Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

download Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

of 20

Transcript of Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    1/20

    Cuprins

    Cuprins ..................................................................................................................................................11. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice .........................................2

    1.1. Concept ......................................................................................................................................2

    1.2. Rol ..............................................................................................................................................21.3. Protectia concurentei economice ...............................................................................................3

    2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania ...............................................................5

    3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene .............................................114. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul

    concurentei ..........................................................................................................................................154.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene ..............................17

    CONCLUZII .......................................................................................................................................17

    BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................19

    1

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    2/20

    1. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice

    1.1. Concept

    Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si

    pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si

    existenta oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze

    mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce

    inseamna competitia. In primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru

    a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori,

    evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa.

    Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent

    la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor

    in cadrul pietei. Este cert faptul ca nu hazardul va fi cel care va determina aceasta pozitie ocupata

    in cadrul unei piete, ci toate resursele si competentele de care dispune un agent economic si pe care

    le utilizeaza in lupta pentru castigarea unei pozitii dominante pe piata.

    1.2. Rol

    Functionalitatea si functionarea economiei de piata, bazate pe libera initiativa si concurenta

    exclud posibilitatea planificarii centralizate, de catre o instanta superioara a activitatii

    operatorilor economici. Intreprinzatorii isi stabilesc individual, sub imperiul propriilor interese si al

    restrictiilor impuse de piata, atat obiectivele cat si modalitatile de actiune pentru indeplinirea lor.

    Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de a se consuma ceea ce se

    produce este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de a se produce

    ceea ce se consuma. Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind

    domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa seporneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibilt a marimii si

    structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie

    permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se

    desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele deconcretizare a concurentei economice.1

    Asemenea competitiei din alte sectoare de activitate (sport, invatamant, cercetare etc.) si

    concurenta economica reprezinta factorul suprem de stimulare a performantei. In acest caz insa,

    performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare a resurselor, optimizarea

    1 Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plat, Editura Public, Bucuresti, 2009

    2

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    3/20

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    4/20

    cadru normativ adecvat care, prin continut si modalitati de actiune, sa garanteze libera initiativa a

    intreprinzatorilor, autonomia realta a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei.

    In aara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei, armonizat deplin cu normele

    comunitare in domeniu, este asigurat de Legea concurentei nr. 21/1996, cu completarile si

    modificarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 742 din 16 august 2005, precum si

    legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia. Totodata, in Romania, ca tara membra a Uniunii

    Europene, sunt intrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare in domeniu, intre

    care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si, respectiv, functionare a Uniunii

    Europene, care reprezinta legislatia primara precum si Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003

    de punere in aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. 81 si 82 din Tratat. In materia

    concurentei legislatia comunitara este prevalenta in raport cu legislatia nationala iar prin

    Regulamentul mai sus mentionat, autoritatile de concurenta nationale ale statelor membreau fost investite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat.

    Existenta unor reglementari in domeniul concurentei, oricat de riguroase si cuprinzatoare ar

    fi acestea, nu pot garanta prin sine insasi functionalitatea economiei de piata, prevenind orice

    manifestare care ar putea avea drept scop sau efect impiedicarea, restrictionarea sau distorsionarea

    concurentei si afectarea climatului concurential. Prin urmare, se impune cu necesitate existenta

    unei institutii, a unei autoritati investite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice.

    In Romania acest rol revine Consiliului Concurentei, conceput sa functioneze ca autoritate

    administrativa autonoma in domeniul concurentei.

    Modul de organizare, obiectivele, competentele, atributiile si procedurile sale de lucru,

    inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de

    incalcarea prevederilor legislatiei in domeniul de competenta sunt precizate in Legea concurentei

    nr. 21/1996, republicata (Capitolele IV VI, art. 16-62) si legislatia secundara emisa in aplicarea

    acesteia.

    Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care, prin misiunea si rolul specific, se situeaza

    in randul autoritatilor nationale de prim rang, fiind chemata sa asigure buna functionare a

    mecanismelor pietei. In acest scop, Consiliul Concurentei:

    - vegheaza la respectarea regulilor jocului pe piata;

    - sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal;

    - promoveaza cultura concurentei;

    - isi consolideaza pozitia de arbitru fata de toti actorii mediului economic.

    Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei in exercitarea rolului sau specific au o dubla

    dimensiune: unapreventiva si una corectiva.

    4

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    5/20

    Dimensiunea preventiva consta in monitorizarea pietelor si supravegherea

    comportamentului agentilor economici astfel incat prin interventiile sale sa evite denaturarea in

    mod semnificativ a concurentei pe piata si in implicarea activa in procesul legislativ putandu -se

    opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale.

    Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui

    mediu concurential eficient, atat prin inlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta

    promovate de unii agenti economici, asociatii de agenti economici si/sau autoritati cat si prin

    identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte

    negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor.

    2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania

    Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania si-au gasit expresie in

    prevederile legii Concurentei nr.21/1996.

    5

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    6/20

    Legea Concurentei reglementeaza :

    - intelegerile si practicile concertate;

    - abuzul de pozitie dominant;

    - controlul concentrarilor economice.

    Legea Concurentei prevede ca sunt interzise orice intelegeri intre agentii economici si

    practici concertate care pot afecta concurenta pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia, in

    special cele care urmaresc:

    - fixarea concertata in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumpsrare,

    a tarifelor a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale;

    - limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor;

    - impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul territorial, al

    volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii;- aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii

    echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei , un dezavantaj in pozitia concurentiala;

    - conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze

    stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu

    au legatura cu obiectul acestor contracte;

    - participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de

    concurs de oferte;

    - eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si

    a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu

    cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila. 2

    Nu trebuie uitat faptul ca exista prevazuta in lege si posibilitatea acordarii de exceptari a

    unor practici comerciale.

    Legea spune ca detinerea unei pozitii dominante pe piata din Romania nu este interzisa, ci

    doar abuzul de pozitie dominanta prin recurgerea la fapte anticoncurentiale.

    Concentrarile economice sunt interzise, daca creaza sau intaresc o pozitie dominanta, care

    prin exploatarea de o maniera abuziva conduce sau ar putea conduce la restrangerea sau

    denaturarea semnificativa a concurentei.

    Concentrarile economice pot fi admise ca si in cazul pozitiei dominante, daca indeplinesc o

    serie de conditii vizand cresterea eficientei economice si a competitivitatii economice.

    Operatiunea de concentrare are loc atunci cand :

    - doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;

    2Legea Concurentei nr 21/1996, capitolul II, articolul 5

    6

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    7/20

    - una sau mai multe persoane detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic

    ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc , direct sau indirect, controlul asupra unuia sau

    mai multor agenti economici

    Operatiunile de concentrare economica se apreciaza dupa urmatoarele criterii :

    - necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romanesca

    - cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si

    financiara

    - alternative disponibile pentru furnizori si utilizatori

    - tendinta cererii si ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza

    - masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor

    - contributia la progresul tehnic si economic

    Pentru a descuraja recurgerea la practice anticoncurentiale de catre agentii economici,Legea Concurentei prevede anumite sanctiuni.

    Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite astfel incat sa fie

    considerate infractiuni:

    - incalcarea de catre persoanele fizice a interdictiilor prevpzute la articolul 36 din Legea

    nr 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si a societatilor

    comerciale

    - oferta serviciilor de catre salariul exclusiv al unui concurent ori acceptarea unei

    asemenea oferte

    - dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea

    acestuia, catre un concurent

    - incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau

    executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori,

    cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare

    - incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care

    depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard

    - comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant , de afirmatii mincinoase

    asupra unui concurrent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al

    intreprinderii

    - comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cand

    autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului

    - oferirea, promiterea sau acordarea de daruri sau alte avantaje salariatului unui

    comerciant, sau reprezentantilor acestuia, pentru care prin purtare neloiala sa poata afla procedeele

    7

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    8/20

    sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa , ori pentru a obtine alt folos pentru sine

    ori pentru alta persoana in dauna unui concurent

    - deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta

    clientela in cadrul functiilor detinute anterior la acel comerciant

    - concedierea unor salariati sau unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati

    concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in

    scopul dezorganizarii activitatii sale

    Infractiuni de concurenta neloiala sunt :

    - intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje

    de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant

    - producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare a unor

    marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de investitii, originea si caracteristicile marfurilor,precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare

    pe ceilalti comercianti si pe beneficiari

    Legea Concurentei prevede sanctiuni care au ca scop descurajarea recurgerii la practicile

    anticoncurentiale.

    Pentru aplicarea acestei legi si tinand cont de acquis-ul comunitar in materie de concurenta,

    Consiliul Concurentei a adoptat la 28 februarie 1997 un set de Regulamente si instructiuni,

    aplicabile, incepand cu data de 6 martie 1997 :

    - Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice

    - Regulamentul pentru aplicarea prevederilor articolelor 5 si 6 din Legea Concurentei

    privind practicile anticoncurentiale

    - Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de asociere

    ori practici concertate de la interdictia prevazuta in articolul 5 (1) din Legea Concurentei

    nr.21/1996, prin care erau stabilite categoriile de intelegeri exceptate:

    acorduri pentru distributie exclusive;

    acorduri pentru cumparare exclusive;

    acorduri de cercetare dezvoltare;

    acorduri de specializare;

    acorduri pentru transfer de tehnologie si/sau know-how;

    acorduri de franciza;

    acorduri de distributie, service si piese de schimb in perioada de gratie si postgratie,

    pentru autovehicule; acorduri indomeniul asigurarilor.

    8

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    9/20

    - Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale

    de piata;

    - Instructiuni cu privire la calcularea cifrei de afaceri in cazurile de comportament

    anticoncurential prevazute la articolul 5 si 6 din Legea Concurentei si cazurile de concentrare

    economica.

    Prin adoptarea noului Regulament privind autorizarea concentrarilor economice (MO nr.

    591 bis/ 9.08.2002), care a intrat in vigoare la data publicarii, s-a avut in vedere atat preluarea

    acquis-ului in materie de concentrari cat si valorificarea experientei acumulate de Consiliul

    Concurentei dupa 5 ani de control al concentrarilor economice.

    Regulamentul cuprinde precizari menite sa clarifice atat obligaiile Consiliului Concurentei

    cat si pe cele ale partilor implicate:

    - termenul in care o operatie de concentrare economica trebuie sa fie notificata ConsiliuluiConcurentei, fiind precizat momentul in care incepe sa curga termenul de notificare;

    - procedura care trebuie urmata pentru obtinerea permisiunii de prezentare a unei

    notificari in forma simplificata;

    - termenul in care Consiliul Concurentei poate solicita completarea unei notificari

    incomplete;

    - sunt enumerate, exemplificativ, masurile ireversibile care nu pot fi luate de catre partile

    implicate intr-o operatiune de concentrare economica inainte de obtinerea autorizarii Consiliului

    Concurentei.

    Pentru asigurarea armonizarii complete cu acquis-ul comunitar in acest domeniu si pentru

    aplicarea in Romania a unor mecanisme similare celor din UE, Consiliul Concurentei are in

    vedere:

    - adoptarea unor instructiuni privind remediile care se solicita in cazul autorizarii

    conditionate a unor concentrari economice;

    - completarea Regulamentului Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor

    economice cu prevederile privind procedura simplificata de analiza a concentrarilor economice

    precum si urmarirea si adaptarea la noua politica comunitara privind autorizarea operatiei de

    concentrare economica.

    Dupa 5 ani de aplicare a Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de

    intelegeri, decizii ori practice concertate, de la interdictia prevazuta la articolul 5 aliniatul 1 din

    Legea Concurentei nr.21/1996 s-a simtit nevoia unei imbunatatiri a claritatii si transparentei

    reglementarilor cu privire la aplicabilitatea articolului 5 din Legea Concurentei.

    Astfel s-a impus adoptarea de catre Consiliul Concurentei a unor noi reglementari:

    9

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    10/20

    Legislatia romaneasca Acquis-ul comunitar preluat

    Regulamentul de aplicare a

    art.5 aliniatul 2 din Legea

    Concurentei nr.21/1996 in

    cazul intelegerilor verticale

    Regulamentul Comisiei (CE) nr.2790/1999 din 22

    decembrie 1999 privind aplicarea art.81 (3) din

    Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor

    concertate, OJ L 336, 29.12.1999

    Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1215/1999 din

    10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul

    Consiliului nr. 19/65/CEE din 2.03.1965, OJ L 148

    , 15.06.1999

    Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1216/1999 din

    10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul

    nr.17/1962 primul regulament pentru

    implementarea articolelor 81 si 82 din Tratatul de la

    Amsterdam,OJ L 148, 15.06.1999

    Instructiuni privind aplicarea

    art.5 dinLegea Concurentei nr.

    21/1996 in cazul restrictiilor

    verticale

    Instructiunile comunitare privind intelegerile

    verticale, OJ C 291/01, 13.10.2000

    Regulamentul privind

    exceptarea acordurilor de

    specializare incheiate intre

    firme concurente de la

    interdictia prevazuta la art.5

    (1) din Legea Concurentei

    Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2658/2000 din 29

    nov. 2000 privind aplicarea acordului 81,

    paragraful 3 din Tratat categoriilor de acorduri de

    specializare OJ L 304, 5.12.2000

    Regulamentul privind

    exceptarea acordurilor de

    cercetare-dezvoltare de la

    interdictia prevazuta la art.5

    (1) din Lege

    Regulamnentul Comisiei (CE) nr. 2659/2000 din

    29.11.2000 privind aplicarea art.81, paragraful 3

    din Tratat categoriilor de acorduri de cercetare-

    dezvoltare, OJ L304 , 5.12.2000

    Instructiuni privind aplicarea

    art.5 din Legea Concurentei

    acordurilor de cooperare pe

    orizontala

    Instructiuni comunitare privind aplicarea art.81 din

    Tratatul CE acordurilor de cooperare pe orizontala,

    OJ C 3/02 , 6.01.2001

    Prin amendarea pana la 1 ianuarie 2004, a Legii Concurentei nr. 21/1996 se asigura :

    10

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    11/20

    - abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate care se

    incadreaza intr-o categorie exceptata;

    - alinierea pragurilor si a criteriilor pentru notificarea concentrarilor economice la practica

    comunitara ;

    - modificarea sistemului de sanctiuni de la unul in sume fixe la unul procentual ;

    - diminuarea posibilitatii Consiliului Concurentei de a actiona discretionar in domeniul

    concentrarilor economice prin eliminarea prevederilor privind interventia dupa realizarea unei

    operatiuni de concentrare economica in conditiile art.51 (3) din Legea Concurentei;

    - cadrul necesar pentru continuarea procesului de armonizare legislative prin preluarea

    completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice , prin formularea unei

    politici similare cu cea a UE fata de intreprinderile care distorsioneaza grav concurenta si prin

    elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

    3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene

    Ratiuni care justifica o politica a concurentei la nivelul UE. Acestea pot fi sintetizate astfel:

    - Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a

    pietei;

    - Economia Europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati

    de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor."In cadrul Pietei Interne, competitia

    este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila,

    11

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    12/20

    neinflationista, respectand mediul , cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice,

    un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, cu ridicarea standardului de

    viata, cu coeziune economica si sociala" (TEC Art.2)

    - In conditiile economice actuale, concurenta nu se mai limiteaza la spatiul national sau

    chiar regional, ci devine concurenta la nivel global

    Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele:

    - Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in

    functie de cele mai avantajoase conditii;

    - Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii (SMEs), care contribuie la mentinerea unui

    mediu competitive;

    - Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori;

    - Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale;- Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in

    plan global.

    Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, in care se au in vedere

    ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltarii

    firmelor in context global.Comisia Comunitatii Europene, prin Directia Generala pentru

    Concurenta (DG IV), are atributii in privinta aplicarii legislatiei in urmatoarele domenii:

    I)Comportamentul intreprinderilor; II).Interventiile statului.

    I. Comportamentul firmelor se refera la:

    A) incheierea unor intelegeri secrete anticoncurentiale (anti-collusion) (Art. 81 si 82 ale

    Tratatului asupra Comunitatii Europene; Art. 65 al Tratatului asupra CECO).

    Sunt interzise, conform art. 81 (ex. Art. 85), toate intelegerile - pe orizontala sau/si

    verticala intre intreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea,

    restrictionarea sau distorsionarea concurentei in cadrul Pietei Comune, respectiv, in prezent, al

    Pietei Interne, si care pot afecta comertul intre statele membre. Asemenea intelegeri sau practici

    pot imbraca urmatoarele forme:

    - fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare sau a oricaror

    altor conditii de comercializare (discount si conditii de creditare);

    - intelegeri de impartire a pietelor;

    - atitudine discriminatorie fata de anumiti clienti aflati in concurenta cu altii, ceea ce

    provoaca celor discriminati un dezavantaj competitiv;

    - boicotul colectiv, adica intelegere intre firme pentru a restrictiona intrarea unor

    potentiali concurenti sau a forta iesirea de pe piata a unor competitori;

    12

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    13/20

    - impunerea in contracte a unor obligatii suplimentare, si anume, de a cumpara si alte

    produse, o data cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele "contracte legate").

    Aceasta se intampla mai ales atunci cand cererea de un anumit produs este acoperita de un singur

    ofertant (cazul unor produse de marca).

    Exceptii pot fi admise doar atunci cand se dovedeste, dupa o examinare caz cu caz, ca

    respectiva cooperare are efecte pozitive pentru productie sau comercializare si pentru consumatori

    B) Abuzul de pozitie dominanta pe piata (care permite un comportament abuziv: practici

    comerciale anticoncurentiale).

    Abuzul de pozitie dominanta poate lua forme precum:

    - promovarea de catre firma a unor politici care ameninta intrarea in domeniu a unor noi

    competitori sau dezvoltarea producatorilor existenti;

    - conditii diferite, discriminatorii, aplicate diferitilor parteneri comerciali la tranzactiisimilare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumparare sau a altor practici comerciale

    incorecte;

    - in absenta concurentei, firma poate restrictiona productia sau ajusta preturile produselor

    sale, in detrimentul consumatorilor;

    - limitarea productiei, a pietelor, a dezvoltarii tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii;

    - refuzul de a vinde marfuri unui anumit client;

    - modificarea structurii competitive a unei piete prin achizitionarea de firme.

    C) Fuziunile si achizitiile care duc la monopoluri:

    Art.82 (ex.86) a Tratatului de la Roma se refera la fuziuni ca metoda care permite intarirea

    pozitiei dominante a unei firme. Piata Interna a produs o reorganizare industriala, in conditiile unei

    noi dimensiuni a pietei, in special in domeniile de varf. Doua laturi ale fenomenului concentrarii s-

    au avut in vedere:

    1. Concentrarea devine o conditie a sporirii competitivitatii industriei, facand posibila

    finantarea cercetarii si inovarii.

    2. In conditiile EC, concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivitatii

    externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, in special americane si japoneze.

    Important: se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea fenomen

    prin definirea noilor dimensiuni ale firmelor; controlul asupra dimensiunii firmelor rezultate din

    fuziuni sau achizitii. In iunie 1997, reglementarea 4064/1990 privind fuziunile si achizitiile a fost

    revizuita (pusa in aplicare in martie 1998). Pe baza acestei celei mai recente revizuiri, se considera

    ca o fuziune intra sub controlul Comisiei daca cifra sa de afaceri are anumite dimensiuni.

    In general, legislatia privind concurenta care trateaza intelegerile, abuzul de pozitie

    dominanta si concentrarile economice, urmeaza, asa cum s-a apreciat si in ultimul Raport de

    13

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    14/20

    evaluare asupra progreselor inregistrate de Romania, linia legislatiei Comunitatii: art.81 si 82 din

    Tratatul de la Amsterdam (inclusiv Regulamentul 17/1962 privind aplicarea acestor articole) se

    reflecta in Legea concurentei;Regulamentele CEE 4064/1989 si 3384/1994 privind controlul

    concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul privind autorizarea concentrarilor

    economice adoptat de Consiliul Concurentei. Au fost de asemenea adoptate in acelasi spirit,

    Regulamentul privind exceptarea pe categorii de intelegeri, decizii ori practici concertate;

    Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei; Instructiuni cu

    privire la calculul cifrei de afaceri si Instructiuni pentru definirea pietei.

    Contextul dinamic al evolutiei economiei romanesti obliga la o permanenta evaluare a

    necesitatii de adaptare a prevederilor acestor acte normative de ex. Inflatia sau deprecierea

    monedei nationale necesita reevaluarea pragurilor de minimis in cazul notificarii concentrarilor

    economice si in cazul exceptarilor de la prevederile legii. Pe de alta parte este necesaratranspunerea in legislatia romaneasca a noilor reglementari comunitare in domeniu.

    D) Cazul intreprinderilor publice3

    Domeniul utilitatilor - apa, energie (gaz, electricitate), transport feroviar, comunicatiile

    traditional au apartinut statului sau, altfel spus, intreprinderilor publice, avand practic monopolul

    respectivelor domenii. Asemenea intreprinderi publice au necesitat masive subventionari din partea

    statului, modul lor de administrare si functionare ducand la ineficienta.

    - Nevoia deschiderii lor catre concurenta. In acest sens, au fost aplicate masuri de

    spargere a monopolurilor de stat, in primul prin dezintegrare verticala, prin separarea gestionarii

    infrastructurii de serviciile posibil de prestat apeland la respectiva infrastructura (similar separarii

    care s-a facut intre gestionarea aeroporturilor si serviciile prestate de diverse agentii, nationale sau

    straine), privatizarea, armonizarea standardelor in domeniu.

    - Primul domeniu al utilitatilor publice care s-a deschis concurentei si care a avansat cel

    mai mult pe acest drum este cel al telecomunicatiilor. Progresul tehnologic a dus la aparitia unor

    modalitati alternative de telecomunicatii (telex, telefonie mobila, posta electronica etc.) si la

    dezvoltarea intr-un ritm incredibil a productiei si pietei echipamentelor aferente.

    - Piata energiei era mai putin accesibila concurentei nu numai datorita monopolului

    caracteristic acesteia, ci si aspectelor tehnice, infrastructura nefacand posibila furnizarea decat a

    unui anumit tip de servicii.

    - Treptat, politica comunitara s-a apropiat de liberalizarea piesei energiei prin masuri

    precum transparenta pretului pentru gaz si electricitate catre utilizatorii industriali si cei casnici;

    stabilirea de reguli comune pentru piata interna in domeniul electricitatii, si reguli comune pentru

    3 Gavril, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura

    Economic, Bucuresti, 2008

    14

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    15/20

    piata interna in domeniului gazelor naturale. Prin aceasta, piata respectivelor utilitati se

    liberalizeaza gradual.

    E) Concurenta in domeniul achizitiilor publice

    Achizitiile publice se refera la o piata de bunuri, servicii, lucrari pentru care utilizatorii-

    institutii ale statului (sanatate, invatamant, institutii administrative centrale si locale, politie,

    armata) sau intreprinderi publice, inclusiv cele din domeniul utilitatilor (transport, telecomunicatii,

    apa, energie), incheie contracte publice cu furnizori - firme private sau publice, nationale sau

    straine, plata facandu-se din fonduri nationale (bani publici, de la buget central sau local) si/sau din

    fonduri straine, respectiv comunitare.

    - Dimensiunea mare a pietei achizitiilor publice.

    - Dominanta era filozofia protectiei furnizorilor nationali si excluderea concurentei.

    - Deschiderea pietei cerea crearea conditiilor de concurenta pentru acordareanediscriminatorie a contractelor publice si pentru o cheltuire rationala a banilor publici.

    - Initial- preferinta acordata producatorilor europeni (continutul in produse de origine

    europeana sa fie de cel putin 50% sau, daca nu, pentru a castiga contractul, pretul ofertei sa fie cu

    cel putin 3% mai mic fata de cel mai scazut pret de oferta din EC).

    - Directivele comunitare au stabilit atribuirea contractelor in domeniul achizitiilor publice

    exclusiv prin licitatii si pe baza unei anumite proceduri cu urmatoarele etape:

    1. Anuntarea licitatiei in Supplement of the Official Journal si in versiunea electronica a

    acesteia - Tenders Electronic Daily.Se arata: obiectul licitatiei; caietul de sarcini; conditii de

    indeplinit de catre ofertanti; termenul de depunere a ofertelor. Se extind licitatile in forma

    electronica

    2. Desfasurarea licitatiei, in functie de forma acesteia: deschisa sau inchisa.

    4. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul

    concurentei

    4.1. Procesul de armonizare a legislatiei si practicii in domeniul concurentei

    In acest sens, prioritatile pe termen scurt sunt:

    - intarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al

    controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor

    pietei interne unice;

    - pregatirea intensiva a personalului de specialitate;

    15

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    16/20

    - completarea cadrului legislativ si asigurarea unei aplicari efective legislatiei si a

    politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

    - completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului

    privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind

    acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la

    interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul

    maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale

    asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea

    concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe

    categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici oncertate de la interdictia prevazuta la

    art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor;

    - continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prinadoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor

    comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub

    forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de

    munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru

    proiecte mari de investitii.

    - cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a

    institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu

    privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin

    mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de

    activitate ale institutiilor de concurenta.

    Prioritatile pe termen mediu sunt:4

    - evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si

    urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a

    Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei;

    - asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua

    institutii;

    - continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si

    efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

    - evaluarea oportunitatii modificarii si completarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii

    privind ajutorul de stat nr. 143/1999;

    4 Iordache, I., Noile orientri ale politicii n domeniul ajutorului de stat n trile Uniunii Europene, Conjunctura

    Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002

    16

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    17/20

    - elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de

    stat acordate in Romania, precum si analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor

    incompatibile cu acquis-ul comunitar.

    4.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene

    In timpul negocierilor de aderare, capitolul de concurenta a fost unul dintre cele mai

    dificile, in mare parte datorita impactului major al adoptarii imediate a regulilor comunitare din

    domeniul ajutorului de stat asupra economiei romanesti. 5

    Particularitatea acestui capitol a constat in faptul ca finalizarea negocierilor a depins nu

    numai de existena unui cadru legislativ armonizat cu acquis-ul si de crearea institutiilor necesare

    implementarii acestuia, ci si de dovedirea aplicarii corecte a legislatiei armonizate in domeniulantitrust si al ajutorului de stat. Cu alte cuvinte, pentru a putea incheia negocierile la acest capitol,

    Romania a trebuit sa demonstreze ca aplica acquis-ul comunitar inca din acel moment si nu doar de

    la data aderarii, aa cum este cazul celorlalte capitole. Aplicarea imediata si in intregime a acquis-

    ului a fost impusa de necesitatea adaptarii companiilor romanesti, cu mult inainte de data aderarii,

    pentru ca acestea sa faca fata presiunilor concurentiale ale Pietei Interne. De asemenea, era

    imperativ ca Romania sa nu mai continue sa acorde ajutoare de stat, altele decat cele permise de

    regulile europene, pentru a mentine pe piata agenti economici sau sectoare care nu erau viabile.

    CONCLUZII

    Reforma politicii de concurenta in Romania a presupus practic transferul decizional catreComisia Europeana, institutia care are competente exclusive in ceea ce priveste politica de

    concurenta in Uniunea Europeana. Astfel, incepand cu data aderarii Romaniei la UE, atribuiile de

    autorizare in domeniul ajutorului de stat au trecut de la Consiliul Concurentei la Comisia

    Europeana.

    Dei metodologiile aplicate sunt adesea criticate, monitorizarea rapoartelor i a

    clasamentelor internaionale are menirea de a contura o imagine mai clara asupra poziiei

    Romaniei in sistemul economic global in funcie de eficiena implementarii politicii concureniale

    5 Mosneanu, T., Concurenta: abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti, 2000

    17

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    18/20

    i a efectelor generate asupra performanelor mediului de afaceri. Obstacolele in realizarea unor

    astfel de comparaii nu sunt puine: coninutul eterogen al politicilor concureniale, mecanismele

    diferite de implementare, tipul practicilor anticoncureniale reglementate, listele de excepii

    particulare etc. Cu atat mai grea se dovedete evaluarea eficienei combaterii practicilor

    anticoncureniale, strans dependenta de experiena legiferarii, de realitaile economice i politice

    ale fiecarui stat in parte.

    Studiile de caz surprind cu mai multa acuratee eficiena implementarii legii concurenei.

    Insa diversitatea lor face imposibila o apreciere exhaustiva i plauzibila a normalitaii i

    corectitudinii mediului concurenial. Astfel, instituiile internaionale creeaza un sistem de

    indicatori agregai de percepie, pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri i

    specialitilor, i de la ponderarea lor cu nivele de incredere specifice. Ele permit, in final,

    efectuarea comparaiilor pe un grup vast de ari.Intuitiv, pare rezonabila concluzia ca, cu cat nivelul perceput al corupiei este mai mare, cu

    atat eficiena implementarii legislaiei concurenei este mai scazuta. Insa unele analize evideniaza

    contrariul.

    O posibila explicaie consta, aadar, in ideea ca legislaia concurenei este subsumata

    intereselor specifice ale unor grupuri, politicieni sau intreprinderi, i nu funcioneaza ca un

    mecanism real de promovare a concurenei pe o piaa. Cert este ca legislaia concurenei nu

    constituie un remediu impotriva corupiei, aa cum sugereaza uneori literatura de specialitate, ci

    reforma juridica i, in cazul nostru, buna funcionare a Ageniei Naionale de Integritate. Riscul cel

    mai mare ramane ca legislaia concurenei sa fie captata de anumite grupuri de interese, in opoziie

    cu principiul fundamental al apararii concurenei i nu al concurenilor.

    Concurenii sunt agenii economici cu care intra in competiie orice intreprindere, intrucat

    in economia de piaa este indispensabila infruntarea pentru obinerea unor condiii avantajoase de

    producere i desfacere a bunurilor i serviciilor, cu elul atingerii unor performane deosebite.

    Concurena e factorul determinant, esenial in succesul sau eecul firmelor.

    Concurena reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viaa economica, dar i

    pentru viaa sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat i

    existea oamenilor. Este cert ca omul, de cand se nate i pana moare, va incerca, sa se adapteze

    mediului natural, social i economic in care traiete, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca

    competiia. In primul rand va concura cu sine insui, pentru a-i depai limitele i pentru a se situa

    intr-o poziie favorabila in societate.

    Apoi va trebui sa concureze cu ali competitori, evideniindu-i anumite abilitai, care ii vor

    permite situarea pe o poziie avantajoasa. Daca ne referim la sfera economica, un agent economic

    18

  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    19/20

    va trebui sa se raporteze permanent la ceilali competitori de pe piaa, jocul competiiei fiind cel

    care va determina locul competitorilor in cadrul pieei.

    Concurena bancara din Romania ignora clientul. Adevarata concurena in domeniul bancar

    ar trebui sa aduca mai multe in peisajul bancar romanesc, din perspectiva clientului autohton.

    Astfel:

    dobanzile i comisioanele la credite ar trebui sa fie mai reduse;

    relaia banca client nu trebuie sa fie una de captivitate pentru acesta din urma, ci

    una de fidelizare a lui;

    deservirea clienilor trebuie sa fie prompta i mai centrata pe client;

    contractele la credite ar trebui sa inceteze a mai fi criptice i pline de capcane

    pentru clieni;

    produsele i serviciile bancare trebuiesc diversificate i imbunataite;

    personalul bancar mai bine selectat i instruit.

    Concurena este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun.

    BIBLIOGRAFIE

    1. Eduard Ionescu (coordonator), Alina Rotaru, Cristian Oprea, Alina Picu, Preuri i

    Concurena Editura Fundaiei Romania de Maine, Bucureti 2010;

    2. Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plata, Editura Publica,

    Bucuretti, 2009;

    3. Gavrila, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea

    concurentei in UE, Editura Economica, Bucuresti, 2008;

    4. Ionescu, E. Haiduc, L., Preda, B., Preturi si concurenta, Editura Fundatiei "Romania

    de Maine", Bucuresti, 2002.

    19

    http://library.univ-danubius.ro:8080/toread/opac/author/20372http://library.univ-danubius.ro:8080/toread/opac/author/20372
  • 8/2/2019 Protectia Concurentei in Romania Si UE 2

    20/20

    5. Iordache, I., Noile orientari ale politicii in domeniul ajutorului de stat in tarile Uniunii

    Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002;

    6. Legea concurenei nr. 21/1996;

    7. Mosneanu, T., Concurenta: abordari teoretice si practice, Editura Economica,

    Bucuresti, 2000;

    8. Prisecaru, P., Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti,

    2004;

    9. www.euractiv.ro

    10. www.consiliulconcurentei.ro

    11. www.europa.eu

    20

    http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9128/Politica-comunitara-in-domeniul-concurentei.htmlhttp://www.europa.eu/http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9128/Politica-comunitara-in-domeniul-concurentei.htmlhttp://www.europa.eu/