Propozitia.subiectiva

Azoiței Ana-Maria PIPP;Anul II;Grupa 1

Propoziția subordonată subiectivă(SB)

Propoziția subordonată subiectivă este subordonata care îndeplinește funcție sintactică

de subiect al unei propoziții regente din cadrul frazei, pe lângă un predicat format fie dintr-un

verb predicativ la un mod personal sau nepersonal, nepredicativ (infinitiv,gerunziu), fie dintr-

o expresie verbală, fie dintr-un adverb predicative, respective o interjecţie predicativă sau cu

valoare predicativă (Goran, 2009, p.49)

Altfel spus, este propoziția subordonată care îndeplinește funcția de subiect al

predicatului propoziției regente (A sosit(P1)/cine era așteptat(SB2)/) sau al unui verb la un

mod nepredicativ din cadrul acestei (Sosind(P1) /cine era așteptat, n-a mai fost nevoie de

tine) (Avram, 1997, p.422).

Propoziția subordonată subiectivă arată cine face sau suferă acțiunea exprimată de

verbul-predicat din propoziția regentă, cui i se atribuie o însușire sau o caracteristică

exprimată de numele predicativ al predicatului nominal din propoziția regentă (Goran, 2009,

p.52)

Elementul regent

Subordonata subiectivă are în propoziția regentă element regent care cere o subiectivă

(Goran, 2009, pp.49-54):

verbe și locuțiuni verbale personale, cu rol de predicat verbal fără subiect

Exemplu: Repede își aduce aminte(P1) /cine are memoria bună(SB2).

verbe personale la diateza pasivă sau un verb reflexiv pasiv, cu funcție de predicat

verbal

Exemplu: Este prețuit de oameni(P1) /cel ce dovedește tărie de caracter(SB2).

un verb impersonal, un verb sau o locuțiune personală folosită impersonal cu funcție

de predicat verbal: caută, trebuie, urmează, se cuvine, se întâmplă, îmi arde, se spune,

se știe etc.

Exemplu: Trebuie(P1)/ să cunoaștem legile(SB2)/.

Se știe(P1) /cum a reușit(SB2)/ .

Se cuvine(P1)/ să ajuți pe alții mai în vârstă(SB2).

o expresie verbală impersonală cu funcție de predicat nominal, format din verbul

copulativ ,,este’’ și un nume predicativ: e bine, e adevărat, e cert, e frumos, e ușor, e

cu putință, e de dorit etc.

1


Exemplu: E ușor(P1) /cum am rezolvat problema(SB2).

E bine (P1)/ca întotdeauna să fii prevăzător(SB)/.

verb copulativ la un mod personal + numele predicativ (exprimat prin adjectiv,

substantiv, pronume)

Exemplu: Ce-a realizat el(P1)/ înseamnă ceva(SB2)/.

Ce aud acum(P1)/constituie o surpriză(SB2)/.

un verb sau o locuține verbală la un mod nepredicativ(infinitiv, gerunziu)

Exemplu: Neștiind ce s-a întâmplat se uită mirat la noi.

un adverb sau o locuține adverbială predicativă

Exemplu: Desigur(P1)/ că va reuși la examen(SB2)/.

o interjecție predicativă

Exemplu: Zău(P1)/ că-mi pasă(SB2)/.

Elemente relaționale

Subordonata subiectivă poate fi introdusă în frază (poate fi legată de regenta ei) prin:

a) conjuncția subordonatoare: ca, să, ca să, dacă, de.

b) pronume sau adjective pronominale relative: care, cine, ce, câți, câte, cel ce, ceea ce.

Eemplu: Ceea ce ne-ai povestit a fost interesant.

Vine care persoană vrea.

Pronumele relative care introduc subordonatele subiective pot sta în diferite cazuri,

având funcții sintactice corespunzătoare acestora:

Se știe (P1)/cine a lipsit(SB2)/. (cine-subiect în N.)

Se știe (P1)/pentru cine este acest dar(SB2)/. (pentru cine-nume predicativ în Ac.)

Se știe (P1)/pe cine a ales(SB2)/. (pe cine-complement direct în Ac.)

Se știe(P1)/ cui îi vor da această sarcină(SB2)/. (cui-complement indirect în D.)

Se știe (P1)/cu cine a plecat(SB2)/. (cu cine-complement circumstanțial sociativ în

Ac.)

Se știe (P1)/al cui copil este băiatul(SB2)/. (al cui- atribut pronominal în G.)

Se știe(P1)/ a cui este această carte(SB2). (a cui-nume predicative în G.) (Goran,

2009, pp. 54-55)

c) pronume sau adjective pronominale nehotărâte în N., D., Ac.

Exemple: Oricare concurează(SB1) /este aplaudat(P2).

Vine(P1)/ orice persoană vrea(SB2).

2


d) adverbe/ locuțiuni adverbiale relative

Exemple: Este știut(P1)/încotro se duce(SB2).

E bi ne (P1)/cum procedează(SB2).(Metea, 2001, p.162)

Adverbele relative au, după felul lor în subordonatele subiective pe care le introduc,

funcție de complement circumstanțial; însă adverbul relativ cum poate avea și funcție de

nume predicativ al verbului copulativ din subiectivă. (Exemplu: Nu se știe (P1)/cum e vara

aceasta(SB2)/).

Nu trebuie confundate propozițiile subordonate subiective cu subordonatele

circumstanțiale (de loc,de timp, de mod), introduse prin adverbe relative (unde, când,cum).

Este fără importanță(P1) /unde se stabilesc(SB2)/.

Este bine (P1)/unde lucrează(CL2)/.

Este bine(P1) /când lucrează(CT)/.

Este bine (P1) /când le aduce(SB2)/.

Este de mirare(P1)/cum au lucrat(SB2)/.

Este bine (P1)/cum lucrează(CM2)/. (Goran, 2009, pp.54-57)

Topica și punctuația

1.Topica

Propoziția subordonată subiectivă stă, în mod obișnuit, înaintea regentei când

determină un verb personal sau în construcții fixe cu verbul: este și înseamnă.

Exemplu: Dacă ai mașină(SB1)/înseamnă că ajungi mai repede(P2)/.

Propoziția subordonată stă după regentă când determină un verb impersonal, o

expresie verbală impersonală sau un adverb predicativ.

Exemplu: Trebuie(P1) /să ajungem la timp(SB2)/.

E bine(P1)/să cunoști regulile jocului(SB2)/.

Trebuie(P1)/să ajutăm pe cei aflați în suferință(SB2)/. (Metea, 2001, p.163)

2. Punctuația

Indiferent de locul ei, propoziția subiectivă nu se desparte, în general, prin nici un

semn de punctuație de regent ei decât dacă alte situații (construcții incidente, isolate,

intercalate) impugn prezența unor virgule (Avram, 1997, p. 423).

Într-o înșirare de subordonate subiective care au același regent, acestea se despart prin

virgulă dacă nu sunt legate prin conjuncția coordonatoare ,,și’’.

3


Exemple: Se va comunica(P1) /unde plecăm(SB2)/, când plecăm (SB3)/și cum ne vom

caza(SB4)/. (Goran, 2009, p.60)

Observații:

1. Subiectiva se poate confunda cu completiva directă.

2. Subiectivă poate avea una sau mai multe regente: Cine este sănătos(SB1)/ bea (P2)/și

mănâncă(P3)/.

3. Regentă poate avea una sau mai multe subordonate subiective.

4. Uneori, între subordonata subiectivă și regentă se pot intercala alte propoziții: Cine nu

vrea (SB1)/ să fie atent(CD2)/ să plece(P3)/. (Boatcă, 1996, p.220)

Bibliografie

Avram, M.(1997). Gramatica pentru toți. București: Humanitas.

Boatcă, M.(1996). Manual preparator de gramatică a limbii române, Mondan.

Goran, V.(2009). Subiectul și propoziția subordonată subiectivă, Pitești: Nomina.

Metea, A.(2001). Limba română esențială. Timișoara: Signata.

4

Propozitia.subiectiva

Documents

Transcript of Propozitia.subiectiva