dei metodologiile aplicate sunt adesea criticate, monitorizarea rapoartelor i a

clasamentelor internaionale are menirea de a contura o imagine mai clara asupra poziiei

Romaniei in sistemul economic global in funcie de eficiena implementarii politicii concureniale

5 Mosneanu, T., Concurenta: abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti, 2000

17


18/20

i a efectelor generate asupra performanelor mediului de afaceri. Obstacolele in realizarea unor

astfel de comparaii nu sunt puine: coninutul eterogen al politicilor concureniale, mecanismele

diferite de implementare, tipul practicilor anticoncureniale reglementate, listele de excepii

particulare etc. Cu atat mai grea se dovedete evaluarea eficienei combaterii practicilor

anticoncureniale, strans dependenta de experiena legiferarii, de realitaile economice i politice

ale fiecarui stat in parte.

Studiile de caz surprind cu mai multa acuratee eficiena implementarii legii concurenei.

Insa diversitatea lor face imposibila o apreciere exhaustiva i plauzibila a normalitaii i

corectitudinii mediului concurenial. Astfel, instituiile internaionale creeaza un sistem de

indicatori agregai de percepie, pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri i

specialitilor, i de la ponderarea lor cu nivele de incredere specifice. Ele permit, in final,

efectuarea comparaiilor pe un grup vast de ari.Intuitiv, pare rezonabila concluzia ca, cu cat nivelul perceput al corupiei este mai mare, cu

atat eficiena implementarii legislaiei concurenei este mai scazuta. Insa unele analize evideniaza

contrariul.

O posibila explicaie consta, aadar, in ideea ca legislaia concurenei este subsumata

intereselor specifice ale unor grupuri, politicieni sau intreprinderi, i nu funcioneaza ca un

mecanism real de promovare a concurenei pe o piaa. Cert este ca legislaia concurenei nu

constituie un remediu impotriva corupiei, aa cum sugereaza uneori literatura de specialitate, ci

reforma juridica i, in cazul nostru, buna funcionare a Ageniei Naionale de Integritate. Riscul cel

mai mare ramane ca legislaia concurenei sa fie captata de anumite grupuri de interese, in opoziie

cu principiul fundamental al apararii concurenei i nu al concurenilor.

Concurenii sunt agenii economici cu care intra in competiie orice intreprindere, intrucat

in economia de piaa este indispensabila infruntarea pentru obinerea unor condiii avantajoase de

producere i desfacere a bunurilor i serviciilor, cu elul atingerii unor performane deosebite.

Concurena e factorul determinant, esenial in succesul sau eecul firmelor.

Concurena reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viaa economica, dar i

pentru viaa sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat i

existea oamenilor. Este cert ca omul, de cand se nate i pana moare, va incerca, sa se adapteze

mediului natural, social i economic in care traiete, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca

competiia. In primul rand va concura cu sine insui, pentru a-i depai limitele i pentru a se situa

intr-o poziie favorabila in societate.

Apoi va trebui sa concureze cu ali competitori, evideniindu-i anumite abilitai, care ii vor

permite situarea pe o poziie avantajoasa. Daca ne referim la sfera economica, un agent economic

18


19/20

va trebui sa se raporteze permanent la ceilali competitori de pe piaa, jocul competiiei fiind cel

care va determina locul competitorilor in cadrul pieei.

Concurena bancara din Romania ignora clientul. Adevarata concurena in domeniul bancar

ar trebui sa aduca mai multe in peisajul bancar romanesc, din perspectiva clientului autohton.

Astfel:

dobanzile i comisioanele la credite ar trebui sa fie mai reduse;

relaia banca client nu trebuie sa fie una de captivitate pentru acesta din urma, ci

una de fidelizare a lui;

deservirea clienilor trebuie sa fie prompta i mai centrata pe client;

contractele la credite ar trebui sa inceteze a mai fi criptice i pline de capcane

pentru clieni;

produsele i serviciile bancare trebuiesc diversificate i imbunataite;

personalul bancar mai bine selectat i instruit.

Concurena este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun.

BIBLIOGRAFIE

1. Eduard Ionescu (coordonator), Alina Rotaru, Cristian Oprea, Alina Picu, Preuri i

Concurena Editura Fundaiei Romania de Maine, Bucureti 2010;

2. Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plata, Editura Publica,

Bucuretti, 2009;

3. Gavrila, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea

concurentei in UE, Editura Economica, Bucuresti, 2008;

4. Ionescu, E. Haiduc, L., Preda, B., Preturi si concurenta, Editura Fundatiei "Romania

de Maine", Bucuresti, 2002.

19
http://library.univ-danubius.ro:8080/toread/opac/author/20372http://library.univ-danubius.ro:8080/toread/opac/author/20372


20/20

5. Iordache, I., Noile orientari ale politicii in domeniul ajutorului de stat in tarile Uniunii

Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002;

6. Legea concurenei nr. 21/1996;

7. Mosneanu, T., Concurenta: abordari teoretice si practice, Editura Economica,

Bucuresti, 2000;

8. Prisecaru, P., Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti,

2004;

9. www.euractiv.ro

10. www.consiliulconcurentei.ro

11. www.europa.eu

20
http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9128/Politica-comunitara-in-domeniul-concurentei.htmlhttp://www.europa.eu/http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9128/Politica-comunitara-in-domeniul-concurentei.htmlhttp://www.europa.eu/

Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

Documents

Transcript of Protectia Concurentei in Romania Si UE 2