Propuneri de Subiecte Pentru Examenul de Absolvire
-
Upload
lilivali22 -
Category
Documents
-
view
71 -
download
9
description
Transcript of Propuneri de Subiecte Pentru Examenul de Absolvire
PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL SCOLAR 2013 - 2014
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul - CORECTATNotati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:1.1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.2.1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.6. Insomnia este nevoia brusca de somn.7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.3.1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3-6 ani.
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.1.
AB
1 Tahipneea. Ritm respirator rar
2 Bradipneeb. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxisticac. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchutd. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biote . Cresterea frecventei respiratorii
f. Respiratie caracterizata prin alternanta dintre polipnee si apnee
2.
1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control
2. Bulimie b. Stare de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta senzatiei de satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de mancare
f. Dificultatea de a inghiti.
3.
AB
1 Insomnie cronicaa. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormireb. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionalac. Cauzata de administrarea unor tranchilizante
4 Insomnie medicamentoasad. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precocee. Trec mai mult de 30 pana la adormire
f. Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4.
AB
1 Hiperpirexiea. 36 - 37C
2 Temperatura normalab. 38 - 39C
3 Febra moderatac . 39 - 41C
4 Subfebrilitated. 37 - 38C
5 Febra ridicatae. 41 - 42C
f. sub 36 C
5.
AB
1. Disfagiea. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezieb. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartriec. dificultate la inghitire
4. Hematuried. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
5. Alexiee. prezenta sangelui in urina
f. suprimarea secretiei urinare
Marcati cu x raspunsul corect :
1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:
a. dimineata intre orele 3 5
b. la pranz intre orele 12 14
c. seara intre orele 20 23
d. seara in timpul somnului
2. Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. lipsa senzatiei de satietate
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. repiratie suieratoare
4. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d. respiratie in patru timpi
5. Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
b. suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:
a. retentie de urina
b. oligurie
c. insuficienta renala cronica
d. anurie
7. Tulburare de emisie urinara este:
a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
d. oligurie
8. Nicturia este: a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptiib. senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d. prezenta sangelui in urina
9. Incontinenta urinara reprezinta:a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutulb. eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
d. suprimarea secretiei urinare
10. Polakiuria este definita ca:
a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b. cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d. mictiuni involuntare nocturne
11. Poliuria reprezinta:a. cresterea concentratiei acidului uric in sangeb. tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d. cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a. disuria, nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
d. polakiurie, anurie, glicozurie.13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:
a. poliurie
b. oliguriec. anuried. disurie15. Prezenta sangelui in urina reprezinta:
a. hematemeza
b. hemiplegie
c. hemoptizie
d. hematurie
16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a. sete de aer
b. sete de apa
c. ambele
d. limba umeda
17. Tahipneea este cauzata de:
a. suprafata respiratorie marita
b. suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d. administrarea unui regim bogat in proteine
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:
a. 16 18 resp./min.
b. 12 16 resp./min.
c. 8 12 resp./min.
d. 20 - 25 resp/min.
19. Dispneea in patru timpi se numeste:
a. Bauchut
b. Cheynes-Stokes
c. Biot
d. Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie.21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:
a. malnutritie
b. obezitate
c. casexie
d. anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:
a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta: a. anorexie b. polifagie c. bulimie d. casexie24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema alimentatie deficitara sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:a. agitatie in timpul somnului
b. desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d. senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
a. acuze verbale din partea familiei
b. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d. administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:
a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise d. incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d. aplicarea unor comprese reci pe frunte
30. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
d. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:
a. 40 C
b. 38 C
c. 39 C
d. 37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d. starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
d. plamanul
34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:
a. sa aplice comprese reci la extremitati
b. sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d. sa administreze lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:
a. scaderea secretiei intestinale
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:
a. antibiotice
b. mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d. antidiareice
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b. scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d. se opreste tranzitul intestinal38. Numarul scaunelor in holera este de:a. 10 20/zi
b. 80 100/zi
c. 25 35/zi
d. 100 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:a. 20 30/zi
b. 25 35/zi
c. 30 40/zi
d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:a. 40 50/zi
b. 25 35/zic. 3 6/zi
d. 20 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun:
a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 4 zile
d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:
a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
d. stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:
a. scaderea peristaltismului intestinal
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d. consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie
b. disurie
c. ileus
d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d. toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
d. tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
d. hemiplegie
50. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie
51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d. intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:a. afectarea aparatului locomotor
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d. anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia:
a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b. albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d. rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:
a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:a. jumatatea fetei de partea plamanului afectatb. toata fata
c. pielea toracelui
d. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:
a. respiratorie
b. infectioasa
c. locomotorie
d. cardiaca
58. Anasarca este:
a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
d. edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:
a. derm, hipoderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm
60. Excoriatia este o leziune a:a. corneei
b. pielii
c. unghiei
d. hipodermului
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
a. respiratorii
b. sangelui
c. infectioase acute
d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:
a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:a. plasmatic
b. purulent
c. sangvinolent
d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:
a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
d. copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b. deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d. edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:
a. bucala
b. nazala
c. anala
d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:a. pe nasb. prin urina
c. prin varsatura
d. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:
a. plamani
b. stomac
c. rect
d. ovare
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
d. streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:
a. fata
b. palme
c. interdigital
d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d. tegumentelor membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului:
a. alimentar
b. alimentar si hidric
c. hidric
d. de nutritie locala
74. Anartria reprezinta:
a. incapacitatea de a scrie selectiv
b. dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d. incapacitatea de a scrie cuvinte
75.Monoplegia reprezinta: a. absenta fortei musculare b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca:
a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste: a. termoreglarea
b. termoliza
c. hipertermie d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori: a. 38-39 C b. 37-38 C
c. 39-41 C d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C d. cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca:
a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic d. un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:
a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este:
a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:
a. 80 - 100 b/min
b. 100 - 140 b/min
c. 60 - 85 b/min d.50 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale d. afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:
a. 25 - 35 resp/min
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min d. 15 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:
a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 18 resp/min d. 16 - 20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie:
a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica d. in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:
a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min d. 10 15 resp/min
91. Expectoratia constituie:
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta:
a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon
94. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt:
a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt:
a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in:
a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt:
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare
99. Narcolepsia reprezinta:
a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in:
a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d. curbura lombara
101. Scolioza reprezinta:
a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
SURSA BIBLIOGRAFICAModulul 14 : Fiinta umana si nursing-ulNotati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:
1.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
2.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
3.1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18810. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 31211. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
17 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 101
18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
19 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 160
20 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.
1. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 2.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 4.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. 1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3 b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
4 e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5 d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
Marcati cu x raspunsul corect :1. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
2. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115
5. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
6. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
7. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
9. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
10. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
11. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
12. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
13. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
14. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
15. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
16. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
17. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
18. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
19. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
20. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
21. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
22. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
23. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
24. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 136
25. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
26. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
27. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
28. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
29. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233
30. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
31. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
32. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
33. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90
34. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
35. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
36. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
37. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
38. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
39. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
40. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
41. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
42. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
43. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
44. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
45. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
46. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28
47. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
48. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
49. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
50. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
51. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
52. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
53. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
54. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
55. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
56. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
57. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
58. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
59. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
60. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
61 .c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
62. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
63. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
64. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
65. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
66. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
67. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
68. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
69. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
70. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
71. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
72. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
73. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
75. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
79 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
85 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
86 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 104
87 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
89 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
90 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 114
91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
92 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 123
93 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
94 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
95 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
96 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
97 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
98 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
99 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
101 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
Modulul 14: Fiinta umana si nursing-ul1. Enumerati 5 tulburari de limbaj:a)..b).c).d).e).Raspuns corect: Tulburari de limbaj: alexie, acalculie, dizartrie, afonie, afazie, agrafia,
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 29).2. Enumerati 5 tipuri de miscari ale membrelor superioare si a celor inferioare:a)..b).c).d).e).Raspuns corect: Tipuri de miscari: abductie, adductie, flexie/extensie, pronatie, supinatie, circumductie.( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 55-56).3. Enumerati 5 tipuri de pozitie in pat:a)..b).c).d).e).Raspuns corect: Tipuri de pozitie in pat: decubit dorsal, semisezand, decubit lateral sau ventral, genu-pectorala, ginecologica, Trendelenburg, sezand.( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 57).4. Enumerati 5 conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:a)..b).c).d).e).Raspuns corect: Conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira: varsta, sexul, postura si statura, regim alimentar,
efort fizic,
somn/veghe,
temperatura mediului inconjurator.( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 113-114).5. Indicati 5 manifestari ale sindromului febril:1) ..2) .3) 4) 5) .Raspuns: I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010, p.891) Puls crescut2) Congestia fetei3) Deshidratare 4) Stare generala alterata5) Febra; sete6) Cresterea efortului de a respira7) Dureri la extremitati8) Inapetenta 6. Precizati 5 manifestari ale hipotermiei:1) .2) 3) .4) 5) Raspuns: I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.951) Contractia arterelor(vasoconstrictie)2) Tremuratura si frison3) Scaderea tensiunii arteriale4) Cianoza extremitatilor5) Durere exacerbata la extremitati6) Tulburari de vorbire7) Somnolenta si oboseala8) Abolirea reflexelor7. Denumiti 5 interventii in hipotermie:1) .2) 3) .4) ..5) .Raspuns: I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.951) Controlul valorii T.A., respiratie, puls2) Incalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare3) Cresterea temperaturii camerei, gradual4) Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese5) Masarea extremitatilor pacientului6) Interzicerea consumului de alcool7) Regim alimentar bogat in proteine, calorii8) Incurajarea activitatilor fizice usoare9) Administrarea medicatiei prescrisa de medicCompletati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.1. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........(1).......... si cele ..........(2).......... .Raspuns : (1)- verbale , (2) non-verbale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 34).2. Menstra reprezinta o scurgere fiziologica..........(1)..........si ..........(2)..........de sange de origine uterina prin vagin .Raspuns : (1)- temporara , (2) periodica, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 178).3. Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls ..........(1).......... sau puls ..........(2).......... determinat de gradul fortei de contractie a inimii.Raspuns : (1)- dur , (2) moale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 100).4. Respiratia reprezinta functia si capacitatea vitala de a asigura..........(1).......... necesar metabolismului celular si ..........(2).......... dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.Raspuns : (1)- oxigenul , (2) eliminarea, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 108).5. Ratia alimentara pentru un adult ar trebui sa cuprinda in 24 de ore: ..........(1)..........-6g/kg corp, lipide - 1g/kg corp si ..........(2)..........1g/kg corp.Raspuns : (1) - glucide , (2) proteine, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 143).6. Ileusul consta in lipsa completa a eliminarii ..........(1).......... si ..........(2)..........din intestin.Raspuns : (1)- fecalelor , (2) gazelor, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 186).7. Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al . (1) .. pentru intelegerea: exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor (2) pacientului.Raspuns: 1- asistentei medicale; 2 nevoilor; I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.258. Injectia reprezinta introducerea unei (1).. medicamentoase in stare lichida in organism, prin intermediul unui (2).adaptat la seringa.Raspuns: 1- substante; 2 ac; I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 3059. Spalatura auriculara consta in ..(1)..pe mucoasa auriculara de solutie..(2).cu scop terapeutic, explorator si evacuator al secretiilor si corpilor straini.Raspuns: 1- instilarea 2 antiseptica; I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 22210. Temperatura normala a ..(1) este mentinuta in limite normale prin procesul de (2) si se regaseste in intervalul 36-37 C.Raspuns: 1 corpului, 2 termoreglare; I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 8211. Diagnosticul de nursing cuprinde: problema pacientului, ........(1).......... de dificultate si .............(2)........... de dependenta .Raspuns : (1) - sursa, (2) - manifestarea (Marcean Crin, Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti, 2010, pag. 83).12. Cea care a pus bazele stiintei nursingului a fost ........ (1) ..........., care a infiintat prima ...... .. (2)....... din lume, ca o necesitate a reducerii mortalitatii, mai ales infantile, din Anglia la inceputul secolului al XIX- lea.Raspuns : (1) - Florence Nightingale, (2) - Scoala de nursing (Marcean Crin , Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti, 2010, pag. 39).MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING- CORECTATI. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara.
2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de cloramina 0,5%.
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratoriei la nou-nascut este de 15 - 25 resp/min.
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si secretiilor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare.
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare fata de anumite substante toxice sau greu digerabile.
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata sau clorura de sodiu 0,9%.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe mucoasa conjunctivala.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l apa incalzita la temperatura de 40 - 45C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.
II Asociai termenii din cele 2 coloanea.
AB
1.Dispneea. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinarab. Eliminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa ingestia alimentelor
3.Diareec. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratied. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardivee. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasa
b.AB
1.Punctie rahidianaa.Determinarea naturii lichidului extras prin punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivaltab. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografiac. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinuried. Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografiae. Explorarea radiologica a vezicii urinare
f. Explorarea radiologica a colonului
c.AB
1.Spalatura vaginalaa. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastricab. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura ocularac. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura bucofaringianad. Pregatirea preoperatorie in interventii pe stomac
5.Spalatura auricularae. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f. Dezinfectarea urechii externe
III. Marcati cu x raspunsul corect :1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
d. in timpul administrarii perfuziilor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:a. evacuarea continutului gastric
b. golirea brusca a vezicii urinarec. administrarea medicamentelord. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator3. Sonda duodenala este:
a. Faucher
b. Thiemannc. Einhorn
d. Nelaton
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie, in interventia chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical
5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare
6. Sonda de compresiune esofagiana este:
a. Faucherb. Einhornc. Blakemored. Thiemann7. Sonda vezicala este:
a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
d. Thiemann
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata, senzatie de varsaturi, patrunderea sondei in laringe, bronhopneumonii de aspiratie
b. imposibilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale
d. lezarea nervului sciatic
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. recoltarea continutului duodenal, bila (A,B,C), suc pancreatic, secretie proprie
c. evacuarea continutului stomacal toxic
d. drenarea cailor biliare
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
d. evacuarea continutului stomacal toxic
11. Spalatura oculara reprezinta:
a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii
b. spalarea conductului auditiv extern
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica
d. introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei, indepartarea corpilor straini
c. pregatirea pentru cistoscopie
d. in tratamentul rinofaringitei
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d. evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru: a. administrarea de medicamente b. interventii chirurgicale asupra rectului c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal d. eliminarea fecalomului
15. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator c. Sangerare 300 500 ml in hipertensiunea arteriala d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. regiunea superoexterna fesiera
b. artera femurala, jugulara, poplitee
c. artera cubitala, radiala, humerala
d. venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele jugulare si epicraniene
17. Recoltarea VSH se efectueaza: a. 2 ml sange pe cristale de EDTA b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 5 ml sange simplu d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel: a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 2 ml sange pe cristale de EDTA d. 5 ml de sange simplu.
19. Hemocultura reprezinta; a. viteza de sedimentare a hematiilor b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza: a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K b. 5 ml sange simplu c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv c. pentru examinari virusologice d. depistarea unor hemoragii oculte
23. Exudatul faringian reprezinta: a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse c. continut gastric eliminat spontan d. lichidul pleural
24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:
a. cancer gastric
b. intoxicatii cu substante caustice
c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia:
a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului
d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza:
a. in fosa iliaca stanga, linia Monroe Richter
b. in fosa iliaca dreapta
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor:
a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:
.a semisezut
.b Trendelenburg
.c decubit dorsal, lateral, ventral
.d genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in:
a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10 - 15 cm fata de pozitia corpului
b. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi introducandu-se o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
d. decubit lateral
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b. adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d. cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea:
a. bucala
b. rectala
c. axilara
d. vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42 C in:
a. febra ridicata
b. febra moderata
c. hiperpirexie
d. afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin:
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b. tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d. varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt:
a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d. pauzele dintre pulsatii sunt egale
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta:
a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici:
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10 - 12 sec. de apnee, se numeste:
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin:
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt:
a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie
45. Secretiile uretrale se recolteaza:
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in:
a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora 18.00, iar in dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este:
a. identificarea proceselor patologice din colon
b. identificarea calculilor in vezicula biliara
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d. de golire a intestinului
48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste:
a. Kelen
b. Xilina 2%
c. Novalgin
d. Novocalmin
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde:
a. Einhorn
b. Linton Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este:
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice, pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat in:
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:
a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
d. Thiemann
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se procedeaza la:
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b. Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta:
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua:
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
d. alimentatia in primele 12 ore
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:
a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcina
b. ciroza, tumori peritoneale
c. sindrom nefrotic, hipotiroidism
d. hipertiroidism
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in:
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii:
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este:
a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa
b. administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
c. evacuarea lichidului pleural
d. introdcerea substantelor de contrast
SURSA BIBLIOGRAFICAModulul 16 : Tehnici si investigatii de nursingII. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102
5. A Chiru F. si colab. IOBS pag 107
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113
8. A Chiru F. si colab. IOBS pag 126
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
11. A Chiru F. si colab. IOBS pag 181
12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
16 A Chiru F. si colab. IOBS pag 220
17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
19 A Chiru F. si colab. IOBS pag 418
20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
III Asociai termenii din cele 2 coloane
A
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 260
2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 273
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 279
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 286
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 285B 1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 505
2 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 349
3 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 371
4 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 345
5 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 376
C1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 564
2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 526
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 569
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 571
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 570
Marcati cu x raspunsul corect :
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 116 3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 107 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - pag. 110
9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
11.d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
12.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
13.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125
14.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135
15.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
16.d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
17.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 79
18.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80
19.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 83
20.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92
23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89
24. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 126
25. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53
26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56
27. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54
28. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
29. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
30. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59
31. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85
33. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
34. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
35. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99
36. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
37. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 10338. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
39. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110
40. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118
41. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448
42. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
43. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452
44. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452
45. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453
46. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457
47. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459
48. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460
49. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
50. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
51. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358
52. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
53. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
54. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362
55. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365
56. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366
57. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
58. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182
59. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383
60. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384
61. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 385
62. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390
63. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392
64. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
65. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
Modulul 17: Protectia si securitatea in munca - CORECTATI. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte etc.2. Asepsia este o metoda profilactica.3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii postoperatorii.7. Materialul moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat.
16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o dezinfectie.
17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa.
18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate.
19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul sterilizarii.
20. Sterilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane1.
Sterilizare prin flambarea. instrumente optice
Sterilizare la pupinelb. materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald)c. gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen)d. materiale din polietilen
Sterilizare prin iradiere cu raze gamae. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante
2. AB
1. Alcoolul 70a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iodb) are actiune bactericida
3 Apa oxigenatac) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanoluld) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutiee) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
f) perhidrol
III. Marcati cu X raspunsul corect:
1. Antisepsia este o metoda:a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. curativa de lupta impotriva infectiilorc. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
d. de indepartare a pilozitatii
2. Sterilizarea urmareste:a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilorb. profilaxia infectiilor plagilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor
d. patrunderea germenilor3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin:a. caldura umeda
b. caldura uscata
c. mijloace chimice
d. ventilatie4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:a. 128 C
b. 180 C
c. 100 C
d. 60 C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel:
a. se pun la fiert in apa rece
b. se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
d. se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a. 1-2%
b. 7-8%
c. 10%
d. 20%7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:a. poate produce arsuri chimiceb. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
d. este iritanta
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b. apa oxigenata
c. tinctura de iod
d. cloramina9. Materialul moale se sterilizeaza la:a. 28 si 1,5 atm prin fierbereb. 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vaporic. 180 si 2 atm la pupinel
d. 40 si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate:a. 24 de ore de la efectuarea sterilizariib. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumentec. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
d. 7 zile daca nu s-au deschis cutiileSURSA BIBLIOGRAFICA Modulul 17 : Protectia si securitatea in muncaNotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66
4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 77
9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82
15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
16. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
17. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
18. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
19. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
20. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
Asociati termenii din cele 2 coloane1.1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83
2.1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87Marcati cu X raspunsul corect 1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor- CORECTATNotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala, animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa si sapun.6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza la rece.8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare, este obligatorie.12. Dozele de insulina se masoara in unitati.13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestora intramuscular constituie contraindicatie majora.14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie.15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.1. Durere viea. Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin
2. Necroza tesuturilorb. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin
3.Embolie grasoasa
c. Atingerea nervului sciatic
4.Hematom
d. Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa
5. Embolie gazoasae. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
f. introducerea unei cantitati de aer in circuitul venos.
2.1. Calea oralaa. Introducerea madicamentelor gazoase si volatile prin mucoasa respiratorie
2. Calea rectalab. Calea digestiva de administrare cu resorbtie la nivelul mucoasei rectale
3. Calea respiratoriec. Calea naturala de administrare a medicamentelor cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si digestive.
4. Calea percutanatad. Introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac atasat la seringa.
5. Calea parenteralae. Introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentara cu absorbtie la nivelul pielii.
f. Pudrarea pe suprafata pielii.
3.1.Injectia intramusculara
a. Efectuarea injectiei sub piele
2.Injectia subcutanata
b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3.Injectia intradermica
c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4. Injectia intravenoasad. Efectuarea injectiei in grosimea pielii
5. Injectia intraarterialae. Efectuarea injectiei in inima
f. Efectuarea injectiei in vasele sanguine arteriale
Marcati cu x raspunsul corect :1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:
a. intravenoasa
b. intramusculara
c. intradermica
d. intraarterial
2. Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia:
a. intradermica
b. subcutanata
c. intravenoasa
d. intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a. orala
b. intravenoasa
c. intramusculara
d. intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
d. subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:
a. ser fiziologic
b. solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d. solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
d. embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a. general
b. local
c. local si general
d. anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:
a. flebalgia si tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d. embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
d. intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:
a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune:
a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
d. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda:
a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:
a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:
a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
d. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:
a. hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide
16. Dupa interventia chirurgicala, bolnavii vor fi asezati in saloane:
a. intens luminate
b. incalzite la 32C
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C
d. la o temperatura de aproximativ 15C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:
a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii:
a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d. toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuriSURSA BIBLIOGRAFICAModulul 18 : Administrarea medicamentelorNotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii1. A - 2. A - 3. F - 4. F - 5. A - 6. A - 7. A - 8. A - 9. F 10. F 11. 12. A - 13. A - 14. A - 15. A - 16. A - 17. A - 18. A 19. A - 20. F -
Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-C2-D3-A4-B5-F
2. 1-C 2-B3-A 4-E 5- D
3. 1-B 2-A 3-D4-C5-F
Marcati cu x raspunsul corect :1.-a 2.a 3. a 4.b 5. b 6. c 7.c 8. c 9. a 10.a 11.b 12.d 13.c 14.a 15 .b 16.c 17.b 18.a 19.d 20.d Modulul 23: Pneumologie si nursing specific - CORECTATNotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara urmat de hepatizatie rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane:I. 1. astmul bronsica. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococicab. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenalc. miofilin
4. tuberculoza pulmonarad. penicilina G
5. angina pectoralae. nitroglicerina
f. ciprofloxacin
II.1. astmul bronsica. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococicab. virajul la tuberculina
3. bronsita cronicac. hepatizatie rosie
4. ftiziad. caverna
5. primo-infectia tuberculoasae. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primaraa. caverna
2. pneumonia pneumococicab. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotoraxc. febra in platou 40 C
4. ftiziad. sancru de inoculare
5. astmul bronsice. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie
Marcati cu x raspunsul corect :1. Dispneea este definita ca fiind:
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie pauza expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. albsidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a. vomica, febra 37,5 38 C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39-40 C, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Bise