Proiectul 474/1.2 .1./Raport final ADER 1.2.1 - …ADER 1.2.1 -Identificarea de genotipuri de...

ADER 1.2.1 - Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginose și plante furajere şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, adaptate impactului schimbãrilor climatice

48% din suprafaţa arabilã a ţãrii

Cereale: grâu, porumb, triticale, orz

Plante tehnice: floarea-soarelui, soia

Plante furajere: lucernã, trifoi roşu

Coordonator proiect: I.N.C.D.A. FunduleaParteneri în proiect: 8 unitãţi de cercetare

Obiectivul general al proiectului Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginoase şi plante furajere mai adaptate decât cele deja extinse în cultură în diferitele zone ale ţării, precum şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, care să contribuie la diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi implicit la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia

Obiective specifice:1. Identificarea şi testarea ecologică a genotipurilor identificate în areale decultură specifice, în condiţii tehnologice diferenţiate;2. Determinarea capacităţii de producţie şi a gradului de toleranţă la stresmeteoclimatic şi biotic;3. Studiul comportării unor genotipuri cu diverse caracteristici genetice îndiferite condiţii de cultură şi în testări artificiale, în câmp sau în condiţiicontrolate de mediu, diferenţiat pentru fiecare specie inclusă în proiect;4. Identificarea de genotipuri rezistente la temperaturi scăzute, la arşiţă sau lavariaţiile de temperatură, la secetă sau exces de umititate şi la principalele bolicare produc pagube economice în ţara noastră, îndeosebi în perspectivaschimbărilor climatice;5. Controlul calităţii recoltelor obţinute în variantele tehnologice cu perspectivăde promovare;

Durata proiectului: 2011-2014 (37 luni); Valoarea totală 2011-2014 : 2.491.500 leiDirector proiect: SCHITEA Maria Tel . 0213154040,Fax: 021310722, 0246642875, [email protected]

Proiectul 474/1.2.1./Raport final

GENOTIPURI IDENTIFICATE

CEREALE

OLEAGINOASE PLANTE FURAJERE

GRÂU = 5

TRITICALE= 2

ORZ= 3

FLOAREA-SOARELUI =2

SOIA = 4 LUCERNĂ =2

TRIFOI ROȘU = 1

SECVENȚE TEHNOLOGICE ÎMBUNĂTĂȚITE- soiuri de grâu/triticale x epoca de semănat x fertilizare cu azot x localitați- hibrizi de porumb/floarea-soarelui x epoca de semănat x densitate x localități-soiuri de lucernă cultură pură/amestec (lucernă + trifoi de Alexandria+ golomăț) x localități


EFECTE SCONTATE

Reducerea efectelor secetei

Creșterea productivităţii

Producţii stabile

Eficienţa economică ridicată


Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în sudul şi vestul ţării, media a 5 localități in anul 2012

Nr.crt. Soiul

Media generală

Kg/ha %

1 A38-04 5393 113

2 GLOSA 5110 107

3 S07170 5096 107

4 06476G5-3 5089 107

5 BOEMA 1 5083 106

6 LITERA 5066 106

7 PARTENER 5065 106

8 06475G1-2 5013 105

9 FAUR F 4987 104

10 FDL MIRANDA 4986 104

11 IZVOR 4986 104

12 PITAR 4906 103

13 A 195-03 4881 102

14 Lv 67 4855 102

15 OTILIA 4845 102

16 Lv81 4832 101

17 OSTROV 4809 101

18 S07175 4799 101

19 Lv80 4778 100

20 DROPIA (Mt.) 4773 100

21 ALEX 4638 97

22 Lv82 4597 96

23 DELABRAD 2 4583 96

24 SIMNIC 50 4328 91

25 BEZOSTAIA 1 4196 88

Media 4868 102

DL5% 523 11

Aspect din câmpul experimental de la INCDA Fundulea în faza de înspicat -2012


Nrcrt Soiul

Epoci de semănat și nivele de fertilizare E 1-8 oct.

N120E 2- 15 oct.

120 NE 2-15 oct.

N0ET- 10 noi

N120 Media

Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha %

1 PAJURA 7334 7715 6733 5491 6818 112 2 GLOSA 7508 7623 6841 5256 6807 112 3 FDL MIRANDA 7461 7329 6494 5509 6698 110 4 LITERA 7364 7135 6331 5374 6551 108 5 OTILIA 7252 7281 6080 5385 6500 107 6 Lv6111/12 7296 6609 6625 5598 6532 107 7 BOEMA 1 7125 7335 5993 5424 6469 106 8 06476G5-3 6989 7033 6664 5210 6474 106 9 A37-04 6630 7059 6535 5232 6364 105

10 RETEZAT 6880 7444 6217 4897 6360 105 11 Lv6113/12 6955 7233 5849 5476 6378 105 12 ROVINE 6979 6775 6501 5129 6346 104 13 A38-04 6852 6510 6534 5124 6255 103 14 PITAR 7095 6577 6362 5161 6299 104 15 ADELINA 6930 6510 6191 5047 6170 101 16 FAUR F 7066 6300 6524 4979 6217 102 17 RODITOR 6909 7052 5746 4759 6117 101 18 IZVOR 7024 6710 5898 4954 6147 101 19 Lv6110/12 6462 6342 6052 5039 5974 98 20 Lv6125/12 6249 5269 6402 4950 5718 94 21 DROPIA 6801 6564 6119 4836 6080 100 22 ALEX 6342 5895 5516 5099 5713 94 23 DELABRAD 2 6106 5986 5677 4964 5683 93 24 SIMNIC 50 6277 7002 5453 4325 5764 95 25 BEZOSTAIA1 5102 4838 3961 3981 4471 74

Media 6839 6725 6132 5088 6196 102

DL 5% 671 974 467 429 635 10

Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu la Fundulea-2013

MIRANDA-ȋnregistrat în 2011

IZVOR –ȋnregistrat în 2008

Noile soiuri de grâu create în România, pelangă un potențial de producție ridicat și ocalitate foarte bună,se caracterizează șiprintr-o foarte bună adaptabilitate lacondițiile de mediu: producții ridicate lasemănatul în a doua jumătate a luniioctombrie, valorificare superioară asubstanțelor nutritive si o foarte bunărezistență la iernare și secetă.


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „FDL M I R A N D A”(Triticum aestivum L.)

Anul înregistrării: 2011- soiul de grâu comun de toamnă FDL MIRANDA a fostobţinut la INCDA Fundulea din combinaţia hibridă complexăERYT26221/96869G1-//GLOSA prin selecţie individuală înurma homozigotării rapide prin sistemul Zea.Caracteristici morfologice:-soiul FDL Miranda are tufa plantei semi-erectă, în faza deînfrăţire;-frunza steag are portul semiaplecat după înflorit. Frunzelesunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un stratceros nu prea intens în a doua parte a perioadei de umplerea boabelor;-talia medie a plantei este cuprinsă între 100 şi 110 cm, maiînaltă decât a soiurilor martor, Dropia şi Flamura 85, cu 5-10cm;-spicul este mare, de culoare albă, semidens, aristat, deformă piramidală şi cu poziţie semi-nutantă la maturitate;-boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, deculoare roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a1000 de boabe de 42-44 g şi o masă hectolitrică de 78-80kg/hl.Caracteristici fiziologice:-soi semiprecoce, înspică cu 1-2 zile mai târziu decât soiurilemartor Dropia şi Flamura 85, cu rezistenţă bună la cădere şiiernare;-este rezistent la făinare şi mijlociu de sensibil la ruginabrună, rugina galbenă şi septorioză, fapt pentru care serecomandă, în tehnologia de cultură, aplicarea unuitratament foliar, cel puţin, mai ales după faza de înspicatpentru protecţia împotriva acestor boli;-are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioza spicului şieste soiul românesc cu nivelul de rezistenţă cel mai ridicatla încolţirea în spic.

Soiul Dropia Glosa Otilia Izvor FDL MirandaDormanţa –nr.zile 7 13 14 16 18Încolţireaîn spic (1‐9)*

5.7 3.4 1.3 1.6 1.1

Test artificial 1= foarte rezistent, 9= foarte sensibil

Fundulea 4 FDL MirandaGlosa


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „FDL M I R A N D A”(Triticum aestivum L.) - continuare

Capacitatea de producţie:-testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Flamura 85, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, înmedie pe patru ani (2008-2011), dar şi în testările oficiale din reţeaua ISTIS, soiul FDL Miranda s-adovedit a avea un potenţial şi o stabilitate foarte ridicate ale producţiei de boabe, atât faţă de soiurilemartor, cât şi comparativ cu soiurile recent înregistrate;-sporurile medii de producţie, în diferite zone din ţară, au fost cuprinse între 10 şi 20% faţă de soiurilemartor Dropia şi Flamura 85.Calitatea:- testările pe microprobe de laborator, la Fundulea şi la ISTIS, au indicat că soiul FDL Miranda arecaracteristici mijlocii de calitate, dar corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şipanificaţie.Zona de cultură:- soiul FDL Miranda este recomandat pentru a se extinde în cultură în zonele de vest şi sud ale ţării,Dobrogea şi Moldova.


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „OTILIA”(Triticum aestivum L.)

Anul înregistrării: 2013-soiul de grâu comun de toamnă OTILIA a fost obţinut laINCDA Fundulea prin hibridare sexuată, urmată deselecţie individuală repetată în generaţiile F2, F3 şi F5,din combinaţia hibridă F96052G16-2/FAUR;-soiul Otilia are tufa plantei semi-erectă, în faza deînfrăţire;-frunza steag are portul semiaplecat după înflorit;-frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi suntacoperite cu un strat ceros nu puţin intens în a douaparte a perioadei de umplere a boabelor;-talia medie a plantei este cuprinsă între 75-92 cm, fiindde aceeaşi înălţime cu a soiurile martor Dropia şi Glosa;-spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formăpiramidală, mare şi cu poziţia semi-nutantă la maturitate;-boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, deculoare roşie şi au, în condiţii optime de cultură, o masăa 1000 de boabe de 43-45 g şi o masă hectolitrică de78-80 kg/hl.Caracteristici fiziologice:-soi precoce (având perioada de vegetaţieasemănatoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa), curezistenţă bună la cădere, iernare, secetă si arşiţă;-este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şimijlociu de rezistent la actuale rase de rugina brună şide făinare. Are un nivel mijlociu de rezistenţă lafuzarioză si o rezistenţă bună la încolţirea în spic.

Test artificial de rezistenţă la încolţirea în spic

Fundulea 4 OtiliaGlosa


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „OTILIA”(Triticum aestivum L.) - continuare

Capacitatea de producţie:-testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Glosa, înreţeaua ecologică a INCDA Fundulea, în medie pe treiani (2010-2012), dar şi în testările oficiale din reţeauaISTIS, soiul Otilia s-a dovedit a avea un potenţial bun deproducţie, fiind superior soiului Dropia cu 9-14% şisoiului Glosa cu 5-6%.-sporurile de producţie au fost mai mari în condiţiifavorabile de atac al bolilor foliare.Calitatea:- testările pe o periodă de cinci ani, pe microprobe delaborator, recoltate atat din reţeaua ecologică a INCDAFundulea precum şi cea a ISTIS, au scos în evidenţă căsoiul Otilia are caracteristici foarte bune de calitate, fiinddin acest punct de vedere superior soiului Dropia, soimartor de calitate în testările oficiale ale ISTIS, dar şisoiului Glosa.Zona de cultură:- soiul Otilia este recomandat a se extinde în zona devest a ţării, câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova.

Caracteristicile alveogramei (recolta 2012):

P=67mmH2O L=108mm W=196 P/L=0.62

Otilia

Glosa

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 8 15 22 29 36 43 50 57 64 71 78 85 92 99 106 113 120

P= 83mmH2O L=99mm W=285 P/L=0,84


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „PAJURA”(Triticum aestivum L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLA FUNDULEAAnul înregistrării: 2014Principalele caracteristici:- soiul are tufa plantei semi-erectă în faza de înfrăţire;- frunza steag are portul aplecat după înflorit;- frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat cerosintens;- talia medie a plantei este cuprinsă între 75-92 cm, fiind mai scurtă deât asoiurilor soiurile martor Dropia şi Glosa cu cca 5-10 cm;- spicul este de culoare albă, semi-dens, aristat, de formă piramidală, delungime medie şi cu poziţia semi-erectă la maturitate;- boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culorea roşie şi au încondiţii normale de cultură, au o masă a 1000 de boabe de 40-44 g şi o masăhectolitrică de 77-80 kg/hl;- soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiurilormartori Dropia şi Glosa), cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă bunăla iernare, secetă si arşiţă;- este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistent septorioză şirugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză;- soi cu nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic;- Pajura este un soi intensiv cu potenţial ridicat de producţie. În testărilemultianuale, atât cele oficiale din reţeau ISTIS, cât şi cele din reţeauaecologică a INCDA Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie de 5-8%comparativ cu soiul Glosa. Producţiile ridicate se bazeză pe realizarea dedensitatea mare de spice pe unitate de suprafaţă şi pe o rezistenţă bună labolile foliare;- are calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere asemănătorcu soiul Glosa.

Eficienţa economică:-realizează, în medie, sporuri de producţiede 5-8% faţă de soiul Glosa, în aceleaşicondiţii tehnologice, sporurile fiind mai mariîn condiţii favorabile de atac al bolilorfoliare.Domeniul de aplicabilitate:- agricultură, fiind recomandat a se extindeîn zona de vest a ţării, Câmpia din sudulţării, Dobrogea şi Moldova.Beneficiari potentiali:- societăţi comerciale, asociaţii deproprietari, cultivatori particulari.


Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în Transilvania, la SCDA Turda, în anul 2014

Nr. crt Soiul kg/ha %1 MIRANDA 10770 1112 SEMNAL 10608 1093 PAJURA 10362 1074 ANDRADA 10331 1065 DUMBRAVA 10268 1066 T. 136-03 10180 1057 LITERA 10118 1048 RODITOR 10072 1049 GLOSA 10066 104

10 RETEZAT 10033 10311 BOEMA 10009 10312 PITAR 9912 10213 OTILIA 9900 10214 T. 62-01 9875 10215 DELABRAD 9756 10016 T. 263-03 9691 10017 T55-01 9577 9918 ROVINE 9502 9819 IZVOR 9499 9820 SPORNIC 9431 9721 T54-01 9231 9522 T. 265-01 9069 9323 T42-04 9051 9324 T. 29-04 8859 9125 BEZOSTAIA 1 6615 68

Media 9711 100DL5% 546 6


Dormanţa, ca număr de zile până la 85% seminţe germinate, la principalele soiuri de grâu cultivate în România în diferite perioade de timp

0

10

20

30

40

Dor

man

ta-N

r.zile

(85%

)

Dac. Bez 1 Drp. F4 A15 F29 Glosa Paj. Iulia Otilia Ceres Izvor Mir 628G

Soiul


Soiul Andrada a realizat în anul 2014, la SCDA Turda o producţie de 10.331 kg/ha, depăşind cu 6% martorul Delabrad 2.Caracteristicile calităţii de panificaţie ale soiului Andrada se reflectă în mod deosebit inconţinutul de proteină care a atins nivelul de 12,73 %, gluten de o calitate deosebită indicat de valoarea indicelui glutenic determinat prin metoda Perten (76-100%), volumul pâinii cu o valoare medie de 520 cm3.

SOI DE GRAU DE TOAMNAANDRADA

(Dropia/T.57-90)Anul înregistrării: 2012Denumirea liniei in camp: T. 150-03CARACTERE AGRONOMICE:• talia plantelor: 80-95 cm;• spicul: aristat, roşu, lungimea 9-11 cm;• bobul: mare, oval, roşu;• MMB: 46-50 g;• MH (masa hectolitrica) kg: 76-80 kg/hl• rezistenţa la cădere: foarte bună;• perioada de vegetaţie: 265-270 zile.

ANDRADA

ANDRADA

ANDRADA


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „ADELINA”(Triticum aestivum L.)

Anul înregistrării : 2014-soiul de grâu de toamnă Adelina a fost obținut la S.C.D.A. Șimnic prinhibridare, urmată de selecție individuală repetată din combinația hibridăKARL/201R2-111//508U1-1;-planta are un port intermediar la înfrățire. Frecvența plantelor cu frunza steagrecurbată este ridicată.-caracterul care îl deosebește în mod evident de ceea ce există pe piață la oraactuală este lungimea mare a ciocului glumei inferioare.-talia are valori cuprinse între 70 și 78 cm;-spicul are formă piramidală, este de culoare albă, scurt spre mediu, lax șiaristat, aristele fiind lungi;-bobul este de culoare roșie. Masa a 1000 de boabe are valori de peste 40 gîn condiții optime de cultură. Masa hectolitrică a înregistrat valori pe intervalul77,6-80,6 kg/hl.

Caracteristici fiziologiceCaracteristici fiziologice:-soiul Adelina are o perioadă de vegetație medie spre tardivă și o bună rezistență la factorii limitativi ai producției: condiții de iernare, cădere, secetă și arșiță;-este sensibil la septorioză, rugină galbenă și făinare. Este mijlociu de rezistent la rugină brună.

SOIULPerioada de vegetație

Rezistenţa la cădere

Rezistenţala iernare (note 1‐9)

Rezistenţa la secetă(note 1‐9)

Rezistența la arșiță (note 1‐9)

BOEMA 1 245 1 3 4 3DROPIA 244 1 3 3 2FLAMURA 85 244 1 3 3 3ADELINA 246 1 3 3 3


SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ „ADELINA”(Triticum aestivum L.) - continuare

Capacitatea de producție:-Soiul de grâu Adelina cele mai mari producții le-a realizat în rețeauaI.S.T.I.S, în anii 2008 și 2011 acestea au fost de peste 10.000 kg/ha șianume: la Râmnicu Sărat – 10.956 kg/ha în anul 2008 și 10.010 kg/ha,la Dâlga – 10.013 kg/ha. De asemenea, s-a evidențiat prin sporuri deproducție ridicată în raport cu soiul martor Boema: +18% la Târgovișteși la Cogealac; +25% la Portărești;-în medie, în aceeași rețea, a obținut o producție de 7.063 kg/ha - cu2% peste Boema, cu 3% peste Dropia și cu 4% peste Flamura 85;-în condițiile de la Șimnic, soiul Adelina a produs în medie pe ultimii treiani o producție de 6.541 kg/ha.Calitatea:-din punct de vedere al conținutul de proteină, unul dintre cele maiimportante însușiri de panificație, soiul Adelina a atins 13,1%,înregistrând în mod frecvent valori peste 11%;-indicele glutenic, de fiecare dată peste 35, plasează soiul Adelina încategoria soiurilor de calitatea I.Zona de cultură:-soiul Adelina este recomandat a se extinde în zonele sudice și vesticeale țării, Moldova și Dobrogea.


Nr. crt Soiul kg/ha %1 CASCADOR F 11284 1152 MEZIN 10901 1113 07320T1-1 10895 1114 06641T1-101 10583 1085 03457T4-10101 10544 1086 03381T3-1101 10439 1077 08118T1-1 10395 1068 07019T1-1 10381 1069 08120T1-1 10158 104

10 00474T1-102 10147 10411 04162T1-113 10134 10312 SITAR 10085 10313 STIL 10045 10314 ODA FD 10040 10315 TORENT 10023 10216 08416T1-2 9637 9817 NEGOIU 9366 9618 TITAN 9214 9419 TULNIC 9185 9420 PISC 9013 9221 PLAI 8842 9022 ROTRIC 8770 9023 HAIDUC 8618 8824 PALTIN 8550 8725 TF2 7631 78

Media 9795 100DL5% 858 9

Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de triticale în Moldova, la SCDA Suceva, în anul 2014


Dormanţa, ca număr de zile până la 85% germinaţie a seminţelor, la principalele soiuri de triticale româneşti, cultivate în diferite perioade de timp

0

5

10

15

20

Dor

man

ta -N

r. zi

le 8

5% g

erm

.

Go ru n Od a F C ascad o r F P lai M ezin S ti l Neg o iu P al t in P isc T u ln i c T itan Haid u c


SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ „ODA FD”(x Triticosecale Witt.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2012Principalele caracteristici:- soiul are tufa plantei, în faza de înfraţire, semierectă;- frunza steag are poziţia erectă şi prezintă, după faza de înflorit, o cerozitateputernică;- paiul este gros, iar gâtul spicului prezentă, după înflorit, o perozitate slabăsau absentă;- înălţimea medie a plantei, în condiţii normale de cultură, este cuprinsă între110-115 cm, având aceeaşi talie cu cea a soiurilor martor Stil şi Titan;-spicul este milociu de mare, uşor colorat, aristat, de formă piramidală şi cu opoziţie semi-nutantă la maturitate;- boabele sunt de formă aproape rotundă, de culorea roşie deschisă, bineumplute, iar în condiţii normale de cultură, au o MMB de 42,8-46.5 g şi omasă hectolitrică de 73-77 kg/hl;-soi precoce, înspică cu 1-2 zile mai devreme decât soiurile Titan şi Stil;- are nivel bun de rezistenţă la iernare şi la cădere;- este rezistent la actualele rase de rugină brună şi mijlociu de rezistent lafăinare şi rugină galbenă;- are rezistenţă bună la Septoria tritici, este mijlociu de rezistent la fuzariozaspicului şi este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu;-are un potenţial ridicat de producţie (6,8-10,5t/ha) şi caracteristici de calitatesuperioare pentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi înproducerea alcoolului, în patiserie si chiar panificaţie, în amestec în proporţiede 50:50 cu faină de grâu.

Eficienţa economică:-realizează sporuri de producţie de 12-14% faţă de soiurile martor Titan şi Stil înaceleaşi condiţii tehnologice;Domeniul de aplicabilitate:-agricultură, pentru producţia de boabe,fiind recomandat a se extinde în zonacolinară, dar şi în zona de câmpie cusoluri fertile;Beneficiari potenţiali:-societăţi comerciale, asociaţii deproprietari, cultivatori particulari.


SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ „PISC”(x Triticosecale Witt.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTAREAGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2013Principalele caracteristici:- soiul are tufa plantei, în faza de înfrăţire, semi-erectă. Frunza steag are portul erect, culungimea şi lăţimea de dimensiuni medii şi prezintă o cerozitate accentuată după înflorit;- are paiul gros, elastic şi gâtul spicului prezentă o perozitate pronunţată pe o porţiune decca 3-3,5 cm. Talia plantei este asemănătoare cu a soiurilor martor Titan si Stil, în conditiinormale de cultură, fiind de 115-120 cm;- lanul are, înainte de înspicat, dar şi după înspicat, datorită cerozităţii pronunţate aplantei, un albedou ridicat, ceea ce determină menţinerea unei temperaturi mai scăzute înlan în perioadele de arşiţă;- spicul este aristat, cu densitatea medie a spiculeţlor, aristat, de culoare albă, mată, cuformă piramidală şi cu o cerozitate destul de pronunţată. De asemenea, spicul are aristelungi, distribuite uniform pe toate lungimea si are o poziţie nutantă la maturitate;- boabele sunt mari, cu umplere bună, de formă alungită, având culorea roşie deschisă şiau, în condiţii optime de cultură, o MMB de 47-52 g şi o masă hectolitrică de 71-74 kg/hl;- este de aceeaşi precocitate la înspicat ca şi soiurile martor Titan şi Stil, dar are orezistenţă superioară acestora la cădere;- are rezistenţă bună la ger şi la actualele rase de rugină galbenă şi de făinare, răspânditeîn Romania, şi este mijlociu de rezistent la rugină brună;- are rezistenţă bună la fuzarioza spicului, nivel îmbunătăţit de rezistenţă la septorioză şila încolţirea în spic, cu un indice de cădere de 140-150 sec., şi este tolerant la toxicitateaionilor de aluminiu;- are potenţial ridicat de producţie (7,2-11,5t/ha) şi caracteristici de calitate superioarepentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi în producerea alcoolului,biogazului, patiserie şi chiar panificaţie, în amestec în proporţie de 50:50 cu faină de grâu.

Eficienta economică:- realizează sporuri de producţiede 9-13% faţă de soiurile martorTitan şi Stil, în aceleaşi condiţiitehnologice.Domeniul de aplicabilitate:- agricultură, pentru producţia

de boabe, fiind recomandat a seextinde, mai ales, în zonacolinară cu soluri podzolice, darşi în zona de câmpie cu solurifertile.Beneficiari potenţiali:- societăţi comerciale, asociaţiide proprietari, cultivatoriparticulari.


Test artificial de încolţire în spic

A 15 DACIA FUNDULEA 4 GLOSA FDL MIRANDA OTILIA RETEZAT

TF 2 HAIDUC NEGOIU 04162T 1-101

GRÂU

TRITICALE


CMÂP DE AMELIORARE LA TRITICALE-INCDA FUNDULEA


Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia medie

DH 267-4 DH 220-5

DH 196-17Artemis

Andreea

SmaraldAmetist

Univers Cardinal

MaresalSistem

Madalin

Amical

Dana

4500

5000

5500

6000

6500

7000

7500

2100 2400 2700 3000 3300 3600 3900 4200 4500Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha)

prod

ucţia

med

ie (

kg/h

a)

Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)'

1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)

r = 0.672 ** N=14Y = (0.536) X + (4203.144)


Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia soiurilor în condiţii optime

Dana

Amical

Madalin

Sistem Maresal

Cardinal

Univers

Ametist

SmaraldAndreea Artemis

DH 196-17DH 220-5

DH 267-4

4500

5000

5500

6000

6500

7000

7500

8000

8500

9000

2000 2300 2600 2900 3200 3500 3800 4100 4400 4700

Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha)

prod

ucţia

soi

urilo

r în

cond

iţii o

ptim

e (k

g/ha

)

Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)'

1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)

r = 0.564 * N=14Y = (0.812) X + (4519.343)


Performanţele de producţie şi calitate ale soiurilor de orz de toamnă înregistrate la INCDA Fundulea, în două condiţii diferite de cultură, 2012-2013

Nr. crt. Soiul/linia

Producţia (kg/ha) MMB (g)Conţinut mediu în

proteine (%)Conţinut mediu în

amidon (%)

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

1 F 8-19-2010 7933 5167 44,6 47,8 12,3 15,3 61,5 60,0

2 Ametist 7233 4900 46,1 49,1 13,7 16,3 61,2 59,5

3 F 8-41-2006 7200 4667 40,8 50,5 11,6 15,3 63,0 60,2

4 F 8-20-2010 7133 4300 40,1 46,4 12,5 15,1 61,7 59,9

5 DH 267-126 6800 6900 48,3 55,2 12,8 14,6 62,7 60,6

6 Artemis 6533 5967 48,9 52,2 13,4 14,2 61,9 60,4

7 Andreea 6267 5633 45,7 49,8 13,9 15,9 62,1 59,9

8 DH 254-13 6267 5133 41,0 41,0 11,9 15,0 62,3 59,9

9 Smarald 6267 4600 40,8 44,7 11,2 14,0 63,5 61,0

10 Cardinal FD 6167 5600 39,9 43,6 11,2 13,1 63,7 61,1

11 DH 320-6 5800 4767 57,1 53,9 14,1 15,5 62,0 59,9

12 F 8-101-09 5767 5600 47,3 51,2 14,3 14,6 62,1 60,2

13 Dana (Mt,) 5700 4333 44,7 50,8 13,1 16,6 61,3 59,4

14 DH 196-17-2005 5700 5633 53,3 53,1 16,3 16,9 61,2 59,8

15 Univers 5567 4433 43,2 48,2 12,7 15,6 62,0 60,2

16 F 8-106-2010 5400 6900 58,2 52,3 15,4 15,8 60,5 59,7

17 DH 320-3 5267 4167 56,7 56,5 15,1 16,7 60,0 59,1

18 DH 315-10 5033 4300 44,2 49,7 14,5 15,6 62,1 60,0

19 F 8-3-2001 4967 5400 36,9 46,0 12,8 16,1 62,3 59,4

20 DH 267-4 4550 5167 52,7 57,9 14,7 16,7 61,3 59,2

Media 6078 5178 46,5 50,0 13,4 15,4 61,9 60,0


Performanțele înregistrate de noile soiuri de orz și orzoaică de toamnăîn reţeaua ASAS, în perioada 2012-2014

Nr. crt.

Soiul INCDA Fundulea

SCDA Albota

SCDA Șimnic

SCDA Lovrin

SCDA Turda

SCDA Livada

SCDA Secuieni

Media(kg/ha) % Mt.

1orz de toamnă

Smarald5787 3260 4256 6655 5556 6910 7283 5672 119

2orz de toamnă

Cardinal FD5833 3114 4266 6233 5756 6723 7686 5659 119

3orzoaică de

toamnă Artemis6086 3175 3325 7066 5454 6257 5716 5297 111

4orz de toamnă

Ametist6600 3200 4200 5600 4535 6450 6250 5262 110

5

orzoaică de

toamnă

Andreea

6441 2234 3065 6955 5418 6150 6277 5220 109

6orz de toamnă

Univers5900 3400 2886 5556 5188 5860 7149 5134 108

7orz de toamnă

Dana (Mt.) 5865 2202 3529 5544 4987 5847 5400 4768 100


Influența epocii de semănat asupra performanțelor de producție şi calitateale noilor soiuri de orz și orzoaică de toamnă la INCDA Fundulea,

în perioada 2012-2014

Nr. crt.

Soiul

Producţia (kg/ha)

MMB (g)

Conţinut mediu în proteine (%)

Conţinut mediu în amidon (%)

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

Epoca optimă

Epoca târzie

6-10 octombrie

6-10 noiembrie

6-10 octombrie

6-10 noiembrie

6-10 octombrie

6-10 noiembrie

6-10 octombrie

6-10 noiembrie

1 Ametist 6565 5110 42,2 45,0 13,4 14,9 60,9 60,2

2 Andreea 6441 5706 41,9 42,0 13,5 14,4 61,4 60,6

3 Artemis 6086 5808 45,4 45,2 13,6 14,1 60,8 60,8

4 Univers 5919 5358 39,1 42,7 12,6 14,2 61,5 60,8

5 Dana 5865 4674 41,5 44,0 13,3 15,2 60,8 59,9

6 Cardinal FD 5833 5717 36,5 39,2 11,7 12,8 62,4 61,4

7 Smarald 5787 5650 37,5 40,7 12,0 13,1 62,1 61,2


Nr.crt. Soi/linie

Producţiakg/ha % Mt.

1 Cardinal FD 7870 1152 F8-4-2012 7810 1143 Smarald 7740 1134 Ametist 7670 1125 F8-20-2010 7650 1126 F8-3-2001 7320 1077 DH 320-6 7080 1038 F8-3-2012 7040 1039 Andreea 7030 10310 F8-19-2010 7010 10211 Dana (Mt. ) 6850 100

Media exp. 7370 108

Performanţe de producţie ale unor soiuri de orz și orzoaică de toamnă, obţinute la SCDA Livada, în anul 2014


SOI DE ORZ DE TOAMNĂ „AMETIST”(Hordeum vulgare f. hexastichon L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTAREAGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2012Principalele caracteristici:-Soi tipic de toamnă, semi-precoce, cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la bolile foliare.- Forma tufei este semi-culcată, intensitatea coloraţiei antocianice a urechiuşelor esteabsentă sau foarte slabă iar teaca frunzei steag prezintă o cerozitate puternică;-Talia plantelor la maturitate este medie spre înaltă, spicul semierect, cu margini paraleleşi densitate medie, cerozitatea acestuia fiind absentă sau foarte slabă;-Mărimea spicului este medie, iar lungimea primului segment al rahisului este scurtă;-Aristele sunt lungi, iar coloraţia antocianică a vârfurilor este absentă;-Bobul este îmbrăcat, pana bazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral;-Caracteristica de bază a acestui soi este productivitatea ridicată;-Capacitatea de producţie este superioară soiului martor Dana (producţia medie în 22condiţii de mediu este de 5390 kg/ha), cu un conţinut mediu în amidon de 61,6% şi unconţinut mediu în proteine de 12,9%;-Masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 49-52g în anii favorabili(temperaturi şi precipitaţii corespunzătoare în perioada de umplere a boabelor) şi 43-48gîn condiţii mai puţin favorabile;- Se recomandă spre cultivare cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepaTransilvaniei şi stepa Moldovei.Eficienţă economică:- a realizat un spor de producţie de 7,3% faţă de soiul martor Dana în diverse condiţii demediu în aceleaşi condiţii tehnologice;- contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentruindustria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilorstandardelor.

Domeniul de aplicabilitate:- în agricultură (producţiavegetală) pentru furajareaanimalelor şi în industriamalţului şi berii, în funcţie detehnologia aplicată.Beneficiari potenţiali:- Producerea de sămânţă va fiextinsă la societãţi comercialeagricole, asociaţii şi cultivatoriparticulari de cereale din zonelede cultură a orzului de toamnă.


SOI DE ORZ DE TOAMNĂ „SMARALD”(Hordeum vulgare f. hexastichon L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTAREAGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2013Principalele caracteristici:-soi semi-precoce cu rezistenţă bună la iernare, cădere şi la bolile foliare;- forma tufei este intermediară, cu o frecvenţă medie spre ridicată a plantelor cu frunzasteag recurbată;-înălţimea plantei este medie, spicul mediu spre dens, cu margini paralele şi de lungimescurtă.-portul spicului este semi-erect iar cerozitatea este slabă;-aristele sunt lungi şi prezintă o coloraţie antocianică slabă spre medie. Bobul esteîmbrăcat, uşor colorat, cu pana bazală cu peri lungi şi cu lodiculi dispuşi lateral;-caracteristica de bază a acestuia este productivitatea ridicată şi calitatea boabelor;-capacitatea de producţie este superioară (producţia medie este de 6.000 kg/ha în 3 anide testare în toate zonele favorabile orzului de toamnă), cu un conţinut în amidon de62,7% şi un conţinut mediu în proteine de 11,2%;-masa a 1000 boabe este cuprinsă între 40-49g în condiţii mai puţin favorabile şi 43-52gîn condiţii favorabile de mediu;-se recomandă spre cultivare în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Munteniei şiOlteniei, Câmpia de Vest, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei.Eficienţă economică:- a realizat spor de producţie de 19% faţă de soiul martor Dana în aceleaşi condiţiitehnologice, în diverse condiţii de mediu;- contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentruindustria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilorstandardelor.

Domeniul de aplicabilitate:-în agricultură (producţiavegetală) pentru furajareaanimalelor şi în industriamalţului şi berii, în funcţie detehnologia aplicată.Beneficiari potenţiali:-producerea de sămânţă va fiextinsă la societăţi comercialeagricole, asociaţii şi cultivatoriparticulari de cereale din zonelede cultură a orzului de toamnă.


SOI DE ORZ DE TOAMNĂ „ARTEMIS”(Hordeum vulgare f. distichon L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTAREAGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2012Principalele caracteristici:-soi tipic de toamnă, semi-precoce cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la pătareareticulară brună a frunzelor de orz (Pyrenofora teres), rezistenţă bună la virusulîngălbenirii şi piticirii orzului (BYDV);-forma tufei este semi-culcată, frecvenţa plantelor cu frunza steag recurbată este ridicată,teaca acesteia prezentând o cerozitate puternică;-talia plantelor la maturitate este medie, iar portul spicului orizontal, cu margini paralele şilax.-dezvoltarea spiculeţelor sterile este completă cu port paralel;-coloraţia antocianică a vârfurilor aristelor este absentă, bobul este îmbrăcat, iar panabazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral;-caracteristica acestui genotip de orz de toamnă este productivitatea şi calitatea boabelor;-capacitatea de producţie este superioară (5.705 kg/ha în 22 condiţii de mediu), dar estede evidenţiat conţinutul mediu în amidon de 62,6 şi conţinutul mediu în proteine de 12,0%;-masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 46-55g în condiţii favorabile demediu şi 44-53g în condiţii mai puţin favorabile;-se recomandă spre cultivare, cu precădere, în silvostepa Munteniei şi Olteniei şisilvostepa Transilvaniei.Eficienţă economică:- a realizat un spor de producţie de 7,5% faţă de soiul martor Andreea în aceleaşi condiţiiclimatice şi tehnologice;- contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentruindustria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilorstandardelor.

Domeniul de aplicabilitate:-în agricultură (producţiavegetală) pentru furajareaanimalelor şi în industriamalţului şi berii, în funcţie detehnologia aplicată.Beneficiari potenţiali:-producerea de sămânţă va fiextinsă la societăţi comercialeagricole, asociaţii şi cultivatoriparticulari de cereale din zonelede cultură a orzoaicei detoamnă.


HIBRIDULProducţia

kg/ha Raport2012/2013

Media(kg/ha)2012 2013

Olt (mt) 5441 12237 0,44 8839Generos 5067 11640 0,44 8354F 14297 A/07 4596 11344 0,41 7965F 507/07 4807 11990 0,40 8399F 67/11 5226 13432 0,39 9329F 67/11 5226 13432 0,39 9329F 1501 R/10 4530 11740 0,39 8135Danubian 4020 11254 0,36 7637F 39/11 4230 12000 0,35 8115F 50/09 4387 13040 0,34 8714F 371/11 4074 11940 0,34 8007Rapsodia 4309 13640 0,32 8975F 22/08 4008 12337 0,32 8173F 365 3336 11690 0,29 7513Campion 3081 11750 0,26 7416MEDIA EXP. 4365 12224 0,39 8295

Raportul dintre producţia obţinută în anii 2012 şi 2013 la hibrizii semitardivi, la INCDA Fundulea în condiţii de neirigare


HIBRIDULProducţia (kg/ha)

Media Raport2012/2013

Umid. la rec. %2012 2013

F 251/11 3882 13500 8691 0,39 15,9F 496/11 4149 13550 8850 0,37 17,3F 150/11 4734 13400 9067 0,36 15,2F 316/11 4851 13860 9356 0,35 16,1F 497/11 4825 13720 9272 0,35 16,3F 165/11 4779 13750 9264 0,35 15,1F 2722 R/11 4857 14400 9629 0,34 15,8F 405/11 4254 14000 9127 0,33 18,5F 254/11 3706 13250 8478 0,33 18,0F 392/11 4500 14000 9250 0,32 17,7F 475/11 4309 13600 8954 0,31 17,1F 465/11 4231 13720 8976 0,31 15,3F 2785 R/11 4387 14610 9499 0,30 16,7F 372/11 4339 14300 9320 0,30 17,2F 2349 R/11 5030 13510 9270 0,29 16,4F 348/11 4780 13310 9045 0,28 16,8F 238/11 3731 16250 9990 0,23 15,7F 31/11 3432 15770 9601 0,22 14,3F 241/11 2985 13650 8317 0,22 15,4MEDIA EXP. 4565 13979 9272 31,5 16,6

Producţia de porumb boabe realizată de hibrizii de perspectivă la INCDA Fundulea -2013Proiectul 474/1.2.1./Raport final

Hibridul Fundulea Valu Traian* Albota Lovrin Livada Brăila Şimnic

F 100/11 10693 13940 9972 8362 8197 9010 4710F 255/08 10488 11798 9933 8259 9585 6860 4540F 1011 R/09 11310 10560 8039 8552 7100 7574 4820F 12930/08 12320 11149 9526 8373 7640 7380 3270F 131/08 12500 11165 7837 8626 8175 7850 3480F 475 M 10526 10820 9662 8823 8875 7160 3450F 14200 A/07 12000 11120 9442 7123 7690 7120 3660F 140/09 - 11900 10689 8391 9325 6610 2920F 186/07 10893 10970 7020 8680 7387 9253 3690F 133/08 12118 10850 10603 7432 5840 7389 3330Mostiştea 10450 11550 8866 7646 7888 6940 3490Milcov 11613 11150 8400 7684 6172 6550 3880F 62/09 11550 11150 7830 7417 6419 6258 3050F 891 R/09 12960 10926 8350 7723 5269 4000 2990F 1115 R/09 12537 11895 9293 7973 7708 7486 3860F 61/09 - 10452 9887 8156 3360 6030 4050F 13303 A/07 - 9880 7414 7815 7740 6750 2150F 71/09 - 11763 10150 6317 6210 3100 3460F 82/09 - 11428 6171 6515 4956 4280 3790MEDIA 11505 11340 8921 7924 7120 6675 3663

Producţia de boabe realizată de hibrizii semitimpurii (FAO 301-400) de porumb în reteaua de testare în anul 2013

t/ha

*Irigat – două udări de 70 mm.


Producţia de boabe și umiditatea la recoltare la hibrizi de porumb din grupa mijlocie (FAO 401-500) în rețeaua ASAS 2014, neirigat

Hibridul

Fundulea Valu Traian Albota Șimnic Livada Lovrin Media

Kg/ha Umid.(%) Kg/ha Umid.

(%) Kg/ha Umid.(%) Kg/ha Umid.

(%) Kg/ha Umid.(%) Kg/ha Umid.

(%)Kg/ha % Umid.

(%)

F 23/09 9140 19,9 13370 19,5 10360 19,3 7310 24,7 6716 21,7 10830 21,3 9629 107,6 21,0

F 2147 R/11 9950 19,3 12070 17,6 12460 21,0 6120 23,7 5970 21,2 9941 21,4 9418 105,3 20,7

F 891 R/09 10000 18,3 11370 20,2 11920 18,7 6590 26,8 6238 21,3 10252 19,5 9395 105,0 20,8

F 13616 A/08 1011 19,7 11420 17,2 8280 18,5 7510 24,2 6965 21,8 11804 22,3 9346 104,5 20,6

F 56/11 10450 20,3 11950 19,0 10880 21,0 6560 24,5 6020 23,1 9873 19,5 9289 103,8 21,2

F 376 9890 17,7 11620 17,9 7470 19,8 6960 23,8 8009 23,3 10570 20,4 9090 101,6 20,5

PALTIN (Mt) 10110 18,7 11560 17,3 9270 18,7 7080 22,7 7015 21,2 8637 20,0 8945 100,0 19,8

IEZER 10180 18,9 10930 18,6 9130 19,3 6380 25,2 6617 20,6 9380 22,0 8769 98,0 20,8

F 59 /09 9190 21,5 12890 19,0 9210 23,8 6160 26,1 6660 22,6 8483 26,0 8766 98,0 23,2

CRISANA 9300 20,6 12280 17,8 8040 19,0 6390 25,8 6617 21,6 9137 22,0 8627 96,4 21,1

F 165/11 9480 20,6 8850 15,7 11650 18,1 6850 25,1 6238 22,2 8598 24,4 8611 96,3 21,0F 494/11 9470 19,9 11050 19,6 10110 24,5 5870 25,0 5762 21,6 9062 22,9 8554 95,6 22,2

F 170/11 9140 18,9 10300 16,9 7290 17,8 6580 23,0 4925 20,0 8962 21,0 7866 87,9 19,5

F 2127 R/11 8190 18,5 10860 20,7 8620 19,2 5760 24,8 4975 21,4 7080 23,3 7580 84,7 21,3

MEDIA EXP. 9613 19,5 11466 18,4 9629 19,9 6580 24,7 6338 21,7 9472 21,9 8848 99,3 21,1


HIBRIDUL DE PORUMB „IEZER”(Zea mays L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2012;Principalele caracteristici:- perioada de vegetaţie 131 - 136 (zile); FAO 401 - 500, semitardiv;- talia: 260 - 270 cm;- înălţimea de inserţie a ştiuletelui: 100 - 110 cm;- lungime ştiulete: 18-20 cm, cilindro-conic, cu 16-18 rânduri de boabe, MMB290-300;-tip bob: dentat, prismatic, galben;- culoare rahis: roşie;- randament în boabe: 84 %.- rezistent la secetă şi arşiţă;- rezistent la frângere şi cădere;- rezistent la tăciune şi fuzarioză;- tolerant la dăunătorii Ostrinia nubilalis şi Helicoverpa zea;- potenţial de producţie (boabe stas): 8,5-10,5 t/ha la neirigat; 11,5-14,5 t/ha lairigat;- conţinut mediu de proteină: 9,6 %;- conţinut mediu de amidon: 72,0 %;- conţinut de grăsimi: 4,5 %.Eficienţa economică:- realizează sporuri de producţie între 5 şi 10 % faţă de hibridul martor F 376.

Domeniul de aplicabilitate :- recomandat în zonele I şi II de favorabilitate pentru cultura porumbului.Beneficiari potenţiali:- societăţi comerciale, asociaţii de proprietari şi cultivatori.


Nr.crt.

Hibridul

Producţia de boabe STAS(15,5 % umiditate)

Substanţa uscată în boabe la recoltare

(%)

Plante nefrânte la recoltare

(%)

Indicele sintetic

(%/medie)Randamentul

(%)MMB(g)

Masa hectolitrică(g/100 cm³)q/ha

%/medie exp

1 E 373-4 101,8 122,3 78,7 86,1 106 82,7 295 59,52 C 385A-228 99,9 120,1 79,6 89,8 110 82,6 329 643 C 385AcmsC-134 96,6 116,0 78,6 94 116,9 82,2 315 62,24 E 351-1 95,8 115,1 79,2 97 123 81,2 283 61,65 A 452-23 91,1 109,4 79,5 91,7 107 80,8 279 60,46 A 472-1 90,9 109,2 78,7 91 102,1 81 346 57,67 Turda 332 90,3 108,5 77,6 98,9 115,1 80 326 578 HTT141 89,8 107,8 78,6 95,6 109 81,6 301 56,99 E 342-4 88,6 106,5 78,4 90,7 98,1 80 369 61,2

10 C 344cmsC-408 88,5 106,3 76,9 98,7 113 82,3 348 5711 Marius TD 86,8 104,0 77,7 93,4 97,8 78,6 282 57,512 A 471-1 86,8 104,3 80 93,9 101,9 81,9 322 61,513 C 399-24 85,9 103,2 79 86,7 90,4 77 366 62,414 D 398-1 84,4 101,5 78,6 95,4 100 84,2 282 62,315 Turda Favorit 80,6 95,5 78,2 100 108 79,1 307 65,216 C 344cmsC-476 78,9 94,8 80,9 96 97,1 79,7 296 63,417 Turda 248 74,8 89,4 78,9 95,4 91,9 78,4 273 61,718 E 229-117 73,4 88,2 80,3 96,9 91,4 77,5 312 66,619 C 385AcmsC-209 71,1 96,9 79 95,2 95,7 77,9 376 6520 Turda 201 mt 67,8 81,5 80,1 92,8 81,3 84,4 283 63,721 HTSv 3/2013 59,9 71,9 82,3 97,3 78,3 81,4 270 65,922 HTSv 10/2013 59,9 71,9 82,4 86,3 65,4 79,1 285 65,523 HTSv 7/2013 58,7 70,6 81,1 100 82,7 82,4 278 67,5

Media experienţei 82,7 100.0 79,3 94,0 99,2 80,7 310 62,0DL (P 5%) 11 13,3

Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de 60.000 plante/ha, în anul 2014

Proiectul 474/1.2.1./faza 4

Nr.crt.

Hibridul

Producţia de boabe STAS(15,5 % umiditate)

Substanţa uscată în boabe la recoltare

(%)

Plante nefrânte la recoltare

(%)

Indicele sintetic

(%/medie)Randamentul

(%)MMB(g)

Masa hectolitrică(g/100 cm³)q/ha

%/medie exp

1 A 451-3 140,9 121,1 76,9 97,3 123 80,2 287 592 A 452-80 137,4 118,1 78,9 94,7 115,6 82,1 346 64,23 A 452-36 137,3 118,0 77,3 91,9 107-6 80,5 280 60,54 E 329-10 136,4 117,3 76,1 99,4 124,6 49,8 294 60,95 A447-7 132,7 114,1 77,6 97,3 116,6 80,9 339 616 A 447-96 132,3 113,7 76,8 92,4 105,1 83 354 61,27 E 351-17 132 113,5 78,3 96,2 112,3 85,4 318 64,38 A 452-79 130,6 112,3 78,3 96,1 113,6 79,2 320 61,89 A447-58 129,4 111,3 77,7 97,4 111,9 82,7 334 62,5

10 C 385ScmsC-84 127,2 109,4 76,7 94,1 102,5 81,9 371 59,711 C 385AcmsC-149 124,6 107,1 78 90,5 96,3 79 270 63,712 C 385A-244 121,6 104,5 78,3 96,8 109,8 81,8 294 62,913 C 344-398 118,7 102,1 78,9 97,8 107,1 76,5 306 61,814 E 351-3 116,1 99,8 78,7 91,8 93,5 80,5 309 62,515 A 452-66 114 98,0 78,3 98,7 105,8 81,2 283 61,116 A 467-1 114 98,0 79 94,6 95,2 79,8 298 65,917 E 322-1 113,4 97,5 79,2 94,8 97,8 79,8 318 63,918 Turda Favorit 111,8 96,1 77,3 84,3 79,7 79,3 313 64,219 Turda 248 104,5 89,8 79,2 93,9 92,7 80 274 61,320 C 385AcmsC-201 100,7 86,6 79,3 90,2 79,5 74,7 294 64,821 HS Sv 24/2013 83,1 71,4 78,4 93,4 67,9 78,1 270 59,922 HSSv 186/2013 77,4 66,5 81,7 90,6 63,5 76,5 284 65,423 HSSv 102/2013 77,2 66,4 81,9 92,7 65,5 77,3 263 65,524 Media experienţei 118,0 100,0 78,4 94,2 99,1 78,7 305 62,5

DL (5%) 18,0 10,0

Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de 70.000 plante/ha, în anul 2014


INCDA FUNDULEA Hibrizi cu grade diferite detoleranţă la secetă


Producţiile obţinute de genotipurile de floarea-soarelui testate în perioada 2012-2014 în 4 localități (Fundulea, Livada, Lovrin, Șimnic)

0500

10001500200025003000350040004500

Prod

uctia

(kg/

ha)

F-70

8

Perfo

rmer

Sand

rina

F-91

1

HS-2

758

Alex

Dani

el

Favo

rit

HS-2

813

Venu

s

Hibridul

Fundulea Livada Lovrin Simnic Media


D1 = 45.000 pl/ha, D2 = 65.000 pl/ha, D3 = 80.000 pl/ha

Influenţa densităţii la semănat asupra producţiei de floarea-soareluiîn perioada 2012-2014, la INCDA Fundulea

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Prod

uctia

(kg/

ha

2012 2013 2014

Anul

D1 D2 D3


Producţiile realizate de hibrizii de floarea-soarelui, în anul 2013

Nr.crt. Hibridul Fundulea Livada Lovrin Șmnic Media

(kg/ha)1 F-708 4227 3247 4040 2842 35892 Performer 4200 3164 4030 2679 35183 F-911 4215 3192 3890 2629 34824 HS-2758 3856 3864 3630 2487 34595 HS-4501 4100 3252 3960 2290 34016 Venus 4098 3293 3870 2278 33857 Sandrina 4005 3071 3870 2524 33688 F-225 3754 3408 3560 2726 33629 Alex 4100 3102 4050 2138 3348

10 Favorit 3970 2922 3860 2400 328811 Daniel 3800 3092 3670 2573 328412 HS-2813 3785 3004 3610 2670 326713 Flordani 4205 2475 4060 2291 325814 HS 4502 4185 2585 4210 2046 325715 HS 4503 3840 3172 3630 2173 3204

Media (kg/ha) 4023 3123 3863 2450 3365DL 5% 176 182 125 145 157


Raportul dintre producţia obţinută în anul 2012 şi 2013 la hibrizii de floarea-soarelui testaţi la INCDA Fundulea şi SCDA Şimnic

INCDA FUNDULEA SCDA ȘIMNIC

Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport 2012/2013

Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport 2012/2013

2012 2013 2012 2013

Daniel 2110 3800 0,56 Alex 990 2138 0,46

F-708 2309 4225 0,55 Daniel 1147 2573 0,45F-225 2079 3754 0,55 F-708 1220 2842 0,43F-911 2283 4215 0,54 F-911 1119 2629 0,43Performer 2189 4200 0,52 Performer 1112 2679 0,42Venus 2112 4098 0,52 Sandrina 1047 2524 0,41Favorit 2056 3970 0,52 Favorit 967 2400 0,4Alex 2059 4100 0,50 Venus 881 2278 0,39Sandrina 1980 4005 0,49 HS-2813 1002 2670 0,38HS-2813 1853 3785 0,49 HS-2758 926 2487 0,37HS-2758 1850 3856 0,48 F-225 918 2726 0,34Media 2080 4001 0,52 Media 1030 2541 0,41


Hibrizi noi de floarea-soareluiINCDA Fundulea - 2013


HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI „FUNDULEA – 708”(Helianthus annuus L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2011Principalele caracteristici:- hibridul simplu, de floarea-soarelui,Fundulea 708 are talia medie aplantelor;- foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis;- florile de culoare galben-intens, iar calatidiul mijlociu-mare, convex, semi-înclinat;- sâmânţa de mărime mijlocie, culoarea gri închis-neagră cu dungi uşorvizibile şi formă ovoid-alungită;- masa hectolitrică 38-40kg/hl;- masa a o mie de boabe 69-71g;- conţinutul mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-51%;- hibridul semitardiv Fundulea 708 este rezistent la secetă şi arşiţă;- este un hibridrezistent la Plasmopara helianthi, tolerant la Sclerotiniasclerotiorum şi Phomopsis helianthis;- are potenţialridicat de producţie: 3800-4000kg/ha;- are o foarte bună plasticitate ecologică:- realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, cât şila prepararea margarinei;- are grad ridicat de autofertilitate 65-70%;

Eficienţa economică:- are capacitatea de a valorificacondiţii diferite de mediu şisuportă densităţi mari având orezistenţă foarte bună la cădereşi frângere, realizează sporuride producţie faţă de hibriziimartor Performer şi Favorit înaceleaşi condiţii tehnologice.Domeniul de aplicabilitate:- agricultură, pentru producţiade seminţe, este recomandatpentru toate zonele de cultură,cu excepţia celori nfestateculupoaie.Beneficiari potenţiali:- societaţi comerciale, asociaţiide proprietari, cultivatoriparticulari.


HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI „FUNDULEA – 911”(Helianthus annuus L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEAAnul înregistrării: 2012Principalele caracteristici:- hibrid simplu de floarea-soarelui cu talia medie a plantelor;- foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis;- are florile de culoare galben-intens;- calatidiul mijlociu-mare, convex, semi-înclinat;- sâmânţa de mărime mijlocie, de culoare gri închis-neagră cu dungi uşor vizibileşi formă ovoid-alungită;- masa a o mie de boabe 60-65g;- masa hectolitrică 38-42kg/hl;- are un conţinut mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-52%;- Fundulea 911 este un hibrid precoce, rezistent la manǎ, rezistent la pǎtareabrunǎ şi frângerea tulpinii;- are un potenţial de producţie de 3.600-.3900 kg/ha;- o însuşire foarte importantă a hibridului Fundulea 911 este rezistenţa la secetăşi arşiţă;- are o foarte bună plasticitate ecologică;- realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, cât şi laprepararea margarinei;- are un grad ridicat de autofertilitate 60-70%;- este recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate culupoaie.

Eficienţa economică:- are capacitatea de a valorificacondiţii diferite de mediu şisuportă densităţi mari având orezistenţă foarte bună la cădere şifrângere, realizează sporuri deproducţie faţă de hibrizii martorPerformer şi Favorit în aceleaşicondiţii tehnologice.Domeniul de aplicabilitate:- agricultură, pentru producţia deseminţe, este recomandat pentrutoate zonele de cultură, cuexcepţia celor infestate cu lupoaie.Beneficiari potenţiali:- societaţi comerciale, asociaţii deproprietari, cultivatori particulari.



Hibridul F911- rezistent la secetă

Nr.crt Denumirea soiului

Producţia

Kg/ha %

1 Malina TD 3087 171,92 Daciana 2879 160,33 Columna 2859 159,14 T 26-6112 2845 158,45 T 97-8025 2722 151,56 Larisa TD 2674 148,87 Darina TD 2541 141,48 T 25-6064 2530 140,99 Onix 2492 138,7

10 Triumf 2481 138,111 T 21-2798 2479 13812 T 97-8076 2472 137,613 T 21-2847 2449 136,414 Felix 2412 134,315 Eugen 2365 131,616 Cristina TD 2352 130,917 T 21-2728 2346 130,618 T 21-3022 2301 128,119 Romanesc 99 2236 124,520 Carla TD 2196 122,221 Danubian 2177 121,222 Safir 2130 118,623 Perla 1913 106,524 Diamant 1796 10025 Agat 1785 99,4

Media 2421 135

Rezultatele de producţie obţinute la soiurile şi liniile de soia, la SCDA Turda, în anul 2014


SOIUL DE SOIA „CRISTINA TD”(Glycine max L.)

Anul înregistrării: 2012−soiul de soia Cristina TD a fost obţinut prin hibridare simplă urmată de selecţie individualărepetată în populaţia hibridă Zefir x Lena;−soi timpuriu de soia, aparţine grupei de maturitate 00, cu o perioadă de vegetaţie de 124zile, are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată;−talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 100 (75-127) cm, iar înalţimea de inserţiea primelor păstăi bazale este de 17 (15-19) cm;−pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens;−floarea este de culoare violetă, bobul are forma ovoidală şi culoarea galbenă, hilul este deculoare galbenă (boldit);−boabele sunt de mărime mare, masa a 1000 de boabe este în medie 170 (148-184)grame.Caracteristici fiziologice:−soiul de soia Cristina TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturareasociată cu înălţimea de inserţie a păstăilor bazale conferă soiului o bună pretabilitate larecoltatul mecanizat;− în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonasglycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotiniasclerotiorum).Capacitatea de producţie:−soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat, producţia maximă de4.890 kg/ha, înregistrată în anul 2010, la CTS Negreşti.Calitatea:−Cristina TD se remarcă prin indici de calitate superiori, cu un conţinut în proteine de41,3% şi conţinut în grăsimi de 20,4 %;Zona de cultură:−soiul Cristina TD este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din CâmpiaTransilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.


SOIUL DE SOIA „MĂLINA TD” (Glycine max L.)

Anul înregistrării: 2012−soi timpuriu de soia din grupa de maturitate 00, cu o perioada de vegetaţie de 123 zileobţinut prin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridăAmurskaja x Simson;−are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată;−talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 101 (72-128) cm şi înalţimea de inserţie aprimelor păstăi bazale este de 17 (15-18)cm;−pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens,floarea este de culoare violet;−boabele au formă sferic-turtită şi culoarea galbenă;−hilul este de culoare maro, iar masa a 1000 de boabe este în medie 134 (118-146)g.Caracteristici fiziologice:−soiul de soia Mălina TD este rezistent la cădere şi scuturare;− în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonasglycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotiniasclerotiorum).Capacitatea de producţie:−soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat (4.305 kg/ha) pentrugrupa de maturitate din care face parte, realizând sporuri de producţie cuprinse între 4-14% faţă de martorul din reţeaua ISTIS, soiul Onix;−se caracterizează prin stabilitatea producţiei şi plasticitate ecologică.Calitatea:−Mălina TD se remarcă prin indici de calitate superiori, cu un conţinut în proteine de 41,2 %şi conţinut în grăsimi de 20,4 %.Zona de cultură:− este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei,Moldova şi Câmpia de Vest.


SOIUL DE SOIA „CARLA TD”(Glycine max L.)

Anul înregistrării: 2013−soi timpuriu de soia din grupa de maturitate 00, cu o perioadă de vegetaţie 124 zile obţinutprin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridă HL 20 x ISZ;−Carla TD se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi -determinată, talia plantei foarte înaltă, cu o înălţime medie de 100 cm, înălţimea medie deinserţie a păstăilor bazale de 17 cm;−frunza este ovată, de culoare verde deschis, culoarea florilor este violet, bobul este sfericde culoare galbenă;− culoarea a hilului este maro, iar media masei a 1000 de boabe este de 165 grame.Caracteristici fiziologice:−Carla TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, care asociată cuînălţimea de inserţie a păstăilor bazale, conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatulmecanizat;−în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonasglycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezisten la putregaiul alb (Sclerotiniasclerotiorum).Capacitatea de producţie:−soiul Carla TD a realizat un spor mediu de producţie de 9 % faţă de soiul martor Onix, înaceleaşi condiţii tehnologice, având un potenţial de producţie de 4.300 kg/ha.Calitatea:−cu un conţinut în proteină de 41,7 % soiul Carla TD este considerat soiul cu cel mai mareconţinut în proteină dintre soiurile create la SCDA Turda, în timp ce conţinutul în grăsimieste de 20,4%.Zona de cultură:−este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei,Moldova şi Câmpia de Vest.


SOIUL DE SOIA „LARISA”(Glycine max L.)

Anul înregistrării: 2013−este cea mai recentă creaţie a SCDA Turda, în domeniul ameliorării soiei timpurii;−cu o perioadă de vegetaţie de 124 zile este un soi timpuriu de soia din grupa de maturitate 00,obţinut prin hibridare urmată de selecţie individuală repetată în populaţia hibridă a liniilor T97- 8113x T97- 8110;−Larisa se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată;−are o înălţime medie de 106 cm şi se încadrează în grupa soiurilor cu talie înaltă, la fel ca şi soiulOnix.− înălţimea de inserţie a păstăilor bazale, caracter deosebit de important pentru reducereapierderilor la recoltare, este, în medie, de 17 cm, practic la nivelul soiurilor cultivate în prezent,soiuri apreciate şi din punct de vedere al acestui caracter;−pubescenţa este cenuşie, floarea este violet, păstaia este de culoare maro deschis, bobul ovoidalcu hilul de culoare maro închis;− masa a 1000 boabe este, în medie, de 155 grame.Caracteristici fiziologice:−rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, însoţită de o înălţime foarte bună de inserţie apăstăilor bazale, conferă noului soi pretabilitate superioară la recoltatul mecanizat, în condiţii depierderi minime;−în condiţii de infecţie naturală, soiul Larisa TD este foarte rezistent la bacterioză şi mană, şirezistent la sclerotinia (Sclerotinia sclerotiorum).Capacitatea de producţie:−noul soi se caracterizează printr-un potenţial de producţie ridicat (4.870 kg/ha), practic la nivelulsoiului Cristina TD, depăşind net atât soiurile cultivate în prezent cât şi noile creaţii.Calitatea:−cu un conţinut în proteină în medie de 41,1% soiul Larisa se situează la nivelul soiurilorcomerciale create la SCDA Turda;− conţinutul în grăsimi este de 20,7%.Zona de cultură:−este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şiCâmpia de Vest.


Soiul

Substanţă uscată Proteină brută

t/ha % Mt. % S.U. kg/ha % Mt.

F2220-12 16,9 110,0 21,13 3571 112,7

CEZARA 16,7 108,5 21,34 3558 112,3

F2225-12 16,8 109,3 21,17 3555 112,2

Sandra 16,5 107,5 21,30 3519 111,1

Catînca 16,5 107,6 21,21 3507 110,7

TEODORA 16,8 109,1 20,80 3487 110,1

F2209-12 16,0 104,2 21,70 3474 109,7

Roxana 16,6 107,8 20,70 3429 108,3

Madalîna 16,2 105,5 21,04 3412 107,7

Daniela 16,1 104,6 21,07 3386 106,9

F2210-12 16,2 105,4 20,62 3340 105,4

Mihaela 15,9 103,8 20,91 3334 105,3

Magnat Mt.) 15,4 100,0 20,61 3168 100,0

Media 16,4 106,4 21,0 3442 108,7

Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de soiurile de lucernă în anul 2013, la INCDA Fundulea


VariantaSubstanță uscată Proteină brută

CARACAL FUNDULEA Media % Mt % PB(din SU)

PBkg/ha % Mt.

F 2209-12 18,8 16,0 17,5 114,1 20,42 3553 117,8

F 2225-12 18,4 16,5 17,4 114,4 20,34 3549 117,7

ROXANA 17,4 16,4 16,9 110,8 20,20 3414 113,2

F 2220-12 17,3 16,7 17,0 111,5 20,04 3407 112,9

SANDRA 17,9 16,1 17,0 111,5 19,81 3368 111,6

F 2210-12 16,8 16,1 16,5 107,9 20,16 3316 109,9

MĂDĂLINA 16,7 15,8 16,3 106,6 20,18 3279 108,7

CATINCA 16,2 16,1 16,2 105,9 19,99 3228 107,0

DANIELA 16,7 15,6 16,2 105,9 19,21 3112 103,2

MAGNAT 15,3 15,2 15,3 100,0 19,78 3016 100,0

Media 17,2 16,1 16,6 108,9 20,0 3324 110,2

Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de noi soiuri de lucernă la INCDA Fundulea şi SCDA Caracal în perioada 2012-2014


Producţia de substanţă uscată şi proteină brută şi relaţia dintre acestea la noile soiuri de lucernă testate în perioada 2012-2014 (media INCDA Fundulea şi SCDA Caracal


Nr. crt. Varianta 2012t/ha

2013t/ha

2014t/ha

Mediat/ha %

1 F 2209-12 58,8 103,3 119,0 93,7 121,7

2 F 2225-12 60,6 98,1 117,0 91,9 119,4

3 SANDRA 58,8 93,3 114,3 88,8 115,4

4 ROXANA 56,1 94,3 112,7 87,7 113,9

5 F 2220-12 58,8 88,2 108,3 85,1 110,6

6 F 2210-12 57,1 90,6 105,1 84,3 109,5

7 DANIELA 54,3 88,3 109,3 84,0 109,1

8 MĂDĂLINA 54,0 89,0 103,9 82,3 106,9

9 CATINCA 55,5 84,6 101,7 80,6 104,7

10 MAGNAT 51,1 82,2 97,6 77,0 100,0

Media 56,5 91,2 108,9 85,5 111,1

Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada 2012-2014, în condiții de irigare

Masă verde


Nr. crt. Varianta 2012t/ha

2013t/ha

2014t/ha

MEDIAt/ha %

1 F 2209-12 11,8 19,2 25,4 18,8 122,6

2 F 2225-12 12,2 18,3 24,8 18,4 120,2

3 SANDRA 11,7 17,5 24,6 17,9 117,0

4 F 2220-12 11,8 17 23,0 17,3 112,6

5 ROXANA 11,0 17,6 23,7 17,4 113,7

6 F 2210-12 11,3 16,8 22,2 16,8 109,3

7 MĂDĂLINA 11,3 16,6 22,1 16,7 108,7

8 DANIELA 10,6 16,4 23,0 16,7 108,7

9 CATINCA 11,0 15,9 21,8 16,2 105,9

10 MAGNAT 9,7 15,6 20,7 15,3 100,0

Media 11,2 17,1 23,1 17,2 111,9

Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada 2012-2014, în condiții de irigare

Substanță uscată


Nr.crt VariantaMasă verde (t/ha) Substanță uscată (t/ha) Media

2012 2013 2014 2012 2013 2014 m.v. s.u.1 MĂDĂLINA 19,64 16,64 70,99 4,79 4,06 14,02 35,8 7,6

2 F 2220 – 12 18,84 16,87 71,43 4,59 4,11 14,10 35,7 7,6

3 F 2225 - 12 19,29 16,29 71,22 4,68 3,97 14,06 35,6 7,6

4 ROXANA 19,12 16,12 70,85 4,66 3,95 13,99 35,4 7,5

5 F 2210 – 12 19,11 16,02 70,78 4,66 3,91 13,98 35,3 7,5

6 DANIELA 19,22 16,08 68,85 4,68 3,92 13,59 34,7 7,4

7 F 2209 – 12 18,93 15,43 69,77 4,62 3,76 13,68 34,7 7,4

8 SANDRA 19,02 15,71 68,61 4,64 3,83 13,54 34,4 7,3

9 CATINCA 18,99 15,35 68,92 4,63 3,74 13,61 34,4 7,3

10 MAGNAT 17,29 14,37 61,46 4,22 3,51 12,14 31,0 6,6

Producția de furaj realizată de noi soiuri de lucernă în perioada 2012-2014, SCDA Șimnic


Nr.crt VariantaProducția (kg/ha) Media

2012 2013 2014 kg/ha

1 MĂDĂLINA 369 358 497 408

2 F 2220 – 12 362 349 494 402

3 ROXANA 357 346 492 398

4 F 2210 – 12 347 357 488 397

5 F 2225 - 12 349 331 492 391

6 SANDRA 351 341 478 390

7 F 2209 – 12 338 347 481 389

8 CATINCA 344 329 489 387

9 DANIELA 343 325 482 383

10 MAGNAT 316 303 441 353

Producța de sămânță realizată de noi soiuri de lucernăîn perioada 2012-2014, SCDA Șimnic


Nr.crt VariantaMasă verde Substanță uscată Samânță

t/ha % t/ha % kg/ha %1 F 2210 T- 12 79,58 119 15,93 119 532 114

2 F 2113-09 78,45 117 15,70 117 519 111

3 Mădălina 77,48 115 15,51 115 525 112

4 Mihaela 76,84 115 15,38 115 529 113

5 Roxana 76,82 115 15,38 115 518 111

6 F 2112-09 76,72 114 15,36 114 520 111

7 F 2210 P-12 76,67 114 15,35 114 524 112

8 Catinca 75,63 113 15,15 113 521 111

9 Sandra 74,98 112 15,02 112 514 110

10 Daniela 74,16 111 14,85 111 509 109

11 Magnat (Mt) 67,06 100 13,43 100 468 100

Producția de furaj și sămânță la noi soiuri de lucernă, anul II, SCDA Șimnic


SOIUL DE LUCERNĂ „TEODORA”(Medicago sativa L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEAAutori: Maria Schitea, Teodor MarturaAnul înregistrării: 2013Principalele caracteristici:-soi sintetic, semitardiv, are plantele de taliemediela înflorit;-inflorescenţa este un racem de formă oval-globulară, florile sunt deculoare albastru-violet, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au ofrecvenţă redusă, sămânţa are M.M.B în jur de 2,0 g;-are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bunăperenitate;-este rezistent la boli şi iernare;-valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1416 kcal energie netă,1,0 unităţi nutritive carne, 71% coeficient de digestibilitate);-conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 22 % P.B, laîmbobocit;-perenitate foarte bună: 3-5 ani.Eficienţa economică:-soiul Teodora are un potenţial ridicat de producţie la furaj, 19-22 t/hasubstanţă uscată în tehnologia intensivă și 10-15 t/ha substanţă uscatăîn tehnologia clasică;-Teodora este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică problemespeciale faţă de celelalte soiuri, producâ 600-860 kg/ha sămânţă.

Domeniul de aplicabilitate:- destinat furajării animalelorca masă verde sau conservat;- soiul este recomandat încultură pură şi în amestec cugraminee perene.Beneficiari potenţiali:- crescătorii de animale dintoate zonele de cultură alucernei.


SOIUL DE LUCERNĂ „CEZARA”(Medicago sativa L.)

Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOLĂ-FUNDULEAAutori: Maria Schitea, Teodor MarturaAnul înregistrării: 2013Principalele caracteristici:-soi sintetic, semitardiv care are plantele de talie medie la înflorit;-inflorescența este un racem de formă oval-globulară, florile sunt de culoarealbastru-violet foarte închis, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au ofrecvenţă redusă;-sămânţa are M.M.B înjur de 2,0 g;-are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bunăperenitate;-este rezistent la boli şi iernare;-valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1441 kcal energie netă, 1,02unităţi nutritive carne, 72% coeficient de digestibilitate);-conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 21,62 % , laîmbobocit;-perenitate foarte bună: 3-5 aniEficienţa economică-soiul Cezara are un potenţial ridicat de producţie la furaj, 19-21 t/hasubstanţă uscată în tehnologia intensivă și 10-15 t/ha substanţă uscată întehnologia clasică;-Cezara este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică problemespeciale faţă de celelalte soiuri, produce 600-870 kg/ha sămânţă.

Domeniul de aplicabilitate:‐ destinat furajării animalelorca masă verde sau conservat;‐ soiul este recomandat încultură pură şi în amestec cugraminee perene.Beneficiari potenţiali:‐ crescătorii de animale dintoate zonele de cultură alucernei.


Anul II de vegetație, 2012

Anul III de vegetație, 2013Soiuri de lucernă:

DanielaMădălinaSandraCatincaRoxanaTeodoraCezaraF2104-09F2105-09F2111-09F2112-09F2113-09

Cercetările efectuate în domeniul tehnologiei plantelor furajere au fost orientate în scopul stabilirii unor combinaţii de amestecuri între lucernă, golomăț şi trifoi de Alexandria, incluzând în testare ultimele soiuri înregistrate, precum şi soiuri de perspectivă care să asigure o mai bună valorificare a fertilităţii solului, în condiţiile unui regim deficitar în precipitaţii.

Soiuri de: Trifoi de Alexandria- Viorel Golomăț - Marius

Anul I de vegetație, 2011

Anul IV de vegetație, 2014

Soiuri Raporturi de semanat, kg/ha Producția de substanță uscată, t/ha

de lucernă Lucernă Tr. Alex Golomăţ Anul I Anul II Anul III Anul IV Media % Dif+- Semnif

Teodora20 - - 6.8 10.7 16.4 12.2 11.5 108 0.9 X

16 4 5 7.7 11.7 17.2 13.1 12.4 117 1.8 XXX

Cezara 20 - - 6.5 10.1 16.2 12.7 11.4 108 0.8 X

16 4 5 7.6 12.6 17.1 12.9 12.6 119 2.0 XXX

Mădălina 20 - - 6.5 9.2 15.9 12.6 11.1 105 0.5

16 4 5 7.3 11.9 17.1 13.1 12.4 117 1.8 XXX

Sandra 20 - - 6.5 10.1 15.8 12.7 11.3 107 0.7

16 4 5 7.5 12.5 16.4 13.1 12.4 117 1.8 XXX

Roxana 20 - - 6.4 10.4 15.6 12.5 11.2 106 0.6

16 4 5 7.8 11.1 16.8 13.1 12.2 115 1.6 XXX

Catinca 20 - - 6.4 10.8 16.0 12.0 11.3 107 0.7

16 4 5 7.3 11.2 17.0 12.8 12.1 114 1.5 XXX

F2113-09 20 - - 6.5 9.8 16.3 12.8 11.4 108 0.8 X

16 7.4 11.9 17.3 12.9 12.4 117 1.8 XXX

F2112-09 20 - - 6.4 9.9 16.4 12.6 11.3 107 0.7

16 4 5 7.5 11.8 17.0 12.8 12.3 116 1.7 XXX

F2105-09 20 - - 6.6 9.6 16.5 12.5 11.3 107 0.7

16 4 5 7.6 11.4 17.3 12.9 12.3 116 1.7 XXX

F2104-09 20 - - 6.4 9.7 16.0 12.8 11.2 106 0.6

16 4 5 7.4 10.7 16.9 12.8 12.0 113 1.4 XX

F2111-09 20 - - 6.5 9.7 15.8 12.3 11.1 105 0.5

16 4 5 7.6 12.1 16.7 12.6 12.3 116 1.7 XXX

Daniela (Mt.)20 - - 6.2 9.0 15.4 11.9 10.6 100 - -

16 4 5 7.3 11.0 16.2 12.7 11.8 111 1.2 XX

Rezultate privind comportarea unor soiuri noi de lucernă, în cultură pură şi în amestec cu golomăţ şi trifoi de Alexandria semănate primăvara, în regim neirigat. Media anilor I-IV de vegetaţie, 2011-2014

Producţia de masă verde şi substanţă uscată realizată de soiurile de trifoi roşu create şi testate la SCDA Livada, în anul 2013


VariantaMasă verde Substanță

uscată

t/ha % Mt t/ha % Mt.

Sătmărean 42,1 109 8,1 114

Syn 5-08 41,7 108 8,2 115

Syn 2-08 41,5 107 8,0 113

Livada Sara 41,1 106 7,9 111

Livada Ralu 39,7 103 7,7 108

Marga Liv 38,3 99 7,2 101

Rotrif (Mt) 38,7 100 7,1 100

DL 5% 1,5 0,7

SOIUL DE TRIFOI ROŞU „MARGA LIV”(Trifolium Pratense L)

Unitatea elaboratoare: STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ LIVADA

Autor: Floare Moisa

Anul înregistrării: 2011

Principalele caracteristici:- soi sintetic diploid, semiprecoce, are plantele de talie medie la înflorit,tulpini lipsite de perozitate;- inflorescenţa este un capitul, florile sunt de culoare roz-roşu, iar cele deculoare roşie au o frecvenţă redusă, capitulele duble sunt în proporţie de18-25%, sămânţa are MMB în jur de 1,8 g;- are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate;- este rezistent la boli şi iernare;- conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 18% PB, la îmbobocit;- perenitate foarte bună 2-3 ani.

Eficienţa economică:- soiul Marga Liv are un potenţial bun de producere a furajului dar seremarcă si prin o foarte bună capacitate de producere a seminţei. Înmedie, pe 3 ani a produs 478 kg/ha sămânţă.

Domeniul de aplicabilitate:- destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat;- soiul este recomandat în cultură pură şi în amestec cu graminee perene.Beneficiari potenţiali:-crescătorii de animale din toate zonele de cultură a trifoiului roşu.


Condiţiile climatice ale anilor de experimentare, 2012-2014, au permis, prin testările efectuate din unelelocalităţi din reţeaua ecologică, dar şi prin testările artificiale realizate la INCDA-Fundulea, aprecierea niveluluide rezistenţă la secetă, la genotipurile de cereale, oleaginoase şi plante furajere.

Nivelul producţiilor la soiurile/hibrizii testate au fost în strânsă dependenţă cu gradul de aprovizionare a soluluicu apă în perioda de vegetaţie şi mai ales în perioadele de consum maxim.

La grâu, în medie pe localităţile de testare din sudul şi vestul ţării, genotipurile care a avut producţiile cele maistabile şi care au realizat sporurile cele mai mari faţă de soiul martor Dropia, au fost soiurile FDL Miranda şiGlosa şi soiul recent înregistrat Pajura.

Pentru Trasilvania şi Moldova, s-au remarcat cu sporuri semnificative de producţie faţă de martor, soiurileLitera, Izvor, FDL Miranda şi Glosa precum şi liniile de perspectivă, Rovine şi Pajura, create la Fundulea şiliniile T54-01 şi T42-04, obţinute la Turda. Este de subliniat că soiurile create la Fundulea Glosa, Izvor, FDLMiranda şi Litera, confirmă capacitatea lor de a realiza producţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile câtşi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu.

Rezultatele de producţie din zonele afectate de secetă la desprimăvărare, mai ales în unele zone din Oltenia,au confirmat rezistenţa foarte bună la secetă a soiului Izvor, soi care în aceste condiţii a depăşit cu sporurisemnificative de producţie toate celelate soiuri din experienţe.

La triticale, producţiile medii, pe întreaga reţea ecologică de testare, au fost superioare celor realizate de grâu;genotipurile care au realizat producţii medii pe ţară cele mai mari, au fost soiurile Mezin, Haiduc şi Negoiu şiliniile Rotric, 07320T1-1, 07019T1-1 și Sitar, soiuri şi linii de tip intensiv, cu foarte bună adaptabilitate lacondiţiile specifice din ţara nostră.

ConcluziiProiectul 474/1.2.1./Raport final

Cercetările în domeniul porumbului, în scopul identificării de noi genotipuri productive, cu o bunăadaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic, s-au efectuat în 8 centre (INCDA-Fundulea, SCDATurda, SCDA Valu Traian, SCDA Albota, SCDA Lovrin, SCDA Livada, SCDA Brăila şi SCDA Şimnic).

La Fundulea s-au obţinut cele mai mari producţii, din reţeaua de testare, în anul 2013, în medie 11505kg/ha boabe la hibrizii semitimpurii şi 12479 kg/ha la hibrizii mijlocii. S-au evidenţiat hibrizii semitimpurii: F891 R/09 (12960 kg/ha) şi F 1115 R/09 (12537 kg/ha), iar dintre hibrizii mijlocii s-au remarcat F 13616 A/08(14128 kg/ha) şi F 59/09 (13332 kg/ha) hibrid aflat în testare la ISTIS an II.

Este de subliniat că multe genotipuri noi create la Fundulea, confirmă capacitatea lor de a realizaproducţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile cât şi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu,comparabile cu ale hibridului martor Olt, hibrid apreciat de fermieri pentru rezistența foarte bună lasecetă.

Progresul genetic înregistrat în ameliorarea porumbului la SCDA Turda fost concretizat prin înregistrarea înCatalogul oficial a urmatorilor trei hibrizi: Turda 248 (2012), Marius TD (2013) şi Turda 332 (2014). Aceştihibrizi se caracterizeazã printr-un potenţial de producţie ridicat (peste 10 t/ha în condiţii optime de cultura),o foarte bunã adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic (temperaturi scãzute la semãnat, secetãşi o foarte bunã rezistenţã la boli). Sunt recomandaţi pentru a se extinde în zona I şi II de culturã aporumbului din Transilvania şi Moldova.

În condiţiile pedoclimatice din vestul ţării, respectiv la SCDA Lovrin şi SCDA Livada producţiile medii au fostsensibil egale, la hibrizii mijlocii 7853 kg/ha la SCDA Lovrin şi 7739 kg/ha la SCDA Livada, respectiv 7924kg/ha şi 7120 kg/ha la hibrizii semitimpurii. Producţii mari s-au înregistrat la SCDA Albota, de 8921 kg/ha lahibrizii semitimpurii şi 9992 kg/ha la hibrizii mijlocii.Pentru zona Olteniei, unde seceta a fost prezentă atât în anul 2012 cât și în anul 2013, s-au remarcat cusporuri semnificative de producţie faţă de martor, hibrizii de porumb: F 1011 R/09 (4960 kg/ha), F 100/11(4710 kg/ha) şi F 230/06 (4960 kg/ha).


Hibrizii de floarea-soarelui, creaţi la INCDA Fundulea şi testaţi în 4 staţiuni, în condiţii climatice diferite(Fundulea, Lovrin, Livada şi Şimnic), au avut o comportare foarte bună, producţiile medii au fost cuprinse înanii favorabili (2013-2014), între 2.500 kg/ha la Şimnic şi 4.000 kg/ha la Fundulea. S-au remarcat hibrizii F 708, F 910, HS 2758 şi HS 4501, prin producţii ridicate de sămânţă ca urmare aunei bune toleranţe la perioadele de stres hidric şi termic.

În experimentările efectuate la cultura de soia, la SCDA Turda, producțiile au oscilat foarte mult în funcțieatât în functie de condițiile anului climatic cât și de genotip, astfel au fost cuprinse între 1500 - 3000 kg/ha. S-au remarcat următoarele soiuri: Carla TD, Darina TD, Malina TD, Larisa TD şi linia T26-6112.

La lucernă în cultură pură au fost identificate 4 soiuri sintetice noi (Teodora, Cezara, F 2225-12, F 2209-12), genotipuri ce au realizat producţii mari de furaj (16,7-16,9 t/ha S.U.) cu un conţinut ridicat în proteinăbrută (peste 20%), respectiv au produs 3400-3600 kg/ha proteină, spor 10 -12%, faţă de soiul martorMagnat.

Soiurile noi de lucernă pe lângă rezistenţã foarte bunã la secetă, rãspund foarte bine la condiţiile deintensivizare, irigare şi semãnatul toamna, variantă tehnologică în care au produs peste 100 t/ha masã verde(20-25 t/ha substanță uscată).

Testarea soiurilor de lucernă în amestec cu trifoiul de Alexandria, golomăţul şi raigrasul hibrid pe parcursula patru ani (2011-2014) a pus în evidenţă competitivitatea foarte bună a următoarelor genotipuri: Teodora,Cezara, Mădălina, Sandra, F2111-09, F2112-09, F2113-09, F2105-09; acestea s-au evidenţiat prin sporuride producție cuprinse între 15 şi 20 % faţă de cultura pură de lucernă.

La trifoiul roşu, prin producţii ridicate de furaj şi sămânţă s-au remarcat soiurile Sătmărean, Livada Sara,Syn2-08 și Syn5-08, care au realizat producţii de masă verde, superioare martorului Rotrif cu 6-9%, producţiide substanţă uscată mai mari față de martor cu 11-15%, asigurate statistic şi o producţie de 400-800 kg/hasămânţă.


Cercetările efectuate în cadrul proiectului au avut drept scop îmbunătăţirea unor secvenţe tehnologice lagrâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernă s-au axat pe studiul influenţei genotipului, epocii de semãnat,fertilizãrii şi densitãţii de semãnat.

Ca urmare a progresului genetic obținut pentru creşterea productivităţii şi calităţii recoltelor, dar mai ales aadaptabilităţii noilor creaţii, la factorii de mediu biotic şi abiotic, în contextul schimbărilor climaticeprognozate în expermentările efectuate s-au evidenţiat noi soiuri/hibrizi în diferite condiţii de culturã, ladiferite epoci de semănat, nivele de fertilizare sau densităţi de semănat.

Ca urmare a încălzirii globale care s-a înregistrat în ultima perioadã, prin producţiile realizate, epoca adoua de semănat la grâu, orz şi triticale, s-a dovedit a fi superioară epocii întâi; aceasta presupune odecalare cu cca 10 zile pentru fiecare specie, în funcţie de condițiile specifice fiecărei zone.

La grâu, orz şi triticale s-au remarcat noi soiuri printr-un nivel superior de valorificare a fertilizării cu azot,exemplu la grâu, soiurile FDL Miranda, Glosa şi Izvor, la triticale, soiurile Negoiu şi Haiduc, iar la orz, soiurileSmarald, Ametist şi Artemis. La porumb, s-a evidenţiat hibridul Iezer cu o foarte bună reacţie la semănatul timpuriu, la o densitate de50.000 pl./ha, în anii cu deficit hidric şi 70.000 pl./ha, în anii relativ normali ca nivel al precipitaţiilor, pentruaceastã specie. La floarea-soarelui, s-a remarcat noul hibrid Fundulea 708 printr-o foarte bună rezistenţă la secetă, ladensitatea de 65.000 pl/ha, semănat în epoca întâi. Atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, genotipurile testate, prin producţiile realizate, au doveditpretabilitate la semănatul devreme şi au avut un grad ridicat de valorificare al substanţelor nutritive din sol,atât în condiţii optime de cultură, cât şi în condiţii de secetă.

Noile soiuri de lucernă, Cezara şi Teodora, testate în amestecuri furajere cu trifoiul de Alexandria şigolomăţul, s-au remarcat a fi competitive pentru cultura în amestec, chiar şi în condiţii de neirigare, în sudulţării, realizând sporuri de producţie considerabile faţă de cultura pură.


Alegerea genotipului cel mai potrivit şi respectiv, adaptat fiecărei zone de cultură,poate aduce sporuri considerabile de recoltă, aceasta fiind veriga tehnologică cea maiprogresivă, deoarece nu presupune costuri de producţie suplimentare.

Pentru cerealele de toamnă, trebuie decalată cu cca 10 zile epoca de semănat faţăde epoca optimă stabilită în cercetările anterioare, diferenţiat în funcţie de specie şizona de cultură.

Pentru culturile de primăvară, semănatul trebuie efectuat cât mai devreme, pentru omai bună valorificare a rezervei de apă existentă în sol, cu condiţia de a se ţine contde cerinţele fiecărei specii şi genotip, pentru germinare, în funcţie de evoluţiatemperaturii solului.

Densitatea trebuie stabilită în funcţie de rezerva de apă din sol, acumulată înperioada rece a anului, de cerinţele genotipului (grupa de precocitate) şi de prognozameteorologică pentru anul respectiv, în condiţii de neirigare.

Pentru realizarea unor producţii ridicate, trebuie asigurat, desigur necesarul deîngrăşăminte şi aplicat astfel încat să se realizeze o cât mai bună valorificare aacestuia.


Dintre elementele de tehnologie studiate,trebuie reţinute următoarele:

Cultura

Suprafaţa previzibilã de

aplicare a rezultatelor (ha)

UDESpor

de prod. (%)

Spor total( nr. UDE)

Valoare totalã Euro

Profit (lei)

Grâu 600.000 104.400 5 5.220 6.264.000 28.055.203Porumb 200.000 48.200 5 2.410 2.892.000 12.952.690

Floarea-soarelui 100.000 19.800 5 990 1.188.000 5.320.814Lucernã 50.000 14.750 5 738 885.600 3.966.425

Beneficiile preconizate a se obţine prin aplicarea rezultatelor obţinute:- creşterea nivelului mediu al recoltelor pe suprafeţele pe care se vor aplica rezultatele cercetarilor, cu cca.

5%, datorită utilizării celor mai adecvate şi performante genotipuri (soiuri şi hibrizi).Beneficiile şi profitul estimat în UDE (unitatea de dimensiune economică, 1200 Euro) la aplicarea

rezultatelor scontate:-ţinând cont de numãrul mare de specii la care s-au desfãşurat cercetãrile prezentãm profitul estimat la

grâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernã. Acestea au urmãtorii coeficienţii de transformare în UDE: grâu = 0,174UDE, porumb = 0,241UDE, floarea-soarelui = 0,198 UDE, lucernã = 0,295 UDE. 1euro = 4,4788lei/15.012.2014

Suprafaţa previzibilã de aplicare a rezultatelor s-a evaluat a fi cuprinsã între 10 şi 40% din suprafaţape care se cultivã fiecare specie, în funcţie de ponderea în culturã a genotipurilor româneşti, valoarea ceamai mare fiind la grâu, unde soiurile româneşti au reprezentat în ultimii ani peste 75%. Ţinând cont denumãrul mare de specii abordate în cadrul proiectului şi de ponderea pe care o au în agricultura ţãrii noastreprofitul estimat este foarte mare, astfel, aplicarea rezultatelor numai la o singurã specie (lucerna), care areponderea cea mai micã în calculul efectuat, depãşeşte cu 59%, valoarea de contractare a proiectului(2.491.500 lei).


TRANSFERUL REZULTATELOR

- Loturi demonstrative;- Ziua câmpului (grâu, porumb,floarea‐soarelui, soia);- Materiale promoţionale (pliante, broşuri, participări la emisiuniradio, TV);- Participări la expoziții.

AGRIPLANTAINDAGRA

Proiectul 474/1.2 .1./Raport final ADER 1.2.1 - …ADER 1.2.1 -Identificarea de genotipuri de...

Documents

Transcript of Proiectul 474/1.2 .1./Raport final ADER 1.2.1 - …ADER 1.2.1 -Identificarea de genotipuri de...