MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Proiect ADER 2.2.3.Sisteme de măsuri tehnico - organizatorice şi baze de date, pentru prognoza, monitorizarea şi controlul lui Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus – putregaiul inelar al cartofului (boală de carantină fitoendemică)

Contractor: INCDCSZ Braşov

Director proiect: Dr.biol. Daniela Donescu

2

Obiectivul general:(acronim) SCTPM Numărul/codul

proiectului ADER 2.2.3.

Contract:(număr/an) 359/2011

Act Adiţional: (număr/an) -

Persoana de contact (Directorul de proiect):Dr. Daniela DONESCU

Date contact (Tel/Fax, e-mail):0268-476795, 0268-476608, icpc@potato.ro

Denumirea proiectului ADER 2.2.3.: Sisteme de măsuri tehnico-organizatorice şi baze de date, pentru prognoza, monitorizarea şi controlul lui Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus – putregaiul inelar al cartofului (boală de carantină fitoendemică)

Anul începerii 1.11.2011 Anul finalizării

15.12.2014 Durata (luni): 38

Denumirea fazei Testarea tehnologiilor inovative pentru controlul putregaiului inelar al cartofului, experimentarea în condiţii de laborator şi câmp a unui biopreparat şi a extractelor ecologice pentru controlul patogenului şi dezinfecţia echipamentelor şi a spaţiilor de depozitare

Faza de execuţie: (numărul fazei) 5 Perioada de execuţie a fazei:

De la 01. 07. 2013

Termenul de predare al fazei: 30. 11. 2013 Până la 30 11. 2013

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

3

Obiectivele Proiectului 

Ob. general: ADER 2 STCPM: Perfectionarea sistemelor si tehnologiilor de cultura a plantelor în  vederea  asigurarii  sustenabilitatii  fermelor  comerciale  în  contextul  cresterii performantelor de mediu Ob.  specific:  2.2.  Verigi  tehnologice/tehnologii  inovative  de  cultură  a  plantelor  care  să asigure garantarea veniturilor fermelor comerciale în condiiile respectării criteriilor de mediu şi ecocondiţionale Ob. proiect:  1. crearea unei baze de date care să  includă elemente ale monotorizării culturilor de cartof din  zonele  mari  producătoare  de  cartof  pentru  sămânţă  în  vederea  prognozării  riscului infecţiei cu agentul patogen şi managementul situaţiilor de risc. 2. Elaborarea şi definitivarea de tehnologii sau verigi tehnologice noi pentru a oferi fermelor producătoare de cartof pentru  sămânţă din Romania posibilitatea obţinerii producţiilor de calitate,  corespunzatoare  din  punct  de  vedere  fitosanitar  şi  care  să  garanteze  fermierilor venituri corespunzatoare in‐puturilor. 

Obiectivul Fazei Testarea  tehnologiilor  inovative    pentru  controlul  putregaiului  inelar  al  cartofului, experimentarea  în condiţii de  laborator  şi câmp a unui biopreparat  şi a extractelor ecologice pentru controlul patogenului şi dezinfecţia echipamentelor şi a  spaţiilor de depozitare 

Obiectivele proiectului şi fazei

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

4

Activităţi prevăzute pentru atingerea obiectivului fazei:

Nr.crt 

Parteneri /acronim (cf. Formular A – 

Informaţii) 

Activităţi (cf. Planului de realizare al proiectului) 

1.  Coordonator: INCDCSZ Brasov 

Conducător proiect: A.4.1: Testarea programului de prognoză şi avertizare, testarea tehnologiilor noi de control, optimizarea programului de prognoză şi control în condiţii de câmp; Colectare date climatice şi agrotehnologice

2.  P1: SCDC Tg. Secuiesc  Partener 1: A.5.2.: Testarea programului de prognoză şi avertizare, testarea tehnologiilor noi de control, optimizarea programului de prognoză şi control în condiţii de câmp Colectare date climatice şi agrotehnologice

3  P2: SCDC M. Ciuc  Partener 2: A.5.2.: Testarea programului de prognoză şi avertizare, testarea tehnologiilor noi de control, optimizarea programului de prognoză şi control în condiţii de câmp Colectare date climatice şi agrotehnologice

4  P3: ICDPP Bucureşti  Partener 3: A.5.2.: testare biopreparat în condiţii de laborator şi câmp. 5  P4: SC SOLFARM SRL  Partener 4: înfiinţare loturi seminciere de cartof din soiurile româneşti

şi străine şi colectare date de simptomatologie pe plante şi tuberculi

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

5

Rezultatele scontatea se obţine : 

‐  elaborarea  unor  tehnologii  inovative  sau  verigi  tehnologice  pentru combaterea în sistem integrat a putregaiului inelar al cartofului. ‐  testarea  unui  biopreparat  pentru  combaterea  putregaiului  inelar  al cartofului pe bază de Bacillus amyloliquefaciens ‐    stabilirea    unor    soluţii    tehnologice    inovative,    alternative    pentru  reducerea  daunelor  şi  dezinfectarea  pe  cale  ecologică  a  utilajelor  agricole, spaţiilor de depozitare, folosind extracte biologice; 

Rezultatele obţinute:

‐ analiza în dinamică a simptomatologiei atacului produs de putregaiul inelar (C.  michiganensis  ssp.  sepedonicus)  la  cartof  prin  observaţii  săptămânale asupra  foliajului  şi  lăstarilor  şi  asupra  tuberculilor  la  recoltarea  finală,    la soiurile  româneşti  şi  străine  de  cartof  în  principalele  zone  de  producere  a cartofului de sămânţă. ‐  stabilirea  unor  soluţii  tehnologice  inovative,  prin  utilizarea  tehnicilor  de multiplicare  in  vitro,  pentru  producerea  cartofului  de  sămânţă  din  verigi biologice superioare; ‐ aplicarea unui biopreparat pe baza de Bacillus  subtilis pentru  combaterea putregaiului inelar al cartofului  ‐ aplicarea de metode de dezinfecţie a utilajelor şi spaţiilor de depozitare. 

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

6

Caracterizarea agro-climatică a anului agricol 2012 – 2013pentru cultura cartofului la Braşov

La Braşov anul agricol 2012 – 2013 a debutat în lunile de toamnă cu temperaturi mai ridicate şi cu precipitaţii mai reduse, decât valorile MMA.

În perioada octombrie - martie, anterioară culturii cartofului, temperatura medie a aerului a fost mai ridicată cu 0,9°C faţă de valoarea MMA.

Cu excepţia lunii decembrie, temperaturile medii în lunile de iarnă au depăşit valorile MMA cu 1-3,5°C.

Temperatura medie pentru intervalul 1 martie – 30 septembrie a depăşit cu 1,9°C. valoarea MMA, iar suma precipitaţiilor căzute a fost apropiată (92,3 %) de valoarea multianuală pentru zona Braşov.

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

X IX XII I II III IV V VI VII VIII IXRealizat 35 11 46 25 25 33 36 107 99 31 76 73MMA 39 33 27 26 24 29 50 82 97 100 76 53

0

20

40

60

80

100

120

Sum

a pr

ecip

itaţii

lor

mm

Suma precipitaţiilor lunare la Braşov în perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013

X IX XII I II III IV V VI VII VIII IXRealizat 10, 4,0 -4, -3, 1,0 2,6 10, 15, 17, 19, 20, 12,MMA 8,3 3,1 -2, -5, -2, 2,6 8,5 13, 16, 18, 17, 13,

-10

-5

0

5

10

15

20

25

Tem

pera

tura

aer

gra

de C

Mediile lunare ale temperaturii aerului la Braşov în perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013

7

ÎMBUNĂTĂŢIREA METODELOR DE EXAMINARE A FOLIAJULUI ŞI A TUBERCULILOR ÎN CURSUL VEGETAŢIEI PENTRU EVIDENŢIEREA SIMPTOMELOR DE PUTREGAI INELAR LA CARTOF.

La recoltările efectuate în dinamică în anul 2013 pentru fiecare soi monitorizat s-au complectat fişele de observaţie privind starea de vegetaţie şi sănatatea plantelor de cartof în care s-au înregistrat individual la plantele recoltate observaţiile şi măsurătorile

REZULTATE

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Dinamica uscarii fruzelor

Brasov, 2013

Data

09.0914.0831.0719.0710.07

% fr

unze

usc

ate

120

100

80

60

40

20

0

Cumidava

Zamolxis

Christian

Rustic

Roclas

Dinamica uscarii lastarilor

Brasov, 2013

Data

09.0914.0831.0719.0710.07

% L

asta

ri us

cati

120

100

80

60

40

20

0

Cumidava

Zamolxis

Christian

Rustic

Roclas

Dinamica biomasei verzi

Brasov, 2013

Data

09.0914.0831.0719.0710.07

Bio

mas

a ve

rde

g / p

lant

a

2500

2000

1500

1000

500

0

Cumidava

Zamolxis

Christian

Rustic

Roclas

Dinamica productiei de tuberculi la cuib

Brasov, 2013

Data

09.0914.0831.0719.0710.07

Gre

utat

e tu

berc

uli g

/ pl

anta

2500

2000

1500

1000

500

0

Cumidava

Zamolxis

Christian

Rustic

Roclas

8

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a I-a) 10.07.2013

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

9

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a I-a) 10.07.2013

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Comparatia soiurilor privind foliajul uscat (%), productia de biomasa verde si detuberculi (g / cuib) - Recoltarea 1 - 10.07.2013 - Brasov

6,3 ,0 1990 1000ab - a a2,7 ,0 1683 684b - ab bc

1,2 ,0 1284 652b - b bc

6,8 ,0 1695 791ab - ab abc8,8 ,0 1282 525ab - b c

14,3 ,0 1374 850a - ab ab

4,2 ,0 1218 645b - b bc

6,3 ,0 1504 735

MediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMedia

p = 5 %

1. Cumidava

2. Zamolxis

3. Christian

4. Tampa

5. Rustic

6. Kronstad

7. Roclas

Total

PRFRU PRLASTU GRBM GRTUB

10

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a I-a) 10.07.2013

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Analiză plante Datorită condiţiilor optime de creştere a plantelor de cartof la sfârşitul primei decade din luna iulie la majoritatea soiurilor analizate procentul frunzelor uscate a fost sub 10%. Cel mai ridicat procent de frunze uscate s-a determinat la soiul Kronstad (14,3%) care însă nu s-a diferenţiat statistic semificativ de celelalte soiuri luate în analiză.La observaţiile efectuate la data de 10 iulie 2013 nu s-a găsit la nici un soi lăstari ofiliţi sau uscaţi.Biomasa verde acumulată de soiuri până la acestă dată a fost în medie de 1504 g/plantă, cu variaţii între 1218 g/plantă la soiul Roclas şi 1990 g/plantă la soiul Cumidava. Aceasta s-a datorat dezvoltării puternice a sistemului foliar.Cantitatea medie de tuberculi formată a fost de 735 g/plantă, cu un minim 525 g/plantă la soiul Rustic şi maxim la soiul Cumidava.

- Fără simptome de atac de putregai inelar produs de C. michiganensis ssp. sepedonicus pe frunze şi lăstari.

11

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a I-a) 10.07.2013

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Analiză tuberculi- Numărul mediu de tuberculi: 15,5 (minim cca 11 tuberculi /

plantă la soiurile Cumidava şi Christian şi maxim cca 18 tuberculi / plantă la soiurile Tâmpa, Kronstad şi Roclas.

- Greutatea medie a tuberculilor: 50,8 g (minim 35,2 g la soiul Rustic şi 90,5 g la soiul Cumidava.

- Deformarea tuberculilor: absentă- Ofilirea tuberculilor: absentă- Puirea: absentă- Încolţiţirea: absentă- Râie comuna: în medie 5,1 % la toate soiurile cu excepţia:

Cumidava, Zamolxis şi Roclas. Procente de peste 10 % la soiurile Christian şi Tâmpa.

- Fără simptome de atac de putregai inelar produs de C. michiganensis ssp. sepedonicus pe tuberculi.

12

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a V-a) 09.09.2013

13

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Comparatia soiurilor privind foliajul uscat (%) si productia de tuberculi (g / cuib) - Recoltarea 5 - 09.09.2013 - Brasov

100 100 1061- - a

100 100 753- - a

100 100 894- - a

100 100 989- - a

100 100 1061- - a

100 100 952

MediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMedia

p = 5 %

1. Cumidava

2. Zamolxis

3. Christian

5. Rustic

7. Roclas

Total

PRFRU PRLASTU GRTUB

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a V-a) 09.09.2013

14

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului

- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a V-a) 09.09.2013

Analiză plante Lipsa foliajului activ a avut ca efect stagnarea sau descreşterea producţiilor acumulate de soiurile cercetate, producţia medie la cuib fiind de 952 g. - Între producţiile soiurilor nu se constată diferenţe semnificative din punct de vedere statistic.

- Fără simptome de atac de putregai inelar produs de C. michiganensis ssp. sepedonicus pe frunze şi lăstari.

15

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Monitorizarea putregaiului inelar al cartofului

- observaţii în dinamică asupra foliajului şi tuberculilor(Braşov, recoltarea a V-a) 09.09.2013

Analiză tuberculi- Numărul mediu de tuberculi: 15,7 (minim 10 tuberculi /

plantă la soiul Cumidava şi maxim cca 21 tuberculi / plantă la soiul Zamolxis).

- Greutatea medie a tuberculilor: 72,3 g (minim 36,5 g la soiul Zamolxis şi maxim 102,5 g la soiul Cumidava)

- Deformarea tuberculilor: absentă- Ofilirea tuberculilor: absentă- Puirea: absentă- Încolţiţirea: absentă - Râie comună: în medie 16,3 % prezentă la toate soiurile.

Procente de peste 10 % la toate soiurile.- Fără simptome de atac de putregai inelar produs de C.

michiganensis ssp. sepedonicus pe tuberculi.

16

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

REZULTATE PRIVIND APRECIEREA NON-INVAZIVĂ A STĂRII DE VEGETAŢIE ŞI A INTEGRITĂŢII FOLIAJULUI LA DIFERITE SOIURI DE CARTOF LA BRAŞOV ÎN ANUL 2013

Evidenţierea simptomelor foliare şi pe tuberculi a infecţiei cu putregai inelar necesită o atentămonitorizare a plantelor de cartof din diferite soiuri în perioada de vegetaţie şi la recoltările îndinamică. Pe lângă acestea, în anul 2013 s-au efectuat o serie de măsurători non-invazive privinddiferenţa normalizată (corectată) a indicelui de vegetaţie (NDVI) pe plante, măsurători privindconţinutul de clorofilă al frunzelor şi măsurători de reflectanţă a foliajului la diferite lungimi deundă. S-au folosit următoarele echipamente portabile: CM 1000 NDVI, SPAD 502 Plus şi CROPSCANMRS 87.Datele înregistrate de cele trei aparate au fost analizate statistic. În calculele statistice valorile NDVIşi cele ale conţinutului de clorofilă ale plantelor din soiurile de cartof analizate au fost folositedirect, iar datele de reflectanţă obţinute cu echipamentul CROPSCAN MRS 87, au fost utilizatepentru calculul NDVI . S-au comparat soiurile pe baza măsurătorilor non-invazive şi în final s-autestat corelaţiile dintre acestea şi măsurătorile efectuate pe plantele de cartof recoltate.În urma analizelor statistice a devenit posibilă gruparea soiurilor în funcţie de evoluţia stării devegetaţie a foliajului. Măsurătorile non-invazive efectuate s-au corelat cu gradul de senescenţă alplantelor de cartof şi oferă posibilitatea monitorizării timpurie a simptomelor de putregai inelar.

17

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Indicele de vegetatie normalizat – NDVI este indicele de vegetaţie cel mai vechi, cel mai bine cunoscut şi cel mai utilizat. Pentru a-l calcula se folosesc regiunile spectrale cu cea mai mare absorbanţă şi reflectanţă, care pot fi legate de activitatea clorofilei.Valoarea indicelui variază între –1 şi +1. În cazul vegetaţiei verzi domeniul cel mai frecvent este între 0,2 şi 0,8

Aparatul utilizat la INCDCSZ Braşov

18

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Sistemele CROPSCAN (Multispectral Radiometer)constau dintr-un radiometru, un convertor DLC sau A/D,un terminal, suport telescopic, cabluri de conectare şisistem software de operare. Radiometrul utilizeazăfotodiode din silicon sau germaniu ca traductoare delumină. Seturile potrivite de traductoare cu filtre pentruselecţia benzilor de lungime de undă sunt orientate înspaţiile radiometrului pentru a măsura radiaţiile incidenteşi reflectate. Sunt disponibile filtre de lungimi de undă dela 450 la 1720 nm.

Radiometrul, este deosebit de util ca obiectiv şi mijloceficient de estimare a efectele oricăror condiţii careafectează sănătatea plantelor, randamentul sau calitateaculturii.

19

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Contorul SPAD-502este un dispozitiv portabil, cu largăutilizare pentru măsurarea rapidă,precisă şi non-invazivă a concentraţieide clorofilă din frunze. Acesta estefolosit pe scară largă în cercetare şiagricultură, la specii de plante diferite.Cu toate acestea, utilitatea sa nu fostexploatată la valoarea capacităţii sale.Contorul măsoară cât de multă lumină deo anumită lungime de undă (cea mai binecaptată de moleculele de clorofilă) esteabsorbită de mostră. Instrumentulmăsoară transmisia luminii roşii la 650nm, la care clorofila absoarbe lumina,precum şi transmiterea luminii infraroşiila 940 nm, la care nu se înregistreazănicio absorbţie. Aparatul utilizat la INCDCSZ Braşov

20

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Valorile medii ai indicilor de vegetatie ai soiurilor de cartof la 25 iulie 2013 (INCDCSZ Brasov)

,92 39 ,85 ,92 2,18,88 34 ,83 ,90 2,09,96 45 ,86 ,93 2,28,03 3 ,02 ,01 ,08,61 37 ,73 ,84 1,60,52 29 ,69 ,82 1,47,76 40 ,77 ,87 1,80,08 4 ,03 ,02 ,15,73 32 ,66 ,79 1,33,61 22 ,61 ,75 1,18,81 38 ,70 ,82 1,44,07 5 ,04 ,03 ,11,71 40 ,83 ,91 2,02,54 34 ,80 ,89 1,94,91 45 ,87 ,93 2,18,13 4 ,03 ,02 ,11,72 46 ,85 ,92 2,10,60 40 ,84 ,91 2,06,81 69 ,86 ,93 2,15,07 9 ,01 ,01 ,04,71 30 ,66 ,79 1,35,65 23 ,59 ,74 1,12,76 42 ,74 ,85 1,63,04 7 ,07 ,05 ,22,61 38 ,81 ,90 1,91,51 35 ,77 ,87 1,67,70 43 ,86 ,92 2,13,05 3 ,04 ,02 ,19,72 37 ,77 ,87 1,78,51 22 ,59 ,74 1,12,96 69 ,87 ,93 2,28,12 7 ,09 ,06 ,36

MediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standardMediaMinimMaximAb. standard

Soiul

1. Cumidava

2. Zamolxis

3. Christian

4. Tampa

5. Rustic

6. Kronstad

7. Roclas

Total

NDVI SPADNDVI

CropscanMSAVI

CropscanSARVI2

Cropscan

În urma testului Duncan, ceamai ridicată medie a NDVI-uluimăsurată pe plantă s-aconstatat la soiul Cumidava(0,92), depăşind statisticasigurat toate soiurile, iar ceamai redusă valoare a NDVI –ului a fost de 0,61 la soiulRoclas.

În ceea ce priveşte valorileSPAD şi NDVI calculate dinmăsurători CROPSCAN celemai ridicate valori medii s-auînregistrat la soiul Rustic(SPAD = 46 şi NDVI = 0.85), iarcele mai reduse valori la soiulChristian (SPAD = 32 şi NDVI= 0.66).

21

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Comparatia multipla a soiurilor pe baza indicilor de vegetatie (Brasov, 25 iulie 2013)

,92 39 ,85 ,92 2,18a b ab a a

,61 37 ,73 ,84 1,60c bc c b d

,73 32 ,66 ,79 1,32b cd d c e

,71 40 ,83 ,91 2,02b b ab a bc

,72 46 ,85 ,92 2,10b a a a ab

,71 30 ,66 ,79 1,35b d d c ,22

,61 38 ,81 ,90 1,91c b b a c

,72 37 ,77 ,87 1,78

MediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMediaTest DuncanMedia

Soiul

1. Cumidava

2. Zamolxis

3. Christian

4. Tampa

5. Rustic

6. Kronstad

7. Roclas

Total

NDVI SPAD NDVI2 MSAV2 SARVI2

Corelatiile diferitelor masuratori cu componentele biomasei proaspete la cuib (Brasov, 25 iulie2013)

a

1,000 ,183 ,154 ,023 -,038 ,397* ,044,183 1,000 ,660** ,142 ,163 ,091 ,113,154 ,660** 1,000 ,037 ,113 -,047 -,014,023 ,142 ,037 1,000 ,918** ,536** ,961**

-,038 ,163 ,113 ,918** 1,000 ,582** ,773**,397* ,091 -,047 ,536** ,582** 1,000 ,424*,044 ,113 -,014 ,961** ,773** ,424* 1,000

, ,214 ,253 ,461 ,435 ,037 ,424,214 , ,001 ,270 ,240 ,347 ,312,253 ,001 , ,437 ,312 ,420 ,475,461 ,270 ,437 , ,000 ,006 ,000,435 ,240 ,312 ,000 , ,003 ,000,037 ,347 ,420 ,006 ,003 , ,028,424 ,312 ,475 ,000 ,000 ,028 ,

NDVI1NDVI2SPADGRBMGRPAGRRADGRTUBNDVI1NDVI2SPADGRBMGRPAGRRADGRTUB

Pearson Correlation

Sig. (1-tailed)

NDVI1 NDVI2 SPAD GRBM GRPA GRRAD GRTUB

Correlation is significant at the 0.05 level (1-tailed).*.

Correlation is significant at the 0.01 level (1-tailed).**.

Listwise N=21a.

La data de 25 iulie indicii de vegetaţie NDVI calculaţi din reflectanţă se corelează negativ cu numărul total de lastari şi numărul de lăstari verzi pe plantă datorită creşterii excesive a foliajului la care procesele de asimilaţie sunt perturbate.

De remarcat corelaţia strânsă a valorilor SPAD cu numărul de tuberculi formaţi la cuib care sunt determinaţi în mare măsură de numărul lăstarilor fotosintetic activi.

În ceea ce priveşte greutatea componentelor biomasei proaspete la nivel de plantă, corelaţiile nu sunt semnificative nici în cazul valorilor NDVI şi nici pentru valorile SPAD.

În urma analizelor statistice a devenit posibilă gruparea soiurilor în funcţie de evoluţia stării de vegetaţie a foliajului.

Măsurătorile non-invazive efectuate s-au corelat cu gradul de senescenţă al plantelor de cartof şi oferă posibilitatea monitorizării timpurii a simptomelor de putregai inelar.

22

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Testarea biopreparatului OS17 pe bază de Bacillus amyloliquefaciensîn vederea stabilirii a efectelor asupra plantelor de cartofCâmpul experimental INCDCSZ Braşov, 2013

Rezultate obţinute(monitorizare non-invazivă)- În condiţiile din câmp s-au constatat valori ridicate la ambele măsurători NDVI şi SPAD (în medie de 0,84,repectiv 52,2) corespunzător dezvoltării puternice a părţii aeriene a plantelor de cartof.- Dezvoltarea maximă a foliajului plantelor de cartof s-a realizat în luna iulie (NDVI - 0,87 şi SPAD - 53,3).- La observaţia din data de 14 august s-a înregistrat începutul declinului foliajului, valorile indicelui de vegetaţieNDVI şi SPAD devenind semnificativ mai reduse (NDVI - 0,80 şi SPAD- 51,2).- La data de 23 iulie cele mai ridicate valori NDVI (în medie 0,92) au fost măsurate la varianta 1 la care tuberculiiau fost trataţi înainte de plantare cu produsul OS17, comparativ cu valoarea medie NDVI a variantei 2, martorulnetratat (NDVI- 0,82), diferenţa fiind semnificativă din punct de vedere statistic.- Nu s-au constatat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte conţinutul de clorofilă al frunzelor (valoareamăsurată SPAD) între varianta tratată cu produsul OS17 şi varianta netratată la data de 23 iulie.- Datorită declinului mai accentuat a foliajului puternic dezvoltat de la varianta tratată cu OS17 la măsurătoriledin data de 14 august dispare diferenţa semnificativă NDVI dintre varianta tratată şi netratată, iar descreştereavalorii SPAD de la varianta OS17 devine semnificativă.- Numărul de tuberculi la cuib şi greutatea acestora, precum şi procentul de tuberculi cu atac de râie comună nuau fost influenţaţi de tratamentul cu produsul OS17, valorile medii fiind sensibil apropiate de valorile martoruluinetratat.- De remarcat la varianta tratată cu OS17 reducerea semnificativă a procentului de tuberculi cu putregai umed dela 5,9 % la 1,5 %.- Ca urmare a acestei constatări se propune continuarea cercetărilor în această direcţie.- La analizele făcute tuberculii de cartof nu au prezentat simptome ale atacului cu putregai inelar, marea lormajoritate prezentând atac de râie comună.

23

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

RECOLTAREA EXPERIENŢELOR DIN CÂMPTRATAMENT CU PRODUSUL BACTERICID OS 17 INCDCSZ BRAŞOV 2013

24

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

ANALIZA TUBERCULILOR DIN VARIANTELE TRATATE ŞI NETRATATE ÎN CÂMP CU PRODUSUL BACTERICID OS 17 INCDCSZ BRAŞOV -23 10. 2013

25

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Testarea biopreparatului OS17 pe bază de Bacillus amyloliquefaciensîn vederea stabilirii efectelor asupra plantelor de cartofSera INCDCSZ Braşov, 2013

- Prin observaţiile şi măsurătorile neinvazive în seră s-a constatat o stare de vegetaţie bună aplantelor, atât la varianta la care tuberculii au fost trataţi înainte de plantare cu produsul OS17,cât şi la varianta martor.

- Acest lucru este atestat de media indicilor de vegetaţie NDVI (0,82) şi de media valorilor SPAD(45) corespuzătoare pentru această parte a perioadei de vegetaţie a plantelor de cartof.

- Se constată că atât, mediile NDVI (pe prag de semnificaţie), cât şi mediile SPAD (distinctsemnificative) au fost mai ridicate la 14 august faţă de mediile din data de 23 iulie.

- Plantele din varianta 1 care au provenit din tuberculi de cartof trataţi cu produsul OS17 auavut un indice de vegetaţie NDVI semnificativ mai ridicat faţă de plantele netratate la ambeledate de măsurare.

- În ceea ce priveşte valoarea SPAD, diferenţele de conţinut de clorofilă între varianta tratată şinetratată nu sunt semnificative din punct de vedere statistic.

- Nu s-au constat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numarul de tuberculi şi greutateatuberculilor formaţi pe plantă

- Tuberculii analizaţi nu au prezentat simptome de infecţie cu putregai inelar, marea majoritatea acestora fiind atacaţi de râie comună atât la varianta tratată cât şi la varianta netratată.

26

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

Provenienţa biopreparatului: ICDPP BucureştiDenumirea biopreparatului: OS17 (Bacillus amyloliquefaciens)Agentul de dăunare: putregaiul inelar al cartofului C. michiganensis ssp. sepedonicusCultura: cartofSoiul: RoclasModul şi epoca de aplicare propus: tratarea tuberculilor pentru sămânţă înainte de plantareAplicarea suspensiei pe tuberculi (îmbăiere):Plantarea tuberculilor: în vase de vegetaţie. (30 mai 2013) Numărul de repetiţii pe variantă: 10 vase

27

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

28

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

CURĂŢAREA ŞI DEZINFECŢIA UTILAJELOR ŞI A SPAŢIILOR DE DEPOZITARE LA INCDCSZ BRAŞOV

O măsură foarte importantă pentru evitarea răspândirii putregaiului inelar al cartofului îl reprezintă menţinerea unei igiene stricte în fermele producătoare sau procesatoare de cartof. Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus continuă să se răspândească în multe state din Europa cu toate eforturile de eradicare ale acestuia din sistemul de producere a cartofului pentru sămânţă. Deoarece patogenul supravieţuieşte perioade lungi de timp în resturile uscate ale tuberculilor bolnavi se crede că apariţiile neaşteptate şi răspândirea mare a acestei bacterii apar datorită transferului bacteriei via echipamente închiriate sau împrumutate care au fost folosite pe alte suprafeţe cu cartof. Atâta timp cât ratele acestui tip de infecţie sunt destul de mici, pot trece câteva generaţii până ce boala atinge un nivel detectabil sau până ce simptomele sunt observate şi devin evidente. Din această cauză modul de transmitere scapă uneori din vedere.

29

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5

30

MADR – Programul Sectorial ADER Proiect 2.2.3. Faza 5