proiecte_eccp_vopsireaautomobilului

VOPSIREA AUTOMOBILULUI

Tanaviosoft 2009

profesor Tănase Viorel

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a C OLTENIŢA calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

TEMA DE PROIECT pentru

Examenul de obţinere a certificatului de calificare profesională-nivelul 2 anul şcolar 2008-2009

OPERATILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII.

TEHNOLOGII DE EXECUTIE

Autorul lucrării: Îndrumător de proiect, profesor Tănase Viorel

2009

Operatiile principale ale vopsirii.

1 2009

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologii de executie.

Evidentiaza operatiile de vopsire in domeniul Tinichigerie Vopsitorie Auto.

Lucrarea prezinta aspectele principale ale tehnologiilor de executie pentru fiecare operatie de vopsire.

Realizarea proiectului Operatiile principale ale vopsirii atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice.

Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei

tehnologice. Exploatează baze de date. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. Comunică prin Internet. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu Interpretează desene speciale Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică


2 2009

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a C Tinichigiu-vopsitor auto

1. Tema proiectului. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare. 4. Tipuri constructive. 5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice.

6. Constructia utilajului tehnologic.................................................

7. Functionarea utilajului tehnologic..............................................

8. Exploatarea utilajului tehnologic................................................

9. Intretinerea utilajului tehnologic.................................................

10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


3 2009

OPERATIILE PRINCIPALE ALE

VOPSIRII. Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

1. Factori care determina o buna vopsire. 2. Alegerea procedeului tehnologic. 3. Pregatirea suprafetelor. 4. Dotarea cu utilaje speciale. 5. Organizarea sectiei de vopsitorie. 6. Pregatirea materialelor pentru vopsire.


4 2009

1.Factori care determina o buna vopsire

Alegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente,fiecare tip de vopsea fiind necesar pentru un anumit scop,deoarece nu exista vopsele universal corespunzatoare,care sa poata aplicate pe orice tip de obiect si in orice conditii de exploatare. Rezulta ca alegerea materialelor de vopsire trebuie sa include un studiu al conditiilor de exploatare a produsului si sa tina seama de specificul acestuia .De asemenea, trebuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa ( de exemplu daca o vopsea necesita uscare la cuptor, nu trebuie uscata natural chiar daca produsul manifesta o tendinta aparenta de uscare la aer etc.). Studiul conditiilor de exploatare ale obiectului supus vopsiri trebuie sa tina seama de o serie de factori : daca obiectul va fi utilizat in exterior (in atmosfera libera) sau an interior(in incaperi) ;cum se prezinta climatul (cel temporar este cel putin agresiv pentru pelicule; solicitarea aste mult mai mare in zonele reci si mai ales in zonele tropicale, uscate si umede) ; daca produsele vin in contact cu substante chimice (acizi, baze, saruri, uleiuri, dizolvanti etc.),pe ce durata ,la ce concentratii,temperature etc.Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda emailuri pe baza de bitum sip e baza de rasini fenolice; pentru acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailuri alchidice si epoxidice, cu uscare la aer sau la cuptor, precum si emailuri ureoformaldechidice si melaminice,cu uscare numai la cuptor ; pentru acoperiri rezistente la chimicale sunt indicate emailurile pe baza de ciarura de polivinil; pentru vopsiri rezistente la temperaturi mai ridicate (pana la 500°C ),emailurile siliconice dau rezultate cele mai bune etc. La realizarea unui nou produs, o data cu proiectarea trebuie rezolvata si problema vopselei celei mai potrivite.


5 2009

2.Alegerea procedeului tehnologic

Depinde de calitatea suprafetei si de materialul din care este confectionat obiectul, de calitatea materialelor de vopsire care trebuie aplicate si de gradul de finisare urmarit.Tehnologia trebuie sa asigure, prin operatiile si fazele preconizate, realizarea tuturor acestor conditii si sa cuprinda toate operatiile, ancepand cu pregatirea suprafetelor, continuand cu grunduirea, chituirea, vopsirea si terminand cu uscarea si transportul. Se precizeaza cum se pregateste suprafata, cu ce materiale, cum se aplica gundul, vopseaua, viscozitatea optima de aplicare, diluantul, cate straturi intermediare si finale trebuie depuse, grosimea lor, timpul necesar pentru uscarea fiecarui strsat si modul de uscare(in aer liber sau la cuptor).Pentru chituire, trebuie date detalii in legatura cu felul chitului, numarul de straturi, grosimea lor etc. De asemenea, se indica presiunea aerului (la pulverizarea pneumatica), temperatura vopselei, eventual si alte caracteristici, daca sunt necesare (rezistivitatea pentru emailuri electrostatice, prepararea grundurilor formate din doua componente etc.). Pentru instalatiile de vopsire mecanizate este necesar sa se arate cum vor fi deplasate piesele, cum vor fi agatate de lantul transportor etc. O tehnologie este bine intocmita cand asigura realizarea operatiilor, fara deosebire de la o, piesa de alta, de o inalta calitate si cu o productivitate ridicata. Ceilalti factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetelor cu utilaje adecvate si organizarea corecta a sectiei de vopsitorie.


6 2009

3.Pregatirea suprafetelor

Un sistem de vopsire corect ales, dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita, va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin rezistenta chiar decat cele obtinutecu vopsele de calitate mai slaba , insa aplicate pe suprafete corect pregatite. Pregatirea suprafetelor, inainte de vopsire, constituie o operatie de cea mai mare importanta, atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru aderenta buna la suport a materialelor peliculogene. Lucrarile anterioare operatiei de vopsire (ambutisarea, sudarea si, in general toate prelucrarile mecanice) trebuie executate cu multa grija, pentru a se asigura realizarea unei suprafete cat mai netede. Este gresita conceptia ca defectele de suprafata aparute dupa prelucrarile anterioare pot fi corectate prin chituiri excesive. Defectele mentionate trebuie inlaturate inainte de vopsire, prin indreptare, sudare, polizare etc.

Scop: îndepărtarea • petelor de rugină • ţunderelor • bavurilor • straturilor vechi de vopsea • impurităţilor

Metode de curăţire a materialelor metalice: • manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă,

polizoare, abrazivi)

Suport abraziv Hârtie Rondele abrazive

Bureţi abrazivi Hârtie abrazivă

Discuri

lamelare frontale

Bureţi abrazivi

Rol Hârtie abrazivă

Rondele pe suport pânză


7 2009

• mecanică

sablarea cu nisip - se foloseşte pentru piese laminate, turnate şi forjate.

sablarea cu alice tobare uscată tobare umedă

• chimică(decaparea)-scop îndepărtarea

straturilor de oxizi cu acid sulfuric(în tobe rotative,

prin imersie) cu acid clorhidric cu detergenţi

• degresarea-scop: îndepărtarea materiilor grase saponificabile

cu solvenţi alcalini Compoziţia soluţiei

Reţeta I g/l Reţeta II g/l Reţeta III g/l

Hidroxid de sodiu Na OH

70-100

50-70

10-20

Regimul de lucru -temperatura de lucru, 0C -durata de imersie, min

80-90 10-20

80-90 15-40

80-90 20-30

Utilizări Piese de oţel foarte murdare

Pentru degresarea pieselor de oţel

Pentru degresarea pieselor din cupru şi aliaje de cupru foarte murdare

Observaţie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, în literatura de specialitate sunt date toate reţetele de degresare cu regimurile de lucru aferente.


8 2009

prin imersie cu degresare electrolitică spălare (imersie, pulverizare) uscare (naturală, artificială)

Metode de curăţire a materialelor metalice neferoase:

• manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă, polizoare)

Perie sârmă Flex Maşina şlefuit

• mecanică

sablarea cu nisip sablarea cu alice tobarea uscată tobarea umedă

• degresarea

cu solvenţi organici hidrocarburi combustibile(benzina,

petrolul, white spirt)

prin ştergere prin imersie


9 2009

4.Dotarea cu utilaje speciale

. Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii, daca nu este sprijinit de introducerea mecanizari procesului tehnologic, si de folosirea utilajelor, nu da rezultate optime. Pregatirea suprafetelor in agregate complex, automate, vopsirea in spatii inchise (cabine de vopsire ), precum si uscarea in cuptoare la temperaturi intre 80 si 180°C (in functie de natura materialului peliculogen), confera peliculelor o deosebita rezistenta la coroziune si un aspect placut.


10 2009

5.Organizarea sectiei de vopsitorie

Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de marime, poate exista o linie de vopsire), un atelier sau o sectie) de vopsitorie trebuie organizata astfel incat drumul pieselor pentru vopsire si in special al celor vopsite sa fie cat mai direct si mai scurt. Contrar, prin stivuiri, manevrari, transbordari, creste pericolul lovirii si deformari pieselor. Daca pentru piesele deteriorate, inainte de vopsire, mai exista posibilitatea remanierii( prin redresare. Eventual chituire-slefuire, pentru cele vopsite, o deteriorare locala poate constitui un motiv de rebut , din punctul de vedere al vopsirii. Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita, eventual chituirea-slefuirea si revopsire locala, cu o vopsea cu uscare la aer, nu mai readuce piesa la calitatile initiale. Chiar si aspectul are mult de suferit deoarece in jurul locului vopsit, care apare cu un petec, se observa stropii fasciculului de vopsea pulverizata. Daca atelierul de vopsitorie face parte dintr-o sectie, amplasarea lui trebuie facuta la extremitatea halei, pentru a avea legatura direct cu exteriorul


11 2009

6.Pregatirea materialelor pentru vopsire

Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o stare foarte vascoasa, de multe ori sub forma de paste. Emailurile, vopselele si grundurile, mai ales, contin pigmenti si materiale de umplutura, care, din cauza densitatii lor mari, in comparatie cu densitatea lichidelor in care se afla in suspensie, manifesta o puternica tendinta de sedimentare (depunere). Cu cat vascozitatea lichidului este mai redusa, cu atat viteza de depunere este mai mare. In general, materialele de vopsire, pregatite pentru aplicare, au vascozitate mica, deci este firesc ca, in timpul depozitarii, care poate sa dureze si cateva luni de zile, pigmentii si materialele de umplutura sa se separe de liant. Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in proportii diferite a pigmentilor de culori diferite; din cauza diferentei de densitate pentru fiecare pigment, separarea se produce in straturi diferite: la fundul vasului se depune pigmentul cel mai greu, pigmentul cel mai usor fiind ultimul care se depune, deci formeaza stratul cel mai de sus. Unii pigmenti, si in special cei grei, prin depunere si sedere indelungata marcheaza o tendinta de aglomerare (particulele se lipesc intre ele) atat intr-o pronuntata incat nu mai pot fi reinglobati in mama liantului, printr-o simpla amestecare. Din aceasta cauza, nuanta se modifica, deoarece, prin neparticiparea unei cantitati oarecare de pigment, se schimba proportia cantitativa. preintampinarea acestor fenomene, sau pentru a le reduce ca intensitate, materialele de vopsire se livreaza in stare vascoasa. Pregatirea materialelor pentru vopsire trebuie executata ca precautie chiar din momentul dezambalarii. Praful si impuritatile de pe ambalaje trebuie sterse cu grija (cu o carpa uda), in special in zona capacului; nu se recomanda suflarea, deoarece praful imprastiat in atmosfera cade apoi in vasele deschise. Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis etans, daca materialul de vopsire este cu uscare la aer, se constata existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa milimetri si constituie un inceput de uscare a vopselei; prin amestecare


in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece este transformata chimic, ei se fragmenteaza in mici bucati care inrautatesc aspectul peliculei. In plus, ea modifica raportul liant-pigment deoarece este formata in special din liant. Din aceasta cauza, pielita trebuie inlaturata cat mai complet posibil, constituind o pierdere. Pentru omogenizarea materialului de vopsire, continutul trebuie amestecat cat mai energic, pana cand pe fundul vasului nu se mai constata existenta sedimentului. Pentru vase si recipiente mici de vopsire, amestecarea se realizeaza manual; pentru butoaie mai mari ( circa 200 kg) se recomanda agitarea mecanizata. Se trece apoi la diluare, verificandu-se puritatea diluantului. Butoaiele in care se livreaza pot forma rugina, care, prin desprindere, ajunge in masa lichidului sau, datorita depozitarii in aer liber si inchiderii neetanse, poate contine apa. Cum ambele impuritati sunt mai grele decat dizolvantii organici , obisnuiti, este suficient ca diluantul sa fie lasat cateva minute in repaus, in vasul intermediar, pentru a se sedimenta; procedeul este eficace numai pentru diluantii nemiscibili cu apa. Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopeselei si de metod de aplicare ce se va utiliza; pentru materialele de vopsire pee baza de rasini sintetice sunt necesare 15-20% in greutate de diluant fata de vopseaua nediluata; pentru emailurile nitrocelulozice 80-100%. Daca se respecta conditiile de puritate mentionate, in general, nu este necesar sa se mai filtrece vopseaua; totusi daca se constrata existenta impuritatilor se executa si o filtrare printr-o sita metalica (cu 2 500-10 000 ochiuri/cm ). Exista materiale de vopsire formate din doi componenti, care se amesteca exclusiv intainte de utilizare si se prepara numai in cantitatile neceare pentru o perioada de timp limitata (de ordinul zecilor de minute pana la 6-8 h, dupa indicatiile care se specifica). Pentru aceste vopsele se amesteca, mai intai, cele doua componente, se omogenizeaza, se masoara vascozitatea si, la sfarsit, daca mai este necesar, se adauga si diluantul.

12 2009


13 2009

OPERATIILE PRINCIPALE

Presupunand ca suprafata pieselor a fost pregatita in vederea vopsirii, in majoritatea cazurilor, piesele trec prin operatiile redate in cele ce urmeaza.

Operatiile principale de vopsire sunt: 1. Grunduirea. 2. Chituirea. 3. Vopsirea. 4. Uscarea. 5. Vopsirea si lacuirea.


14 2009

1.Grunduirea

Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului prima pelicula de material de vopsire ce constituie baza acoperirilor ulterioare (provine din limba germana, grund=baza). O serie de materiale de vopsire, utilizate ca pelicule finale, nu adera satisfacator direct pe metal; se recurge, in acest caz, la operatia prin care se depune, mai intai, o pelicula formata dintr-un liant cu o foarte buna aderenta; peste aceasta, datorita microasperitatii pe care o poseda ( grundul este compus din putin liant si foarte mult pigment si materiale de umplutura), peliculele devin mult mai aderente. Peliculele al caror liant are o capacitate de aderenta satisfacatoare la metal se pot aplica si direct, fara grund, realizandu-se aderenta la suprafata metalului, superioara fata de cazul utilizarii gradului. Aceste mod de a lucra se utilizeaza numai in cazut unei vopsiri simplificate la maximum, cand se aplica un singur strat. In acest caz, cantitatile de pigmenti si materiale de umplutura fiind mult mai reduse (pentru ca este vorba de emailuri in general), se obtine o pelicula lucioasa care, ca si metalul, provoaca scaderea considerabila a aderentei ulterioare, astfel incat aderenta sistemului de pelicule nu este rezolvata, ci numai deplasata.


15 2009

2.Chituirea

Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor, pana la nivelul proeminentelor, astfel incat suprafata sa prezinde un grad de netezime cat mai pronuntat. Exista doua feluri de chituri: chituirea de cutit prin care materialul de chituire, sub forma unei paste, se aplica cu spaclul, precum si chituirea prin pulverizare, la care materialul este diluat aproape ca si un grund si se aplica cu pistolul. Chituirea prin spaclu se aplica suprafetelor rugoase, pentru o nivelare grosolana, iar cea prin pulverizare se aplica pe suprafetele chituite cu cutitul si slefuite, pentru a corecta cele mai mici denivelari. Nu este obligatoriu ca toate piesele sa fie chituite. Daca prelucrarea piesei slefuite urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de la chituire, astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata. Operatia se executa cu hartii abrazive, hidrorezistente, deoarece operatia se efectueaza pe cale umeda. La inceput, se lucreaza cu granulatii mai mari, iar catre sfarsit, se recurge la granulatii tot mai fine astfel incat sa nu se observe, prin pelicule ulterioare, urmele lasate de grauntii abrazivi. Cand se considera chituirea terminata (bineinteles si slefuirea), pentru a se da posibilitatea controlarii calitatii, se recomanda aplicarea unui email lucios, in strat subtire, care scoate in evidenta cele mai mici denivelari. Daca se constata defecte de chituire, se inlatura prin reluarea operatiiloe.


16 2009

3.Vopsirea

Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor

optime pentru ca pelicula finala de vopsea (email sau lac) sa prezinte cat mai putine defecte. Uneori, se aplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea, alteori peste vopsea se depune stratul de email si exsta cazuri cand peste email se depune si un strat de lac. Emailul se poate aplica si fara strat intermediar de vopsea, in schimb. lacul necesita sa fie o vopsea, fie un email, care sa asigure uniformitatea culorii fondului. In cazut lemnului, pentru a se scoate in evidenta textura, lacul se aplica direct pe grund ( care nu este pigmentat, daca este transparent.

Vopsirea prin tamburare

Fig. 3.1 Vopsirea prin imersie

Fig. 3.2


17 2009

Vopsirea electroforetica

Vopsirea prin reflux

Vopsirea in pat fluidizat

Vopsirea prin pulverizare


18 2009

Vopsirea electrostatica


19 2009

4.Uscarea

Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure. Se poate executa o uscare naturala (in aer liber) sau artificiala (in cuptoare). Uscarea artificiala, pe langa reducerea considerabila a duratei, conduce la obtinerea unor pelicule superioare. Uscarea se aplica fiecarui strat de materialele vopsite,in parte. Nu se recomanda ca pe pelicule uscate la aer sa se aplice pelicule care vor si uscate la cuptor.


20 2009

5.Vopsirea si lacuirea

Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu

unul sau mai multe pelicule de vopsea, email sau lac, in urma carora obiectul capata culoarea si aspectul exterior necesar; se executa, in general, pentru piese care anterior au fost grunduite, eventual chituite slefuite. Pentru vopsirile decorative, se poate aplica vopseaua direct pe metal, fara substrat de grund. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate de o serie de factori, cei mai importanti fiind redati in cele ce urmeaza. Capacitatea de acoperire a vopselei determina grosimea minima necesara. Se stie ca vopselele pigmentate cu negru de fum, pulbere (bronz) de aluminiu, miniu de fier, oxid de crom, avand capacitati bune de acoperire, necesita pelicule destul de subtiri, pentru a face sa nu se mai vada pelicule sau metalul-suport: vopsele albe si toate celelalte culori pastel necesita, in general, pelicule mai groase, pentru a avea o capacitate de acoperire satisfacatoare: la folosirea acestor vopsele este necesara acoperirea suprafetelor cu minimum doua pelicule de vopsea. Continutul in liant al vopselei determina, de asemenea, grosimea stratului. Vopselele pe baza de rasini sintetice, cu un continut in corp de circa 50% se aplica intr-un numai de straturi de jumate din cel necesar la aplicarea vopselelor nitrocelulozice, cu un continut in corp de 15-25%, pentru a se obtine totusi pelicule de aceeasi grosime. Necesitatea de a acoperi suprafata cu mai multe pelicule de vopsea mai este determinata si de alte cauze. Astfel, stratul de vopsea trebuie sa posede si anumite proprietati de protectie; cu cat grosimea peliculei este mai mare, pana la o anumita valoare optima circa 100 , cu atat cresc si posibilitatile de protectie


21 2009

deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea se reduce in continuare , se inrautatesc alte proprietati (elasticitatea, flexibilitatea, duritatea, aderenta etc.) Relatia dintre grosimea peliculelor si numarul lorinfluenteaza, de asemenea, vopsirea; o pelicula groasa, obtinuta intr-un singur strat, este calitativ inferioara fata de doua pelicule, a caror grosime totala este egala cu prima. Oricat de ingrijit s-ar executa vopsirea, este exclus sa nu se formeze si anumiti pori. In cazul a doua sau mai multe pelicule, este foarte putin probabil ca pori sa se suprapuna exact, deci continuitatea filmului este mult mai bine asigurata si an consecinta proprietatile anticorozive cresc. Proprietatea vopselelor de a se usca uniform reprezinta o alta cauza care impune vopsirea in cateva straturi suprapuse, numai cand sunt aplicate in straturi subtiri. In marea majoritate a cazurilor, fie din cauza combinarii cu oxigenul din aer, fie din cauza transmiterii caldurii de la exterior spre interior, se formeaza pe suprafata peliculei o pielita fina, mai avansata din punctul de vedere al uscarii decat restul, ceea ce impiedica evacuarea componentelor volatile si difuziunea oxigenului (ce tinde sa intre in toate grosimea peliculei) ; la o pelicula subtire, aceste actiuni actiuni cu efecte contrarii sunt mai importante. Limitarea grosimii peliculei mai este conditionata si de faptul ca pentru vopselele cu componente putin volatile o depasire a grosimii optime conduce la scurgeri pe suprafetele verticale si inclinate. Stratul urmator de vopsea se aplica numai in momentul cand pelicula anterioara a fost uscata. Deoarece peliculele de finisare sunt lucioare, ceea ce aduce prejudicii aderentei stratului urmator, inainte de aplicare, acestea se reslefuiesc, pentru a le matisa, marindu-se astfel aderenta peliculei. In ultimul timp, se aplica tot mai larg vopsirea dupa


22 2009

procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o grosime maxima posibila, pentru un anumit tip de vopsea, efectuandu-se, totusi, o singura uscare. Grosimea unei singure pelicule, in stare uscata, este de 25-35 . pentru vopselele pe baza de rasini sintetice. Tehnologia. Procedeele de aplicare a vopselelor si lacurile sunt foarte variate. Conditia de acuratete in care se desfasoara procesul de vopsire finala o constituie o particularitate comuna tuturor procedeelor de vopsire. In timp de la toate peliculele anterioare vopsirii propriu-zise exista posibilitatea remedierii prin slefuire, pentru acestea din urma, fara un consum suplimentar de manopera si materiale, aceasta posibilitate, este exclusa. Se asigura o calitate ireprosabila a suprafetei peliculei, daca, pe langa o vopsea buna, fara impuritati, se asigura prin utilaje si instalati o atmosfera lipsita de praf. Lustruirea. Unele materiale de vopsire, dupa aplicare (in special in mai multe straturi), nu prezinta o suprafata lucioasa; de exemplu, emailurile nitrocecelulozice formeaza mici proeminente, care nu numai ca nu poseda luciu, dar constituie si o denivelare accentuata. Majoritatea peliculelor, sub actiunea intemperiilor (in special sub actiunea razelor ultravilotele), prezintza o puternica tendinta de imbatranire, care se manifeasta prin pierderea luciului.


23 2009

Tehnologia chituirii

. Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sau general. Se incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri sh se termina, eventual, cu chituirea generala. Nu se aplica straturi mai groase de o,5 mm pentru o singura faza de lucru. Dupa fiecare strat, se lasa sa se usuce. Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituri pentru uscare la aer. Din categoria chiturilor cu uscare la aer fac parte si chiturile rapide (de obicei, nitrocelulozice), care se utilizeaza pentru lucrarile de reparatii provizorii. Chitul se aplica cu spaclul de otel sau de celuloid; se urmareste ca, prin aceasta operatie, chitul nu numai sa astupe denivelaera, ci sa o si umple, fara sa lase goluri de aer. Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza dupa tehnologia clasica a lipirii. Anterior, suprafata se curata de grasimi si oxizi (cu solutie acid de clorura de zinc, cu paste decapante etc.), dupa care aliajul se topeste cu ciocanul de lipit, pentru suprafetele verticale si cu lampa de benzina, pentru cele orizontale. Chiturile din doi componenti (exopodice, poliesterice etc.) se prepara numai in momentul utilizarii. Se aplica intocmai ca si chiturile obisnuite. Ele se livreaza sub forma de doi componenti separati; un component este constituit din liant, materialele de umplutura si pigment iar celalalt, din intaritorul propriu-zis. Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid, ci este amestecat si el cu materialul de umplutura, formand un fel de pasta. Din acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se amesteca cu celalalt component, in proporbie (in greutate) de sub 10% in cazul intaritorului-pasta, proportia poate ajunge


24 2009

chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2 ha pana la 3 h, la temperatura normala. Din acest motiv, se prepara numai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza cat mai repede posibil. Exista procedee prin care denivelarule se umplu cu material plastic topit. Principiul de lucru este asemanator sudurii cu flacara; exista un arzator cu gaz, prin flacara caruia se insufla materialul plastic sub forma de pulbere,cu un curent de aer comprimat. Pulberea de material plastic, trecand prin flacara, se topeste si, in aceasta stare, ajungand pe piesa, se lipeste si apoi se solidifica. Chiturile de stropire se aplica pe suprafetele a caror chituire cu cutitele s-a terminat, iar straturile de chit au fost slefuite; rolul acestor chituri este de a umple cele mai fine goluri si denivelari. Tocmai de aceea se aplica prin stropire, procedeu prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat prin aplicarea cu spaclul. Exista, de asemenea, chituri de stropire cu uscare la aer si la cuptor (superioare celor cu uscare naturala). Dupa fiecare chituire, si in special dupa cele finale, se executa slefuirea.


25 2009

Avantaje si dezavantaje

. Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si denivelarile suprafetelor, realizandu-se suprafete netede, frumoase ca aspect. Chituirea nu se preteaza mecanizarii, de aceea nu este insotita de un mare costum de manopera. Daca se executa cu chituri clasice, poroase, cu mult material de umplutura, desi se imbunatateste aspectul, calitatea anticorosiva este mult mai prejudiciata. Chituirea, chiar cu chituri exopodice (sau similare), nu se recomanda decat pentru suprafetele rigide, nesupuse vibratiiloe si deformarilor. Slefuirea. Oricat de ingrijit se executa chituirea, raman totusi asperitati, care dupa uscare trebuie inlaturare prin slefuire. Slefuirea este o operatie foarte raspandita nu numai la pregatirea suprafetei pentru vopsire, ci si la vopsirea insasi, deoarece asperitatii raman si dupa grunduire si vopsire. Pentru slefuire se utilizeaza atat materile abrazive naturale (piatra ponce, corindon, smirghel etc.) cat si materiale abrazive sintetice (carborund, piatra ponce sintetica, corindon sintetic etc.) La slefuire, muchiile ascutite,taietoare, ale granulelor de abraziv, aschiaza, in primul rand, punctele proeminente si dupa aceea scot si tot stratul superior. Pe suprafata slefuita se formeaza o retea de zgarieturi (rizuri), din forma si dimensiunea carora se deduc granulatia si gradul de slefuire. Suprafata slefuita are un aspect mat. Daca rizurile sunt grosolane, urmele lor se vad cu ochiul liber. Prin palpare cu varful degetelor, suprafetele slefuite par netede insa prin simtul


26 2009

tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari se detecteaza si cu unghia. Rizurile ramase de la slefuire, pana la marimea la care se afecteaza aspectul, sunt de dorit, deoarece imbunatatesc aderenta. Nu orice fel de pelicule slefuite. Cele dure si friabile se slefuiesc usor, pe cand cele moi si elastice, in loc sa fie aschiate, la contactul cu abazivul se deformeaza si apoi isi reiau forma initiala. Din acest motiv, peliculele nitrocelulozice, de exemplu se slefuiesc usor, in timp ce peliculele de ulei nu sunt slefuibile. . Prin lustruire, se asigura obtinerea unor suprafete lucioare si netede. Datorita consumului suplimentar de manopera (in mai multe locuri mecanizarea nu este posibila, iar lustruirea manuala are o productivitate foarte mica), costul vopsirii devine costisitor, de aceea se practica numai atunci cand realizarea unui aspect optim este un scop anume urmarit. Lustruirea distruge patua superficiala de lac in care sunt inglobati pigmentii, ceea ce aduce prejudicii impremeabilitatii si creeaza posibilitatea imbacsirea cu impuritati.


27 2009

Bibliografia

1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu Editura Didactica si Pedagogica 1996

2. Tinichigiu-vopsitor auto.Teste Tanase Viorel 2008 www.didactic.ro

3. Dacia 1300 manual electronic 4. Logan manual electronic 5. Vopsirea automobilului manual electronic Tanase Viorel 6. Site-uri

www.e-referate.rowww.referat.rowww.didactic.rowww.regielive.ro

http://www.didactic.ro/

http://www.e-referate.ro/

http://www.referat.ro/


http://www.regielive.ro/


28 2009

Cuprinsul

Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2 Operatiile principale ale vopsirii 3 Factori care determina o buna vopsire 4 Alegerea procedeului tehnologic 5 Pregatirea suprafetelor 6 Dotarea cu utilaje speciale 9 Organizarea sectiei de vopsitorie 10 Pregatirea materialelor pentru vopsire 11 Operatiile principale 13 Grunduirea 14 Chituirea 15 Vopsirea 16 Uscarea 19 Vopsirea si lacuirea 20 Tehnologia chituirii 23 Avantaje si dezavantaje 25 Bibliografia 27

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a C OLTENIŢA Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto


Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivelul 2

anul şcolar 2008-2009

PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE IN VEDEREA

PROTECTIEI ANTICOROSIVE

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect, profesor Tănase Viorel

2009

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

1

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a C

Tinichigiu-vopsitor auto

1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare ale metodelor de pregatire a suprafetelor

metalice 4. Tipuri constructive de instalatii de curatare, decapare, degresare. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

10. Normele de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE IN VEDEREA PROTECTIEI ANTICOROSIVE” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei. 2. Asigurarea calitatii. 3. Lucrul in echipa. 4. Interpretarea documentatiei tehnice. 5. Vopsirea automobilului.

Competentele atinse prin realizarea proiectului de certificare sunt urmatoarele:

exploatarea bazei de date; prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; comunica prin internet; aplica normele de calitate in domeniul de activitate; interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; pregateste suprafetele pentru vopsire; identifică prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor. stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

pregatirii suprafetelor metalice. pregăteşte suprafeţele metalice. aplică tehnologii de pregatire la o suprafaţă metalica dată. remediază defectele apărute dupa pregatirea suprafetelor metalice.


3

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee pprreeggaattiirree aa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee..

Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

CCuurraattaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee ssii nneeffeerrooaassee..

Metode de curatare a suprafetelor metalice


4

CURATAREA MANUALA Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile:

razuitoare; perii de sarma; hartie abraziva; polizoare de mana.

Pietre abrazive Perie de sarma Perii

Materiale utilizate la curatarea manuala

Curatarea prin polizare


5

Consideratii tehnologice: curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit. folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat

gros de oxizi. periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea,

rugina sau de var. pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.

SABLAREA CU NISIP

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree.. UUttiilaje si instalatii de sablat. laje si instalatii de sablat.TTehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip. Caracteristicile m

blare cu nisip.ehnologia curatarii mecanice prin saCaracteristicile meettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu nniissiipp.. NNormele de tehnica securitatii muncii.

ormele de tehnica securitatii muncii.

PPrincipiul metodei de sablare. rincipiul metodei de sablare. Sablarea cu nisip usc rarea de rugina, tunder, urme de vopsea sau alte impuritati.

a a particulelor de nisip proiectate pe

at se aplica pentru inlatu

Metoda are la baza actiunea abrazivsuprafetele metalice.

Cabina de sablare


6

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..

Instalatia este constiutita din: -recipient cu nisip; -conducta de aductie; -dispozitiv de proiectare a nisipului; -instalatie de aer comprimat; -separator de apa si ulei.

Instalatie de sablat

TTeehhnnoollooggiiaa

ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu nniissiipp.. Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete:

1. Sablare usoara. 2. Sablare medie. 3. Sablare finala.

La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata metalica.Se inlatura zone de impuritati usLa sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a tunderului, a ruginii. La sablarea finala, suprafata se curata cu na la metalul curat. Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer

lare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.

or detasabile.

un jet de aer uscat , pa

comprimat,uscat. La sab

Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablat


7

umiditate maximum 65%. determina in functie de:

dimensiunile pieselor. Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm. Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se

regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat. Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si

Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se

natura materialului piesei;

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu nniissiippDupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia

opsire. i impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face

aseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea.

neferoase, nisipul utilizat are granule cu di

de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau v Controlul indepartariin incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vedereavopsirii nu trebuie sa dep

La sablarea suprafetelor metalicemensiuni maximum 1-1,5 mm.

NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. i

Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocancpentru protectie.

Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare orespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza. c

Echipament pentru sablare


8

SABLAREA CU ALICE

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt.. TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu aalliiccee.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu aalliiccee.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree..

Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor.

Instalatie de sablare

Materiale utilizate la sablarea cu alice:

alice sparte din otel; amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

alice rotunde de fonta; alice din sarma de otel;

a.Alice din otel b.Alice din otel inxidabil


9

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..

Instalatia cuprinde urma-toarele: -instalatie de aer comprimat -sistem de proiectare centri-fugala a alicelor; -sistem de ventilare si purifi care a aerului; -transportor cu lant,role; -sistem de control al tempe-

si a umiditatii. raturii

Instalatie de sablare cu transportor cu role

TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu aalliiccee.. Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si umiditate de maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele categorii de alice:

piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din sarma de otel;

r piese te de otel; mul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice

din fonta. In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie. Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore.

piese din otel tu n alice de fonta si alice sparte din otel; piese

at: laminate: alice sparte din otel;

ruginite cu urme de vopsea: alice sparConsu


10

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu aalliiccee.. Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele:

pe suprafata metalica nu se depun nu prezinta pericol de imbolnavir materialul abraziv se utilizeaza p metoda se aplica la curatarea supr r obtinute prin

turnare, forjare, laminare; nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri; prin sablarea cu alice ,suprafata p prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale; nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi: indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu

aer comprimat, uscat;u aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

N

e praf; e cu silicoza;

ana la epuizare; afetelor pieselo

ieselor se durifica;

dupa suflarea c

Noorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

istemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si

Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita

accidente nedorite; S

impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale

Echipament de protectie la sablare


11

TOBAREA USCATA si

TOBAREA UMEDA

PPrincipiul metodei de tobare. rincipiul metodei de tobare.UUtilaje si instalatii de tobare. i de tobare.tilaje si instalatiTTehnologia curatarii mecanice prin tobare. ehnologia curatarii mecanice prin tobare.CCaracteristicile metodei de tobare.

mele de tehnica secuaracteristicile metodei de tobare.

NNor ritatii muncii. ormele de tehnica securitatii muncii.

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree.. M fara adaos Cabraziv.Pr veche si

puritatile.

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ttoobbaarree.. Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:

tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau octogonala;

capac de inchidere; orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului; motor electric de antrenare; reductor de turatie; sistem de ventilatie.

TTeehhnnoollooggiiaa c

etoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau de material abraziv.

uratarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul in tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua

im

cuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ttoobbaarree.. Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati. Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de 14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta. Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei

ti inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore. de impurita


12

Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele ne de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa aximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea.

In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv. Opera ea pieselor in apa rece curgatoare si apoi uscar

fim

tia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea cu aer cald.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree.. caracterizeaza prin

rmatoarele: nsiuni mici si mijlocii; tate incomplet;

Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se u

nu se pot curata decat piese cu dime piesele cu forme complexe sunt cura metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice

dimensiunile si forma; la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.

NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de protectie; in timpul tobarii este interzisa manevrarea capacului de acces;

a legatura la pamant a

la inceperea lucrului se verificinstalatiei.


13

DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee..

Clasificarea metodelor de degresare

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree ccuu ssoollvveennttii aallccaalliinnii.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree.. TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii ccuu ssoollvveennttii aallccaalliinnii.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree ccuu ssoollvveennttii aallccaalliinnii.. Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventii organici. Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelor metalice dupa operatia de curatare.

hidroxid de sodiu. carbonat de sodiu anhidru.

DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI

Materialele utilizate la degresare sunt:


14

silicat de sodiu.

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree.. Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode:

1. Degresare cu solventi organici prin imersie. 2. Degresare cu solventi organici prin stropire.

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:

cuva de otel pentru degresare; sistem de incalzire a solutiei de degresare; sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare;

u neutralizare; dipozitive pentru manevrarea pieselor.

utiei de degresare; sare;

degresare; sare;

dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.

1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

cuva de otel cu captuseala antiacida pentr

le componente:

2.DE PIRE GRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STRO

Instalatia utilizata cuprinde urmatoare sistem de duze pentru pulv erizarea sol preincalzitoare pentru solutia de degre sistem de recirculare a solutiei de rezervoare pentru solutia de degre


15

TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii ccuu ssoollvveennttii aallccaalliinnii..

olutia a fost filtrata si solutia se agita

ontinuu; se evita lipirea pieselor intre ele si desprinderea materiilor grase de pe s decantare si filtrare.

cid ac se face uscarea cu aer cald sub pr

baii si

te2. Degresarea cu solventi organici prin stropire. Deg tizat.La

Controlul gradului de degresare se face prin doua metode:

2. Metoda chimica.

1. Metoda filmului de apa. Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa.Daca pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea degresarii este corespunzatoare.

2. Metoda chimica. Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia unor pete de culoare roz.

1. Degresarea cu solventi organici prin imersie. Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce s

incalzita la temperatura optima.In timpul degresariic

uprafata pieselor.Stratul de grasime va fi inlaturat prin

Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare. Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau a

etic(concentratii mici).Dupa neutralizare esiune. Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie.In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ; aciditatea

mperatura de regim.

resarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau automadegresare se utilizeaza solutii de degresare cu concentratia redusa cu 50% fata de degresarea prin imersie. Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentru degresare.

CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI

1. Metoda filmului de apa.


16

CaCaracteristicile metodei de degresare. racteristicile metodei de degresare.

gresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelor cauze: resare;

degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace. daca stratul de grasime este prea gros se recomanda degresarea prin

imersie urmata de degresarea prin stropire. de

concentratie insuficienta a solutiei de deg temperatura de regim prea scazuta; timpul de lucru prea scurt; scoaterea pieselor prin stratul de grasime de la

suprafata baii;

NNorormele de tehnica securitatii muncii. mele de tehnica securitatii muncii.

la

protec

muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie

parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu manusi de

tie.

DEGRESAREA ELECTROLITICA

PrPrincipiul metodei de degresare eleincipiul metodei de degresare eleccttrroolliittiiccaa.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa.. TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii eelleeccttrroolliittiiccee CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa.. NoNormele de tehnica securitca securirmele de tehni taattiiii mmuunncciiii..


17

PPrincipiul metodei de degresare electrorincipiul metodei de degresare electrolliittiiccaa..

meta nta curentului electric.

hidroxid carbona cianura cianura acid sulfuric;

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselorlice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezePentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele :

de sodiu; t de sodiu anhidru; de potasiu; de sodiu;

cianura de cupru.

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa.. Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarele c

sita cu PVC pentru neutralizare;

ventilare; conductori si bare de suspendare; dispozitive de manevrare a pieselor.

omponente: cuva din otel pentru degresare; cuva din otel captu sistem de incalzire si filtrare a solutiei; sistem de

TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii eelleeccttrroolliittiiccee :

egresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri:

a. Degresare electrolitica anodica . b. Degresare electrolitica catodica. c. Degresare electrolitica combinata.

La

Degresarea electrolitica se realizeaza in doua varianterare. 1. Degresarea electrolitica fara cup

2. Degresarea electrolitica cu cuprare.

1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE

D

degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; ladegresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa.


18

Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel. Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se

lfuric( 1%), se spala din nou in apa rece

riilor grase este urmata de depunerea

a tabla de otel

r complexe, in baia de electrolit se adauga sulfit

a calda, apoi cu apa rece curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%, urmata de o

se usuca in aer cald.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa..

at, prin degresare devin

metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat gros de gra

ai

e face vizual; nt concentratia ,pH-ul si natura

stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform.

NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

ilatie la

ecvate .

neutralizeaza in solutie de acid sucurgatoare si se usuca.

Aceasta metoda se aplica numai inaintea acoperirii electrolitice a

2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE

pieselor cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care au fost prelucrate prin aschiere (strunjire, rabotare).Indepartarea mateunui strat subtire de cupru pe suprafata piesei. Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaznichelata sau din cupru electrolitic laminat. La degresarea pieselode sodiu cristalizat. Dupa degresare, piesele se spala cu ap

noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele

degresarea se face nitr-un interval de timp scurt; piesele de otel cu continut de carbon ridic

fragile;

simi; piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseaza num

anodic; verificarea operatiei de degresare s la degresare se controleaza permane

electrolitului;

muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de vent

parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive ad


19

SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR

Spalarea s iune, prevazute cu urmatoarele componente:

binet de evacuare;

ie sa fie lipsita de impuritati, sa fie ntru

d

e face in cazi din materiale rezistente la coroz

robinet de alimentare cu apa; orificiu de preaplin; ro sistem de duze pentru pulverizare.

Spalarea se face prin doua metode: 1. Spalarea prin imersie. 2. Spalarea prin pulverizare.

Apa de spalare trebudedurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-250 C, iar pespalarea la cald de 50-850 C; durata spalarii este de 3-5 min. Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cu ajutorul unor

uze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea prin imersie. Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de impuritati, grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de turnesol.

USCAREA PIESELOR

Metode de uscare


20

Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe uprafata piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200 C).Atmosfera in are are loc procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In

tiealizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al

face la temperatura de 60-1200 C.Timpul necesar fera de uscare trebuie sa fie filtrata.

departarea apei de pe suprafata piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de

in absorbtia apei de pe suprafata pieselor entru piese mici, simple.Uscarea se

ara suflarea cu aer

ciale si prezinta

sc

mpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atinga. Uscarea artificiala se r

razelor infrarosii. Uscarea cu aer cald se

uscarii este mai redus, atmosUscarea prin centrifugare consta in in

2-3 min. Uscarea cu rumegus consta

la contactul direct.Metoda se aplica ppoate face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necescurat si uscat.

Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speavantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.

Cabina de pregatire a suprafetelor


21

DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee nneeffeerrooaassee..

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeggrreessaarree.. MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeggrreessaarreeaa ccuu ssoollvveennttii oorrggaanniiccii.. MMeettooddee ddee ddeeggrreessaarree..CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnnoollooggiiccee.. MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii llaa ddeeggrreessaarree..

CCllaas

siiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeggrreessaarree..

Metode de degresare.

MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeggrreessaarreeaa ccuu ssoollvveennttii oorrggaanniiccii..

Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline. Se utilizeaza urmatoarele materiale:

hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt; tricloretilena; tetraclorura de carbon; hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).


22

MMeettooddee ddee ddeeggrreessaarree..CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnnoollooggiiccee.. afetelor metalice ale

iesel enti: white spirt, benzina. ge suprafata

degre ere, solventul utilizat u poate fi recuperat.Metoda se aplica la degresarea pieselor mari.

Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Piesele se cufunda, succesiv in trei cuve:

cuva cu solvent pentru degresare initiala; cuva cu solvent pentru degresare intermediara; cuva cu solvent pentru degresare finala.

In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanand eventuale urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.In ultima cuva, urmele de solvent sunt eliminate complet, solutia nu trebuie sa depaseasca 1% continut de impurita

Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent este

lui.

ari de solutie prin evaporare. ese cu configuratie complexa.

Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati se ondenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimile izolvate.

Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperatura pieselor trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare a solventului.

DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE

Degresarea prin stergere consta in stergerea supror cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solvp

Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se stersata cu o carpa uscata si curata.La degresarea prin sterg

n

DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

ti.

DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI

proiectat sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai: prindizolvare chimica si prin presiunea lichidu

Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi m

Metoda nu se aplica pentru pi

DEGRESAREA CU VAPORI cd


23

Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.

Carac teristici tehnologice:

controlul degresarii pieselor se face vizual.

se

MM

dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer.

dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de protectie.

la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena.

pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii, e aduga stabilizatori in cantitati mici. umiditatii si temperaturii s

degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se recupereaza o mare parte din cantitatea utilizata.

procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.

aasuri de protectia muncii la degressuri de protectia muncii la degresaarree.. zuta cu sistem

re.

nor flacari deschise. degresarea se va realiza in atmosfera controlata cu temperatura sub

1000 C, la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologia de

la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevade ventilatie.

instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor. se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de degresa muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. se va evita prezenta u

atunci cand se folosesc solventi clorurati.

lucru.


24

CCuurraattaarreeaa cchhiimmiiccaa aa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee.. CCllaasificarea metodelor de decapare. sificarea metodelor de decapare.MMateriale utilizate la decapare. lizate la decapare.ateriale utiMMetode de decapare.Caracteristici tehnologice. Masuri de pro

ci tehnologice.etode de decapare.CaracteristiMasuri de protteeccttiiaa mmuunncciiii llaa ddeeccaappaarree..

instrat so

Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta in departarea

urilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiunea coroziva alutiilor utilizate.

Instalatie de decapare acida


25

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeccaappaarree..

MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeccaappaarree.. Decaparea se poate face cu:

acid sulfuric; acid clorhidric; detergenti; soda caustica; substante neutre.

MMeettooddee ddee ddeeccaappaarree..CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnnoollooggiiccee..

etoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder de pe piesele turnate, forjate sau laminate. ecaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode:

1. Decaparea prin imersie. 2. Decaparea prin tobare.

DECAPAREA CU ACID SULFURIC

M

D


26

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu plumb sau captuseala antiacida; sistem de incalzire a solutiei; sistem de ventilare; cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor.

Consideratii tehnologice: Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum),

completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%. La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele. Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentine ritmul de decapare.

tie de carbonat de sodiu cu rece curgatoare si uscare.

a operatia de acoperire ,nu mai este necesara op M e cu manusi de protectie.In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie). Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este influentata de urmatorii factori:

timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;

concentratia redusa a solutiei de decapare.

La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandari legate de

echipament special si masti de protectie la

lare se vor arumca numai dupa

1. Decaparea prin imersie

Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in soluconcentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa Daca dupa decapare, urmeaz

eratia de uscare. anipularea pieselor se fac

temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;

protectia muncii: muncitorii vor purta

actiunea nociva a vaporilor toxici; reziduurile si apele de spa

neutralizare.


27

In tobe se introduc pi at de

ore.La tobare nu se produce praf.Piesele se sp

onat de sodiu 3-5%(deca-pare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-1%(decapare cu carbonat de sodiu).Dupa neutralizare urmeaza spalare in apa rece curga

alizare; eselor.

So ric are la baza carbonat de sodiu an

D

2. Decapare cu acid clorhidric la cald.

Pa

e acid clorhidric de 14-15%; temparatura solutiei este intre 20-300 C;

2. Decaparea prin tobare

Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.esele de curatat, materialul abraziv si solutie de acid sulfuric si carbon sodiu anhidru.

Durata tobarii este intre 1-6ala in apa rece curgatoare.

Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carb

toare si uscare. Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se face

vizual.Dupa tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie, se depoziteaza intr-o atmosfera neutra cel mult 3-4 ore. DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC

Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarele componente:

cuva din material antiacid sau captusita cu material plastic; instalatie de incalzire a solutiei de decapare; sistem de ventilare; cuva de otel pentru neutr dispozitive de manevrare a pi

lutia utilizata la decaparea cu acid clorhidhidru si acid clorhidric.

ecaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri: 1. Decapare cu acid clorhidric la rece.

1. Decaparea cu acid clorhidric la rece

rametrii tehnologici sunt: concentratia d


28

durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.

Param

atura solutiei este intre 40-500 C;

e: Piese

de ca.

, piesele se vor acoperi chimic sau electrochimic, nu mai e

re

timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare;

pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;

cu acid clorhidric prin imersie sunt cateva recomandari legate de

asti de protectie la porilor toxici;

or arumca numai dupa

zinta zone limitate cu te rafete curatate anterior cu

eria. Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un

detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod, piesa este pregatita

se remedierii.

etrii tehnologici sunt: concentratia de acid clorhidric de 6-8%; tempar

2. Decaparea cu acid clorhidric la cald

durata de mentinere in solutie este de 7-12 min. Consideratii tehnologic

le se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece curgatoare, se neutralizeaza in solutie de carbonatsodiu cu concentratia de 3-5%.Se spala din nou cu apa rece si se usu Daca, dupa decapare

ste necesara operatia de uscare. Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapaeste influentata de urmatorii factori:

prezenta namolului de decapare pe suprafata

concentratia redusa a solutiei de decapare. La decaparea

protectia muncii: muncitorii vor purta echipament special si m

actiunea nociva a va reziduurile si apele de spalare se v

neutralizare.

DECAPAREA CU DETERGENTI

Metoda se aplica pieselor vopsite care prendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru sup

p

pentru revopsirea zonei supu


29

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.Metoda se aplica c ascoase sau cu vopsele oleorez

prin p plica cu succes pentru suprafete vopsi etanol, metanol, toluen, acetona.Se mai poate u

CCuurraatt

DECAPAREA CU SODA CAUSTICA

u succes pentru piese vopsite anterior cu vopsele vinoase.

DECAPAREA NEUTRA

Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatori aplicati ensulare sau pulverizare.Metoda se a

te cu vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilice sau poliuretanice. Decapantii neutri utilizati au la baza

tiliza clorura de metilen.

aarea chimica a suprafetelor metalice neferoaserea chimica a suprafetelor metalice neferoase.. MMetode de decapare. etode de decapare. De

DDeccaparea aluminiului si a aliajelor sale. aparea aluminiului si a aliajelor sale.

Deeccaappaarreeaa ccuupprruulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee..

MMetode de decapare. etode de decapare.

Metode de decapare


30

DDeeccaappaarreeaa aalluummiinniiuulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee.. Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii alcaline, in scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase de pe suprafetele metalice.

Decaparea

acid fluorhidric. Instalatia utilizata la matoarele componente:

cuva din otel; sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei; dispozitive de manevrare a pieselor.

Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in doua etape:

1. Decaparea initiala in solutii alcaline. 2. Decaparea finala in solutii acide( albirea).

Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul de grasime si de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prin decantare si filtrare.

Materiale utilizate la decapare: hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu; acid azotic; acid sulfuric;

decapare este constituita din ur

1. Decaparea initiala in solutii alcaline


31

Dupa rece

Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplica pentru aliaje de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersarea pieselor.Dupa aceasta operatie, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

DDeeccaappaarreeaa ccuupprruulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee.. Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartarea oxizilor de pe suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie de acid sulfuric sau in

u plu de aciimersare este de minimum 15 min. Pe tratie

olutia utiliz

pala in apa rece curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu once

decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apacurgatoare.

2. Decaparea finala in solutii acide

amestec de acizi. ulfuric se utilizeaza cuva de otel captusita La decaparea in solutie de acid s

c mb sau din material plastic.

Decaparea in acid sulfuric

Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea in amestec zi.Dupa um solutie, aceasta se incalzeste la 40-600 C.Durata de plerea baii cu

ntru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu concende 5%.

Decaparea in amestec de acizi

S ata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid azotic.Solutia se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se sc ntratie de 3-5%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.


32

INICHIGIU-VO N. DINESCU ditura Didactica si Pedagogica 1996

BIBLIOGRAFIE T PSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA,E Programul PHARE TVET RO 2002 Ministerul Educatiei si Cercetarii http://www.didactic.ro VOPSIREA AUTOMOBILULUI manual electronic TANASE VIOREL


33

C

ontinutul proiectului de certificare 1 emoriul explicativ 2

3 4

ablarea cu nisip 5 8

obarea uscata si tobarea umeda 11 or metalice feroase 13

13

palarea suprafetelor pieselor 19 scarea pieselor 19 egresarea suprafetelor metalice neferoase 21 uratarea chimica a suprafetelor metalice feroase 23 uratarea chimica a suprafetelor metalice neferoase 29 ibliografie 32 uprinsul 33

UPRINSUL CMClasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice Curatarea manuala SSablarea cu alice TDegresarea suprafetelDegresarea cu solventi alcalini Degresarea electrolitica 16SUDCCBC





PROTECTIA ANTICOROSIVA A PIESELOR NEMETALICE ALE AUTOVEHICULELOR

Autorul lucrării:


2009

Protectia anticorosiva a pieselor nemetalice ale autovehiculelor

1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare ale metodelor de pregatire a suprafetelor

nemetalice ale autovehiculelor. 4. Tipuri constructive de instalatii de pregatire a suprafetelor

nemetalice. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor nemetalice.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor nemetalice.

8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor nemetalice.

9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor nemetalice.

10. Normele de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „PROTECTIA ANTICOROSIVA A PIESELOR NEMETALICE ALE AUTOVEHICULELOR” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:



exploatarea bazei de date; prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; comunica prin internet; aplica normele de calitate in domeniul de activitate; interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; pregateste suprafetele pentru vopsire; identifică prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor. stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

pregatirii suprafetelor metalice. indica tipurile de coroziune. precizeaza metodele de protectie anticorosiva. efectueaza operatii de limitare a coroziunii. identifică factorii ce determină apariţia coroziunii


3

NNoottiiuunnii ddeesspprree ccoorroozziiuunneeaa ssuupprraaffeetteelloorr nneemmeettaalliiccee..

Materialele plastice si elastomerii sunt utilizate frecvent in constructia unor piese, in domeniul industriei autovehiculelor. Materialele plastice sunt produse termoplaste(polimeri). Termoplasticitatea este proprietatea materialelor plastice de a deveni plastice(se inmoaie) sub influenta caldurii si de a reveni la starea rigida prin racire. Piesele din material plastic se pot prelucra prin presare, injectare in matrite, termoformare. Materialele plastice utilizate in domeniul auto sunt: plexiglas, polietilena, polistiren, polipropilena si o serie de copolimeri. Elastomerii sunt materiale care au la baza cauciucul natural,cauciucul sintetic. Cele mai utilizate materiale din aceasta categorie sunt: cauciucul natural, cauciucul poliizoprenic.Se pot obtine proprietati si caracteristici superioare prin introducerea de pulberi, fibre.

FFaaccttoorriiii ddeeggrraaddaarriiii ccoorroossiivvee aa mmaatteerriiaalleelloorr nneemmeettaalliiccee.. Degradarea corosiva a materialelor nemetalice are loc prin actiunea unor medii, substante si agenti corosivi. Consideratii tehnice.

Degradarea prin precipitatii

Degradarea prin lumina

Degradarea prin caldura

Degradarea prin umiditate

Degradarea microbiologica

Degradarea prin oxidare 1

2

3

4

5

6

FACTORII DE DEGRADARE

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa ssuupprraaffeetteelloorr nneemmeettaalliiccee


4

1. Degradarea prin oxidare se intalneste la cauciucurile naturale , la cauciucurile sintetice.Efectele degradarii prin oxidare sunt urmatoarele: decolorarea, intarirea, fisurarea suprafetelor , ruperea materialelor.

2. Degradarea prin lumina se datoreaza radiatiei solare care accelereaza procesul de imbatranire a materialelor plastice.Lumina este cauza efectului de imbatranire directa(faza primara) si de imbatranire intarziata(faza secundara).

3. Degradarea prin caldura (variatiile de temperatura) se produce la materialele termoplasete, care devin casante, iar proprietatile mecanice se reduc.

4. Degradarea prin umiditate se manifesta prin patrunderea sa in microfisuri, pori pe care le maresc prin absorbtia de apa.Degradarea se evidentiaza prin aparitia unor umflaturi.

5. Degradarea microbiologica se datoreaza unor agenti biologici care adera la suprafata.Se modifica luciul suprafetei, apar colonii de mucegai.

6. Degradarea prin precipitatii(ceata, roua) se manifesta in acelasi mod ca si umiditatea.

MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa pprrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa ssuupprraaffeetteelloorr nneemmeettaalliiccee..

Pentru protectia suprafetelor pieselor nemetalice(materiale plastice, elastomeri) , se utilizeaza urmatoarele categorii de materiale:

1 Antioxidanti

Stabilizatori de temperatura 2

Antiozonanti

Stabilizatori de lumina

Dezactivanti

3

MATERIALE UTILIZATE

4

5


5

Consideratii tehnice. 1. Protectia suprafetelor nemetalice este asigurata prin utilizarea de antioxidanti

din categoria fenolilor si aminelor. 2. Dezactivantii sunt compusi pe baza de fosfor si sulf.Au rolul de a evita

descompunerea perioxizilor inainte de disocierea lor . 3. Acesti compusi absorb razele de lumina ultravioleta, evitand deteriorarea

materialelor plastice si a elastomerilor.Din aceasta categorie fac parte salicilatii, esterii fenil ai acidului benzoic.

4. Aceste substante evita efectul distructiv al ozonului(oxidare). 5. Din categoria stabilizatorilor de temperatura fac parte: sapunurile, sarurile de

plumb.Prin utilizarea lor, are loc o reducere a influentei caldurii asupra pieselor din polimeri.

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa lleemmnnuulluuii.. Lemnul utilizat la constructia caroseriilor autocamioanelor si a remorcilor auto, destinate a fi exploatate in climat temperat sau tropical, necesita protectie anticorosiva.Acesta este influentat de umiditatea atmosferica.Intr-o atmosfera uscata, prin pierderea umiditatii, lemnul se contracta, se poate fisura si isi reduce proprietatile mecanice.Intr-o atmosfera umeda, lemnul se umfla si isi pierde proprietatile izolante,termice si electrice. Protectia suprafetelor lemnoase se mai numeste fungicizare. Protectia suprafetelor lemnoase se face prin trei metode:

1. Fungicizare prin imersie. 2. Fungicizare prin pensulare. 3. fungicizare prin pulverizare.

In functie de solutiile utilizate pentru protectia lemnului, se desprind urmatoarele metode:

Protectie cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol 1 Protectie cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol 2 Protectie cu solutie cu pentaclorfenol 3

Protectie cu solutie de Evinit 4


6

1. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol.Se aplica pentru ambalaje, podele si caroseria remorcilor pentru autovehicule.Pentru fungicizarea prin imersie se utilizeaza cuva din otel captusita cu material rezistent la solventii organici.Operatia de fungicizare se aplica de 2-3 ori, materialul fiind expus la aer pentru uscare intre operatii.

2. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol.La protectia prin imersie, durata operatiei de fungicizare este de 15-30 minute, urmata de uscare.Operatia de fungicizare se repeta de 2-3 ori.

3. Protectia cu solutie de pentaclorfenol.Metoda se aplica contra biodegradarii lemnului.La protectia prin imersie se utilizeaza vase de sticla sau cuve captusite cu material plastic rezistent.Parametrii tehnologici sunt identici protectiei de la metoda anterioara.Dupa fungicizare, lemnul este vopsit cu grun alchidic.

4. Protectia cu solutie de Evinit.Prin aceasta protectie se evita biodegrada-rea lemnului, dar se asigura si proprietati ignifuge.Fixarea solutiei pe lemn dureaza 2-3 saptamani.Dupa impregnare, lemnul se depoziteaza la umbra.Pentru aplicare, solutia se incalzeste la temperatura de 60-700 C.

Protectia lemnului contra termitelor se face cu produsi clorurati(lindan, dieldrin).

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa mmaatteerriiaalleelloorr tteexxttiillee.. Materialele textile utilizate la autovehicule(iuta, inul, bumbacul) sunt sensibile la agenti biologici(bacterii, ciuperci).Prin protectia anticorosiva se blocheaza actiunea acestor agenti biologici. Se utilizeaza trei categorii de solutii:

1. Naftenat de cupru. 2. Naftenat de cupru si betanaftol. 3. Naftenat de cupru si pentaclorfenol.

Protectia se realizeaza prin spalare ( prin imersie).Se aplica pentru prelate, panza de cort, echipament de protectie, huse, genti pentru scule. Conditia esentiala este ca aceste solutii sa nu prezinte actiune toxica asupra omului. Pentru imersie se utilizeaza cuve din otel captusite cu material plastic.Durata de imersie este de 30 minute,urmata de uscare la aer timp de 24 ore.In solutia de imersare de poate introduce Preventol A3 Bayer.


7

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa aaddeezziivviilloorr ssii aa mmaassttiiccuurriilloorr.. PPrroodduussee uuttiilliizzaattee.. MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii..

PPrroodduussee uuttiilliizzaattee.. In industria constructoare de automobile se utilizeaza adezivi care sa

reziste factorilor termici, luminii ultraviolete, umiditatii excesive, prafului. Adezivii care sa corespunda protectiei anitcorosive sunt pe baza de

cauciuc natural, cauciuc sintetic, hidrocarburi si derivati halogenati. Masticurile sunt materiale utilizate in constructia de automobile, care au

rolul de etansare intre diferite componente care se asambleaza( aripi, capota, parbriz, portbagaj).

Factorii de degradare care actioneaza asupra masticurilor sunt identici cu cei care actioneaza asupra adezivilor.

Masticurile utilizate au la baza rasini sintetice, elastomeri, amestecuri de polimeri.

Tabel

ADEZIVI PRODUSE Adezivi pe baza de cauciuc natural Inceziv, Soladez P-22 Adezivi pe baza de cauciuc sintetic Prenadez 100, 200, 300, 400 Adezivi pe baza de copolimeri Romeltex, Adeplast, Romertic,

Prenadez, Folbavol 333 Adezivi pe baza de macromolecule saturate

Codez 100, Codez 222

MASTICURI PRODUSE Masticuri plastice si elastomerice Romtix 75, 85, Micovit

MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii.. Adezivii si masticurile au caracteristici tehnice care reclama masuri de protectie speciale:

sunt produse toxice; sunt produse inflamabile; au capacitate de explozie.


8

Produsele Prenadez au la baza amestec de solventi(toluen, benzina de extractie),

care au tendinta de explozie si sunt inflamabile.Masurile de protectia muncii au un caracter special:

echipamentul de protectie nu se confectioneaza din materiale care se pot incarca electrostatic(fibre sintetice, lana).

se interzice fumatul sau apropierea unor surse deschise de foc. in spatiile inchise , sistemul de ventilare trebuie sa functioneze permanent. iluminarea se va face cu lampi portabile speciale. zona de lucru este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a

incendiilor. depozitarea adezivilor si a solventilor se face in incaperi speciale prevazute

cu sistem antiexplozie, cu sistem de ventilare. benzina de extractie provoaca intoxicatii acute respiratorii, dureri de cap; se

recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer. toluenul influenteaza negativ sistemul nervos, are caracter exploziv; se

recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer. transportul adezivilor se face cu mijloace de transport speciale. manevrarea produselor se va face fara a provoca socuri puternice. temperatura in depozite va fi cuprinsa intre 15-300 C.

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa mmaatteerriiaalleelloorr ppllaassttiiccee ssii aa

eellaassttoommeerriilloorr.. Materialele plastice si elastomerii se utilizeaza la fabricarea de piese pentru autovehicule exploatate in climat TA, TH si THA. Materialele plastice se fabrica din polistiren, polietilena, PVC dur, polipropile-na, plexiglas.


9

Tabel Materiale plastice

Proprietati tehnologice si mecanice

Utilizari Produse comerciale

Polistiren Culori diferite. Proprietati mecanice superioare. Rezista la actiunea razelor ultraviolete.

Aparatori lampi de semnalizare, de stop, de mars inapoi.

Copolimer acrilonitril-stiren

Bun izolator. Rezista la actiunea razelor ultraviolete. Rezista la tractiune.

Capace bobine de inductie,capace dis-tribuitoare.

Polietilena Capacitate electroizolanta buna.

Conductoare de inalta tensiune, de joasa tensiune.

Poliacetat de injectie

Rezistivitate si rigidi-tate electrica buna. Rezistenta mecanica buna.

Carcase, capace la baterii,acumulatoare. Manere interioare pentru usi.

Telmac Delrin

PVC dur Rezistenta mecanica buna.

Manere pentru usi. Carcase, capace la baterii,acumulatoare.

Polimetacrilat de metil

Rezistenta mecanica buna.

Piese ornamentale. Placute, manere interioare.

Plexiglas Stirex

Polipropilena Proprietati mecanice bune.

Elemente de suspen-sie, capete lonjeroane, traverse.

Din categoria elastomerilor fac parte amestecurile de cauciucuri si materiale anticorosive.


10

Tabel Elastomeri Proprietati tehnologice

si mecanice Utilizari Produse

comerciale Cauciucul natural

Garnituri pentru frane. Capace pentru portbagaj.

Skomed RMA

Cauciucul alfametil-butadien-stirenic

Rezista la temperaturi cuprinse intre -25 si +700 C.

Garnituri. Covoare pentru interiorul autovehicu-lelor

Carom 1500

Cauciucul policloroprenic

Rezista la actiunea uleiului, ozonului si la temperaturi intre -30 si 1100 C.

Garnituri. Mansoane de radiator

Neopren Denka S40 Butaclor Mn 30

Cauciucul butadien-stirenic

Rezista la temperaturi cuprinse intre -30 si 800 C.

Furtun de radiator. Chedere pentru usi, aripi. Capace portbagaj.

Buna Europren

Cauciucul butadien-acrilo-nitrilic

Rezista la temperaturi cuprinse intre -30 si 1000 C.

Furtun de inalta presiune. Placi, mansoane, inele de etansare

Perbunan Butacril Hycar

Cauciucul neopren

Rezista la actiunea hidrocarburilor.

Furtun de inalta presiune.

Europren Smoked Neopren

Cauciucul natural in amestec cu cauciuc sintetic

Rezista la temperaturi intre 50-600 C.

Curele trapezoidale RMA 3

Cauciucul etilenpropilenic

Temperatura maxima 500 C.

Garnituri de etansare la caroserii.

Keltan 512

Cauciucul butadien-acrilo nitrilic

Furtune de legatura la radiatoare,pompe

Butacril TH Neopren GRT

Cauciucul fluorurat

Rezista la temperaturi intre -10 si + 2000 C.

Garnituri pentru pompe,radiatoare

Tehnoflon


11

PPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa aa aallttoorr mmaatteerriiaallee nneemmeettaalliiccee.. Produsele din sticla si ceramica sunt atacate de catre mucegaiuri.Aceste produse se protejeaza prin curatare periodica cu solutii de curatire, volatile in contact cu aerul. Pielea se utilizeaza pentru curele de prelata, colturile intarite ale huselor. Pentru protectie se utilizeaza betanaftol, alcool etilic si ulei sulfatat.Fungicizarea se realizeaza la tabacirea pieilor. Cleiul de oase se poate proteja prin amestecare cu pentaclorfenol si Preventol A3 Bayer. Hartia se utilizeaza sub forma de placi cu grosimea de 2,5-50 mm impregnate cu rasini fenolice si rasini epoxitice.Se intalneste in constructia aparatajului electric al automobilului. Sticlotextolitul se utilizeaza la izolarea bobinajelor generatoarelor de curent.Acesta se impregneaza cu rasini epoxitice. Stratificatele pe baza de bumbac se cunosc sub denumirile de stratitex si textolit.Se utilizeaza pentru bucse, lagare, la motoarele electrice la stergatoarele de parbriz, locuri de trecere ale conductoarelor.

GGeenneerraalliittaattii.. PPrroodduussee ccoossmmeettiiccee ssuubb ffoorrmmaa ddee sspprraayy.. PPrroodduussee ccoossmmeettiiccee aapplliiccaattee..

GGeenneerraalliittaattii.. Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva completeaza protectia

initiala a suprafetelor sau refac starea initiala a acestora.Produsele se aplica pentru caroserii, sasiuri exploatate in climat temperat sau tropical.

Produsele cosmetice se livreaza in butelii metalice, tuburi de material plastic. Acestea se introduc sub presiune sau se vor aplica prin pensulare si prin

pulverizare.

PPrroodduussee ccoossmmeettiiccee ppeennttrruu pprrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa


12

PPrroodduussee ccoossmmeettiiccee ssuubb ffoorrmmaa ddee sspprraayy.. Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva sunt sub forma de spray, cu

autopolish, emulsie, terrent ferner spray.Acestea se aplica cu pistolul sau cu pensula ca autobalsam kosipol, globo autohelege, lac hidroizolant, cleaner polish, procerin.

Autopolish Produsul se livreaza in tuburi de material plastic. Recomandari tehnologice :

suprafata caroseriei automobilului va fi spalata si stearsa pana la uscare. produsul se va proiecta pe suprafata destinata lustruirii sub un unghi de

450. intinderea produsului se va face cu un tampon de vata. lustruirea se face dupa 10-15 min. cu flanela. dupa lustruire, automobilul se protejeaza prin adapostire timp de 2-3

ore.

Terent ferner spray

Produsul este livrat in tuburi metalice.Se utilizeaza pentru a inlatura petele de

asfalt si de bitum. Recomandari tehnologice:

produsul se pulverizeaza sub un unghi de 900 . dupa 1-2 minute, petele se inlatura cu o carpa moale. se poate utiliza ulterior si autopolish.

PPrroodduussee ccoossmmeettiiccee aapplliiccaattee.. Aceste produse se aplica prin pulverizare cu pistolul de pulverizat sau prin

pensulare.

Autobalsam kosipol Recomandari tehnologice:

produsul se aplica pe caroserie spalata si complet uscata. inainte de intrebuintare, produsul se va agita puternic. aplicarea produsului se face cu pistolul de pulverizat. se usuca timp de 10-30 minute si apoi se lustruieste cu vata sau flanela.


13

Globo autopflege

Produsul se aplica pe caroseria uscata si curata prin pensulare, pulverizare. Recomandari tehnologice:

produsul se aplica in strat subtire. dupa 10-15 minute, produsul se inlatura cu carpa moale. lustruirea se face cu vata sau flanela.

Cleaner polish Produsul se livreaza in butoaie metalice. Recomandari tehnologice:

produsul se aplica cu pensula sau cu carpa moale, uscata din bumbac. dupa uscare, se sterge usor cu flanela.

Procerin

Produsul se utilizeaza pentru protectia suprafetelor metalice sau tratate galvanic. Recomandari tehnologice:

suprafetele se curata de praf sau se sterg cu white spirit. produsul se aplica prin pulverizare sau prin pensulare. se aplica doua straturi la interval de o ora.

Elaskon k 60 Produsul se utilizeaza pentru protectia anticorosiva a autovehiculelor. Recomandari tehnologice:

automobilul se spala si se usuca. aplicarea produsului se face pe suprafete mici. dupa 5-10 minute se incepe lustruirea cu flanela sau vata hidrofila.


14

BIBLIOGRAFIE TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA, N. DINESCU Editura Didactica si Pedagogica 1996 Programul PHARE TVET RO 2002 Ministerul Educatiei si Cercetarii http://www.didactic.ro VOPSIREA AUTOMOBILULUI manual electronic TANASE VIOREL



15

CUPRINSUL Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Notiuni despre coroziunea suprafetelor nemetalice 3 Materiale utilizate 4 Protectia anticorosiva a lemnului 5 Protectia anticorosiva a materialelor textile 6 Protectia anticorosiva a adezivilor si a masticurilor 7 Protectia anticorosiva a materialelor plastice si a elastomerilor 8 Protectia anticorosiva a altor materiale nemetalice 10 Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva 11 Bibliografie 14 Cuprinsul 15

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a OLTENIŢA calificarea: Tnichigiu-vopsitor auto



VOPSIREA PRIN

IMERSIE


2009


1 2009

2.MEMORIUL JUSTIFICATIV Prin realizarea proiectului cu tema vopsirea prin imersie am urmarit atingerea urmatoarelor unitati de competenta : 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Interpretarea documentatiei tehnice 4. Vopsirea automobilului Pentru unitatea de competenta Utilizarea calculatorului si informatiei sunt necesare realizarea urmatoarelor componente:

1. Exploateaza baza de date 2. Prezinta informatii incluzand text ,numere si imagini 3. Comunica prin internet In cazul unitatii de competenta lucrul in echipa se realizeza urmatoarele competente: 1.Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor Unitatea de competenta vopsirea automobilului evidentiaza necesitatea realizarii urmatoarelor competente : 1.Identifica factorii ce determina aparitia coroziuni . 2.Stabileste procedeele , sculele , dispozitivile si materialele specifice vopsirii . 3.Pregateste suprafetele pentru vvopsire . 4.Aplica tehnologii de vopsire la o suprafata data . 5.Remediaza defectele aparute la vopsire .


2 2009



Clasa a XI –a C




6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie 7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin

imersie 8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie 9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


3 2009

3.Principiul de functionare

Vopsirea prin imersie (cufundare) reprezinta cel mai sumplu procedeu de vopsire ,deoarece este productiv si poate fi utilizat atat la procesele nemecanizate cat si mecanizate . Procedeul consta in cufundarea obiectelor destinate vopsirii intro baie umpluta cu vopsea ,dupa scoaterea obiectelor ,surpulsul de vopsea se scurge din nou in baie Desi este simpla,vopsirea prin imersie poate fi folosita numai pentru piese de dimensiuni relatiu mici,care se vopsesc pe toate partile in aceiasi culoare ;piesele trebuie sa fie lipsite de adancituri si gauri infundate ,care pot forma pungi de vopsea si sa permita o astfel deasezare incat suprafetele piesei sa aiba o pozitie cat mai apropiata de verticala ,pentru a asigura o buna scurgere . Grosimea peliculei de vopsea depinde de mai multi factori: viscozitatea si natura vopselei,volatilitatea si natura diluanttului si dizolvantului,viteza de scoatere din baie si rugozitatea suprsfetei obiectului . Cu cat o vopsea este mai vascoasa,cu atat se obtine o grosime mai mare a peliculei nu se poate, totusi tinde catre viscozitati ridicate deoarece se inrautateste capacitea de scugere si de intindere In privinta volatilitati diluantului si dizolvantului ,cu acestia se evapora mai greu ,deci mentin viscozitatea atat la valoarea initiala, cu atat grosimea peliculei va fi mai uniforma. Legat tot de dizolvanti , un mare rol il joaca tensiunea superficiala;muchiile si varfurile pieselor ,din cauza tesiuni superficiala ;muchiile si farfurile din cauza tensiuni superfiale ridicate,sunt descoperite de vopsea sau ,in cel mai bun caz, pelicula este foarte mult subtiata pe aceste locuri, cu cat tensiunea superficiala a componentelor volatile este mai ridicata ,cu atat acest dezavantaj creste.


4 2009

Grosimea si aspectul peliculei depinde si de viteza cu care obictul imersat este scos din baie.La o scoatere rapida ,pelicula pelicula aderenta este groasa .Desi ulterior ,pana la stabilizarea peliculei ,procesul de subtinere continua, in acelasi timp, prin volatilitatea diluantului , viscozitata creste, realizandu-se o grosime oarecare a peliculei La o scoatere inceta , tot datorita tensiuni superficiale a dizolvantilar , intocmai ca pentru muchii pelicula remanenta este foarte subtire, corespunzatoare viscozitatii initiale . O rugozzitate ridicata imbunatateste aderenta , obtinandu-se si pelicula mai groasa ;astfel se explica de ce pe o placa de sticla , intrebuitandus-se aceiasi vopsea , se realizeaza o pelicula mai subtire decat pe una din tabla sablata .


5 2009

4.Tipuri constructive

Pentru baile de functionare discontinua, manevra se realizeaza manual ,pentru pisele mici , si mecanizate , pentru piesele grele . Baia discontinua se compune dintr-o cada paralelipipedica .

Pe unul din pereti laterali se afla un jgheab de scurgere , prevazut cu gratar , pe care se aseaza pisele pentru recuperarea excesului de vopsea . Pe marginile baii se instaleaza o tubulatura de ventilatie , prin aspiratie . Pentru mentinerea vopselei in continua agitatie , in vederea impiedicarii depuneri pigmentului , sub jgheabul baii este

sudat cu robinet de golire. Este recomandabil ca baia sa fie prevazuta cu un capac rabatabil , care , prin intermediul unei pedale , ramane deschis tot timpul cvat operatorul lucreaza si calca aceasta pedala .In momentul intreruperi lucrului , capacul care isi inchide baia , impiedicand evaporarea dizolvantilor , intrarea impuritatilor si declansarea unui eventual incendiu . Baia continua este asemanatoare cu cea precedenta , cu diferenta ca doi dintre pereti sunt inclinati , paraleli cu panta de coborire si uscare a monosinei lantului trasportor .


6 2009

5.Documentatia tehnica Instalatia de vopsire prin imersie

Figura 5.1


7 2009

6.Constructia si functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie

Baia discontinua se compune dintr-o cada paralelipipedica . Pe unul din pereti laterali se afla un jgheab de scurgere , prevazut cu gratar , pe care se aseaza pisele pentru recuperarea excesului de vopsea . Pe marginile baii se instaleaza o tubulatura de ventilatie , prin aspiratie . Pentru mentinerea vopselei in continua agitatie , in vederea impiedicarii depuneri pigmentului , sub jgheabul baii este

sudat cu robinet de golire. Este recomandabil ca baia sa fie prevazuta cu un capac rabatabil , care , prin intermediul unei pedale , ramane deschis tot timpul cvat operatorul lucreaza si calca aceasta pedala .In momentul intreruperi lucrului , capacul care isi inchide baia , impiedicand evaporarea dizolvantilor , intrarea impuritatilor si declansarea unui eventual incendiu . Baia continua este asemanatoare cu cea precedenta , cu diferenta ca doi dintre pereti sunt inclinati , paraleli cu panta de coborire si uscare a monosinei lantului trasportor . Alimentarea cu vopsea proaspata se realizeaza de la o instalatie centralizata de preparat vopseaua . Asigurarea unui eventual incendiu se realizeaza prin doua masuri independente:

- baia este pusa in legatura cu un rezervor subteran , gol , printr-o conducta de mare diametru , care asigura golirea intr-un tinp de trei cinci min ( comanda deschideri robinetului se produce automat imedit , ce sa depasit temperatura prescrisa pentru atmosfera de deasupra baii) ,simultan cu prima actiune , spatiul de deasupra baii este invadat cu bioxid de carbon , provenit de la o baterie de buteliicare se descarca automat .

Intregul utilaj este montat intrun tunel cu geamuri , pentru a proteja vopseaua si piesele vopsite de contactul cu impuritatile din aer . Acest tunel , cand ventilatia nu este suficienta , face ca aerul cald venit de la cuptoare , cu care este in legatura de obiccei , sa incalzesca vopseaua si deci sa se volatilizeze o mare cantitate de dizolvanti.


8 2009

7.Exploatarea si intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie

Avantaje si dezavantaje . Daca baia este prevazuta cu jgheab de scurgere totodata si de recuperare , deoarece vopseaua revine in bazin ), vopsirea prin imersie este dintre cele mai economice , deoarece , practic, vopseaua nu se risipeste . Pentru instalatiile mecanizate , economicitatea rezulta si din monopera foarte redusa : lucratorilor le revine sarcina de a incarca si descarca lantul transportor ; aceste mari avantaje fac ca vopsire prin imersie sa fie destul de utilizata . Tot ca un avantaj mai trebuie mentionmata capacitatea de a vopsirii in zonele ascunse ( suprafete asamblate prin rebordurari , nituri etc ) Piesele vopsite prin imersare se acopera cu o pelicula neteda , continua , dar de grosime diferita , crescand de la partea superioara spre cea inferioara .Pe muchiile si varfurile ascutite grosimea este foarte mica ,uneori aparand suprafata metalului; din acest motiv aplicabilitatea metodei se reduce la piese relativ nu prea mari ; de asemenea , nu se preteaza imersari piesele care prezinta scobituri si gauri infundate .


9 2009

8.Normele de tehnica securitatii muncii Asigurarea unui eventual incendiu se realizeaza prin doua masuri independente:

- baia este pusa in legatura cu un rezervor subteran , gol , printr-o conducta de mare diametru , care asigura golirea intr-un tinp de trei cinci min ( comanda deschideri robinetului se produce automat imedit , ce sa depasit temperatura prescrisa pentru atmosfera de deasupra baii) ,simultan cu prima actiune , spatiul de deasupra baii este invadat cu bioxid de carbon , provenit de la o baterie de buteliicare se descarca automat .

Intregul utilaj este montat intrun tunel cu geamuri , pentru a proteja vopseaua si piesele vopsite de contactul cu impuritatile din aer . Acest tunel , cand ventilatia nu este suficienta , face ca aerul cald venit de la cuptoare , cu care este in legatura de obiccei , sa incalzesca vopseaua si deci sa se volatilizeze o mare cantitate de dizolvanti.


10 2009

Bibliografia



3. Dacia 1300 manual electronic 4. Logan manual electronic 5. Vopsirea automobilului manual electronic Tanase Viorel 6. Site-uri








11 2009

Cuprinsul

Memoriul justificativ 1 Continutul proiectului de certificare 2 Principiul de functionare 3 Tipuri costructive 5 Documentatia tehnica 6 Constructia si functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie 7 Exploatarea si intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie 8 Normele de tehnica securitatii muncii 9 Bibliografia 10

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a OLTENIŢA Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto




VOPSIREA ELECTROFORETICA


2009


1



Clasa a XI –a


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare ale metodei de vopsire. 4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica. 7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica 8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica 9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „VOPSIREA ELECTROFORETICA” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:



• exploatarea bazei de date; • prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; • comunica prin internet; • aplica normele de calitate in domeniul de activitate; • interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; • stabileste procedeele, sculele, dispozitivele si materialele specifice

vopsirii; • pregateste suprafetele pentru vopsire; • aplica tehnologii de vopsire la o suprafata data; • remediaza defectele aparute la vopsire.


3

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

LA VOPSIREA ELECTROFORETICA

Prin actiunea curentului continuu, de joasa tensiune asupra unei solutii de saruri minerale oarecare, de exemplu sulfat de nichel, la polul negativ se depun atomii de nichel, iar la cel pozitiz se descarca radicalul SO4 . Depunerea unui metal din solutia sau topitura sari, sale, prin intermediul curentului electric constituie o aplicare a electrolizei. Tot prin intermediul curentului electric pot fi transportate catre unul dintre electrozi nu numai ioni sau grupari de atomi ci de molecule sau asociati de molecule cu conditia ca si aceasta sa poarte o sarcina electrica; astfel prin aceasta metoda pot fi depuse pe unul dintre electrozi substante coloidale suspensi foarte fine separanduse de mediul apos. In majoritatea cazurilor substanta coloidala fiind incarcata cu o sarcina electrica negativa se va depune pozitiv. Vopselele solubile in apa sunt practic formate din molecule mari dispersate in mediul apos, deci pot fi considerate solutiii soloidale. Electroforeza este metoda de separare prin intermediul curentului electric a coloizilor de mediul dispersant sau a suspensiilor foarte fine prin depunere pe unul dintre electrozi.

Vopsirea electroforetica.


4

IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa eelleeccttrrooffoorreettiiccaa.. Schema de principiu


Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele componente:

1. corpul baii; 2. pompa de recirculare a vopselei; 3. filtru; 4. sursa de curent continuu; 5. bara de curent 6. monosina lantului transportor 7. piesa; 8. zona de spalare.

Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V, densitatea de curent este 20-40 A/m2. Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii de vopsea la 300 C. Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona din material plastic. Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.


5

TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii eelleeccttrrooffoorreettiiccee.. Sub actiunea curentului electric particulele sunt atrase spre unul dintre

electrozi. Pentru a se realiza o rezistenta minima la inaintare, se lucreaza cu vopsele foarte diluate. Astfel, continutul vopselei in corpuri solide care la vopsirea prin pulverizare este de circa 50% la vopsirea electroforetica se reduce la 8-15%. Deoarece la o asemenea viscozitate redusa este o tendinta accentuate de sedimentare a pigmentilor si a materialelor de umplutura, continutul baii trebuie mentinut intr-o agitare continua. Pentru separarea impuritatilor introduse eventual cu piesele si antrenate in masa lichidului din cauza agitarii, vopseaua se recircula printr-un filtru de 25 p.m.

Corpul metallic al baii se leaga la catod, iar piesele, prin intermediul carligelor de prindere, la anod.Acoperirea prin electroforeza se executa la o tensiune de 80-150 V si o densitate de curent de 20-40 A/m, la o durata de mentinere de 1-2 min. In timpul lucrului, datorita trecerii unei intensitati de curent destul de mari, continutul baii tinde sa se incalzeasca; la supraincarcarea baii poate fi necesara chiar o recire.Temperatura de -30 C este cea mai potrivita. Piesa se introduce treptat in baie, sub curent; imediat cand ia contact cu lichidul, pe suprafetele imersate se depun particulele coloidale tot timpul

cat metalul prezinta zone descoperite ; pe masura depuneri , rezistentaelectrica a stratului de vopsea creste, ajungand,la un moment dat , atat de ridicata incat vopsirea electroforetica inceteaza. In acest timp insa prin imersarea in continuare a restului piesei apar noi suprafete pe care procesul de depunere electroforetica continua nestingherit pana cand se realizeaza conditia mentionata.

Grosimea peliculei de grund variaza intre 25 si 40. O data cu depunerea electroforetica a particulelor de vopsea se trec simultan

si alte fenomene: electroosmoza si electroliza. Datorita electroosmozei procentul de dizolvant in pelicula este redus atat de mult incat continutul in corp solid se ridica la 95% , desi vopseaua de lucru este deosebit de diluata. Operatia de uscare este mult usurata deoarece pelicula este aproape lipsita de dizolvanti. Spalarea se executa in scopul indepartari vopselei diluate care adera pe pelicula electroforetica sa urmare a imersari. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer comprimat pentru a indeparta picaturile de apa ramase de la spalare , apoi pot intra imediat in cuptorul de uscare.


6

Electroliza se produce numai cand apa de diluare a vopselei contine saruri. Pentu evitarea acestui fenomen desi pentru vopselele solubile in apa care se aplica prin alte procedee se obisnuieste in general un mediu slab alcalin pentru scopuri electroforetice, mediul apos trebuie sa fie aproape neutru.

Pericolul introduceri sarurilor de la operatia de pasivare trebuie inlaturat prin introducerea unei spalari ulterioare cu apa condensata si in permanenta proaspata.

Deoarece dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este deja in mare masura formata urmand ca la uscare sa fie eliminate cantitati mici de apa si sa aiba loc reactiile de formare a retelei, se poate aplica inaintea uscari o a doua pelicula, dupa procedeul “umed pe umed” . Nu orice grund solubil in apa se preteaza pentru depunere electroforetica; se cer o serie de conditii ca; viteza de deplasare a particolelor coloide, viteza mica de depunere a pigmentilor si materialelor de umplutura etc. De aceea materialele de vopsire de culori deschise nu pot fi depuse satisfacator pe cale electroforetica.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree..

• Pelicula electroforetica uscata este densa, uniforma ca grosime si fara defecte(pori,scurgeri).

• Pierderile de material de vopsire sunt minime. • Metoda este mecanizata, automatizata. • Se reduce manopera prin eliminarea slefuirii si a unei uscari intermediare. • Metoda se aplica in productie de serie mare. • Aplicarea vopselelor deschise la culoare are rezultate modeste. • Instalatia utilizata este complexa.

NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

• Instalatia este prevazuta cu elemente de siguranta ,pentru a evita electrocutarea.

• Sistemul de ventilare asigura eliminarea impuritatilor din spatiul de lucru. • Lucratori sunt echipati corespunzator normelor de protectie.


7

CUPRINSUL Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Principiul de functionare 3 Instalatii folosite la vopsirea electroforetica 4 Tehnologia vopsirii electroforetice 5 Caracteristicile metodei de vopsire 6 Norme de tehnica securitatii muncii 6


8



GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a OLTENIŢA calificarea: Tnichigiu-vopsitor auto



VOPSIREA ÎN PAT FLUIDIZAT.


2009


1 2009

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema Vopsirea in pat fluidizat abordeaza o metoda de vopsire care poate fi asimilata vopsirii prin imersie.

Vopsirea in pat fluidizat este o metoda de vopsire aplicata pentru a obtine o pelicula dura,rezistenta in medii de temperatura si umiditate excesiva.

Lucrarea prezinta caracteristici tehnologice specifice unei metode de vopsire aplicata in domeniul aparaturii electrocasnice( frigidere, masini de spalat).

Realizarea proiectului Vopsirea in pat fluidizat atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice.

Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei. 2. Lucrul in echipa. 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice. 4. Asigurarea calitatii. 5. Vopsirea automobilului. Prin lucrarea Vopsirea in pat fluidizat se asigura asimilarea

urmatoarelor competente: 1.1.Exploatează baze de date. 1.2.Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. 1.3Comunică prin Internet. 2.1.Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. 2.2.Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 2.3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. 3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu 3.2.Interpretează desene speciale 3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică 5.1.Identifică factorii ce determină apariţia coroziunii 5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice vopsirii 5.3.Pregăteşte suprafeţele pentru vopsire 5.4.Aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată 5.5.Remediază defectele apărute la vopsire


2 2009


Anul de completare-nivelul 2 de calificare


Clasa a XI –a C




6. Constructia utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat. 7. Functionarea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat. 8. Exploatarea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat. 9. Intretinerea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


3 2009

VOPSIREA ÎN PAT FLUIDIZAT

Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

11.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. 22.. IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt.. 33.. TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt.. 44.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. 55.. NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin imersie. Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere de rasina in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie adera la suprafata piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta. Caracteristicile speciale si performantele unei vopsiri in pat fluidizat(denumita si “Rilsanizare”dupa pulberea de acoperire folosita)depind ,in genereal,de trei factori,si anume:

conceptia si forma piesei; modul de pregatire a suprafetei inainte de acoperire; alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza.


4 2009

2

2..IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt..

Schema de principiu

Vopsirea in pat fluidizat.

Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente:

1. Cuptor de incalzire a pieselor. 2. Piesa. 3. Sistem de rulare a pieselor. 4. Baia de imersare cu pulbere in suspensie. 5. Camera de linistire. 6. Piesa vopsita.

Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone: I. Zona de pregatire a suprafetei. II. Zona de incalzire a pieselor. III.Zona de aplicare a pulberii. IV.Zona de racire lenta a pieselor. Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm). Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu gaz metan.


5 2009

Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz

microporos ,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de 12μm si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum 250 mm.

Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu volumul baii de imersare.

33..TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt.. Performantele metodei de vopsire in pat fluidizat sunt influentate de urmatorii factori:

• conceptia si forma piesei; • modul de pregatire a suprafetei inainte de vopsire; • alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza.

La vopsirea in pat fluidizat se utilizeaza rasini termoplastice „RILSAN”,care prin solidificare si racire ,datorita contractiei, tind sa se fisureze.Piesele trebuie sa prezinte o forma care sa diminueze acest efect. In functie de destinatia produselor, pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii in pat fluidizat este diferentiata. Pentru produsele care lucreaza la variatii de temperatura si umiditate mari,se poate aplica un tratament de suprafata,fosfatarea. degresare, se elimina complet urmele de grasime,deoarece,prin incalzire la 350-4000 C,apare fenomenul de carbonizare.Degresarea se face cu tricloretilena sau cu alcali. Decaparea se realizeaza utilizand solutii acide:

• pentru otel acid clorhidric,sulfuric,fosforic; • pentru aluminiu acid azotic; • pentru cupru acid azotic,sulfuric,clorhidric.

Neutralizarea se face prin spalare cu apa. In cazul suprafetelor care lucreaza in conditii grele de temperatura si umiditate, se recomanda aplicarea unei pelicule de grund „RILPRIM”. Peliculele de „RILPRIM” se aplica cu pistolul de vopsire ,prin pulverizare clasica sau electrostatica, eventual prin cufundare.


6 2009

Piesele metalice astfel pregatite sunt incalzite intr-un cuptor la

temperature intre 280 si 400°C, determinate de masa si forma lor, precum si de grosimea dorita a acoperirii. Dupa atingerea temperaturii dorite, piesele sunt cufundate intr-o baie cu partea inferioara poroasa, unde pulberea este mentinuta in suspensie cu ajutorul aerului comprimat.

La contactul cu suprafata metalica calda, pulberea se topeste, formand o depunere a carei grosime variaza in functie de temperatura piesei si de timpul de cufundare in pulbere.

Faptul ca pulberea este mentinuta in suspensie cu ajutorul aerului comprimat, permite sa se cufunde in ea cu usurinta piese de orice forma. Comportarea acestei suspensii se aseamana cu cea a unui lichid, particulele fine de pulbere putandu-se astfel raspandi pe toata suprafata pisei si chiar in locurile mai putin accesibile.

Cand se creeaza conditiile necesare pentru reglajul corect al temperaturii si al timpului de cufundare, pisele vor avea grosimi de strat foarte aproape de grosimile stabilite prin tehnologie. Procedeul de vopsire in pat fluidizant prezinta avantajul dea putea fi utilizat pentru fabricatia de serie. El are productivitate mare, iar pierderile de pulbere sunt neinsemnate.

Dupa acoperire,piesa este bine sa fie racita lent pentru a asigura o aderenta corespunzatoare pe suprafata.Exista ,insa,cazuri cand,din motive estetice ,sunt necesare acoperiri lucioase.In aceste,cazuri,se face o racier brusca a piesei prin cufundare in apa.Racirea brusca pentru acoperiri lucioase este posibila numai in cazul cand se realizeaza imbracarea completa a piesei cu “RILSAN’

Utilajul specific pentru acest tip de acoperire se compune din cuptorul de incalzire actionat electric sau cu arzatoare de gaz metan,baia de cufundare in pulbere si baia de racier cu apa. Baia de imersare in pulbere este executata din tabla de otel (de 2-2,5mm) sudata. Partea inferioara a baii este dubla si se numeste camera de linistire(uniformanizare)a curentului de aer comprimat.

Camera de linistire are la partea superioara un planseu format din placi de bronz microporos care permit trecerea uniforma a aerului comprimat.Placile din bronz trebuie sa aiba un prag de oprire de 12 cm si o grosime de la 2 la 5 mm .


7 2009

Camera de linistire alimentata dintr-o parte cu aer comprimat

trebuie sa aiba ,oricare ar fi dimensiunile baii ,o inaltime minima de 250 mm.

Aerul care serveste la fluidizarea pulberii trebuie sa fie perfect curat ,si ,de aceea ,este necesar sa se prevada alimentarea cu aer independente,realizate prin ventilatoare de suprapresiune. Presiunea necesara pentru fluidizarea corecta a unei bai de pulbere este,in general,proportionala cu inaltimea spatiului pentru pulbere . Pentru vopsirea ,se verifica mai intai suprafata din punctul de vedere al pregatiri pentru vopsire, apoi se controleaza daca temperatura cuptorului de incalzire corespunde tipului de piesa care va fi acoperit prin procedeul de vopsire in pat fluidizat. La cufundare, se verifica presiunea aerului de fluidizare.

Dupa cufundare in pulbere se controleaza cu atentie daca pe piesa sunt zone neacoperite sau insufincient acoperite. In cazul cind apar aceste situati pe piesa inca fierbinte se arunca cu mina pulbere in zona care trebuie retusata. Atunci cind defectiunea este mai mare si nu poate fi retusata pe banda , piesa se desprinde de pe transportor si, pe o masa de lucru special amenajata , se remediaza . Remedierea seface prin indepartarea acoperirii in zona respectiva, slefuirea cu pinze abrazive si degresarea locala cu tampoane inbibate cu benzina extractie sau triclor-etilena. Dupa aceasta , centrul defectiuni va fi incalzit moderat cu un arzator cu gaz metan . Incalzirea se face pina la topirea acoperiri vecine. Apoi, pulberea este aruncata cit mai uniform posibil pe locul incalzit. Daca cufundarea in baie cu pulbere se face manual , trebuie sa se respecte pe cit posibil timpul de imersare in functie de caracteristicile piesei si grosimea dorita a acoperirii. Cind forma piesei este mai complicata , piesa trebuie agitata usor in baie. In acest fel se va imbunatati , in mod substantial , calitatea acoperirii..


8 2009

4

4..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree..

• Vopsirea in pat fluidizat se aplica in productie de serie mare. • La vopsire, se obtine o pelicula uniforma, rezistenta. • Metoda este productiva, cu manopera redusa.

55..NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. In atelierul de vopsire treduie sa existe afisata la loc vizibil

temperaturile de incalzire si timpii de cufundare care trebuiue respectati pentru toate piesele ce vor fi acoperite.

La procedele manuale , vopsitorul trebuiesa posede dispozitive specifice fiecarui tip de piesa pentru introducerea in cuptor in baia de acoperire si , atunci cind se cer acoperiri lucioase , in baia de racire rapida cu apa.

Dispozitivele de apucare trebuie sa fie astfel construite inca sa nu acopere sau sa deterioreze suprafetele care trebuie protejata.

Vopsitorul trebuie sa aiba manusi din tesuturi de azbest a pieselor . In timpul cind instalatia nu functioneaza , baile de imersare se vor acoperi.

Ca si la sisteme de vopsire , este interzisa acoperirea cu surse incadescente de utilajul de cufundare. Acest utilaj va fi prevazut si cu mijloace locale de stins incendii.


9 2009

Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2 Vopsirea in pat fluidizat 3 Principiul metodei de vopsire 3 Instalatii folosite la vopsirea in pat fluidizat 4 Tehnologia vopsirii in pat fluidizat 5 Caracteristicile metodei de vopsire 8 Norme de tehnica securitatii muncii 8


10 2009

Bibliografia



3. Dacia 1300 manual electronic 4. Logan manual electronic 5. Site-uri


6. Vopsirea automobilului-manual electronic Tanase Viorel 2009









VOPSIREA PRIN PULVERIZARE.


2009


1 2009

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „ abordeaza o metoda de vopsire aplicata frecvent in industria de automobile.

Vopsirea prin pulverizare este o metoda de vopsire aplicata pentru a obtine o pelicula uniforma,rezistenta in medii de temperatura si umiditate.

Lucrarea prezinta caracteristicile tehnologice specifice unei metode de vopsire aplicata la vopsirea caroseriilor pentru automobile, autobuze.

Realizarea proiectului „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „ atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice.

Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei. 2. Lucrul in echipa. 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice. 4. Asigurarea calitatii. 5. Vopsirea automobilului. Prin lucrarea „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „ se asigura

asimilarea urmatoarelor competente: 1.1.Exploatează baze de date. 1.2.Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. 1.3Comunică prin Internet. 2.1.Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. 2.2.Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 2.3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. 3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu 3.2.Interpretează desene speciale 3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică 5.1.Identifică factorii ce determină apariţia coroziunii 5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice vopsirii 5.3.Pregăteşte suprafeţele pentru vopsire 5.4.Aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată 5.5.Remediază defectele apărute la vopsire


2 2009




Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare la vopsirea prin pulverizare. 4. Tipuri constructive ale instalatiilor de vopsire prin pulverizare. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare. 7. Functionarea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare. 8. Exploatarea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare. 9. Intretinerea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


3 2009

VOPSIREA PRIN PULVERIZARE Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee vvooppssiirree pprriinn ppuullvveerriizzaarree.. 22..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. 33..IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree

ppnneeuummaattiiccaa.. 44..TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii pprriinn ppuullvveerriizzaarree ppnneeuummaattiiccaa.. 55..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. 66..IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree

hhiiddrraauulliiccaa.. 77..TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii pprriinn ppuullvveerriizzaarree hhiiddrraauulliiccaa.. 88..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. 99..DDooccuummeennttaattiiaa tteehhnniiccaa.. 1100..NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii

11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee vvooppssiirree pprriinn ppuullvveerriizzaarree..

Dupa modul de pulverizare a vopselei, metodele de vopsire sunt cu: Pistoalele cu pulverizare pneumatica se clasifica astfel:

1. Dupa modul de alimentare cu vopsea: pistoale cu alimentare externa. pistoale cu alimentare interna.

2. Dupa forta care realizeaza alimentarea;

Pulverizare pneumatica

Pulverizare hidraulica

Pulverizare centrifugala

1

2

3

Vopsirea prin pulverizare pneumatica 1


4 2009

pistoale cu alimentare prin gravitatie. pistoale cu alimentare prin aspiratie. pistoale cu alimentare prin presiune.

Vopsirea prin pulverizare hidraulica 2 Pistoalele cu pulverizare hidraulica se clasifica astfel:

1. Pistoale hidraulice electromagnetice. 2. Pistoale cu perna de gaz.

Pompele pentru vopsire sunt: 1. Pompe hidraulice pentru vopsire. 2. Pompe cu pistoane pentru vopsire

22..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie intr-o pelicula de vopsea.


Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea.


5 2009

Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 μm.Valoarea minima se obtine pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.

33..IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree ppnneeuummaattiiccaa..

Instalatie de vopsire prin pulverizare

Pistol de Pistol de vopsit Pistol de vopsit prin aspiratie prin presiune vopsit prin gravitatie


6 2009

PISTOL DE VOPSIT PRIN PULVERIZARE

Pistolul de vopsit prin pulverizare este constituit din urmatoarele parti componente:

1. Canale pentru pulverizare laterala. 2. Ac. 3. Ajutaj pentru vopsea. 4. Camera de presiune variabila. 5. Capac. 6. Surub de reglare a aerului. 7. Capac. 8. Surub de reglare a debitului de vopsea. 9. Maner. 10. Tragaci


7 2009

Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru materialul de vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele se confectioneaza din otel tratat, pentru a rezista la actiunea abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului eate cuprins intre 1-2,5 mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru materialul de vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse unghiuri.

44..TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii pprriinn ppuullvveerriizzaarree ppnneeuummaattiiccaa..

Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici tehnice:

latimea urmei vopsite; viteza de trecere; pasul de pulverizare; distanta de pulverizare.

Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa intre 200-500 mm. Viteza de trecere este aproximativ 20m/min. Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua trecere, avand valoarea de 70% din latimea urmei vopsite. Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si suprafata de vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm. Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer comprimat.

Schema procesului de pulverizare


8 2009

VVooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree ccuu mmaatteerriiaallee pprreeiinnccaallzziittee..

Vopsirea prin pulverizare utilizeaza vopsele cu vascozitate redusa.Cantitatea de diluant poate ajunge pana la 50% din totalul materialului utilizat(rasini sintetice) si de 75-90% pentru vopsele nitrocelulozice. Reducerea vascozitatii se poate realiza si prin incalzirea materialului de vopsire.Incalzirea la o temperatura de 700 C, reduce in aceeasi masura vascozitatea unei vopsele.Vopseaua se incalzeste un timp foarte scurt, la o temperatura constanta,dar nu in recipientul de alimentare(se evita evaporarea dizolvantilor si polimerizarea).Temperatura de incalzire a vopselei trebuie sa fie inferioara temperaturii de fierbere a componentelor volatile. Pentru incalzirea vopselei, aceasta trece printr-un utilaj din categoria incalzitoarelor.Incalzitorul se monteaza intre sursa de alimentare cu vopsea si pistolul pentru vopsit. Caldura necesara are ca sursa:

aer cald; apa calda.

Incalzirea cu apa calda se va evita datorita inertiei termice mari. Aplicarea vopselelor preancalzite prin pulverizare prezinta urmatoarele caracteristici:

se reduce volumul cetei de vopsea; se reduce volumul cetei de vopsea; se reduce factorul de nocivitate; se reduce factorul de nocivitate; se reduce numarul de straturi necesare unei

pelicule; se reduce numarul de straturi necesare uneipelicule;

creste capacitatea de acoperire a vopselei; creste capacitatea de acoperire a vopselei; se reduce gradul de porozitate a peliculei; se reduce gradul de porozitate a peliculei; se reduce consumul de diluant cu 50-75%; se reduce consumul de diluant cu 50-75%; grosimea peliculei intr-un strat este intre 40-

150μm; grosimea peliculei intr-un strat este intre 40-150μm;

nu se aplica pentru orice material de vopsire. nu se aplica pentru orice material de vopsire.Instalatia pentru vopsire prin pulverizare pneumatica este echipata cu separator de apa si ulei.Aerul comprimat contine o ceata fina de ulei si apa,care dauneaza calitatii peliculei de vopsea.


9 2009

Separatorul lucreaza dupa principiul sedimentarii cetii compusa din apa si ulei, utilizand sicane.Sicanele sunt constituite dintr-un strat de cocs si garnituri de pasla.Pe separator se monteaza si reductor de presiune.

VVooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree aauuttoommaattaa Instalatiile utilizate pentru vopsirea prin pulverizare pneumatica,automata functioneaza in doua moduri:

1. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit fixe si deplasarea pieselor.

2. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit mobile si deplasarea pieselor.

In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se aseaza in diferite planuri si pozitii.

In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o distanta constanta. Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de pulverizare a vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei este superioara, dar calitatea peliculei obtinute este inferioara. La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de depunere a vopselei pe ajutaj.

55..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. Vopsirea prin pulverizare pneumatica prezinta urmatoarele caracteristici:

prin pulverizare se asigura o distributie uniforma a particulelor de vopsea.

vopsirea prin puverizare este o metoda simpla. pelicula de vopsea obtinuta prin pulverizare are o densitate

mai redusa. prin pulverizare se pot suprapune mai multe pelicule de

vopsea. viteza de lucru este superioara metodelor clasice. ceata abundenta de vopsea este nociva. apare pericolul de explozie. pierderile de material sunt considerabile.


10 2009

66..IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree hhiiddrraauulliiccaa..

Schema de principiu

1.corpul pompei de aer 2.piston 3.tija 4.intrare aer comprimat 5.sertar 6.corpul pompei hidraulice 7.piston 8.refularea vopselei 9.supapa de retinere

Pompa hidraulica Instalatia de vopsire prin pulverizare hidraulica este constituita din urmatoarele componente:

pompa de inalta presiune; furtun de alimentare; pistol de vopsit.

Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.Ajutajul este piesa esentiala.Pentru a rezista actiunii abrazive a vopselei(pigmentul),ajutajul se confectioneaza din carbura de wolfram. Furtunul de alimentare are diametrul foarte mic,cu tesatura interioara rezistenta la presiune inalta. Aceasta instalatie este greu de manevrat.Pentru vopsirea prin pulverizare hidraulica se mai utilizeaza:

1. Pistolul de vopsit electromagnetic. 2. Pistolul de vopsit cu perna de gaz. 3. Pompe hidraulice.


11 2009

Pompele hidraulice sunt de doua tipuri: a. pompa hidraulica cu pinioane. b. pompa hidraulica cu piston.

Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului de vopsit pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se realizeaza cu un piston a carui miscare este asigurata de un electromagnet,care atrage un miez mobil prin care se misca pistonul. Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din urmatoarele componente:

1.cap de pulverizare. 2.gaz comprimat. 3.vopsea. 4.teava de material plastic. 5.bila de portelan.

Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care deschide ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are presiunea 6-7 .105 Pa. Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se produce ceata. Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor fara efect abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).

Pompa cu pinioane


12 2009

Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua tipuri de pompe cu piston:

1. Pompa cu piston cu actiune simpla. 2. Pompa cu piston cu actiune dubla.

Pompa cu piston cu actiune dubla.

77..TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii pprriinn ppuullvveerriizzaarree hhiiddrraauulliiccaa..

Procesul de pulverizare utilizeaza un lichid(vopsea), avand o presiune ridicata, care trecand printr-un orificiu, transforma jetul de vopsea intr-un fascicul de particule fine.Finetea acestor particule este influentata de marimea presiunii, de forma ajutajului.

Vopseaua pulverizata trebuie sa se deplaseze cu o energie cinetica suficienta pentru o depunere corecta pe suprafata.

88..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. Vopsirea prin pulverizare hidraulica se caracterizeaza prin urmatoarele:

vopsirea prin pulverizare hidraulica este superioara celei prin pulverizare pneumatica.

ceata de vopsea formata este redusa. ventilatia este redusa. finetea pulverizarii hidraulice este mai redusa.


13 2009

99..DDooccuummeennttaattiiaa tteehhnniiccaa..

Pulverizare Pulverizare Pulverizare pneumatica hidraulica centrifugala

Instalatie de Instalatie de Instalatie de vopsire vopsire vopsire

Vopsire prin pulverizare Vopsire prin pulverizare


14 2009

1100..NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. Vopsirea prin pulverizare se va realiza cu sistem de ventilatie

special,prevazut cu filtre umede sau uscate. Piesele mici si mijlocii vor fi vopsite in nise speciale,cu

absorbtie. Muncitorii vor fi echipati corespunzator. Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu

functioneaza la parametri normali.


15 2009

Bibliografia




www.e-referate.ro www.referat.ro www.didactic.ro www.regielive.ro








16 2009

Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2 Vopsirea prin pulverizare 3 Principiul metodei 4 Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare pneumatica 5 Tehnologia vopsirii prin pulverizare pneumatica 7 Caracteristicile metodei de vopsire 9 Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare hidraulica 10 Tehnologia vopsirii prin pulverizare hidraulica 12 Documentatia tehnica 13 Norme de tehnica securitatii muncii 14 Bibliografia 15 Cuprinsul 16





VOPSIREA ELECTROSTATICA


2009


1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare ale metodei de vopsire electrostatice. 4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire electrostatica. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica. 7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea

electrostatica. 8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica. 9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica. 10. Norme de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „VOPSIREA ELECTROSTATICA” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:



exploatarea bazei de date; prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; comunica prin internet; aplica normele de calitate in domeniul de activitate; interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea

obiectivelor. işi asumă rolurile care îi revin în echipă. colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. identifică factorii ce determină apariţia coroziunii stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

vopsirii pregăteşte suprafeţele pentru vopsire aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată remediază defectele apărute la vopsire


3

VVooppssiirreeaa eelleeccttrroossttaattiiccaa

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa eelleeccttrroossttaattiiccaa.. TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii eelleeccttrroossttaattiiccee.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree.. NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. TTeesstt ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree..

Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.

Instalatie de vopsit in camp electrostatic


4

S-a aratat ca pierderile de vopsea,prin pulverizare,reprezinta 30-50% din cantitatea de vopsea consumata.Pentru a reduce aceasta risipa enorma,una dintre solutii si totodata cea mai eficace o constituie vopsirea electrostatica. Principalul procedeu consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate cu sarcini electrice negative catre piesa legata la polul pozitiv.Conform legilor electricitatii statice , intre sursa de particule pulverizate,legata la catod,si piesa legata la anod se naste un camp electric provocat de electronii emisi de catod,care se deplaseaza catre piesa legata la anod.Particulelor de vopsea pulverizata care parasesc catodul simultan cu electronii emisi li se confera o sarcina electrica negativa;astfel incarcati electric nu se mai pot deplasa liber,ci trebuie sa respecte legile campurilor electrice,depunandu-se astfel pe obiectul de sarcina electrica contrara,respective pe piesa de vopsit. Piesa fiind legata la anod si la pamant,diferenta de potential dintre piesa si pamant este nula,ca atare piesele nu reprezinta pericol de electrocutare.Forma campului electric este in stransa dependenta de forma celor doi electrozi;se constata,insa,o intensificare a acestui camp,mai pronuntata catre marginile piesei,precum si o preferinta pentru muchii si proeminente,deoarece liniile de forta ale campului electric sunt mai dense pe muchii si margini. ` Din aceasta cauza,pentru piesele de configuratie mai complicata,in timp ce pe unele zone se remarca o densitate ridicata a liniilor de camp electric,pentru zonele interioare,care prezinta adancituri,locuri mai ascunse,intensitatea campului poate scadea pana la anulare totala. Ca acest camp sa aiba un sens unic,de la polul negative catre cel pozitiv,sursa de electricitate trebuie sa debiteze un current continuu.

Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de

potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre suprafata piesei incarcate electropozitiv.

Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare. Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si

cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport cu densitatea liniilor de forta.

Sursa de curent furnizeaza curent continuu.


5

IInnssttaallaattiiii ffoolloossiittee llaa vvooppssiirreeaa eelleeccttrroossttaattiiccaa.. In functie de mobilitate sunt:

portabile(manuale). fixe.

Instalatiile de vopsire electrostatice portabile. Aceste instalatii sunt constituite din urmatoarele componente:

generator de curent continuu. rezervor de alimentare cu vopsea sub presiune. pistolul de pulverizare.

Vopsirea electrostatica cu pistol de vopsit.

Generatorul de curent continuu este constituit din:

transformator ridicator de tensiune; redresor cu tuburi electronice.

Rezervorul de vopsea alimenteaza pistolul de vopsit cu vopsea, la presiune constanta, printr-o perna de aer. Pistolul de vopsit poate fi cu pulverizare hidraulica sau centrifugala.Cupa pulverizatoare are miscare de rotatie(1400 rot/min.). Manevrarea pistolului de vopsit este mai dificila, deoarece greutatea sa este mare(cablu de inalta tensiune,cordon de alimentare).


6

ric.Alimentarea cu vopsea poate fi individuala rin pompe cu roti dintate.

Instalatiile de vopsire electrostatice fixe. Sunt consituite dintr-un ansamblu de cupe pulverizatoare, actionate individual de un motor electp

Cabina de vopsire electrostatica

a de

une ,rezervorul de alimentare cu vopsea sub presiune si pistolul de

tronice , care transforma curentul de inalta tensiune ,alternativ,in curet

opsea ,la presiune

i intai motorul electric , apoi se deschide supapa pentru alimentarea

Cupele pot fi pozitionate individuala pe orizontala si verticala. Puterea electrica consumata este de 150kW(sase cupe pulverizatoare). Distanta intre cupa si piesa este reglata electronic pentru a evita aparitiunor arcuri electrice.Cabina de vopsire este prevazuta si cu sistem prevenire si stingere a incendiilor(cu butelii cu dioxod de carbon). Instalatii mici ,portabile, se compun din : generatorul de current continuu ,

de inalta tensipulverizare . Generatorul este alcatuit dintr-un transformator cu numar variabil de spire in circuitul primar pentru a avea diferite tensiuni in secundar , si un redresor cu tuburi eleccontinuu. Rezervorul de vopsea asigura alimentarea pistolului cu vconstanta ,printr-o perna de aer care o refuleaza pana la pistol. Pistoalele pot fii construite pentru pulverizare hidraulica sau centrifuga. Cele cu pulverizare centrifuga poseda un motoras electri care actioneaza cupa rotitoare prntr-un ax din material izolant .Actionand tragaciul pistolului ,se pune in miscare acu vopsea .


7

Manevrarea pistolului de care vopsitor , cer nu trebui sa fie izolat de pamand , ci dimpotriva ,sa I se asigure un contact cat mai bun ,este mai greoaue decat pentru pulverizatoarele obisnuite ,deoarece pistolul are in plus o greutate

un motor electric.Alimentarea cu vopsea se realizeaza de

electrice ; cand

ai mic de 1 s , scoate instalatia de sub tensiune.

nta sub un efort de tractiune ,de catre niste grautati ,deschiderea entilelor buteliilor cu bioxid de carbon , care sting flacarile prin dislocarea

aerului.

mai mare ,cablu de inalta tensiune (destul de rigid) si cordonul de alimentare cu curent al motorasului . In timpul lucrului ,daca se inclina prea mult pozitia pistolului ,exista posibilitatea ca o parte din particulele sa se indrepte chiar catre vopsitor . Instalatiile fixe poseda mai multe cupe pulverizatoare ,asezate intr-o cabina metallica , cu geamuri .Cupele se rotesc cu 1410 rot/min,fiind actionate individual de catre asemenea ,individual , de catre o baterie de pompe cu roti dintate ,cu debit reglabil prin turatie. Fiecare cupa poate fi reglaa cu pozitie in spatiu dupa coordonatele de pe verdicala si orizontala .Cand distanta dintre cupa si piesa este mai mica decat o anumita valoare de limita ,din cauza ionizarii aerului ,exista pericolul strapungerii dielectricului (aerului ) ,deci formarii de arcuriacestea se produc ,exista un aparat de protectie ,care, in cazul repetarii arcului intr-un interval m Puterea electrica consumata de o cabina cu sase cupe pulverizatoare nu depaseste 150W. Ca miloace suplimentare de asigurare impotriva incendiului ,cabina electrostatica mai este dotata cu o instalatie automata de stins incendii, cu bioxid de carbon. O siguranta termofuzibila la 70oC declanseaza prin cablul tinut in permanev


8

TTeehhnnoollooggiiaa vvooppssiirriiii eelleeccttrroossttaattiiccee..

Schema instalatiei de vopsire

electrostatica. Pentru vopsirea prin pulverizare electrostatica este necesarcat mai fina.La pulveriz

a o pulverizare

izare ,particulele de vopsea sunt supuse actiunii a doua forte: forta centrifuga datorata cupei pulverizatoare si forta electrostatica generata de campul electric.

area clasica(pneumatica,hidraulica), gradul de dispersare al particulelor de vopsea este mare,iar pierderile de material de vopsire,considerabile. La vopsirea electrostatica prin pulver

1.tub de alimentare ulverizatoare

3.linii de forta 4.piesa

2.cupa p

Schema de principiu


9

Pentru a depune vopseaua pe cale electrostatica , este necesar sa fie pulverizata cat mai fin posibil.Procedeele clasice de pulverizare

radul de imprastiere a particulelor pulvarizate este mic,in schimb

va fi cu atat mai lung cu

ile, precum si de viteza de rotatie a cupei pulverizatoare

socoteste

(pneumatica,hidraulica si centrifuga) sunt aplicabile si vopsirii electrostatice; se utilizeaza unul sau altul ,potrivit scopului urmarit. La pulverizarea pneumatica si hidraulica.particulele de voplsea au o directie de deplasare usor divergenta fata de axa pistolului.Fortele electrostatice avand aproximativ aceeasi directie si acelasi sens se insumeaza cu forta de inaintare a particulei (rezultata din expandarea aerului sau din inertia particulei in miscare) ; de aceea, gpartea de patrundere este mai mare (capacitatea de a acoperii adancituri , in locul ecranizate). Asupra unei particule de vopsea pulverizate centrifug,in camp electrostatic (presupunand ca piesa de vopsit este asezata in prelungirea axului cupei pulverizatoare, la o oarecare distanta ) actioneaza doua feluri de forte: forta centrifuga,orientate perpendicular pe axa de rotatie,si forta electrostatica,ca directie fiind oarecum paralela cu axa, iar ca sens,indreptata catre piesa de vopsit.Forta centrifuga,de la valoarea maxima ce o poseda in momentul desprinderii de cupa,datorita loviturii particulelor de vopsea pe molecule de aer,scade continuu pana la anulare,in timp ce,datorita campului electric,forta electrostatica este constanta,ca valoare,provocand accelerarea particulelor. Drumul parcurs de vopseaua pulverizata va fi,deci, rezultanta compunerii celor doua forte variabile.Drumul parcurs de particulacat particula va avea o dimensiune mai mare.Astfel ,particulele fine sunt concentrate catre interiorul inelului, ca picaturi razlete. Finetea particulelor depinde de natura vopselei ,a diluantului ,de forma,dimensiun.Viscozitatea mica a vopselei, diametrul mare al cupei si turatia ridicata conduc la o finite ridicata. Distanta dintre cupa pulverizatoare si piesa trebuie ,emtinuta intre anumite limite.O departare prea mare determina particulele sa devieze (pe sol sau pe obiecte de pe sol). O apropiere prea mare (din cauza reducerii actiunii dielectrice a aerului) intensifica emisia de electroni, ceea ce provoaca ionizarea aerului si ,in final .poate conduce la descarcari electrice sub forma de arc.Aceste arce determina deteriorarea tuburilor redresoare si prezinta pericol de incendiu ,deoarece flacara se produce chiar la suprafata vopsita.Drept criteriu de orientare se distanta de 1 cm pentru fiecare 4 000 V,ceea ce inseamna ca,la o tensiune de lucru de 100 kV,cupa pulverizatoare nu trebuie apropiata mai mult de 25 cm. Aplicarea procedeului de vopsire electrostatica mai este hotarata de forma si dimensiunile piesei , precum si de marirea seriei fabricantului .Pentru a se evita


10

formarea zonelor ecranate si depunerile excesive pe aceeasi piesa , obiectele de vopsit trebuie sa aiba o configuratie geometrica simpla , regulata ,fara adancituri prea mari ( obiecte de forma cilindrica ,sferica etc.).Se preteaza, de asemenea ,piesele confectionate din plasa de sarma sau sub forma de gratar (pentru care pierderile prin pulverizarea pneumatica pot depasi cifra de 90%). Deoarece conditia unei forme geometrice perfecte este indeplinita de foarte putine obiecte, se admite ,de la inceput, la un anumit procedeu de retusare manuala .Se considera ca ficra admisibila un procent de retusare mai mic de 20%. Procedeul de

de vopsit (inclinarea avantajeaza particulele pulverizate din spre partea

eni cat mai putin asupra lui , se

are si debitul vopselei proportional cu cresterea vitezei lantului

tin importante,trebuie sa posede urmatoarele caracteristici : rezistivitatea a fie intre 2,106 si 8,107 ohm/cm ,iar punctual de imflamabilitate sa nu fie sub 1oC.

sea;

ultanta a celor doua. lele fine sunt concentrate in zona centrala a piesei,iar particulele de

imensiuni mai mari , catre zonele marginale ale piesei.

retusare poate fi micsorat si prin utilizarea simultana a mai multor cupe dispuse optim , insa avand axele de rotatie relativ paralele. Directia axului cupei este bine sa fie aproximativ perpendiculara pe suprafata inclinata,insa reprezinta o pozitie defavorabila pentru restul particulelor care se risipesc). Alegerea pozitiei optime a piesei fata de cupe si a cupelor intre ele se stabileste printr-o reglare practica.Uneori ,pentru a influenta spectrul de pulverizare ,se recurge si la electrozi auziliari ,plasati in jurul cupelor . Acestia,fiind,de asemenea ,legati de catod,exercita o actiune de respingere asupra particulelor incarcate tot negativ ,modificandu-le drumul ,corespunzator formei electrosilor.Reglarea distantelor si a electrozilor fiind specifica fiecarei categorii de piese si necesitand mult timp ,pentru a intervrecomanda acestui procedeu de vopsire piese care,pe langa o forma relativ simpla ,sa fie fabricate intr-o serie cat mai mare. Productivitatea acestor instalatii este foarte ridicata. Marindu-se numarul de cupe pulverizatotransportor ,practice,productivitatea este nelimitata ,putand ajunge la valori de 400—600m2/h. Vopseaua aplicata prin procedee electrostatice ,pe langa I serie de conditii mai pus2 Forta centrifuga cauta sa disperseze in directie radiala particulele de vopforta electrostatica directioneaza particulele de vopsea paralel cu axa de rotatie a cupei.Asupra particulelor de vopsea actioneaza forta rez Particud


11

Gradul sea depinde de urmatorii factori:

viteza de rotatie a cupei pulverizatoare;

. pentru a evita aparitia descarcarilor electrice.

sub urna pulberea de vopsea in directia vopsitorului.Rentru

Vopseaua utilizata la vopsirea electrostatica trebuie sa prezinte rezistivitate electrica redusa , i

de finete al particulelor de vop natura vopselei; natura diluantului; forma si dimensiunile piesei;

diametrul cupei pulverizatoare.

Distanta dintre cupa pulverizatoare si suprafata piesei trebuie sa fie minimum 250 mm

Metoda se aplica pentru piese cu configuratie geometrica simpla, plase de sarma,piese tip gratar. Directia axului cupei este perpendiculara pe suprafata piesei.Inclinareaun unghi mare, poate deta largi aria de dispersie, cupa pulverizatoare poate fi prevazuta cu electrozi auxiliari, dispusi radial.

ar puncutl de aprindere sa fie minimum 210 C.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee vvooppssiirree..

V rele: omat;

e 30-40% in raport cu tica;

sunt necesare retusari ale operatiei de vopsire; metoda se aplica numai in productie de serie mare.

opsirea prin pulverizare electrostatica se caracterizeaza prin urmatoa operatia de vopsire se poate executa aut se realizeaza economie de vopsea d

vopsirea prin pulverizare pneuma manopera se reduce considerabil; instalatia sre pret de cost ridicat;


12

NNorme de tehnica securitatii muncii.

orme de tehnica securitatii muncii.

ecifice

Sistemul de prevenire si stingere a incendiilor este automatizat; In cazul aparitiei arcurilor electrice, instalatia se decupleaza automat.

Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii spdomeniului electrotehnic;

In timpul functionarii accesul la instalatie este interzis; Cabina de vopsire este echipata cu sistem automat de ventilare;


13

BIBLIOGRAFIE

VET RO 2002 Ministerul Educatiei si Cercetarii

TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA, N. DINESCU

ditura Didactica si Pedagogica 1996 E

rogramul PHARE TP ttp://www.didactic.roh

VOPSIREA AUTOMOBILULUI manual electronic TANASE VIOREL


14

CUPRINSUL

Bibliografie 13 Cuprinsul 14

Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Principiul metodei de vopsire 3 Instalatii folosite la vopsirea electrostatica 5 Tehnologia vopsirii electrostatice 8 Caracteristicile metodei de vopsire 11 Norme de tehnica securitatii muncii 12





DEFECTELE DE USCARE ALE PELICULELOR DE VOPSEA.

REMEDIEREA DEFECTELOR.


2009

Defectele de uscare ale peliculelor de vopsea

1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare 4. Tipuri constructive de instalatii de uscare. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la uscare. 7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la uscare. 8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la uscare. 9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la uscare. 10. Norme de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „DEFECTELE DE USCARE ALE PELICULELOR DE VOPSEA.REMEDIEREA DEFECTELOR.” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:




obiectivelor. işi asumă rolurile care îi revin în echipă. colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. identifică factorii ce determină apariţia defectelor de uscare; stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

remedierii defectelor de uscare ale peliculelor; pregăteşte suprafeţele pentru remediere; aplică tehnologii de remediere la o suprafaţă dată remediază defectele apărute la vopsire.


3

Proiectul de certificare a competentelor profesionale cu tema „ Defectele de uscare ale peliculelor de vopsea.Remedierea defectelor” este structurat astfel:

GGeenneerraalliittaattii.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr ddee

llaaccuurrii ssii vvooppsseellee.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee..

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee..

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee nneemmeettaalliiccee.. DDeeffeeccttee ddee uussccaarree aallee ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa..

Camera de lustruire-uscare


4

GGeenneerraalliittaattii..

UUUssscccaaarrreeeaaa eeesssttteee ooopppeeerrraaatttiiiaaa ttteeehhhnnnooolllooogggiiicccaaa dddeee tttrrreeeccceeerrreee aaa lllaaacccuuurrriiilllooorrr sssiii vvvooopppssseeellleeelllooorrr dddiiinnn ssstttaaarrreee llliiiccchhhiiidddaaa iiinnn ssstttaaarrreee sssooollliiidddaaa,,, cccuuu fffooorrrmmmaaarrreeeaaa u uunnneeeiii pppeeellliiicccuuullleee ddduuurrreee,,, eeelllaaassstttiiiccceee sssiii rrreeezzziiisssttteeennnttteee... Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii factori:

natura materialului de vopsire; metoda de uscare; modul de uscare; grosimea peliculei de lac sau de vopsea.

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr ddee llaaccuurrii ssii vvooppsseellee..

Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu: modificarile structurale; modul de uscare.

Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).

Clasificarea peliculelor de vopsea


5

Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C. Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-1500 C. Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural. Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele metode:

1. Uscarea prin conductie(conductivitate). 2. Uscarea prin convectie. 3. Uscarea prin radiatie. 4. Uscarea prin radiatie-convectie.

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee.. Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii

necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de vopsea. Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a componentelor volatile. Utilajul este constituit din doua componente majore:

1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul). 2. Cuptorul de uscare.

1.CONVERTIZORUL

Este constituit din urmatoarele componente: motor electric pentru curent alternativ(220/380V); generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz); tablou de comanda; reostat; camera.

Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a cuptorului de uscare.


6

2.CUPTORUL DE USCARE Este constituit din urmatoarele componente:

conductoare electrice legate in serie; tunel; releu de comanda; sistem de ventilatie; izolatie termica; lant transportor.

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o sursa de incalzire si transmisa piesei. La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C), transmiterea caldurii catre piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin radiatie.

Camera de uscare


7

DULAPUL DE USCARE Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma

paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din retele de sarma.

Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer electric.

1.izolatie termica 2.piesa 3.raft etajat 4.captuseala metalica 5.gura de aspiratie 6.motor electric 7.ventilator centrifugal 8.calorifer electric 9.gura de evacuare

Dulap de uscare

Dulapul de uscare


8

CAMERA DE USCARE

Cuptor –camera cu actiune periodica Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:

schelet metalic. panouri cu pereti dubli, izolati termic. usi cu pereti dubli, cu izolatie termica. baterie de incalzire. ventilatoare centrifugale. sistem de ventilatie. motoare electrice.

Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica. Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor centrifugale.


9

ventilator; motor electric; baterie de incalzire; conducta pentru

aspiratia aerului; conducta pentru

refularea aerului; platforma de

deservire; cuptorul propriu-zis

Cuptor-tunel de uscare

Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.

Lant transportor Tunel

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee.. Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor

infrarosii catre suprafata pieselor.


10

Lampa infrarosu Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagne-tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita. Sursa de radiatii poate fi:

becuri cu incandescenta. arzatoare de gaze.

Becuri cu incandescenta

Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore). Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.

Cuptor cu uscare fortata Cabina de uscare-automobile


11

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire). Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire locala( numita vopsire de remaniere). Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:

1. vopsirea prin pensulare; 2. vopsirea prin pulverizare.

La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu. Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent. Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.

UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee nneemmeettaalliiccee.. La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare

porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia.

Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de uscare.

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de vopsire.

La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.

Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de 600 C. Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita umiditate (6-9%). Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent. Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.


12

DDeeffeeccttee ddee uussccaarree aallee ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa..

Tabelul


13


14




15

CUPRINSUL Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Generalitati 4 Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie 5 Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie 6 Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie 9 Uscarea peliculelor de reparatii 11 Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea 12 Bibliografia 14 Cuprinsul 15




METODE DE USCARE A

PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE.


2009

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

1 2009

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema „METODE DE USCARE A PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE „ abordeaza tehnologiile de uscare ale peliculelor de vopsea aplicate unor produse din industria de automobile.

Sunt evidentiate instalatiile utilizate la uscarea peliculelor de lacuri si vopsele, caracteristici tehnologice generale si specifice.

Lucrarea prezinta in finalul sau tehnologii de reparare a unor pelicule de vopsea deteriorate in urma procesului de uscare.

Realizarea proiectului „METODE DE USCARE A PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE „ atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice.

Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei. 2. Lucrul in echipa. 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice. 4. Asigurarea calitatii. 5. Vopsirea automobilului. Prin lucrarea „METODE DE USCARE A PELICULELOR DE

LACURI SI VOPSELE „ se asigura asimilarea urmatoarelor competente: 1.1.Exploatează baze de date. 1.2.Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. 1.3Comunică prin Internet. 2.1.Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. 2.2.Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 2.3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. 3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu . 3.2.Interpretează desene speciale. 3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică. 5.1.Identifică factorii ce determină apariţia unor defecte de uscare. 5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice. remanierii unor defecte aparute in urma procesului de uscare. 5.3.Stabileste parametri tehnologici pentru exploatarea rationala a utilajelor. 5.4.Aplică tehnologii de uscare pentru a obtine rezultate deosebite. 5.5.Remediază defectele apărute la uscarea peliculelor de vopsea.


2 2009




Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare la uscarea peliculelor de lacuri si vopsele. 4. Tipuri constructive ale instalatiilor de uscare. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea. 7. Functionarea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea. 8. Exploatarea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea. 9. Intretinerea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


3 2009

METODE DE USCARE A PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE

Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

11..GGeenneerraalliittaattii.. 22..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr

ddee llaaccuurrii ssii vvooppsseellee.. 33..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee..

44..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. 55..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee..

66..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. 77..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee

nneemmeettaalliiccee.. 88..NNoorrmmee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

Camera de lustruire-uscare


4 2009

11..GGeenneerraalliittaattii.. UUUssscccaaarrreeeaaa eeesssttteee ooopppeeerrraaatttiiiaaa ttteeehhhnnnooolllooogggiiicccaaa dddeee tttrrreeeccceeerrreee aaa lllaaacccuuurrriiilllooorrr sssiii vvvooopppssseeellleeelllooorrr dddiiinnn ssstttaaarrreee llliiiccchhhiiidddaaa iiinnn ssstttaaarrreee sssooollliiidddaaa,,, cccuuu fffooorrrmmmaaarrreeeaaa uuunnneeeiii pppeeellliiicccuuullleee ddduuurrreee,,, eeelllaaassstttiiiccceee sssiii rrreeezzziiisssttteeennnttteee... Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii factori:

• natura materialului de vopsire; • metoda de uscare; • modul de uscare; • grosimea peliculei de lac sau de vopsea.

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr ddee llaaccuurrii ssii vvooppsseellee..

Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu: • modificarile structurale; • modul de uscare.

Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).

Clasificarea peliculelor de vopsea


5 2009

Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C. Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-1500 C. Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural. Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele metode:

1. Uscarea prin conductie(conductivitate). 2. Uscarea prin convectie. 3. Uscarea prin radiatie. 4. Uscarea prin radiatie-convectie.

22..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee..

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonndduuccttiiee.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea

caldurii necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de vopsea. Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a componentelor volatile.


6 2009

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. Utilajul este constituit din doua componente majore:

1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul). 2. Cuptorul de uscare.

1.CONVERTIZORUL

Este constituit din urmatoarele componente: • motor electric pentru curent alternativ(220/380V); • generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz); • tablou de comanda; • reostat; • camera.

Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a cuptorului de uscare.

2.CUPTORUL DE USCARE Este constituit din urmatoarele componente:

• conductoare electrice legate in serie; • tunel; • releu de comanda; • sistem de ventilatie; • izolatie termica; • lant transportor.

TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonndduuccttiiee..

Cuptorul de uscare se prezinta ca un tunel , deschis la ambele capete, prin care trec piesele deplasate cu ajutorul unui lant transportor.La trecerea prin cuptor, piesele se incalzesc la temperatura


7 2009

de 200-3000 C.Pentru a reduce pierderile de caldura, peretii tunelului sunt izolati termic.

Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la celalalt se aspira gazele impurificate).

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee..

Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai redusa.

Se caracterizeaza prin urmatoarele: • au complexitate ridicata. • consumul de energie electrica este ridicat. • au pret de cost ridicat. • se utilizeaza pentru piese metalice. • viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite

largi. • timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce

la 2-3 min. • se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul

degajarii vaporilor de diluant este identic cu sensul de incalzire.

• procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.


• utilajul este protejat prin legare la pamant. • se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de

catre personalul nespecializat. • se acorda atentie la manevrarea pieselor calde. • lucratorii au echipament de protectie specific. • se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.


8 2009

33..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree

Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o sursa de incalzire si transmisa piesei. La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C), transmiterea caldurii catre piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin radiatie.

Camera de uscare

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee..


9 2009

DULAPUL DE USCARE Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma

paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din retele de sarma.

Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer electric.

1.izolatie termica 2.piesa 3.raft etajat 4.captuseala metalica 5.gura de aspiratie 6.motor electric 7.ventilator centrifugal 8.calorifer electric 9.gura de evacuare

Dulap de uscare

Dulapul de uscare


10 2009

CAMERA DE USCARE

Cuptor –camera cu actiune periodica Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:

• schelet metalic. • panouri cu pereti dubli, izolati termic. • usi cu pereti dubli, cu izolatie termica. • baterie de incalzire. • ventilatoare centrifugale. • sistem de ventilatie. • motoare electrice.

Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica. Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor centrifugale.


11 2009

CUPTORUL - TUNEL

• ventilator; • motor electric; • baterie de

incalzire; • conducta pentru

aspiratia aerului; • conducta pentru

refularea aerului; • platforma de

deservire; • cuptorul propriu-

Cuptor-tunel de uscare

Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.

Lant transportor Tunel


12 2009

TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in afara cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate avea la baza: apa calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica. La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla la partea superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai mare concentrare de componente volatile si de gaze arse. Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare corespunzatoare si inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute cu sistem de ventilare. Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat termic(pereti dubli cu interior termoizolant).Daca temperatura peretelui exterior este de 30-400 C, se considera o buna izolatie. Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone:

1. zona initiala. 2. zona principala. 3. zona finala.

In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor volatile, deci o acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta situatie prin asigurarea unei ventilatii optime. In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de vopsea,deci trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei anumite temperaturi. In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea unei raciri lente; se termina procesul de intarire a peliculei de vopsea. Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive:

1. cu functionare in paralel. 2. cu functionare in serie.

Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur parcurs, iar cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai multe parcursuri.


13 2009

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee..

Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin urmatoarele:

• la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc periodic si raman nemiscate in timpul procesului de uscare;

• la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux continuu si se afla intr-o miscare uniforma;

• deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune continua se realizeaza cu lant sau banda transportoare;

• cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita celor doua guri( de intrare si de iesire);

• pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite;

• cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contra-curentului;

• cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.


• lucratorii au echipament de protectie specific. • se verifica functionarea instalatiei de ventilatie. • se acorda atentie deosebita la manevrarea pieselor in stare

calda. • pentru a evita pierderile de caldura, gurile de intrare si de

iesire nu se vor deschide simultan.

55..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn rraaddiiaattiiee.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..


14 2009

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree.. Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea

radiatiilor infrarosii catre suprafata pieselor.

Lampa infrarosu Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagne-tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. Sursa de radiatii poate fi:

• becuri cu incandescenta. • arzatoare de gaze.

Becuri cu incandescenta

Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore). Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.


15 2009

Cuptor cu uscare fortata Cabina de uscare-automobile

Arzatoare de gaz Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si utilizeaza gazul metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un amestec de gaz-aer.Aerul de combustie este introdus fortat printr-un ventilator.Flacara optima este de culoare albastra,scurta.Aerul insuficient determina o flacara lunga,de culoare galbena. Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este inlaturat prin asociere la fiecare arzator a unui „pilot”.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic arzator echipat cu o bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de gaz, la atingerea unei anumite temperaturi. Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu becuri electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat de atmosfera cuptorului propriu-zis.

Clasificarea cuptoarelor de uscare prin radiatie


16 2009

Cuptorul incalzit cu becuri electrice, lumi-noase sau numai cu radiatii infrarosii functioneaza continuu.Are lungimea de 10-30 m is aproximativ 3500 de becuri.Puterea totala consumata este intre 800-1000 kW.

Cuptor de uscare prin radiatie

Cuptor de uscare fix Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).

1.arzator; 2.spatiul de ardere; 3.mufa cuptorului; 4.canal de recirculare a gazelor atmosferei cuptorului; 5.panou izolant; 6.canal de evacuare a gazelor arse.

Cuptor de uscare cu gaze

Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate la uscarea peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa cuptorului cedeaza cea mai mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza din otel inoxidabil, rezistent la actiunea corosiva a gazelor de


17 2009

ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata de sticla sau sunt goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit, pentru a reflecta radiatiile.

Cuptor de uscare mobil Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in varianta portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa fata de obiectul supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este deplasat pe o cale de rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de ventilare si de alimentarea cu energie electrica. Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin miscarea de rotatie imprimata carligelor lantului transportor. Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar prin convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza prezentei aerului.

Cuptor de uscare prin radiatie-convectie

Temperatura atmosferei cuptorului depinde de : • viteza de trecere a pieselor; • forma constructiva a cuptorului.

Pentru temperatura de 400-6000 C, timpul de stationare este de cateva minute. Temperatura peretilor radianti este de 800-10000 C.Uscarea datorita radiatiei, in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida. Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si se rezolva in doua moduri:

1. Tunelul cuptorului este boltit. 2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.


18 2009

Tunel boltit Tunel cu capete inchise Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite. Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului metan.

TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn rraaddiiaattiiee.. Radiatiile infrarosii sunt absorbite in mod diferit, in raport cu urmatoarele criterii:

• culoarea suprafetei corpului care absoarbe radiatiile; • culoarea vopselei aplicate; • grosimea piesei vopsite.

Razele infrarosii sunt absorbite in proportii diferite de diversele

corpuri asupra carora sunt proiectate.Corpurile mate,inchise la culoare absorb o cantitate de caldura mai mare; uscarea in cuptoare cu radiatie se realizeaza mai usor pentru vopsele negre sau de culoare inchisa. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase.Razele infrarosii nu modifica modul de intarire a peliculei de vopsea, ci numai il accelereaza.


19 2009

Grosimea piesei influenteaza modul de uscare: pelicula de vopsea se va usca mai repede pentru o suprafata metalica mai subtire(are inertie termica mai mica).

Intensitatea radiatiei calorice devine importanta la temperaturi mai mari de 5000 C.Rezulta ca, pentru uscare, agentii termici optimi sunt curentul electric si gazele combustibile.

La uscare, distanta dintre sursa de radiatie si suprafata piesei trebuie sa fie constanta.Piesele cu suprafete complexe, cu zone ascunse , vor evidentia uscare neuniforma cu pericol de supraincalzire, deci de carbonizare a peliculei de vopsea.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee..

La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens decat la uscarea prin convectie.O parte din razele neabsorbite de pelicula sunt absorbite de suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de la interior catre exterior; evaporarea componentelor volatile este lejera.

O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea favorizeaza difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand reducerea timpului de uscare.

Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este interzisa deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va carboniza.

NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. • Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai

daca sistemul de ventilatie corespunde cerintelor. • Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de

evacuare a noxelor. • Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente

vor purta ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare albastru-inchis.


20 2009

66..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire). Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire locala( numita vopsire de remaniere). Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:

1. vopsirea prin pensulare; 2. vopsirea prin pulverizare.

La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu. Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent. Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.

77..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee nneemmeettaalliiccee..

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia.

Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de uscare.

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de vopsire.

La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.

Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de 600 C.


21 2009

Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita umiditate (6-9%). Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent. Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.


22 2009

Bibliografia












23 2009

Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2 Generalitati 4 Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie 5 Tehnologia uscarii prin conductie 6 Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie 8 Tehnologia uscarii prin convectie 12 Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie 13 Tehnologia uscarii prin radiatie 18 Uscarea peliculelor de reparatii 20 Bibliografia 21 Cuprinsul 22





DEFECTE DE APLICARE ALE MATERIALELOR DE VOPSIRE.

REMEDIEREA DEFECTELOR.


2009

Defectele de aplicare ale peliculelor de vopsea

1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare 4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsire. 7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsire. 8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsire. 9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsire. 10. Norme de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „DEFECTELE DE APLICARE ALE MATERIALELOR DE VOPSIRE.REMEDIEREA DEFECTELOR.” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:




obiectivelor. işi asumă rolurile care îi revin în echipă. colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. identifică factorii ce determină apariţia defectelor de vopsire; stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

remedierii defectelor de vopsire ale peliculelor; pregăteşte suprafeţele pentru remediere; aplică tehnologii de remediere la o suprafaţă dată; remediază defectele apărute la vopsire.


3

Proiectul de certificare a competentelor profesionale cu tema „ Defectele de aplicare ale materialelor de vopsire.Remedierea defectelor” este structurat astfel:

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee vvooppssiirree.. VVooppssiirreeaa pprriinn ppeennssuullaarree..

VVooppssiirreeaa pprriinn ttaammbbuurraarree.. VVooppssiirreeaa pprriinn iimmeerrssiiee.. VVooppssiirreeaa eelleeccttrrooffoorreettiiccaa.. VVooppssiirreeaa pprriinn ssttrrooppiirree.. VVooppssiirreeaa pprriinn rreefflluuxx((ffllooww--ccooaattiinngg))..

VVooppssiirreeaa iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt.. VVooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree.. VVooppssiirreeaa eelleeccttrroossttaattiiccaa.. DDeeffeeccttee ddee aapplliiccaarree aallee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree..

Vopsirea in camp electrostatic


4

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee vvooppssiirree..

Metodele de vopsire se clasifica in functie de urmatoarele criterii: 1. Dupa natura efortului dezvoltat:

vopsirea manuala; vopsirea mecanica.

2. Dupa gradul de mecanizare:

vopsirea mecanizata; vopsirea automatizata; vopsirea robotizata.

3. Dupa modul de aplicare a peliculei de vopsea:

vopsirea prin pensulare; vopsirea prin tamburare; vopsirea prin stropire; vopsirea prin pulverizare; vopsirea in pat fluidizat.

Vopsirea prin imersie se realizeaza in trei variante:

1. Vopsirea prin imersie clasica. 2. Vopsirea electroforetica. 3. Vopsirea in pat fluidizat (poate fi asociata vopsirii prin

imersie). Vopsirea prin stropire se realizeaza in doua variante:

1. Vopsirea prin stropire clasica. 2. Vopsirea prin reflux(flow-coating).

Vopsirea prin pulverizare se realizeaza in doua variante:

1. Vopsirea prin pulverizare clasica. 2. Vopsirea electrostatica.


5

Metoda consta in intinderea materialului de vopsire, pe o suprafata, cu ajutorul unor pensule(prin aderenta vopselei la perii pensulei. Vopsirea prin pensulare utilizeaza pensule, care difera ca forma, marime,calitatea firelor.

Pensula pentru Pensula pentru Pensula pentru glazurat lacuri si vopsele vopsele acrilice

Pensule pentru baituit

Vopsirea prin tamburare se realizeaza prin contactul direct a doua piese, in miscare, una dintre ele avand vopsea in exces. Datorita miscarii are loc egalizarea distributiei de vopsea.Metoda se aplica pentru piese mici ,simple. Utilajul folosit la vopsirea prin tamburare poate fi identificat,prin asemanare, cu o minibetoniera.Clopotul prezinta miscare de rotatie si este inclinat sub un anumit unghi in raport cu verticala.Miscarea o primeste de la un motor electric, prin intermediul unei transmisii cu roti dintate.

VVooppssiirreeaa pprriinn ppeennssuullaarree..

VVooppssiirreeaa pprriinn ttaammbbuurraarree


6

Utilajul poate fi echipat si cu sistem electric de incalzire , prin care se asigura uscarea pieselor.Tamburul este prevazut cu contragreutate, pentru echilibrarea maselor in rotatie.totul este montat pe un cadru din fonta turnata. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru piese care prezinta suprafete intinse(table,scanduri,placaj,placi de material plastic).

Schema de principiu

1.valt de aplicare; 2.valt intermediar; 3.valt de alimentare; 4.bazin cu vopsea; 5.piesa.

Vopsirea prin valtuire Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea , de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de alimentare printr-un valt intermadiar.

Metoda consta in cufundarea obiectelor intr-o baie cu vopsea, urmata de scoaterea lor din baie si scurgerea surplusului de vopsea.

Vopsirea prin imersie in baie continua.

VVooppssiirreeaa pprriinn iimmeerrssiiee


7

Instalatia se alege in functie de urmatoarele criterii:

volumul productiei de piese vopsite; forma si dimensiunile pieselor destinate vopsirii.

Sunt doua categorii de instalatii:

1. Instalatie de vopsire prin imersie cu baie discontinua. 2. In stalatie de vopsire prin imersie cu baie continua.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie discontinua

Instalatia este constituita din urmatoarele:

cada paralelipipedica; jgheab de scurgere a surplusului de vopsea; gratar pentru asezarea pieselor in vederea scurgerilor; sistem de ventilatie, prin aspiratie; capac rabatabil pentru evitarea evaporarii dizolvantului; sistem de prevenire si stingere a incendiilor; sistem de golire rapida a baii cu vopsea; sistem de filtrare a vopselei; sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie continua

Instalatia este constituita din urmatoarele:

bazin cu peretii de la intrare-iesire inclinati; sistem de ventilatie, prin aspiratie; sistem de prevenire si stingere a incendiilor; sistem de golire rapida a baii cu vopsea. sistem transportor cu monosina si lant ; instalatie centralizata de alimentare cu vopsea; rezervor subteran pentru scurgerea vopselei; tunel cu geamuri. sistem de filtrare a vopselei; sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.


8

Vopsirea electroforetica face parte din categoria metodelor de vopsire prin imersie.Sub actiunea curentului electric continuu, particulele de vopsea electronegative(catod) sunt atrase si se depun pe piesele incarcate electropozitiv (anod). Aceasta metoda are la baza procesul de electroliza.Substanta coloidala (vopsea solubila in apa) fiind incarcata cu o sarcina electrica negativa se va depune la polul pozitiv.


Schema de principiu


VVooppssiirreeaa eelleeccttrrooffoorreettiiccaa


9

Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele componente:

1. corpul baii; 2. pompa de recirculare a vopselei; 3. filtru; 4. sursa de curent continuu; 5. bara de curent 6. monosina lantului transportor 7. piesa; 8. zona de spalare.

Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V, densitatea de curent este 20-40 A/m2. Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii de vopsea la 300 C. Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona din material plastic. Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.

Este o varianta perfectionata a vopsirii prin stropire. Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare unor stropi de vopsea. Orice suprafata verticala vopsita prin imersie,sau prin stropire, evidentiaza pelicula de vopsea de grosime diferita: mai subtire la partea superioara si mai groasa la partea inferioara.Fenomenul se datoreaza efectului combinat a doua forte:forta de gravitatie si tensiunea superficiala a peliculei in stare lichida.

Stabilizarea peliculei de vopsea incepe de la partea superioara si se continua la partea inferioara.Scurgerea vopselei datorita gravitatiei,are loc simultan cu evaporarea componentelor volatile(vascozitatea se modifica).

Pentru a evita modificarea vascozitatii(evaporarea dizolvantului), stabilizarea peliculei de vopsea are loc intr-o atmosfera suprasaturata in vapori de dizolvant.

VVooppssiirreeaa pprriinn rreefflluuxx


10

Schema de principiu

Vopsirea prin reflux Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente:

1. corpul agregatului(tunel). 2. bazin cu vopsea compartimentat. 3. pompa pentru recircularea vopselei. 4. sistem de ajutaje de stropire. 5. compartiment cu apa de diluare. 6. lant transportor. 7. piesa.

A-reprezinta zona de stropire; B- reprezinta zona cu atmosfera saturata de vapori; C-reprezinta zona de picurare. Corpul agregatului se confectioneaza din tabla de otel, avand lungimea

necesara pentru mentinerea pieselor in atmosfera saturata de vapori minimum 30 minute.Pentru reducerea lungimii sale, agregatul este prevazut cu cale dubla de transport(cu intoarcere de 1800).

Sub zona de stropire se afla un bazin compartimentat: compartiment pentru grund si compartiment pentru apa de diluare(capacitate 1000 litri).

Pentru filtrare, exista un circuit actionat de o pompa cu roti dintate.temperatura grundului este asigurata de un schimbator de caldura(cu rezistenta electrica).Spalarea mecanizata este asigurata de un sistem prevazut cu robinete.

Instalatia are un sistem automat de masurare a vascozitatii si de reglare a acesteia printr-o comanda de diluare(se executa periodic).


11

Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin imersie. Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere de rasina in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie adera la suprafata piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta.

Schema de principiu


Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente:

1. Cuptor de incalzire a pieselor. 2. Piesa. 3. Sistem de rulare a pieselor. 4. Baia de imersare cu pulbere in suspensie. 5. Camera de linistire. 6. Piesa vopsita.

Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone: I. Zona de pregatire a suprafetei.

VVooppssiirreeaa iinn ppaatt fflluuiiddiizzaatt


12

II. Zona de incalzire a pieselor. III.Zona de aplicare a pulberii. IV.Zona de racire lenta a pieselor. Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm). Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu gaz metan. Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz microporos ,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de 12μm si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum 250 mm. Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu volumul baii de imersare.

Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie intr-o pelicula de vopsea.


Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea. Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 μm.Valoarea minima se obtine pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.

VVooppssiirreeaa pprriinn ppuullvveerriizzaarree


13

Instalatie de vopsire prin pulverizare

Pistol de Pistol de vopsit Pistol de vopsit prin aspiratie prin presiune vopsit prin gravitatie


14

Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.

Instalatie de vopsit in camp electrostatic

Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de

potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre suprafata piesei incarcate electropozitiv.

Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare. Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si

cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport cu densitatea liniilor de forta.

Sursa de curent furnizeaza curent continuu.

VVooppssiirreeaa eelleeccttrroossttaattiiccaa


15

La vopsire , nerespectarea unor parametrii tehnologici , pot determina aparitia unor defecte, care vor influenta negativ calitatea peliculelor de vopsea.

Defectele cele mai frecvente la aplicarea vopselelor sunt:

Defectul Cauza Remediere Vopseaua se intinde greu cu pensula; nu trece usor de pe pensula.

1.Vascozitate prea mare 2.Diluantul prea volatil 3.Temperaturi scazute pentru vopsea si piesa 4.Pensula necorespunzatoare 5.Suprafata peisei este aspra 6.Suprafata piesei este uda

1.Se va dilua 2.Se va utiliza diluant mai putin volatil 3.Produsele si vopseaua se tin la temperatura optima 4.Se alege o pensula potrivita 5.se va slefui suprafata 6.Se va aplica operatia de uscare

Pelicula nu are capacitate de intindere optima la vopsirea prin pensulare si pulverizare

1.Vascozitate prea mare 2.Volatilitate prea mare a diluantului 3.Temperatura prea scazuta

1.Se va dilua 2.Se va schimba diluantul 3.Se va respecta temperatura prescrisa

Pelicula are capacitate de acoperire slaba

1.Sedimentarea pigmenului in masa vopselei 2.Pigmentul are capacitate de acoperire redusa

1.Se va omogeniza corect vopseaua 2.Se va sesiza furnizorul

Pelicula prezinta scurgeri si perdele

1.Vascozitate prea mica 2.Temperatura piesei sau a vopselei prea ridicata 3.Strat de vopsea prea gros

1.Se va adauga vopsea proaspata,concentrata 2.Se va regla temperatura 3.Se va aplica strat subtire

Pelicula are aspect „coaja de portocala” la vopsirea prin pulverizare

1.Vascozitate prea ridicata 2.Distanta prea mare intre pistol si piesa 3.Presiunea aerului comprimat prea mica 4.Diluantul prea volatil

1.Se va dilua 2.Se reduce distanta de pulverizare 3.Se va mari presiunea aerului comprimat 4.Diluant mai putin volatil

DDeeffeeccttee ddee aapplliiccaarree aallee mmaatteerriiaalleelloorrddee vvooppssiirree..


16

Pelicula are aspect zgrunturos (lacuri nitrocelulozice)

1.Diluant prea volatil 2.Distanta de pulverizare prea mare 3.Temperatura la vopsire prea ridicata

1.Se va utiliza diluant mai putin volatil 2.Se va reduce distanta de pulverizare 3.Se va normaliza temperatura

Pelicula prezinta impuritati, fiind aspra

1.Vopseaua(diluantul) este murdara 2.Atmosfera este impurificata cu praf

1.Se vor filtra materialele de vopsire 2.Se va lucra in atmosfera purificata

Prezenta basicilor sub pelicula de vopsea

1.S-a aplicat vopsea pe suprafata umeda 2.Aerul comprimat contine apa

1.Se va sterge suprafata si se va usca 2.Se va filtra aerul

Pe pelicula sunt pete uleioase 1.Aerul comprimat contine ulei

1.Se va filtra aerul

Pelicula se inalbeste -nitrolacuri

1.Atmosfera din vopsitorie are umiditate mare 2.Temperatura prea scazuta

1.Cresterea temperaturii in vopsitorie

Pelicula se exfoliaza sau are o aderenta scazuta

1.Suprafata piesei este pregatita necorespunzator

1.Se pregateste suprafata piesei corespunzator


17




18

CUPRINSUL Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Clasificarea metodelor de vopsire 4 Vopsirea prin pensulare 5 Vopsirea prin tamburare 5 Vopsirea electroforetica 8 Vopsirea prin reflux 9 Vopsirea in pat fluidizat 11 Vopsirea prin pulverizare 12 Vopsirea electrostatica 14 Defectele de aplicare ale materialelor de vopsire 15 Bibliografia 17 Cuprinsul 18





MATERIALE DE VOPSIRE

Autorul lucrării:


2009

Materiale de vopsire

1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare .......................................................... 4. Tipuri constructive .................................................................. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajului tehnologic .............................................. 7. Functionarea utilajului tehnologic ........................................... 8. Exploatarea utilajului tehnologic .............................................. 9. Intretinerea utilajului tehnologic .............................................. 10. Normele de tehnica securitatii muncii. 11. Cuprinsul. 12. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „MATERIALE DE VOPSIRE” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:



exploatarea bazei de date; prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; comunica prin internet; aplica normele de calitate in domeniul de activitate; interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; pregateste suprafetele pentru vopsire; identifică factorii ce determină apariţia coroziunii. stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice

vopsirii. pregăteşte suprafeţele pentru vopsire. aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată. remediază defectele apărute la vopsire.


3

Proiectul de certificare a competentelor profesionale este structurat astfel: 11..GGeenneerraalliittaattii.. 22..CCoommppoonneenntteellee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. 33..PPrroodduusseellee aauuxxiilliiaarree aallee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. 44..PPrriinncciippaalleellee pprroodduussee ddee vvooppssiirree.. 55..CCaarraacctteerriissttiicciillee ggeenneerraallee aallee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. 66..AAmmbbaallaarreeaa,, mmaarrccaarreeaa ssii ccoonnsseerrvvaarreeaa mmaatteerriiaalleelloorr

ddee vvooppssiirree.. 77..MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiee.. 88..DDooccuummeennttaattiiaa tteehhnniiccaa..



4

11..GGeenneerraalliittaattii..

Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva datorata luminii, umiditatii, agentilor corosivi). Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta, care are doua functii:

1. Protectie anticorosiva a suprafetelor; 2. Aspect estetic, comercial.

Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente: 1. Liantul-component lichid; 2. Pigmentii-component solid; 3. Materialul de umplutura-component solid.

Clasificarea materialelor de vopsire

Dupa natura liantului:

uleiuri vegetale; derivati celulozici; rasini naturale si sintetice; lianti solubili in apa.

Dupa ordinea de aplicare:

grunduri; chituri; vopsele emailuri; lacuri de finisare.

Dupa modul de aplicare:

vopsire prin pensulare; vopsire prin tobare; vopsire prin imersie; vopsire prin pulverizare; vopsire in pat fluidizat.


5

22..CCoommppoonneenntteellee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. In componenta materialelor de vopsire intra urmatoarele materii prime: liantii,pigmentii,materialele de umplutura,dizolvantii si plastifiantii. Liantii.

1. Uleiurile. 2. Sicativii. 3. Rasinile.

Uleiurile. Uleiurile se utilizeaza dupa o prelucrare prealabila(polimerizate,oxidate). La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative si semisicative. Sicativii. In compozitia uleiurilor determina reducerea timpului de uscare,timpul de formare a peliculei de vopsea(saruri de cobalt,mangan,plumb). Rasinile. Sunt substante naturale(copal,colofoniu,selac) sau sintetice(rasini aldehidice,fenolice,polivinilice).

Pigmentii. Sunt substante colorate,insolubile.Au rolul de a da culoare materialului de vopsire.Finetea lor este data de gradul de macinare.Pigmentii pot fi: anorganici sau organici, naturali si sintetici, pulberi metalice .

Materialele de umplutura. Materialele de umplutura au putere de acoperire colorare slaba.se folosesc sub forma de pulbere fina.

Dizolvantii.

Sunt lichide de natura organica,volatile.Au rolul de a dizolva liantul,dupa aplicare se evapora, determinand formarea peliculei de protectie.

Plastifiantii. Aceste substante raman in pelicula formata determinand o anumita flexibilitate si maleabilitate a acesteia.


6

33..PPrroodduusseellee aauuxxiilliiaarree aallee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. Produsele auxiliare care intra in compozitia materialelor de vopsire au

urmatoarele functii: 1. Evita sedimentarea pigmentilor. 2. Favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor in masa produsului

de vopsire. 3. Reduce tensiunea superficiala a lichidului,favorizand umectarea. 4. Evita producerea spumei la aplicarea vopselei. 5. Evita formarea unei pelicule groase ,la suprafata, in timpul depozitarii. 6. Permite obtinerea unei pelicule mate(fara luciu). 7. Evita scurgerea peliculei de vopsea dupa aplicare.

Produsele auxiliare sunt substante din categoria „agentilor”.

Agenti stabilizatori 1

Agenti de dispersie 2

Agenti de umectare 3

AGENTI Agenti antispumanti 4 Agenti antioxidanti 5

Agenti de matisare 6

Agenti antiscurgere 7

Agentii stabilizatori evita fenomenul de sedimentare a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea: sulfat de sodiu,acizi sulfonici.

Agentii de dispersie favorizeaza dispersia uniforma a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea : ulei de ricin,ulei polimerizat.

Agentii de umectare favorizeaza raspandirea particulelor de pigment in masa vopselei(etilen-glicol,stearat de calciu).

Agentii antispumanti evita aparitia spumei la aplicarea vopselei(stearat de calciu,stearat de magneziu).

Agentii antioxidanti evita formarea unei pelicule groase la depozitare. Agentii de matisare fovorizeaza obtinerea unei pelicule

mate(ceruri,sapunuri metalice). Agentii antiscurgere intarzie evaporarea dizolvantului.


7

44..PPrriinncciippaalleellee pprroodduussee ddee vvooppssiirree Principalele produse de vopsire sunt:

Lacurile 1

Emailurile 2 Grundurile 3

Prin

cipa

lele

pro

duse

Chiturile 4

de v

opsi

re

Grundurile de culoare 5 Vopselele 6 Diluantii 7 Materialele de slefuit 8

1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se obtine o pelicula transparenta si lucioasa.

Materialele de lustruit 9

2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin pelicule colorate,lucioase.

3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si celelalte straturi ulterioare.

4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor suprafetelor.

5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare. 6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau

uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza. 7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea

optima a vopselei. 8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire.


8

9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a da peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.

55..CCaarraacctteerriissttiicciillee ggeenneerraallee aallee mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree.. Pentru a asigura peliculeor de vopsea calitate superioara, materialele de vopsire trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici generale: Culoarea 1 Finetea pigmentului 2

Capacitatea de intindere 3 CARACTERISTICI Puterea de acoperire 4

GENERALE Vascozitatea 5

Timpul de uscare 6

1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori:

Mirosul si toxicitatea 7

a. culori cromatice-rosu,galben si albastru; b. culori acromatice-alb si negru.

2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete influenteaza puterea de acoperire a vopselei.

3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin egalizare se constata disparitia dungilor la vopsire(prin pensulare).Capacitatea de intindere depinde de natura vopselei, de dizolvantii utilizati, de temperatura.

4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea optima).Vopselele de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare.

5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare tendinta de scurgere.


9

6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura.

Uscarea se realizeaza in doua etape: uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se

prinde praful); uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile). uscarea la aer este,in general, incompleta. uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se

reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-1800 C. 7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In

cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.

66..AAmmbbaallaarreeaa,, mmaarrccaarreeaa ssii ccoonnsseerrvvaarreeaa mmaatteerriiaalleelloorr ddee vvooppssiirree..

Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare. Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din material plastic(recipiente). Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele inflamabile au inscriptia „inflamabil”. Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data produsului,termenul de garantie.

7.Masuri de protectie. Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericol de incendiu,de explozie).Temperatura la depozitare trebuie sa fie intre 5-20 0 C.In depozite se prevad masuri corespunzatoare: interzicerea fumatului, a flacarii descoperite.Acestea se doteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor. Inainte de deschidere,ambalajele se curata de impuritati(praf).Se interzice diluarea vopselelor in spatiul depozitului. Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente la foc.Depozitul este prevazut cu sistem de ventilatie. La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele.


10

88..DDooccuummeennttaattiiaa tteehhnniiccaa.. Lacuri

Emailuri

Chituri


11

Degresanti Diluanti

Pigmenti Aditivi Intaritori

`

Vopsele


12

Protectia muncii Echipament


13




14

CUPRINSUL

Continutul proiectului de certificare 1 Memoriul explicativ 2 Generalitati 4 Componentele materialelor de vopsire 5 Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire 6 Principalele produse de vopsire 7 Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire 8 Masuri de protectia muncii 9 Documentatia tehnica 10 Bibliografia 13 Cuprinsul 14





PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN

ACOPERIRI METALICE


2009

PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI METALICE

1



Clasa a XI –a C


1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare ale operatiilor de acoperire metalica. 4. Tipuri constructive de instalatii de acoperire metalica. 5. Documentatia tehnica.


6. Constructia utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice. 7. Functionarea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice. 8. Exploatarea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice. 9. Intretinerea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.


2

MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI METALICE” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:



exploatarea bazei de date; prezinta informatii incluzand text, numere si imagini; comunica prin internet; aplica normele de calitate in domeniul de activitate; interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu; stabileste procedeele, sculele, dispozitivele si materialele specifice

vopsirii; indica tipurile de coroziune; precizeaza metodele de protectie anticorosiva; efectueaza operatiile de limitare a coroziunii.


3

11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee aaccooppeerriirree mmeettaalliiccaa.. 22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa aaccooppeerriirriillee mmeettaalliiccee.. 33..CCaaddmmiieerreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 44..ZZiinnccaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 55..CCrroommaarreeaa dduurraa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 66..CCrroommaarreeaa dduurraa ccoommbbiinnaattaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 77..CCuupprraarreeaa--NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 88..EEllooxxaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 99..SSttaannaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 1100..NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 1111..AArrggiinnttaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 1122..AAuurriirreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. 1133..FFoossffaattaarreeaa cchhiimmiiccaa.. 1144..PPaassiivvaarreeaa cchhiimmiiccaa.. 1155..GGrruunndduuiirreeaa rreeaaccttiivvaa cchhiimmiiccaa.. 1166..SSttaannaarreeaa tteerrmmiiccaa.. 1177..ZZiinnccaarreeaa tteerrmmiiccaa.. 1188..AAccooppeerriirrii mmeettaalliiccee pprriinn ppuullvveerriizzaarree.. 1199..TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee aaccooppeerriirree mmeettaalliiccaa.. Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii:

dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva: depunere electrochimica; depunere chimica; depunere termica.


4

dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele anticorosive:

prin imersie; prin pulverizare.

Metode de acoperire Metode de acoperire Metode de acoperire electrochimica chimica termica

CADMIEREA FOSFATAREA STANAREA

ZINCAREA

PASIVAREA ZINCAREA

CROMAREA DURA

PLUMBUIREA GRUNDUIREA CROMAREA DURA COMBINATA REACTIVA

ALUMINIZAREA

ACOPERIRE Cu+Ni+Cr

Acoperire metalica in vid

NICHELAREA

ELOXAREA

STANAREA

ARGINTAREA

AURIREA

22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa aaccooppeerriirriillee mmeettaalliiccee..

Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice anticorosive sunt:


5


6

33..CCaaddmmiieerreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. CADMIEREA

Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din cadmiu.

Instalatie de cadmiere Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:

oxid de cadmiu; sulfat de cadmiu; acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica.

Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina, gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20μm. Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:

degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de cadmiere; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.


7

Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu

relatia:

DK

dt

60

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; γ- densitatea cadmiului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; η- randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2; pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C; dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de

1,5-2 ore.

44..ZZiinnccaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

ZINCAREA

Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de zinc(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din zinc.

Instalatie de zincare


8

Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de zinc; cianura de zinc acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica.

Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%. Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt:

degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de zincare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate.

Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu

relatia:

DK

dt

60

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; γ- densitatea zincului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; η- randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1; decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la

temperatura de 10-300 C;


9

55..CCrroommaarreeaa dduurraa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

CROMAREA DURA

Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel captusita cu plumb(cromare); -cuva de otel captusita cu PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din plumb.

Instalatie de cromare Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt:

anhidrida cromica; sulfat de strontiu; acid sulfuric.

Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme); decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; introducerea pieselor in baia de cromare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda; uscarea pieselor la aer;


10

dehidrogenarea suprafetelor pieselor. Consideratii tehnologice:

timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu relatia:

DK

dt

60

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; γ- densitatea cromului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; η- randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2].

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2; distanta intre anod si catod este de 100-150μm. anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb. electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste

cu solutie din colector(50-600 C). portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se

detaseaza ulterior. metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru

pistoane. decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte

de cromare. la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din

plumb.

66..CCrroommaarreeaa dduurraa ccoommbbiinnaattaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. CROMAREA DURA COMBINATA

Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom dur(depunere electrolitica). Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura.


11

Instalatia utilizata este similara cromarii dure. Consideratii tehnologice complementare:

dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare dura.

cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500 C, in 3-4 min.

dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000 C, timp de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

77..CCuupprraarreeaa--NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. ACOPERIREA Cu + Ni + Cr Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi succesive: cupru, nichel si crom Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:

cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare acida si nichelare;

cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare; cuva din material ceramic pentru decaparea finala; anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru

cuprare; anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre

sintetice, pentru nichelare; anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn; sistem de ventilatie; dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor.

Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare. Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau 2:1. Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.


12

88..EEllooxxaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. ELOXAREA ELECTROCHIMICA

Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.

-baie de otel captusita cu plumb; -manta de racire a baii; -sistem de ventilatie; -dispozitive de manevrare;

Instalatie de eloxare Solutiile utilizate la eloxare sunt:

acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru.

Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt: degresarea pieselor in solutii de solventi organici; decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide; spalarea pieselor urmata de uscare; introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare; spalarea pieselor cu apa rece si uscare; lustruirea pieselor dupa eloxare; colorarea suprafetelor pieselor eloxate; compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare; spalarea in apa rece si apa calda; uscarea pieselor.

Cosideratii tehnologice: electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric. tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm2. durata de mentinere este de 15-20 min.


13

Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 μm. dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de

sodiu, timp de 3-5 sec. stratul eloxat cu grosime de 5-6μm rezista la corosiune atmosferica. stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25μm. pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25μm. la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic,

acid boric si azotat de cupru. lustruirea se poate face chimic si electrochimic. la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici. compactizarea se face cu apa distilata. la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min. pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa

distilata.

99..SSttaannaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. STANAREA

Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui strat de staniu pe suprafata unei piese.

-cuva de otel captusita cu plumb, material plastic; -sursa de curent continuu; -dispozitive de manevrare; -sistem de filtrare a electrolitului; -sistem de agitare a solutiei de electrolit; -sistem de ventilatie; -sistem de incalzire. Instalatie de stanare

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii:

sulfat stanos;


14

acid sulfuric; gelatina.

Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt: degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici; decaparea pieselor. spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea pieselor. introducerea pieselor in baia de electrolit; spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda; uscarea pieselor cu aer cald sub presiune.

Consideratii tehnologice: grosimea stratului de staniu depus este de 12-25μm. densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2. se recomanda filtrarea periodica a electrolitului. raportul anod-catod este de 2:1. stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice. Acoperirea electrochimica staniu-nichel.

Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB. Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 μm.Metoda se aplica pentru echipamentul electric la automobile. Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de staniu si nichel. Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere. Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si se vor usca cu aer cald.

1100..NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. Acoperirea Ni + Cr

Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua straturi succesive de nichel si de crom. Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii:

sulfat de nichel; clorura de nichel;


15

anhidrida cromica; acid sulfuric.

Nichelarea

Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt:

-baie de nichelare captusita cu PVC; -baie de cromare captusita cu plumb; -sistem de ventilatie; -dispozitive pentru manevrarea pieselor.

degresarea pieselor in solventi organici. montarea pieselor pe dispozitive. introducerea pieselor in baia de nichelare. dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. uscarea pieselor. lustruirea mecanica a pieselor. degresarea pieselor in solventi organici. introducerea pieselor in baia de cromare. spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare.

Consideratii tehnologice: grosimea stratului de nichel este 12-30μm, iar a stratului de crom de

1μm. la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb. operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de

nichelare.

1111..AArrggiinnttaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. ARGINTAREA

Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat de argint, prin depunere electrochimica.

La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii: cianura de argint; azotat de argint;


16

cianura de sodiu; cianura de potasiu.

-cuva de otel captusita cu PVC; -sistem de ventilare; -dispozitive pentru suspendarea pieselor.

Argintarea Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea:

degresarea pieselor in solventi organici; degresare alcalina si decapare fara uscare; spalarea pieselor; preargintarea; argintarea; dubla spalare a pieselor in apa distilata; spalare in apa rece curgatoare si in apa calda; uscarea pieselor cu aer.

Consideratii tehnologice: grosimea stratului de argint este de 10-14μm. anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%. operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare. preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea

electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min. argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.


17

1122..AAuurriirreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa.. AURIREA

1133..FFoossffaattaarreeaa cchhiimmiiccaa..

Se aplica la aparatura electronica de mare precizie.Grosimea stratului depus electrochimic este de 1-3 μm.

FOSFATAREA Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care se formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.

Piesa fosfatata FOSFATAREA

Fosfatarea prin imersie Fosfatarea prin pulverizare

Fosfatarea la cald prin imersie


18

Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente: cazi din otel cu izolatie termica; sistem de incalzire a solutiei de fosfatare; sistem de ventilare; dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor.

Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu.

Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau

necalite. prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei. captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau

plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate. initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare. piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte. dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa

calda. compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in

solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.).

peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte.

Fosfatarea la cald prin pulverizare

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizare. sistem de recirculare a solutiei. rezervoare de recuperare a solutiei. banda transportoare sau lant transportor. dispozitive de manevrare.

Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic;


19

bicromat de potasiu. Consideratii tehnologice:

metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte. grosimea peliculei este de maximum 6 μm. solutia de fosfatare este diluata. dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare. compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu. se spala din nou in apa rece si apoi apa calda. dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi.

Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.

1144..PPaassiivvaarreeaa cchhiimmiiccaa..

Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie anticorosiva a pieselor metalice.

PASIVAREA

Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri: 1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice; 2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare.

Materialele utilizate la pasivare sunt:

acid sulfuric. bicromat de potasiu. anhidrida cromica.

Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc si aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel. Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente:

cuva de otel captusita cu PVC; dispozitive de manevrare a pieselor; sistem de ventilare; sistem de incalzire a solutiei utilizate.

Consideratii tehnologice: pasivarea se face prin imersarea pieselor. temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata. dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu

aer cald.


20

Variantele de pasivare


21

1155..GGrruunndduuiirreeaa rreeaaccttiivvaa cchhiimmiiccaa.. GRUNDUIREA REACTIVA Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula de grund. La grunduirea reactiva se utilizeaza:

grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un singur component);

grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de grunduri reactive).

Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt: sablarea suprafetelor metalice; degresarea suprafetelor pieselor; pregatirea grundului reactiv; aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula; uscarea peliculei de grund reactiv.

Consideratii tehnologice: amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia

intaritoare; omogenizarea amestecului de grund se face inainte de

utilizare(maximum 4 ore); la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja

vopsita; uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore); culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie; grosimea stratului depus este de 10-15 μm.


22

1166.. SSttaannaarreeaa tteerrmmiiccaa.. STANAREA TERMICA Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit. Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele componente:

baie din tabla de otel; sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie; sistem de ventilatie; baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic; baie din otel pentru fondantul organic; doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare; instalatie de incalzite a pieselor mari.

Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele: staniu rafinat 99,7% puritate; aliaje de cositor pentru lipit; acid sulfuric; clorura de amoniu; clorura de sodiu.

Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea: degresarea cu solventi organici a pieselor; decaparea pieselor; tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti

anorganici); fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere

cu pensula; uscarea pieselor; imersarea pieselor in baia de metal topit; spalarea pieselor in apa rece,apa calda; uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus.

Consideratii tehnologice: metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto. nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate

dimensional;


23

in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera suprafata libera cu flux(clorura de amoniu);

piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C; temperatura de lucru in baie este de 2900 C; scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant; excesul de staniu se inlatura prin scuturare; racirea pieselor se face in apa sau in aer; neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid

clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%). Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu staniu-plumb. Compozitia baii de acoperire este urmatoarea:

50% staniu si 50% plumb; 60% staniu si 40% plumb.

Temperatura de lucru in baie este de 2700 C sau de 2400 C.

1177..ZZiinnccaarreeaa tteerrmmiiccaa..

ZINCAREA TERMICA Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu metal topit. Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale:

zinc 99,9% puritate; acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru; acid clorhidric; clorura de amoniu; clorura de sodiu.

Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare stanarii termice). Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.


24

1188..AAccooppeerriirrii mmeettaalliiccee pprriinn ppuullvveerriizzaarree.. Acoperirea se realizeaza prin contactul suprafetelor pieselor cu vapori sau pulbere metalica, aflate la temperaturi ridicate. Consideratii tehnologice:

se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb. piesele acoperite sunt din otel,fonte. metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un

jet de gaz incalzit. metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%). pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin

degresare,sablare cu nisip. grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este:

zinc 50μm; aluminiu 120μm; plumb 300μm.

pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt: zinc(80μm),aluminiu(200μm) si plumb(500μm).

acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor. dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor. suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie

de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.


25

CUPRINSUL Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 1 Memoriul explicativ 2 Clasificarea metodelor de acoperire metalica 3 Materiale utilizate la acoperirea suprafetelor metalice 4 Cadmierea electrochimica 6 Zincarea 7 Cromarea dura 9 Cromarea dura combinata 10 Acoperire Cu-Ni-Cr 11 Eloxarea electrochimica 12 Stanarea electrochimica 13 Nichelarea-Cromarea electrochimica 14 Argintarea 15 Aurirea electrochimica 16 Fosfatarea electrochimica 17 Pasivarea chimica 19 Grunduirea reactiva 21 Stanarea termica 22 Zincarea termica 23 Acoperiri metalice prin pulverizare 24 Cuprinsul 25 Bibliografie 26


26



proiecte_eccp_vopsireaautomobilului

Documents

Transcript of proiecte_eccp_vopsireaautomobilului