PROPUNERE DE DEZVOLTARE A CARIEREI UNIVERSITARE 2014.pdf

8/9/2019 PROPUNERE DE DEZVOLTARE A CARIEREI UNIVERSITARE 2014.pdf

1/11


2/11


3/11

3

produsul muncii f ără importanță. Studiile sociologice și de psihologie a muncii au pus în evidență că

munca repetitivă duce la aplatizarea aspirațiilor, la orientarea lucrătorului preponderent spre recompensă

materială a muncii, spre nevoia de a se odihni, de a se destinde, de a uita, ceea ce semnifică înstrăinarea

lucrătorului de produsul muncii lui și, ca urmare, îndepârtarea de condițiile constituirii unui ideal

educațional general-valabil. Consideram, prin urmare, că ideea de ideal educațional trebuie legată de

un anumit nivel de instruire, precum și de posibilitatea educației de a crea tuturor posibilitatea de a avea

acces spre vârfurile ierarhiei sociale. Se cunoaște, însa, că simpla prezență a unui nivel de instruire

acceptabil nu este suficientă. Aspirația înaltă, creativitatea, dorința și efortul de realizare plenara sunt

calități f ără de care idealul educațional ramâne la nivelul de proclamație. Este ceea ce Traian Gânju

numește diferența între “ființarea omenească, pur si simplu” și “valoarea și idealitatea omenească”,diferența în baza careia putem evalua gradul de implicare a educației în realizarea idealului de viață al

individului (Lazăr, 2006; Călin, 2001).

După Aurel Manolescu, în 2003 termenul de carier ă este asociat cu ideea de mişcare ascendentă

sau de avansare a unei persoane într-un domeniu de activitate dorit, cu scopul de a ob ţine mai mulţi

bani, mai multă responsabilitate sau de a dobândi mai mult prestigiu şi mai multă putere. „Succesiunea

statutelor şi rolurilor ocupate de o persoană în cursul vieţii sale” este definiţia dată de Dicţionarul de

psihologie (Schiopu, 1997) pentru termenul de carier ă. Cariera este influenţată de un spectru larg de

factori: nevoi personale, context social şi economic, interese, alte preocupări ale vieţii adulte etc.

Stadiile vârstelor constituie un element generator pentru descrierea etapelor carierei (Pânișoară, 2005).

În elaborarea unui plan de carieră se are în vedere parcurgerea succesivă a unor etape ce vizează

autocunoșterea, analiza SWOT, principiile directoare, deprinderile spre eficiență, misiunea personală,

fixarea unor obiective cu stabilirea unor planuri de acțiuni strategice și transpunerea lor în practică, în

domeniile urmărite. Înainte de elabora planul de carieră consider necesar a defini coordonatele

disciplinelor normei didactice scoase la concurs.

Disciplina de „Genetcă medical ă” parte integrantă a geneticii umane, are ca obiect de studiuereditatea și variabilitatea ființelor umane dar mai ales studiază relația dintre ereditate și boală.

Aproximativ 1,5% din toți copiii născuți vii au o anomalie cromozomală oarecare. Procentul ajunge la 5

printre copiii născuți morți sau care mor în primele 7 zile după naștere și la 50 printre embrionii

eliminați spontan. Printre copiii internați în spitale aproximativ 12% au o tulburare oarecare

condiționată de o singură mutație genetică, de o anomalie cromozomală sau multifactorială. Alți 18% au

o malformație congenitală comuă, parțial genetică. Dintre adulții internați în spitale aproximativ 12% au


4/11

4

tulburări ereditare sau parțial ereditare. Aceste câteva date demonstrează că genetica ocupă un loc major

în medicină. „De genetică se leagă multe dintre speranțele lumii noastre: este neîndoielnic că prin

intermediul ingineriei genetice vor putea fi corectate accidentele ereditare și va fi ameliorată structura

genetică a speciei noastre, evident dacă se va considera că este necesar” afirma Constantin Maximilian

în 1978 într-o lucrare a domniei sale legată de domeniul activității sale – genetica umană.

Disciplina „Micologie” parte integrantă a microbiologiei medicale a apărut și s-a dezvoltat ca o

provocare la extinderea patologiilor produse de fungi, a numărului crescut de afecțiuni sistemice

produse de acești agenți pe organismele compromise care necesită găsirea unor terapii țintite și

eficiente. Cercetările privind dezvoltarea de compuși antifungici naturali reprezintă o preocupare

multidisciplinară la aportul căreia iși aduce contribuția și biotehnologiile moderne. Micologia este odisciplina complexă care necesită cunoștiințe solide de microbiologie, bochimie, biologie moleculară,

genetică.

Analiza SWOT este un instrument des utilizat utilizată în procesele de planificare strategică și

poate fi utilizată cu succes și în planificarea carierei. Analiza SWOT (Strengths-Weaknesses-

Opportunities-Threats) se axează pe realitatea internă şi externă, examinând părţile tari şi slabe în cadrul

mediului intern, precum şi oportunităţile şi temerile legate de mediul extern.

Tabel nr. 1 – Structura analizei SWOT pentru planificarea carierei

Intern Pă r ţ i tari (aspecte pozitive interioare care pot ficontrolate şi pe care le putem folosi în planificareacarierei)

Pă r ţ i slabe (aspecte negative interioare, controlate,pe care avem intenţia de a le îmbunătăţi)

- experienţa profesională;- educaţia, cumulând-o pe cea academică şi pe

aceea dobândită "on-the-job" şi prin programe detraining;

- cunoştinţe solide în domeniul în care activăm;- aşa-numitele abilităţi transferabile (comunicare,

lucrul în echipă, leadership etc.);

- caracteristici personale (etica profesională,auto-disciplina, rezistenţa la stres, lucrul în condiţiide presiune, creativitate, optimism, energie);

- contactele personale / reţeaua de prieteni-cunoştinţe;

- implicarea sau interacţiunea cu diverse grupurisau asociaţii profesionale.

- lipsa experienţei profesionale;- lipsa educaţiei academice, orientată greşit în

momentul alegerii sau lipsa educaţiei specificedomeniului de activitate;

- lipsa obiectivelor personale, a autocunoaşterii;- abilităţi personale scăzute (leadership, inter-

relaţionare, comunicare, lucrul în echipă);- abilităţi scăzute de "vânare" de posturi sau locuride muncă;

- caracteristici personale negative (nivel scăzut aleticii profesionale, lipsa disciplinei, a motivaţiei,indecizie, timiditate, emotivitate).

Extern

Oportunităţ i (condiţii externe pozitive,necontrolabile, dar pe care le putem folosi în propriulavantaj)

Temeri (condiţii externe negative, necontrolabile, daral căror efect îl putem prevedea/evita)


5/11


6/11

6

genetica medicală ii este alocat doar un semestru îninvatamantul medical.

Extern

Oportunităţ i Temeri

- tendinţe pozitive în domeniu (deblocareaposturilor în învățământul superior);

- oportunităţi ce pot fi create prin creştereanivelului educaţiei - Programul de studii postdoctoralabsolvit în domeniul biotehnologiei;

-- extinderea / creşterea calitativă a reţelei inter-personale din care facem parte.

- concurenţi cu experienţă, abilităţi şi cunoştinţesuperioare, cu absolvenții de profil medical;

- concurenţi cu abilitaţi de prezentare la interviurisuperioare;

- concurenţi cu CV-uri mai ample şiimpresionante;

- obstacole întâlnite de-a lungul carierei (lipsaoportunităţilor, a educaţiei potrivite, chiar a şansei);

- posibilităţi reduse de avansare în domeniu,concurenţa fiind acerbă;

1.Obiective

1.1.Obiective generale

• dobândirea de noi aptitudini, cunoștiințe și competențe cu privire la activitatea de cercetare și

cea educațională in cadrul departamentului printr-o instruire permanentă;

• dezvoltarea unor competențe solide în domeniul geneticii medicale și micologiei precum și în

arii adiacente (chimie, medicină, biologie) pentru o mai bună interdisciplinaritate;

•

aplicarea, testatarea, modificarea și consolidarea prin experiență a aptitudinilor și cunoștințelordobândite;

• evoluția în funcțiile didactice în concordanță cu abilitățile, motivația și oportunitățile existente.

1.2.Obiectivele activităț ii de cercetare

• dezvoltarea unui laborator de cercetare și aplicații practice cu studenții prin atragerea de fonduri

din granturi de cercetare;


7/11

7

• valorificarea rezultatelor cercetarii prin publicarea de lucări știintifice cu factor crescut de

impact care să permită aplicarea pentru concursuri de proiecte;

•

creșterea reputației științifice a departamentului/facultății/universității.

1.3.Obiectivele activităț ii educa ț ionale

• orientare axiologică a procesului de învăţământ;

• anticiparea rezultatelor şcolare;

• evaluarea eficienţei activităţii desf ăşurate;

• reglarea continuă a procesului educațional.

2.Experiență profesională

2.1.Studii absolvite

• 1997-2002 Facultatea de Industrii Alimentare, Acvacultură și Pescuit, Universitatea „Dunărea de

Jos” Galați, specializarea Biotehnologie Aplicată;

Titlul lucrării de licență: „ Investig ț ii de laborator pentru identificarea și controlul riscului

microbiologic”.

• 2003-2004 MASTER Facultatea de Științe, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, specializarea

Fizica și chimia mediilor disperse;

Titlul lucrării de dizertație: „ Interac ț iunea coloran ț ilor fungici cu sisteme disperse alimentare”.• 2007-2010 Școala Doctorală, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, Universitatea

„Dunărea de Jos” Galați;

Titlul tezei de doctorat: „Ob ț inerea și caracterizarea glicozid-hidrolazelor din familia zilanaze

biosintetizate de streptomicete selec ț ionate”.

• 2011-2012 Școala Postdoctorală SPD-BIOTECH POSDRU/89/1.5/S/52432 „Organizarea școlii

postdoctorale de interes național „Biotehnologii aplicate” cu impact în bioeconomia

românească” cu proiectul de cercetare cu titlul; „Ob ț inerea, caracterizarea și testarea

func ț ionalit ăț ii biologice a unor frac ț iuni de arabinoxilooligozaharide cu rol de fibre alimentare

și prebiotice”

2.2.Locuri de muncă anterioare

1994-2007 – asistent medical generalist cu grad principal la Spitalul Clinic Județean de Urgență

„Sfântul Andrei” Galați, secția chirurgie generală, chirurgie buco-maxilo-facială, endocrinologie;

2007-2011 – bursier Școala Doctorală și cadru didactic asociat (șef de lucrări) Departamentul de Știința

Alimentelor, Inginerii Alimentare și Biotehnologie Aplicată.


8/11

8

2011-2012 – bursier Școala Postdoctorală SPD-BIOTECH (Școală postdoctorală de interes național-

Biotehnologii Aplicate) prin programul POSDRU/89/1.5/S/52432.

2012 – prezent inginer cercetare Platforma „Bioaliment”, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor,

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

A. PLANUL ACTIVITĂȚII DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚII DE CERCETARE

Obiectivul 1 Dezvoltarea unui laborator de cercetare și aplica ț ii practice cu studen ț ii prin atragerea

de fonduri din granturi de cercetare

Strategii propuse:

• căutarea unei locații unde va funcționa laboratorul;

•

participarea la competitii de granturi CNCSIS pentru obținerea de resurse financiare pentruutilarea laboratorului de Genetică medicaă respectiv Micologie;

• realizarea unei colecții și baze de date cu tulpini de fungi patogeni izolate din clinică (micotecă

medicală);

• completarea și actualizarea caietului de lucrări practice pentru această disciplină;

• publicarea unui curs pentru disciplina de Genetică medicală sau Micologie daca va fi cazul;

Obiectivul 2 Valorificarea rezultatelor cercetarii prin publicarea de lucă ri ș tiintifice cu factor crescut

de impact care să permită aplicarea pentru concursuri de proiecte

Strategii propuse:

• diseminarea și prezentarea în cadrul colectivului de cercetare al departamentului, la conferin țe

științifice naționale și internaționale, workshop-uri, diverse acțiuni de promovare a facultății/

universității în școli sau firme de profil;

• publicarea de lucrări științifice în:

reviste cotate ISI, reviste consacrate de circulație internatională, indexate în baze de date

internationale;

volumele conferințelor internaționale consacrate din domeniile vizate;

reviste din țară recunoscute CNCSIS;

• publicarea de cărți în edituri internaționale recunoscute și respectiv în edituri naționale

recunoscute CNCSIS.

Obiectivul 3 Creș terea reputa ț iei ș tiin ț ifice a departamentului/facultăț ii/universităț ii

Strategii propuse:


9/11

9

• organizarea și participarea la manifestări știintifice studențești cu scopul de implicare în

activitatea de cercetare a studenților, cum ar fi Cercurile Științifice Studențești și Sesiunile de

Comunicări Științifice ale Studenților;

• organizarea și participarea la manifestări știintifice naționale și internationale;

• publicarea de lucrări științifice în reviste cu factor de impact ridicat (cotate ISI) din țară și

străinatate.

Rezultatele estimate în urma propunerii de dezvoltare a carierei prin activități de cercetare

• publicarea a cel puțin 3(trei) articole pe an publicate în jurnale internaționale cu factor de impact

ridicat;

•

publicarea a cel puțin 3 (trei) în reviste indexate în baze de date din străinatate și recunoscuteCNCSIS;

• participarea la conferințe naționale și internaționale cu lucrări științifice;

• publicarea de 2 cărți de specialitate pe an la edituri recunoscute CNCSIS;

• propunerea și obținerea spre finanțare de noi proiecte de cercetare prin granturile CNCSIS.

B. B.PLANUL ACTIVITĂȚII EDUCAȚIONALE

Acest plan se axează pe necesitatea orientării activităţilor universitare de predare şi învăţare pe

student, centrarea acestora pe nivelul de dezvoltare al studenţilor, utilizarea unor strategii activ-participative, aplicarea unui management al grupului academic, diversificarea tehnicilor de evaluare

cu orientare pe performanţa studentului şi pe competenţele formate.

Obiectivul 1 Orientare axiologică a procesului de învăţă mânt

• individualizarea procesului de învăţământ, care să țină cont de particularităţile de vârstă și

individuale ale studenților;

• accesibilitatea limbajului profesional-ştiinţific utilizat ce facilitează înţelegerea prin

explicaţii, exemple şi demonstraţii concludente;

• organizarea şi desf ăşurarea activităţilor educaţionale seminar/ laborator în așa fel încât să

învețe studentul să gândească, să promoveaze capacităţi intelectuale generale şi specifice

diciplinelor genetică medicală și micologie/microbiologie;

• promovarea metodelor activ-participative, centrate pe student (implicarea studentului în

procesul de predare-învăţare, dialog euristic, rezolvarea de situaţii problematice, simulări,

activităţi pe microgrupuri, proiecte de cercetare etc.) în cadrul laboratorului;


10/11

10

• utilizarea diferitelor mijloace moderne de instruire (retroproiector, videoproiector, calculator

etc.) pentru cursuri/laboratoare.

Obiectivul 2 Anticiparea rezultatelor ș colare

• proiectarea unei o strategii didactice adecvate materiei ce trebuie însușită de studenți care să

motiveze studenții în procesul complex de învăţare;

• acceptarea şi încurajarea întrebărilor studenţilor, punctelor de vedere alternative, criticilor

constructive şi a soluţiilor personale;

• informarea studenţilor din timp şi neechivoc despre criteriile şi modalităţile de evaluare a

activităţii şi a rezultatelor lor profesionale;

•

stabilirea unor sarcini (concepte de asimilat, exerciţii, probleme, lucrări de laborator etc.) cuvolum şi grad de dificultate conforme cu disponibilităţile studentului pentru a preveni

întâmpinarea de dificultăţi în pregătirea curentă şi a examenului la această disciplină.

Obiectivul 3 Evaluarea eficien ţ ei activităţ ii desf ăşurate

• elaborarea criteriilor de evaluare pe baza obiectivelor propuse în procesul de predare-învațare;

• evaluarea activităţii profesionale a studenţilor trebuie să fie corectă, nepărtinitoare, reflectând

stadiul real şi nivelul de dezvoltare profesională al fiecărui student;

•

probele de evaluare utilizate sunt centrate pe aspecte importante ale materiei de studiu;• studierea disciplinei, pregătirea pentru examen au „acoperire” în resursele de învăţare

recomandate (prelegeri, suporturi de curs, bibliografie etc.).

Obiectivul 4 Reglarea continuă a procesului educa ț ional

• alegerea strategiilor de predare-învăţare, formelor de organizare a procesului de învăţământ și a

locurilor adecvate de desf ăşurare a activităţii de predare-învăţare;

• elaborarea de materiale didactice ajutătoare (caiete de laborator, îndrumare, suport de curs, fișe

de lucru) care să ușureze procesul de însușire a cunoștințelor din domeniu;

• proiectarea lucrărilor de laborator necesare studenților în vederea însușirii cunoștințelor necesare

îndeplinirii obiectivelor comunicate în vederea obținerii de rezultate foarte bune la evaluare;

• receptivitatea la nevoile individuale ale studenţilor – profesionale, ştiinţifice, personale;

• dovedirea unui ataşamentul profesional faţă de disciplină (interes pentru buna pregătire,

susţinerea raţională şi afectivă a problematicii tratate, integrarea noutăţilor din domeniu);

• învăţarea şi încurajarea studenților să î şi evalueze propriile performanţe şi, deasemenea, pe cele

ale colegilor.


11/11

11

Rezultatele estimate

• obţinerea abilităţilor şi competenţelor necesare prin cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea

conceptelor de specialitate şi a limbajului specific;

• oferirea unei baze asupra disciplinelor Genetică medicală și Micologie printr-o pregătire

teoretică întotdeauna racordată la nou;

• valorificarea cunoştinţelor de bază pentru analiza, interpretarea unor situaţii şi procese asociate

domeniului, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor, transferul de cunoştinţe şi rezolvarea de

probleme.

CORELAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE CU CEA EDUCAȚIONALĂ

•

optimizarea planurilor de învăţământ existente/componente, structuri de organizare şi evaluare,noi discipline etc.);

• introducerea unor noi domenii sau structuri de formare/ perfecţionare;

• promovarea inovaţiilor în domeniul metodologiei şi tehnologiei profesionalizării (noi

laboratoare de specialitate, sisteme de evaluare a competenţelor etc.);

• implicarea activă a studenților în procesul de cercetare.

Bibliografie

1.Calin C.M., (2001) Filosofia educatiei, Editura Aramis Print, București.

2.Lazar, C. (2006) Axiologie, Editura Psihomedia, București.

3.Coteanu, M. S., Seche, M. (1975) Dic ţ ionarul explicativ al limbii române, Bucureşti.

4.Manolescu, A. (2003) Managementul resurselor umane, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti,

p. 321.

5.Şchiopu, U. (1997) Dic ț ionar de psihologie, Editura Babel, Bucureşti, 1997.

6.Pânişoară, G., Pânişoară, I.O. (2005) Managementul resurselor umane, Ghid practic, Ediţia a II-a,

Editura Polirom, Iaşi, p. 303.

7.Maximilian, C. (1982) Genetică umană, Editura Științifică și Enciclopedică, București.

PROPUNERE DE DEZVOLTARE A CARIEREI UNIVERSITARE 2014.pdf

Documents

Transcript of PROPUNERE DE DEZVOLTARE A CARIEREI UNIVERSITARE 2014.pdf